Restructurarea Curriculumului ISE_noiembrie 2012

8/18/2019 Restructurarea Curriculumului ISE_noiembrie 2012

1/33

RESTRUCTURAREA CURRICULUMULUINAŢIONAL

– document de lucru –


2/33


3/33


4/33

să se a!eze curriculumul naţional pentru învăţăm(ntul primar "i gimnazial "i care determină profilul de formare al elevului.

-irec!ii de interven!ie a"ii înregistraţi în conceptualizarea "i transpunereacompetenţelor cheie în curriculum trebuie continuaţi în direcţia unei abordări unitare "icomprehensive &de e!emplu, în ceea ce prive"te competenţele, conţinuturile "iactivităţile de învăţare propuse'.

b' C#drul Europe#n #l C#li'ic%rilor /Europe#n 0u#li'ic#tion( r#me2or3 – E0) urmăre"te săcontribuie la armonizarea "i la corelarea sistemelor naţionale de educaţie "i de formare, pornind dela obiective comune din domeniile pregătirii forţei de muncă "i ale educaţiei permanente, precum "ide la principiile transparenţei "i încrederii reciproce. %olul cadrului european al calificărilor este săfaciliteze mobilitatea profesională "i geografică a celor care învaţă. 3lementul*cheie pe care*l propune documentul este conceptul de rezultate ale învăţăriiA dob(ndite într*un demers de învăţare permanentă, mai mult dec(t legate de o instituţie, de curriculum sau de pregătirea pentru o anumităcalificare. n acest sens, 389 vizează armonizarea rezultatelor învăţării în diverse sisteme

educaţionale pe baza a opt niveluri de descriere, de la învăţăm(ntul primar la cel superior. Bschimbare esenţială faţă de documentele anterioare este că acest cadru al calificărilor trebuie săcapteze "i să valideze diferitele niveluri de competenţe indiferent de conte!tul în care au fostdob(ndite &formal, non*formal "i informal'. @aloarea adăugată a unui astfel de sistem de referinţăeuropean constă în clarificarea terminologiilor naţionale "i în definirea calificării în termenii unui proces de formare


5/33

Nivel 1 3894

* să memoreze cuno"tinţe generale de bazăD* să utilizeze deprinderi de bază pentru a efectua sarcini simpleD* să îndeplinească sarcini de lucru, în timpul muncii sau al studiului sub supraveghere directă "i să

demonstreze eficienţă personală în conte!te simple "i stabileD* să accepte îndrumare în procesul de învăţareD* să răspundă în scris "i oral mesaEelor simpleD* să*"i asume propriul rol socialD* să demonstreze cunoa"terea procedurilor de rezolvare a problemelor.

* utilizarea rezultatelor )n*#"#rii pentru rezol*area de pro+leme, )n conte-te de ac"iunedate.

* atitudini/ c#utarea )ndrum#rii 'i asumarea responsa+ilit#"ii la ni*elul procesului de)n*#"are, )n conte-te cunoscute!

Nivel 2 3894- să memoreze "i să înţeleagă cuno"tinţele de bază dintr*un anumit domeniu, care sunt limitate la fapte "i

idei principaleD- să utilizeze deprinderi "i competenţe cheie în vederea îndeplinirii sarcinilor în care acţiunea este

determinată de reguli care definesc rutine "i strategiiD

- să selecteze "i să aplice metodele, instrumentele "i materialele de bazăD- să*"i asume responsabilităţi pentru îmbunătăţirea performanţei în muncă sau studiu în conte!te simple "i

stabile în cadrul unui grup omogen "i familiarD- să caute îndrumare în învăţareD- să răspundă în scris "i oral mesaEelor simple, dar detaliateD- să*"i adapteze rolul în funcţie de diferite conte!te socialeD* să rezolve probleme utiliz(nd informaţiile furnizate.

* utilizarea conte-tualizat# 'i )n manier# personal# a rezultatelor )n*#"#rii 0generale

sau specifice domeniului de specializare1 pentru rezol*area de pro+leme.* atitudini/ autonomie pentru realizarea rolurilor, asumarea responsa+ilit#"ii pe

diferite planuri 0personal, la ni*elul procesului de )n*#"are1!


6/33

Elemente de di#+no"%4 Nu e!istă, încă un Cadru Naţional al Calificărilor, care să răspundă

%ecomandării europene din 200=. )u fost elaborate metodologii, ghiduri, dicţionare deconcepte "i termeni. /egea educaţiei naţionale 162011 &)rt. 5+1, alin. 2' prevede elaborareaunui cadru unitar al calificărilor din %om(nia pe baza 389.

-irec!ii de interven!ie 3laborarea unui cadru unitar al calificărilor din %om(nia,stabilindu*se e!act echivalenţele dintre nivelurile de calificare, nivelurile de învăţăm(nt "itipurile de instituţii "colare.

4. -e"volt%rile din domeniul tiin!elor educ#!iei-iscursul "i practicile pedagogice marchează evoluţii fire"ti ale modului de a g(ndi "i de a realizaeducaţia "i formarea profesională în conte!tul avansului cunoa"terii în domeniile relevante 7 "tiinţele educaţiei, psihologia învăţării, sociologia educaţiei etc. n plan teoretic "i metodologic, înultimii ani, s*au conturat c(teva direcţii maEore care catalizează schimbările din domeniu4

- centrarea educaţiei pe copil cu implicaţiile sale multiple la nivelul proiectării "i organizăriiînvăţării, al relaţionării cu copilul, al evaluării etc.D- centrarea educaţiei "i formării profesionale pe formarea de competenţeD- importanţa educaţiei timpurii "i nevoia corelării acesteia cu parcursul educaţional ulteriorD- noi concepţii privind învăţareaD- tendinţe în proiectarea, implementarea "i evaluarea curriculumului &abordarea integrată a

învăţării, personalizarea educaţiei etc.'D- valorificarea mediilor nonformale "i informale de educaţie.

4.1. Centr#re# pe elevCentrarea pe elev constituie o abordare de importanţă maEoră a educaţiei at(t din perspectivarecunoa"terii elevului ca partener fundamental al procesului educativ, c(t "i a valorii în sine afi ă i il C t f l l t f t l i ă t(t ( di liti il


7/33

particularităţile individuale ale acestoraD* utilizarea unor conţinuturi "i activităţi c(t mai variate pentru dezvoltarea întregului

potenţial intelectual de care dispune fiecare elevD sursa de elaborare a e!perienţei deînvăţare nu o mai constituie doar structurile cunoa"terii6culturii, ci "i trebuinţele,interesele, aspiraţiile celor care sunt beneficiarii educaţiei, iar în organizarea învăţăriicontează nu numai ce se învaţă, ci "i cum, respectiv în ce moduri se învaţăD

* propunerea unor conte!te instrucţionale în care învăţarea elevilor să fie activă&elevul este implicat în rezolvarea de sarcini "i probleme reale', conte!tuală&cuno"tinţele noi se construiesc pornind de la baza e!istentă de cuno"tinţe aelevului', socială &promovează cooperarea "i colaborarea între elevi' "i responsabilă

&elevul are posibilitatea de a alege "i este responsabil pentru propria învăţare'D* susţinerea elevilor în dezvoltarea capacităţilor de tip metacognitiv &de e!.,

capacitatea de a învăţa să înveţi', aceste capacităţi fiind esenţiale pentru optimizareacomportamentului inteligent al elevilor.

