RELIGIILE ORIENTALE ŞI BISERICA ORTODOXĂ.pdf

7/25/2019 RELIGIILE ORIENTALE I BISERICA ORTODOX.pdf

1/8


2/8

1" +re!entare generala a %iscarilor religioase conte%porane"+#ncte co%#ne

%trag dintru inceput atentia asupra faptului ca prin lucrarea de fata nu urmaresc descrierea

amanuntita a miscarilor contemporane ce au patruns in 1recia, ci doar punctarea unora dintre

elementele lor comune, urmand sa ma ocup apoi de abordarea lor din perspectiva ortodoxa. Ceea ce

m-a interesat in principal a fost pozitia Bisericii fata de acestea.

Consider a fi de datoria mea sa va fac cunoscuta, totodata, incredintarea pe care o am, anume ca

singura adoptarea unei atitudini criticiste, negative fata de adeptii acestor miscari nu este de nici un

folos, in masura in care se simte nevoia unei lucrari orientate pozitiv. Spun aceasta con$ins *iind ca

%a,oritatea celor care adera la ast*el de %iscari s#nt cala#!iti de interese de ordin spirit#al

c# alte c#$inte adeptii lor s#nt oa%eni care ca#ta %i,loacele prin care sa poata do-andi pacea

la#ntrica" Nec#noscand insa Traditia neptica ortodo.a se lasa atrasi de aceasta traditie

orientala""e-a lungul slu'irii mele preotesti, intalnirea unor astfel de oameni m-a impresionat si m-

a facut sa a'ung la concluzia ca atitudinea noastra fata de ei trebuie sa fie una pozitiva si bineintemeiata.

2ai mult, trebuie sa avem in vedere faptul

ca %iscarile religioase care s/a#

instapanit in !ilele noastre s#nt in %are

%as#ra legate de hinduism""e aceea, in

partea de inceput a comunicarii mele,

consider ca este necesar sa facem o scurta

trecere in revista a punctelor-c$eie din

istoria $induismului, din %ntic$itate panaastazi, precum si o prezentare a formelor

specifice cunoscute de acesta. Subliniez

inca o data faptul ca astfel nu ma anga'ez

intr-o analiza amanuntita, ci imi propun

pur si simplu sa informez, aplecandu-ma

cu precadere asupra modului in care ele

pot fi abordate.

rin hinduism intelegem, potrivit istoriei

credintelor religioase $induse, religia

do%inanta din India" 0n conturarea

sistemului sau doctrinar se deosebesc o

seama de etape, dintre care ma voi opri

asupra celor mai reprezentative.

rima etapa este asa-numitul hinduism vedic (vedism), rod al intrepatrunderii convingerilor

religioase ale arienilor/, care au patruns in 0ndia in anul +3445.6r, cu religia dravidienilor 7.

8ermenul vedismprovine de la )ede, scrierile sfinte sau cartile Cunoasterii.


3/8

% doua etapa este brahmanismul3, intemeiat de bra$mani, preotii $indusilor, care a'unsesera sa se

bucure de o mare autoritate si influenta. rintre trasaturile de baza ale acestuia se numara impartirea

societatii in patru caste si practica sacrificiilor.

% treia etapa este hinduismul filosofic/. 0ndienii au incercat sa puna bazele unei scoli ermineutice

in ceea ce priveste cunoasterea naturii, invatand ca Bra$man este unica existenta si realitate ce

cuprinde in sine si strabate totul9.

Este $or-a asadar despre o intelegere panteista as#pra nat#rii" 0n legatura cu modul in care

omul poate a'unge la eliberare [din robia legii :armice, a faptelor!, aflam, in conformitate cu

doctrina $indusa, urmatoarele*

Cosmosul obiectiv (Brahman) si sinele individual (Atman) se contopesc intr-o asamasura, incat realitatea suprema primeste numele Brahman-Atman. Cand sinele ajunge

la identitatea iintiala cu Brahman, patrunde atunci in nirvana, o stare de beatitudine,cu neputinta de exprimat in cuvinte.9

%cest aspect, de altfel, fundamental, este de retinut, intrucat, asa cum vom vedea si in cele de mai

'os, in 'ind#is% n# a$e% de a *ace c# #n D#%ne!e# personal d#pa c#% nici %ant#irea

o%#l#i n# este #na personala ea do-andind#/se prin si%pla contopire a sinel#i c# Bra'%an"

% patra etapa consta in hinduismul eretic,in cadrul caruia locul central este ocupat de buddhismsi

jainism;. %mbele au in comun contestarea autoritatii preotilor bra$mani, caracterului de inspiratie

divina a )edelor si a invataturii moniste deste Bra$man, ca#tand sa descopere %od#l in care

o%#l se poate eli-era de 0ar%a si de sir#l neintrer#pt al reincarnarilor . un mai cu seama

accent pe latura ascetica, prin care omul a'unge la concentrarea in sine, izbavindu-se, astfel, de

suferinta acestei vieti. 0n continuare, ocupandu-ne de teme precum meditatia si


4/8

lumea apuseana, intrucat, in incercarea lor de a oferi solutii la problemele omului occidental, intai/

statatorii acestor %iscari a# adaptat %#lte dintre in$atat#rile 'ind#is%#l#i a#tentic la

realitatea l#%ii conte%porane" +lanea!a *ireste s#spici#nea ca la %i,loc s#nt alte scop#ri si