4.4. Centr#re# pe competen!e Elemente de di#+no"% nele măsuri punctuale de restructurare a curriculumului naţional "i

de centrare pe competenţe au fost adoptate încă din 2005. %estructurarea curriculară estedoar o condiţie necesară pentru centrarea pe competenţe, nu "i suficientă. Cercetările recenteau arătat importanţa metodologiei didactice pentru eficacitatea învăţării "i pentru pregătireaadecvată a absolvenţilor pentru piaţa muncii, precum "i nivelul redus de pătrundere ametodologiei didactice inovative în practica didactică.

-irec!ie de interven!ie transpunerea curriculumului proiectat în practici didacticeadecvate, întruc(t formarea competenţelor este, în foarte mare măsură, rezultat al

metodologiei didactice folosite, al modului în care profesorii "tiu să organizeze învăţarea "isă accentueze dimensiunea aplicativă a cunoa"terii.

4 5 -e"volt#re# competen!elor de comunic#re prin curriculumul col#r


8/33

4.6. $roiect#re# con!inuturilorConţinuturile reprezintă, într*un sistem care "i*a asumat oficial transdisciplinaritatea, o dublă miză4

transferul de cunoa"teri relevante social "i cultural "i transferul de conţinuturi care să stea la bazaunei profesionalizări cu perspective deschise. e de o parte, procesul de integrare europeană, nudoar că nu a dus la disoluţia identităţilor culturale, dar a contribuit la redescoperirea orizonturilor culturale locale. e de altă parte, piaţa muncii a devenit mai comple!ă, căci alături de nevoile locale&regionale sau naţionale', posibilităţile de angaEare sunt mult mai ample. -in acest punct de vedere,conţinuturile reprezintă o miză specială, căci trebuie să pună de acord nevoi subiective 10 cu nevoiobiective "i să asigure adecvări "i aEustări relativ rapide la evoluţii generale.

Elemente de di#+no"% #încărcarea$ programelor "i manualelor "colare este invocată, adesea,de participanţi direcţi la procesul educaţional sau de cei doar interesaţi de acest procesD acestaspect trimite, în mod direct, la conţinuturiD este, adeseori, vizată "i relevanţa acestora.

-irec!ie de interven!ie* Cre"terea gradului de relevanţă a conţinuturilor "i de aplicabilitate a lor în viaţa

cotidiană4 sunt necesare demersuri de actualizare a conţinuturilor propuse de programele"colare, în raport cu interesele6nevoile elevului, dar "i cu perspectivele rolurilor sale

ulterioare &sociale, profesionale etc.'.* %eg(ndirea raportului dintre abordarea disciplinară "i abordarea integrată a învăţării.

)bordarea interdisciplinară oferă o serie de avantaEe &adecvarea la nevoile practice aleomului contemporanD favorizarea transferului, a g(ndirii productive "i a rezolvării de problemeD oferirea unei vederi mai largi, holistice asupra realităţi etc.', dar "i uneleconstr(ngeri &riscul generalizării abuzive, al reducţionismului "i al învăţării superficialeDnu permite elevilor accesul la structura "tiinţeiD dificultăţile legate de restructurarea programelor "i a modului de predare tradiţional, implicaţiile asupra formării "i calificării

cadrelor didactice, problema corelărilor cu specializările academice'. n acest conte!t,este nevoie de o etapizare pe termen scurt "i mediu a proiectării curriculare4 cre"terea ponderii interdisciplinarităţii în interiorul fiecărei discipline "i fiecărei arii curriculareD

i b l i il d ţii$ & d ţi t d ţi i t lt lă


9/33

* să ofere susţinere integrării e!perienţelor informale "i nonformale de învăţare pentru acre"te relevanţa orizontului "colar formalizat ca spaţiu coerent de formareD

* să asigure actualizarea conţinuturilor propuse de programele "colare, în raport cuuniversul referenţial al elevului, dar "i cu posibilele roluri ulterioare ale sale &sociale, profesionale etc.'

* să susţină procese de adaptare la nevoi în schimbare.

4.7. 8#lori"#re# educ#!iei non'orm#le9in'orm#le l# nivelul curriculumului col#r

Elemente de di#+no"%4 nele studii întreprinse pun în evidenţă dificultăţi privindvalorizarea educaţiei nonformale6informale la nivelul curriculumului "colar 11.

-irec!ie de interven!ie* valorizarea educaţiei nonformale "i informale la nivelul curriculumului "colar &de

e!emplu, inventarele de activităţi de învăţare "i sugestiile metodologice din programele"colare trebuie dezvoltate pentru a inspira profesorii în conceperea activităţii la clasă,astfel înc(t elementele de educaţie nonformală să*"i facă mai mult loc în demersurile

didacticeD se răspunde, în acest fel, nevoii de conte!tualizare a informaţiilor, a trecerii dela orientarea academică la aplicarea cuno"tinţelor în situaţii c(t mai variate de viaţă'.

* intensificarea demersurilor de recunoa"tere a achiziţiilor dob(ndite în astfel de conte!te, precum "i a tendinţelor de deschidere a educaţiei formale către nonformal.

5. A(pecte critice i priorit%!i, eviden!i#te de cercet%rile #(upr# (i(temului deeduc#!ie i &n (peci#l #(upr# curriculumului din !#r# no#(tr%

5 1 $ondere# timpului col#r &n :u+etul de timp "ilnic #l elevilor


10/33

prin reducerea numărului total al orelor de studiu din planurile de învăţăm(nt, c(t "i prinintervenţii specifice la nivelul programelor "colareD recomandări privind statutul "i

volumul temelor pentru acasă, supralicitarea unor metode de evaluare &de e!., realizarea portofoliilor pentru diferite discipline' etc.

5.4. A(pecte critice privind curriculumul col#r l# nivel +ener#l i #plic#re# #ce(tui#15,16

Elemente de di#+no"% privind includerea proiectarea "i implementarea curriculumului punîn evidenţă următoarele aspecte critice4* absenţa unui model unitar de proiectare curriculară la nivelul învăţăm(ntului

preuniversitar, care să transceadă nivelurile de "colaritate "i filierele, permiţ(nd, înacela"i timp, particularizările necesareD

* lipsa de coerenţă pe orizontală "i pe verticală a curriculumului, ca urmare a revizuirilor periodice punctuale, a încercărilor de descongestionare, în absenţa unei concepţii6viziuni pe termen lungD

* curriculumul la decizia "colii &C-', prin ponderea foarte redusă din ultimii ani, aînt(mpinat dificultăţi în a*"i realiza rolul său de fle!ibilizare "i de adaptare a ofertei"colii la nevoile proprii "i la cerinţele comunităţiiD

* raportul deficitar dintre cunoa"terea academică "i relevanţa pragmatică a informaţiilor încorporate în programele "i manualele "colare. %elevanţa conţinuturilor "iaplicabilitatea lor în viaţa cotidiană sunt slab evidenţiate. racticile "colare întărescaceastă relaţie de discontinuitate * elevii sunt prea puţin deprin"i să lucreze la proiecte, sărezolve probleme de viaţă personală, cotidiană sau să se raporteze la aspecte specificevieţii adulţilorD

* în practica "colară se manifestă o serie de dificultăţi privind selectarea "i utilizarea produselor curriculare &manuale "colare1A, au!iliare didactice'.

-irec!ie de interven!ie* utilizarea unui model unitar de proiectare curriculară la nivelul învăţăm(ntului

preuniversitarD


11/33

necesar ca programele "i manualele "colare4 să e!prime, în mai mare măsură,motivaţiile, capacităţile "i aptitudinile diferenţiate ale elevilorD să ofere reale

oportunităţi de personalizare a demersurilor educaţionale.

5.5. A(i+ur#re# coeren!ei curriculumev#lu#re

Elemente de di#+no"% 3valuarea reprezintă o componentă a procesului de învăţare, caretinde tot mai mult spre un rol de factor constructiv al proceselor educaţionale &prin funcţiilede feed*bacF cu privire la performanţă "i de criteriu de ierarhizare a conţinuturilor în raportcu elemente supraordonate'. otodată, evaluarea tinde să*"i modifice formele "i metodele,conte!tele "i indicatorii generali de performanţă.

-irec!ii de interven!ie :ecanismele de evaluare trebuie să corespundă unor noi solicitărilegate de semnificaţia evaluării ca element intrinsec al procesului educativ, dar "i ca factor implicat în cariera de educabil a tinerilor. 3valuarea trebuie să asigure nu numaitransparenţa actului de evaluare &dimensiunea normativă', ci "i baza de negociere între partenerii educaţionali &finalităţile "i conte!tele evaluării, nivelurile de performanţă'.

%epere ale dezvoltării evaluării4* accent pe evaluarea formativă, pe autoevaluare, pe interevaluare, pe metode alternative

de evaluare &de e!emplu, observarea sistematică a activităţii "i a comportamentuluielevului, proiecte, portofolii, Eurnale'D

* raportarea evaluării la indicatori de performanţăD* asigurarea relevanţei actului de evaluare în raport cu abordări transdisciplinare.

5.6. Con(tr;n+eri i di'icult%!i privind curriculumul col#r &n &nv%!%m;ntul pro'e(ion#l ite*nic1<

Elemente de di#+no"%4* relaţia dintre cultura generală "i cultura de specialitate este una deficitară, prinaglomerarea actualelor programe "colare pentru învăţăm(ntul profesional "i tehnic,determinată de dublul rol al liceelor tehnologice "i vocaţionale 7 asigurarea unor anumite


12/33

oportunită ii de valorificare a C- astfel înc(t să contribuie într*o mare măsură lațspecializarea aleasă de elevi pe durata liceului.


13/33

II. in#lit% ile (i(temului de educ# ie i pro'ilul de 'orm#re #l elevuluiț ț ș

Curriculumul na ional este proiectat pornind de la un set de competenţe generice. )cestea suntțtransversale, integratoare, nu se bazează pe criterii tradiţionale sau pur psihologice de definire anaturii lor &de e!emplu dezvoltare cognitivă, dezvoltare socio*afectivă etc.', ci vizează dezvoltarea personalităţii în relaţie cu diferite situaţii de viaţă 7 cotidiene, de învăţare sau profesionale.1 Cele

apte competen e generice asigură o concepţie unitară în proiectarea profilurilor de formareș țspecifice fiecărui nivel de "colaritate i reprezintă baza de derivare a competen elor vizate de ariileș țcurriculare i de fiecare disciplină în parte. Competen ele generice integrează i transcendș ț șcompeten ele cheie definite la nivel european.ț

II.1. Competen e +enerice urm%rite de (i(temul de &nv% %m;nt, &n per(pectiv# educ# iei pe totț ț țp#rcur(ul vie iiț

1. tilizarea de modalităţi de comunicare, în limba rom(nă, în limba maternă "i în cel puţin olimbă străină, într*o varietate de situa iiț

2. tilizarea conceptelor "i a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoa"terii "i a

instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în conte!te "colare,e!tra"colare "i profesionale5. ?ntegrarea, participarea activă "i responsabilă la viaţa socială+. tilizarea eficace a instrumentelor necesare educaţiei pe tot parcursul vie iițA. ?nteriorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile "i comportamentele


14/33

* pe de altă parte, indică direcţiile de dezvoltare a viitorului absolvent, relevante din perspectivaintegrării sociale "i profesionale a acestuia.

ropunerile prezente privind definirea profilului de formare pentru absolventulînvăţăm(ntului obligatoriu sunt formulate prin r#port#re l#4

• profilul de formare "i finalităţile învăţăm(ntului rom(nesc definite în documentelelegislative "i în alte documente curriculareD

• politicile europene cu impact direct asupra domeniului curriculumului 7 2omeniile decompeten"# cheie "i Cadrul european al calific#rilor D

• lista competenţelor generice propusă de actualul Cadru de referinţăD• e!emple de definire a profilurilor de formare a absolventului în alte sisteme educaţionale

europeneD• rezultate ale cercetărilor referitoare la învăţare "i la dezvoltarea elevilor, caracteristicile

generale învăţăm(ntului gimnazial, opţiuni ale elevilor pentru viitorul "colar "i profesional.

)lături de recomandările Comisiei 3uropene privind competenţele*cheie la nivel european,

stabilite în perspectiva compatibilizării sistemelor educaţionale din ţările niunii 3uropene, Cadrul3uropean al Calificărilor & European Qualifications Framework 7 389' este un alt sistem dereferinţă în reforma curriculumului. 389 este o propunere de recomandare către arlamentul3uropean, care vizează armonizarea rezultatelor învăţării în diverse sisteme educaţionale pe baza aopt niveluri de descriere, de la învăţăm(ntul primar la cel superior. 389 propune astfel un sistemunitar de referinţă asupra rezultatelor învăţării dob(ndite de*a lungul întregii vieţi, în conte!teformale, non*formale sau informale. /a nivel concret, 389 are consecinţe semnificative asuprasistemelor europene de educaţie, în primul r(nd la nivel curricular.9iecare nivel al 389, prin

rezultatele învăţării pe care le include, poate fi corelat cu anumite niveluri ale sistemelor "i cadrelor actuale de educaţie "i formare profesională.


15/33

III. Structur# Curriculumului N#!ion#l

otrivit /egii educaţiei naţionale nr. 162011, Curriculumul Naţional cuprinde ansamblul planurilor*cadru de învăţăm(nt "i al programelor "colare din învăţăm(ntul preuniversitar.

III.1. $l#nulc#dru de &nv%!%m;nt – document de politic% educ#!ion#l%

$l#nulc#dru de &nv%!%m;nt este un document oficial de tip reglator, instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional care Ealonează resursele de timp ale procesului de predare*învăţare*evaluareD planul*cadru de învăţăm(nt precizează, pe ani de studiu, disciplinele studiate de către eleviîn "coală "i numărul de ore alocat fiecăreia dintre acestea.

lanurile*cadru pentru învăţăm(ntul preuniversitar sunt elaborate pentru fiecare nivel de învăţăm(ntde către instituţiile "i organismele abilitate ale :3CD proiectarea planurilor*cadru respectă principii detipul celor prezentate în studiul Coordonate ale unui nou cadru de referin"# al Curriculumului na"ional &pagina 1;2'. 3valuarea planurilor*cadru de învăţăm(nt în vederea aprobării acestora prin ordin al ministruluieducaţiei "i implementării în sistemul de învăţăm(nt, se realizează pe baza unor criterii de tipul celor

prezentate în studiul Coordonate ale unui nou cadru de referin"# al Curriculumului na"ional &paginile 1;=*202'.

lanurile*cadru pentru învăţăm(ntul preuniversitar4 grupează disciplinele de studiu pe c#te+orii de #ctivit%!i de &nv%!#re9#rii curricul#re, astfel4

* în învăţăm(ntul pre"colar, disciplinele de studiu sunt organizate pe trei categorii de activităţide învăţareD

* în învăţăm(ntul primar, învăţăm(ntul secundar "i terţiar non*universitar, disciplinele destudiu sunt organizate pe arii curriculareD

reflectă cretere# ponderii di(ciplinelor op!ion#le &n pl#nurilec#dru "i l%(#re# l# di(po"i!i#pro'e(orului # 47? din timpul #loc#t unei di(cipline9unui domeniu de (tudiu , potrivit )rt.


16/33

se seama de importanţa diverselor domenii culturale care structurează personalitatea umană "i de cone!iuniledintre aceste domenii.

Brganizarea pe arii curriculare are c(teva avantaEe4* oferă posibilitatea integrării demersului didactic disciplinar într*un cadru interdisciplinarD* determină echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii "i obiecte de studiuD* asigură concordanţa cu teoriile actuale privind procesul, stilul "i ritmurile învăţăriiD* asigură continuitatea "i integralitatea demersului didactic pe întreg parcursul "colar al unui elevD* oferă o viziune integrată asupra obiectelor de studiu determin(nd intersecţii între disciplinele

ariei "i între disciplinelor unor arii diferiteD* reflectă anumite trăsături epistemologice "i psihopedagogice ale domeniilor pe care le vizează, în

ceea ce prive"te4 modul de abordare a cunoa"terii, operaţiile mentale, didactica de specialitateD

* vizează configurarea domeniilor cunoa"terii umane "i ale culturii, în sens larg, ca domenii alecurriculumului "colar.

Caracterizarea ariilor curriculare este realizată în studiul Coordonate ale unui nou cadru de referin"#al Curriculumului na"ional &paginile 122*1=0'$%D caracterizarea are în vedere4 identitatea "i legitimitatea arieicurriculare, relaţia ariei curriculare cu competenţele generice, competenţele vizate de ariile curriculare.

entru învăţăm(ntul primar "i gimnazial, planurile*cadru cuprind următoarele componente4 trunc*i comun, ca ofertă curriculară obligatorie pentru toţi elevii, de natură să asigure egalitatea

"anselor la educaţieD este constituit din acelea"i discipline, cu acelea"i alocări orareD reprezintăsistemul de referinţă pentru evaluările "i e!aminările e!terne &naţionale'D curriculum l# deci"i# colii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare

proprii fiecărei unităţi de învăţăm(nt.

3!emplific(nd, planul*cadru pentru învăţăm(ntul obligatoriu are structura prezentată mai Eos4

Ari# curricul#ră9di(ciplin#Cl#(#

$r ? ?? III I8 @ 8I 8II 8III I@I. Lim:ă "i comunic#re


17/33

Bpţional&e'

8I. Te*nolo+ii

Bpţional&e'8II. Con(iliere "i orient#re

Bpţional&e'

Op!ion#l/e) inte+r#t/e) l# nivelul m#i

multor #rii curricul#reNumăr tot#l de ore &n TCNum%r tot#l de ore &n C-Nr. minim de ore pe (ăpt.Nr. m#=im de ore pe (ăpt.

C I trunchi comunD C-G I curriculum la decizia scolii

entru învăţăm(ntul liceal, planurile*cadru cuprind următoarele componente4 trunc*i comun, ca ofertă curriculară obligatorie, constituită din acelea"i discipline, cu acelea"i

alocări orare, pentru toate specializările din cadrul unui profilD curriculum di'eren!i#t, ca ofertă curriculară obligatorie stabilită la nivel central în funcţie de

filieră, profil, specializareD curriculum l# deci"i# colii, care cuprinde orele alocate pentru dezvoltarea ofertei curriculare

proprii fiecărei unităţi de învăţăm(nt.3!emplific(nd, pentru clasa a J*a, planul*cadru pentru învăţăm(ntul liceal are structura prezentată

mai Eos4

Ari# curricul#ră9di(ciplin#Cl#(# # @#

TC C- TC B C- C-


18/33

Bpţional&e'8. Educ#!ie 'i"ică "i (port

Bpţional&e'8I. Te*nolo+ii

Bpţional&e'8II. Con(iliere "i orient#re

Bpţional&e'Op!ion#l/e) inte+r#t/e) l# nivelul m#imultor #rii curricul#re

* * *

Tot#l ore9(ăpt. TC9C-9C-Tot#l ore9(ăpt. TCBC-BC-

Aplic#re# pl#nuluic#dru de &nv%!%m;nt &n unit%!ile de &nv%!%m;nt)plicarea planului*cadru în unităţile de învăţăm(nt se realizează prin intermediul schemelor orare.

chema orară reprezintă modalitatea concretă prin care la nivelul unei "coli, fiecare clasă î"istabile"te programul, în funcţie de opţiunile pe care prevede planul*cadru4

* opţiunea pentru un număr de ore6săptăm(nă cuprins între numărul minim "i numărul ma!imalocat prin planul*cadru de învăţăm(ntD

* opţiunea pentru completarea trunchiului comun6trunchiului comun "i curriculumuluidiferenţiat, p(nă la numărul de ore ales, cu opţionale.

/a nivelul fiecărei unităţi de învăţăm(nt, schema orară a "colii este alcătuită din schemele orare aleclaselor.

III.4. $ro+r#mele col#re


19/33

Structur# pro+r#melor col#re pentru cl#(# pre+%tito#re, cl#(ele I @II9@III4

• not% de pre"ent#re – care va include "i prezentarea competenţelor vizate de ariacurriculară din care face parte disciplina respectivă, av(nd rolul de a situa disciplina înansamblul ariei "i de a orienta cadrul didactic în abordarea integratoareD

• competen!e +ener#le – sunt definite la nivelul disciplinei, fie pentru întreaga sa durată destudiu, fie pe niveluri de "colaritateD acestea vor include dimensiunea atitudinalăD

• competen!e (peci'ice 7 derivă din competenţele generale ale fiecărei discipline de studiu, pentru fiecare an de studiuD

• con!inuturi #le &nv%!%rii22 – sunt selectate riguros din structura domeniilor de cunoa"tere, prin raportare la competenţele specificeD

• e=emple de #ctivit% i de &nv% #re –ț ț cu rolul de a orienta profesorul asupra modalită ilor țde dezvoltare a competen elor specifice prin intermediul con inuturilor recomandate iț ț șav(nd în vedere abilită i i atitudini pe care le presupune fiecare competen ă specifică înț ș ț parteD

• dimen(iune# #titudin#l% # competen elor (peci'iceț 7 pornind de la defini ia competen ei,ț ț

aceasta presupune integrarea i valorificarea simultană a unor cuno tin e, abilită i iș ș ț ț șatitudiniD

• (u+e(tii metodolo+ice, cu rol orientativ pentru cadrele didactice "i pentru autorii demanuale "colare, definite în concordanţă cu4 specificul competenţelor specifice,conţinuturile învăţării, rezultatele cercetărilor în domeniile predării "i învăţării.

• repere pentru ev#lu#re, definite prin raportare la specificul competenţelor specificeurmărite "i la acela al conţinuturilor învăţării prevăzuteD vor fi formulate criterii minimale

de evaluare pe an de studiu i recomandări privind modalită ile de evaluare.ș ț

Competen e (peci'iceț Con!inuturi E=emple de #ctivit% ițde &nv% #reț

-imen(iune##titudin#l%


20/33

acestea însemn(nd, în fapt, un ansamblu structurat de cuno tin e, capacită i iș ț ț șatitudiniD

spriEinirea profesorului în proiectarea i realizarea unei evaluări adecvate i c(t maiș șobiective, întruc(t s*a subliniat în repetate r(nduri că vechile programe colare aușabordat prea pu in evaluarea i nu au oferit profesorului reperele necesareD astfel,ț șnoile programe vor cuprinde criterii minimale de evaluare i proceduri 6 modalită iș țconcrete de evaluare a elevilor.

III.5. Re(ur(e pentru proce(ul de pred#re&nv%!#reev#lu#re

:anualul "colar 25 este un produs curricular elaborat pe baza programei "colare, care constituieinstrumentul de lucru al elevului.

Ca ansamblu de resurse cheie pentru învăţare, manualul îndepline"te mai multe funcţii, a"a cum sunt4de formare, în cadrul proceselor de învăţare*predare*evaluare, a competenţelor prevăzute de programele"colareD de transmitere a cuno"tinţelor în concordanţă cu prevederile programelor "colareD de consolidare,integrare "i evaluare a achiziţiilor învăţăriiD de educaţie socială "i culturală.

)plicarea modelului de proiectare curriculară pe competenţe necesită realizarea manualelor "colare prin raportare la competen!%, concept care are semnificaţia unui #organizator$ în relaţie cu care suntselectate conţinuturile specifice "i sunt organizate strategiile de predare*învăţare*evaluare. Conţinuturileînvăţării prezentate în manualele "colare pot dob(ndi relevanţă formativă, în măsura în care pentru fiecaredisciplină de studiu sunt selectate "i organizate astfel înc(t să asigure în mod eficient dezvoltareacompetenţelor prevăzute de programele "colare. nele repere privind proiectarea manualelor "colare sunt prezentate în studiul Coordonate ale unui nou cadru de referin"# al Curriculumului na"ional &paginile 20*210'.

Khidurile, normele metodologice "i materialele suport prezintă6susţin condiţiile de aplicare "i demonitorizare ale procesului curricular.

III.6. Curriculumul l# deci"i# colii /C-)


21/33

presupune elaborarea de către cadrul didactic propunător a unei programe "colare care respectă modelulde proiectare curriculară aplicat pentru nivelul de "colaritate respectiv "i caracteristicile prezentate mai

Eos.Nivelul decol#rit#te

C#r#cteri(tici #le pro+r#mei col#re Re+im or#r Not#re &n c#t#lo+

nvăţăm(nt primar,învăţăm(ntgimnazial

Noi competen!e (peci'ice9o:iective dere'erin!% i noi con!inuturi, altele dec(tcele ale programelor "colare pentrudisciplinele prevăzute în planul*cadru.

e alocă din C-G%ubrică nouă încatalog

nvăţăm(nt licealNoi competen!e (peci'ice i noicon!inuturi, altele dec(t cele ale programelor "colare de trunchi comun"i6sau de curriculum diferenţiat pentrudisciplinele prevăzute în planul*cadru.

e alocă din C-G%ubrică nouă încatalog

4. Op!ion#l inte+r#t

introduce, ca obiect de studiu, o nouă disciplină, structurată în Eurul unei teme integratoare pentru o

anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculareD presupune elaborarea de către cadrul didactic propunător a unei programe "colare care respectă modelulde proiectare curriculară aplicat pentru nivelul de "colaritate respectiv "i caracteristicile prezentate mai Eos.

Nivelul decol#rit#te

C#r#cteri(tici #le pro+r#mei col#re Re+imor#r

Not#re &nc#t#lo+

nvăţăm(nt primar,învăţăm(ntgimnazial

Noi competen!e (peci'ice9o:iective de re'erin!% 7

integrative.Noi con!inuturi 7 interdisciplinare.NOTD4 Noutatea este definită faţă de programele"colare ale disciplinelor de trunchi comun implicate în

e alocădin C-G

%ubrică nouă încatalog


22/33

onderea mare a timpului alocat disciplinelor op ionale generează cre terea importan ei acestora pentruț ș țformarea copiilor. entru a se evita cre terea artificială a numărului de discipline pe care un elev le studiazăș pe parcursul unui an colar, se recomandă ca op ionalele ofertate să nu se limiteze la o alocare de timp de 1ș țoră pe săptăm(nă. )stfel, în func ie de finalită ile pe care i le propun i de contribu ia lor la formareaț ț ș ș ț profilului absolventului, o disciplină op ională poate fi proiectată pentru a fi studiată 1*2 ore pe săptăm(nă.ț

n acela i scop al evitării cre terii artificiale a numărului de discipline studiate, dar i în scopul cre teriiș ș ș ștreptate a ponderii abordării integrate a con inuturilor, dintre disciplinele op ionale alese de un elev cel pu inț ț țuna trebuie să fie op ional integrat la nivelul unei arii curriculare i cel pu in una un op ional integrat laț ș ț țnivelul mai multor arii curriculare.

-e asemenea, este e!trem de important ca disciplinele op ionale să reprezinte cu adevărat posibilitateațcopilului de a* i adapta parcursul colar la interesele i nevoile sale. entru a putea oferi discipline op ionaleș ș ș țcare să poată fi într*adevăr alese de copii în func ie de interesele lor, este absolut necesar ca acestea să fiețorganizate nu pe clase de elevi, ci pe forma ii de studiu comune mai multor clase. entru a se evita cre tereaț școsturilor de personal, se va păstra acela i număr de ore ca în cazul studiului op ionalelor pe clase, cuș țdiferen a că elevii se împart în forma ii diferite în func ie de interese i de condi iile de acces ale fiecăreiț ț ț ș țdiscipline op ionale. -e e!emplu, o disciplină op ională poate fi aleasă de elevi din ani de studii diferi iț ț ț&clasele a ???*a si a ?@*a sau a @*a, a @?*a i a @??*a', dacă ace tia îndeplinesc standardele de acces precizateș ș pentru disciplina respectivă. entru a asigura posibilitatea elevilor de a alege op ionalele i de a le studia înț șgrupe6forma ii de studiu comune mai multor clase, colile vor stabili modalită ile adecvate condi iilor locale4ț ș ț țde e!., studierea disciplinelor op ionale într*o singură zi a săptăm(nii sau stabilirea unui interval orar alocatțop ionalelor în zile diferite &e!., luni între =*10, vineri între 11*15.00 etc.'.ț


23/33

I8. Condi!ii #le implement%rii

%estructurarea curriculumului, în sensul corelării acestuia cu tendinţele europene de centrare aeducaţiei pe formarea de competenţe2+, implică pregătirea sistemului de învăţăm(nt pentruintegrarea schimbărilor propuse. :ăsurile necesare unei aplicări eficiente a noului curriculumvizează domenii precum4

1. formarea cadrelor didacticeD2. managementul resurselor umaneD5. dezvoltarea resurselor materialeD

+. valorificarea educaţiei nonformale "i informaleDA. evaluarea.

I8.1. orm#re# c#drelor did#ctice

n element*cheie pentru reu"ita oricărei reforme curriculare este pregătirea cadrelor didactice pentru aplicarea noilor abordări ale procesului educaţional. 3!perienţa dob(ndită în acest domeniudupă anul 1;=; a arătat o lipsă de sincronizare între componentele sistemului de învăţăm(nt supuse

reformei, formarea cadrelor didactice înregistr(nd un ritm lent de adaptare "i modernizare. entruevitarea repetării unei astfel de situaţii, se impune luarea unor măsuri privind at(t formarea continuăa cadrelor didactice, c(t "i cea iniţială.

orm#re# continu%

oate cadrele didactice implicate în implementarea noului curriculum trebuie să participe la

pro+r#me de 'orm#re or+#ni"#te i de('%ur#te &n#inte de &ncepere# implement%rii #ce(tui# .)ceste programe vor pune accent pe4* înţelegerea mecanismelor de construcţie curricularăD* redefinirea componentelor maEore ale curriculumului naţional "i a relaţiei dintre ele4 trunchi


24/33

* diversificarea ofertei de formare, astfel înc(t să includă, pe l(ngă conţinuturile tradiţionalereferitoare la didactica disciplinei, "i aspecte privind elaborarea "i evaluarea manualelor "i a

au!iliarelor didactice, organizarea interdisciplinară a conţinuturilor, elaborarea de programe pentru discipline opţionale care să poată fi ofertate la nivel naţional, Eudeţean sau local,elaborarea "i implementarea unui proiect de intervenţie personalizat etc.

orm#re# ini!i#l%

)v(nd în vedere amploarea schimbărilor, sunt necesare măsuri de adaptare a programelor deformare iniţială a profesorilor, precum4

* reg(ndirea sistemului de formare iniţială a profesorilor, cu accent pe profesionalizareaviitorilor profesoriD

* introducerea unui sistem de selecţie a viitorilor profesori, care să aibă în vedere motivaţia,aptitudinile "i competenţele candidatului la această profesieD

* reproiectarea curriculumului de formare iniţială, pornind de la profilul de competenţe al profesorului, pe nivele de "colaritate, adaptat conte!tului actual, în care dominante suntincluderea în învăţăm(ntul general obligatoriu a clasei pregătitoare "i a clasei a ?J*a, precum"i provocările societăţii cunoa"terii2A D

* centrarea demersului educativ pe formarea de competenţeD* centrarea pe student, mutarea accentului de pe abordarea magistrală, pe cea interactivă, care

dezvoltă capacităţile de investigare ale studentuluiD* organizarea interdisciplinară a curriculumului, urmărind deschiderea către domenii cone!e,

lucrul în echipă, lucrul în proiecte, fle!ibilitate "tiinţifică "i pedagogicăD* cre"terea ponderii practicii pedagogice în programul de formare iniţială a profesorilor,

incluz(nd asistenţe la ore "i valorificarea observaţiilor înregistrate, proiectarea "i susţinereade activităţi didactice6lecţii, participarea la organizarea "i desfă"urarea de activităţie!tra"colare "i parteneriate educaţionale, facilitarea învăţării în conte!te nonformale "iinformale de educaţie, comunicarea cu familiile elevilor, cunoa"terea elevilor, includerea în proiecte de cercetare etc.


25/33

I8.4. M#n#+ementul re(ur(elor um#ne?ntroducerea clasei pregătitoare "i a clasei a ?J*a în învăţăm(ntul general obligatoriu aduceschimbări importante în ceea ce prive"te managementul resurselor umane. n acest sens, se impunmăsuri precum4

* analiza riguroasă a planului*cadru de învăţăm(nt, pentru identificarea necesarului de resurseumaneD

* contabilizarea "i asigurarea necesarului de cadre didactice pe niveluri de învăţăm(ntD

* cre"terea prestigiului social al profesiei didactice, prin recunoa"terea importanţei educaţiei îndezvoltarea societăţii, concretizată inclusiv în motivarea financiară a profesorilorD* evaluarea eficientă a nevoilor de formare identificate în conte!tul adaptării cadrelor

didactice la noile abordări curriculareD* cre"terea fondurilor destinate cheltuielilor pentru formarea cadrelor didactice, la nivel

central "i localD* fle!ibilizarea normei didactice, în sensul acceptării unei lărgiri a paletei de activităţi

educaţionale realizate de profesorD

* profesionalizarea managementului "colar, cu ţintă pe formarea managerilor "i a inspectorilor "colariD

* accentuarea unui anumit rol al inspecţiei "colare, acela de consiliere profesională.

I8.5. -e"volt#re# re(ur(elor m#teri#le

Noua structură a învăţăm(ntului obligatoriu de zece ani impune adaptări "i la nivel de resursemateriale destinate organizării "i desfă"urării eficiente a procesului instructiv*educativ, referitoarela4

* cre"terea numărului sălilor de curs necesare asigurării parcursului educaţional de zece ani, înaceea"i unitate de învăţăm(ntD


26/33

I8.6. 8#lori'ic#re# educ#!iei non'orm#le

)tenţia tot mai mare acordată la nivel european validării e!perienţelor nonformale de învăţare2<

demonstrează rolul educaţiei nonformale în completarea "i susţinerea educaţiei formale. ?ntegrarea"i valorificarea educaţiei nonformale în practicile educaţionale din %om(nia necesită4

* formarea cadrelor didactice din perspectiva schimbării viziunii asupra misiunii "colii în pregătirea elevului pentru dezvoltare personală "i profesionalăD

* facilitarea accesului elevilor la e!perienţe de învăţare nonformală, considerate modalităţicomplementare de formare a competenţelor cheie, de deschidere a "colii către viaţăD

* identificarea în mediul educaţional nonformal a unor oportunităţi reale de adaptare a ofertei

curriculare a "colii la nevoile elevilor "i la cerinţele comunităţiiD* e!plorarea, identificarea "i e!ploatarea, la nivelul comunităţii locale, a acelor elemente cu potenţial educaţional nonformal, care pot spiEini "coala în formarea la elevi a competenţelor transversale, în cadrul unor activităţi de învăţare cu caracter integratD

* dezvoltarea curriculumului la decizia "colii prin încheierea de parteneriate educaţionale cuagenţi economici, instituţii culturale, organizaţii nonguvernamentaleD

* fle!ibilizarea structurii C-G din punct de vedere al organizării temporale, în sensulregrupărării orelor alocate C-G pentru a putea realiza activităţi cu durată mai mare, cu

trimiteri către nonformal, la un anumit interval de timp &învăţarea prin proiecte'D

I8.7. Ev#lu#re#

3valuarea este o componentă esenţială a sistemului educaţional, alături de curriculum "i instruireurmărind formarea profilului de competenţe al absolventului.rofesorul are permanent nevoie să cunoască modul în care se produce învăţarea, pentru a "ti cumsă î"i proiecteze activitatea în continuare, elevul are permanent nevoie de feedbacF, pentru a "ti cumsă î"i aEusteze strategiile de învăţare, iar decidenţii au nevoie de informaţii pentru a "ti cum săregleze politicile educaţionale. )"adar, este nevoie de o armonie internă la nivelul procesului de predare*învăţare*evaluare, care poate fi asigurată prin4


27/33

Ane=# 1. $ROILUL -E ORMARE $ARTICULARIAT $ENTRU NI8ELURILE -E COLARITATE

Competen!e+enerice

Indic#tori (peci'ici pentrucompeten!ele +enerice

Indic#tori (peci'ici pentru1. &nv%!%m;ntul prim#r 4. &nv%!%m;ntul +imn#"i#l 5. &nv%!%m;ntul lice#l

1 . U t i l i " # r

e # m o d # l i t % ! i l o r d e c o m u n i c # r e , & n l i m : #

r o m ; n % ,

& n l i m : # m # t e r n % i & n c e l p u ! i n o l i m : %

( t r % i n % , & n t r o v # r i e t # t e d e ( i t u # ! i i

1.1. tilizarea eficientă "i corectă alimbaEelor &coduri, simboluri,convenţii etc.' care aparţin

diferitelor domenii ale cunoa"terii&limbaEe "tiinţifice, tehnologice,artistice etc.'

1.1.1. tilizarea corectă a limbiirom(ne "i a limbaEului însu"it ladisciplinele studiate

1.1.2. tilizarea eficientă "i corectă alimbaEelor de bază &coduri, simboluri,convenţii etc.' aparţin(nd diferitelor

domenii de studiu

1.1.5. tilizarea eficientă "i corectă alimbaEelor &coduri, simboluri,convenţii etc.' aparţin(nd domeniilor

de specializare

1.2. Bperarea cu o varietate demesaEe verbale "i nonverbale, pentru a recepta "i a transmite idei,e!perienţe, sentimente "i opinii înconte!te private, educaţionale "i profesionale

1.2.1. Bperarea cu mesaEe verbale "inonverbale, accesibile v(rstei, pentru a elabora "i transmite mesaEecare e!primă idei, e!perienţe "idiferite sentimente

1.2.2. Bperarea cu o varietate demesaEe verbale "i nonverbale relevantedin perspectiva domeniilor studiate cuscopul de a recepta "i a transmite idei,e!perienţe, sentimente "i opinii îndiferite conte!te

1.2.5. Bperarea cu o varietate demesaEe verbale "i nonverbale, pentrua recepta "i a transmite idei,e!perienţe "i sentimente în diferiteconte!te

1.5. )daptarea propriei comunicărila diferite conte!te &sociale,

profesionale, culturale' "i categoriide auditoriu

1.5.1. )daptarea proprieicomunicări la conte!te de viaţă din

mediul cunoscut

1.5.2. )daptarea propriei comunicări ladiferite conte!te "colare "i sociale

1.5.5. )daptarea propriei comunicărila diferite conte!te "i categorii de

auditoriuD utilizarea argumentării însituaţii de comunicare diverse

2.1. tilizarea unor strategiifuncţionale variate pentrurezolvarea de probleme în conte!te"colare, e!tra"colare "i profesionale

2.1.1. tilizarea capacităţilorformate în scopul rezolvării de probleme simple, în conte!te date

2.1.2. tilizarea unor strategii pentrurezolvarea de probleme simple, înconte!te "colare "i e!tra"colare

2.1.5. tilizarea, evaluarea "iameliorarea unor strategii funcţionale pentru identificarea, formularea "irezolvarea de probleme în conte!te"colare, e!tra"colare "i profesionale

2.2. 9olosirea capacităţii de analizăcritică "i de argumentare în luarea

unor decizii privind rezolvarea de probleme în conte!te "colare,e!tra"colare, profesionale

2.2.1. 9olosirea unor raţionamentesimple în vederea luării de decizii în

conte!te familiare

2.2.2. 9olosirea capacităţii de analizăcritică, si de argumentare în luarea

unor decizii privind rezolvarea de probleme în conte!te "colare "ie!tra"colare

2.2.5. 9olosirea capacităţii de analizăcritică "i de argumentare în luarea

unor decizii privind rezolvarea de probleme în conte!te "colare,e!tra"colare, profesionale


28/33

Competen!e+enerice



c u n o # t e r i i

i # i n ( t r u m e n t e l o r t e * n o l o + i c e , & n

v e d e r e # r e " o l v % r i i d e p r o : l e m e & n c o n t e = t e c o l # r e , e = t r # c o l # r e i p r o ' e ( i o n # l e 2.5. )plicarea de principii "i

metode de investigare6 cercetare pentru a e!plora "i a e!plica procese specifice diferitelordomenii ale cunoa"terii

2.5.1. 9olosirea metodelor deinvestigare însu"ite, pentrue!plorarea unor procese naturale "isociale simple

2.5.2. )plicarea de principii "i metodede investigare6cercetare însu"ite, pentrua e!plica procese naturale, tehnologice"i sociale

2.5.5. )plicarea de principii, metode,modele în conte!te legate de viaţacotidiană "i profesională, pentru ae!plica procese naturale, tehnologice"i sociale

2=


29/33


30/33

Competen!e+enerice



6 . U t i l i " # r e # e ' i c # c e # i n ( t r u m e n t e l o r n e c e ( # r e e d u c # ! i e i p e t o t p

# r c u r ( u l v i e ! i i

+.1. ?dentificarea "i formularea propriilor obiective de învăţare, înraport aptitudinile "i interesele personale "i profesionale

+.1.1.?dentificarea unor obiective deînvăţare corespunzătoare at(t propriilor interese "i aptitudini, c(t"i influenţelor educative e!ercitate

de "coală "i familie

+.1.2. ?dentificarea "i selectarea deinformaţie relevantă "i pertinentă, înraport cu diferite scopuri "colare "i personale de documentare sau deutilizare6obţinere a unor produse

+.1.5. ?dentificarea "i selectarea deinformaţie relevantă "i pertinentă, dinsurse variate de informare, în raportcu diferite scopuri &documentare,învăţare, cercetare, elaborare de noi

produse'

+.2. )plicarea unor tehnici demuncă intelectuală, în raport cudiferite scopuri &documentare,învăţare, cercetare, elaborare denoi produse etc.', valoriz(ndautonomia, disciplina "i perseverenţa 7 a învăţa să înveţi

+.2.1. 9olosirea unor tehnici demuncă intelectuală care valorizeazăautonomia, disciplina "i perseverenţa, în scopul rezolvăriide probleme în conte!te familiare

+.2.2. 3!ersarea unor tehnici de muncăintelectuală care valorizeazăautonomia, disciplina "i perseverenţa,în scopul rezolvării de probleme înconte!te "colare "i e!tra"colare

+.2.5. )plicarea unor tehnici demuncă intelectuală care valorizeazăautonomia, disciplina "i perseverenţa,în diferite conte!te de învăţare&"colare, e!tra"colare, profesionale'

+.5. %eflecţia critică, autoreglarea"i asumarea responsabilităţii pentru

propria învăţare

+.5.1. 3!ersarea responsabilităţii pentru propria învăţare

+.5.2. Con"tientizarea necesităţiiasumării responsabilităţii pentru

propria învăţare în conte!te "colare "ie!tra"colare

+.5.5. %eflecţia critică, autoreglarea"i asumarea responsabilităţii pentru

propria învăţare

+.+. tilizarea eficientă ainstrumentelor "i aplicaţiilor oferitede calculator "i ?N3%N3, pentrucăutarea, selectarea, stocarea "iorganizarea informaţiilor dinspaţiul virtual, relevante pentruactivităţi de învăţare specificediferitelor domenii de studiu

+.+.1. 9olosirea, la nivelul v(rstei, aunor tehnici noi de informare "icomunicare

+.+.2. 9olosirea responsabilă a noilortehnologii comunicaţionale "iinformaţionale, ca instrument deînvăţare în "coală "i în alte conte!te deactivitate

+.+.5. 9olosirea responsabilă a noilortehnologii comunicaţionale "iinformaţionale, în conte!te deînvăţare formale, nonformale "i6sauinformale

50


31/33

Competen!e+enerice



+.A. 3!ersarea procedeelor "i ainstrumentelor de creare aconţinutului informaţional înspaţiile virtuale, presupus deactivităţi de învăţare specifice

diferitelor domenii de studiu,dezvoltării personale sau orientăriiîn carieră &crearea de conţinutaudio*video, constituirea portofoliilor de învăţare, portofoliiartistice, crearea C@*uluielectronic, elaborarea unor pagini personale sau de grup, crearea unor site*uri tematice, MiFi, bloguri etc.'

+.A.1. 3!ersarea procedeelor "i ainstrumentelor de creare aconţinutului informaţional înspaţiile virtuale, prin activităţi deînvăţare specifice v(rstei "i

dezvoltării personale &de e!emplu4constituirea portofoliilor deînvăţare, portofolii artistice,elaborarea unor pagini personale saude grup, MiFi, bloguri etc.'

+.A. 2. 3!ersarea procedeelor "i ainstrumentelor de creare a conţinutuluiinformaţional în spaţiile virtuale, prinactivităţi de învăţare specificediferitelor domenii de studiu,

dezvoltării personale sau orientării încarieră &de e!emplu4 crearea deconţinut audio*video, constituirea portofoliilor de învăţare, portofoliiartistice, crearea C@*ului electronic,elaborarea unor pagini personale sau degrup, crearea unor site*uri tematice,MiFi, bloguri etc.'

+.A. 5. 3!ersarea procedeelor "i ainstrumentelor comple!e de creare aconţinutului informaţional în spaţiilevirtuale, presupus de activităţi deînvăţare specifice diferitelor domenii

de studiu, dezvoltării personale sauorientării în carieră &de e!emplu4crearea de conţinut audio*video,constituirea portofoliilor de învăţare, portofolii artistice, crearea C@*uluielectronic, elaborarea unor pagini personale sau de grup, crearea unorsite*uri tematice, MiFi, bloguri etc.'

7 . I n t e r i o r i " # r e #

u n u i ( i ( t e m d e v # l o r i c # r e ( % o r i e n t e " e

# t i t u d i n i l e i c o m p o r t # m e n t e l e

A.1. Cunoa"terea "i asumareacritică a unui set6sistem de valori

recunoscute social "i cultural

A.1.1. Cunoa"terea unor valorireferitoare la "coală, familie "i

mediul în care se dezvoltă "ie!primarea unor opinii asupraacestora

A.1.2. Cunoa"terea "i asumarea unuiset6sistem de valori recunoscute social

"i cultural, relevante pentru propriae!perienţă de viaţă

A.1.5. Cunoa"terea "i asumarea criticăa unui set6sistem de valori

recunoscute social "i cultural

A.2. )derarea con"tientă la uncomportament etic, validat în plansocial

A.2.1. 3!ersarea unorcomportamente moral*civice înconte!te de viaţă din mediulcunoscut

A.2.2. )derarea la un comportamentetic "i valorizarea relevanţei acestuia pentru reu"ita în plan personal, social, profesional

A.2.5. )sumarea unui comportamentetic confirmat în plan social "irecunoscut ca relevant pentru reu"itaîn plan personal, social, profesional

A.5. -ezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine "i faţă deceilalţi4 stimă de sine, respect,încredere în propriul potenţial de

reu"ită, responsabilitate, rigoareetc.

A.5.1. -ezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine "i faţă de alţii4stimă de sine, respect, încredere înforţele proprii, responsabilitate

A.5.2. -ezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine "i faţă de ceilalţi,în conte!te sociale familiare &"coală,familie, grup de prieteni, comunitate

locală'4 stimă de sine, respect,încredere în propriul potenţial dereu"ită, responsabilitate, rigoare etc.

A.5.5. -ezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de sine "i faţă de ceilalţi4stimă de sine, respect, încredere în propriul potenţial de reu"ită,

responsabilitate, rigoare etc.

A.+. romovarea unui mediunatural, tehnologic "i social, propice vieţii, în acord cu principiile dezvoltării durabile

A.+.1. %ecunoa terea unui mediuș potrivit pentru învăţare "i pentruviaţă

A.+.2. romovarea unui mediu natural,tehnologic "i social propice vieţii, înacord cu principiile dezvoltăriidurabile, la nivelul comunităţilor dincare face parte

A.+.5. romovarea unui mediu natural"i social propice vieţii, în acord cu principiile dezvoltării durabile

51


32/33

Competen!e+enerice



A.A. 3!primarea opţiunii pentru oviaţă sănătoasă "i echilibrată, pentru dezvoltarea propriului potenţial fizic "i mental "imanifestarea unor comportamente

favorabile acestora

A.A.1. :anifestarea opţiunii pentru oviaţă sănătoasă "i echilibrată pentru propria dezvoltare

A.A.2. nţelegerea importanţei opţiunii pentru o viaţă sănătoasă "i echilibrată, pentru dezvoltarea propriului potenţialfizic "i mental "i manifestarea unorcomportamente favorabile acestora

A.A.5. 3!primarea opţiunii pentru oviaţă sănătoasă "i echilibrată, pentrudezvoltarea propriului potenţial fizic"i mental "i manifestarea unorcomportamente favorabile acestora

A.


33/33

Competen!e+enerice



.5. )utomotivarea pentruvalorificarea propriului potenţialde reu"ită 7 dezvoltarea imaginiide sine, disponibilitatea pentruefort fizic "i intelectual

.5.1. :anifestarea disponibilităţii pentru noi eforturi fizice "iintelectuale

.5.2. )utomotivarea în privinţa propriului potenţial de reu"ită,disponibilitatea pentru efort fizic "iintelectual

.5.5. )utomotivarea în privinţa propriului potenţial de reu"ită,disponibilitatea pentru efort fizic "iintelectual

.+. @alorificarea oportunităţiloroferite de diferite filiere profesionale, din perspectivaaptitudinilor "i a intereselorindividuale

.+.1. :anifestarea disponibilităţii pentru valorificarea ofertelor decontinuare a studiilor

.+.2. 3!plorarea oportunităţilor oferitede diferite filiere "colare "i profesionale, din perspectivaaptitudinilor "i a intereselor individuale

.+.5. @alorificarea oportunităţiloroferite de diferite filiere profesionale,din perspectiva aptitudinilor "i aintereselor individuale

.A. )sumarea responsabilităţilor "igestionarea problemelor specificevieţii de familie

.A.1. 3!ersarea unor roluri "iresponsabilităţi specifice vieţii defamilie

.A.2. ?dentificarea specificuluiresponsabilităţilor "i al problemelorvieţii de familie

.A.5. ?dentificarea implicaţiilorasumării responsabilităţilor "i agestionării problemelor specificevieţii de familie

.

Restructurarea Curriculumului ISE_noiembrie 2012

Documents

Transcript of Restructurarea Curriculumului ISE_noiembrie 2012