,oc#ri de interese"

0n 1recia exista astazi sapte astfel de miscari, prezentate pe larg de arintele %ntonios

%levizopoulos, Secretarul Comisiei Sfantului Sinod pentru problema ereziilor, in noua si interesantasa carte intitulataDroguri sufletesti.=oi erezii9 in 1recia >s


5/8

Consemnam in continuare un imn pe care adeptii miscarii 2isiunea (uminii "ivine il inc$ina intai-

statatorului lor, 2a$ara' i. Cantarea cuprinde urmatoarele*

Creatorule, astratorule si =imicitoruleD,8oti 8i se pleaca si rugi iti inalta.0n scrieri sfinte slava 0ti canta,

%devarate sunt de-a pururi virtutile 8aleBucura-te, "oamne, bucura-te, dumnezeiescule invatator

0nvatatorul nostru cel dumnezeiescCunoasterea de veci ne-o daruieste,Fi ca o sabie taie toate gri'ile vietii.Bucura-te, "oamne

"omnul nostru este %totcreatorulrin Cuvantul Sau le tine si le poarta pe toate."omnul nostru este puterea suprema-ntrupata,

2a plec in fata maretiei unui astfel de "omn

(a cuvantul Sau, intunericul se risipesteCand El vorbeste, intunericul nu poate ramanea.0ndoielile pier, si-atunci incepe o viata innoitaBucura-te, "oamne, bucura-te, dumnezeiescule 0nvatator

Biblia, 1ita, CoranulCanta slava numelui 8au,8oti preaslavesc maretul nume ce-l porti0ngerii iti lauda slava,0ara puterile ceresti 8e cinstesc,Fi proslavirii 8ale nu afla $otar

2ulte numiri avut-ai sub vremi,0ar acum sub a 8a stapanire-am venitScoate-i din intunericul acesta de veace cei care-8i sunt credinciosi9+4

b? Aceste %iscari n# se disting n#%ai printr/#n caracter sincretic ci totodata si prin

antropologia pe care o #r%ea!a %#lt di*erita de cea crestina" "upa cum noteaza arintele

%ntonios*

6ele mai multe dintre miscarile de care neam ocupat neaga putinta stabilirii uneilegaturi personale cu Dumnezeu, propovaduind in schimb unirea la nivelul esentei*

&otrivit doctrinei lor, toate sunt guvernate de un %pirit +niversal suprapersonal"".

!mul, la fel ca si animalele, este parte a acestui %pirit +niversal-, individualitatea sa

disparand, in cele din urma, prin contopirea cu atottranscendenta iinta &ura,

asemenea picaturii de apa ce se pierde in adancul oceanului"7+/

%stfel,in accepti#nea acestor %iscari nici D#%ne!e# si nici o%#l n# s#nt persoane"

Cercetand doctrina budd$ista, arintele %ntonios ne pune la dispozitie o seama de repere ce

3


6/8

definesc viziunea lui Budd$a despre om, in genere insa, si pe cea proprie miscarilor religioase

contemporane, ca unele ce si-au insusit multe dintre ideile acestuia. +otri$it l#i B#dd'a 6nu

intereseaza prea mult de unde a venit omul, ci mai cu seama, ce este, incotro se indreapta si, in

primul rand, cum se poate elibera/.

%stfel, intr-o anumita masura,in$atat#ra sa se disocia!a de creationis% o%#l ne*iind $a!#t ca

*apt#ra !idita de D#%ne!e#. 8otodata, potrivit doctrinei budd$iste, #universul interior si

exterior"$se di%olva in actori individuali, care se impletesc impreuna intr-o miscare de du-te vino

ce nu cunoaste sarsit9+3. In -#dd'is% a*la% incetatenita si credinta potri$it careia 6nimic nu

subzista in sine.&u exista sulet nici in om nici in univers +;, ci numai o serie de situatii si relatii

conjugate, care se ala intro vesnica transformare, dizolvanduse unele in altele* 0rupul si

sufletul nu reprezinta altceva decat un cumul de nasteri si de disparitii intretesute7"

B#dd'a ii rec#noaste totodata sinel#i indi$id#al atat o pree.istenta cat si o poste.istenta la

care acesta a,#nge prin eli-erarea de %oartea nat#rala. %firma, de asemenea, faptul ca trupul

nostru nu este altceva decat un simplu vesmant, pe care il purtam pana la nimicirea sa, odata cu

clipa mortii+A.

(a nivelul tuturor acestor sisteme nu aflam o antropologie bine definita. O%#l este considerat %ai

%#lt indi$id decat persoana" C#noaste% -ine de alt*el potri$it di*eritelor st#dii ce #riasa

deose-ire e.ista intre indi$id si persoana"8otusi, nu as dori sa fac aici o analiza mai amanuntita a

acestei teme. Expun doar invataturile fundamentale ale curentelor religioase de care ne ocupam.

c? Acestei antropologii ii s#nt tri-#tare si principiile doctrinare c# pri$ire la i!-a$irea o%#l#i

9in genere inteleasa ca eliberare, n. trad.!. Din %o%ent ce o%#l este considerat o e.istenta

indi$id#ala este *iresc ca eli-erarea l#i sa i%-race de ase%enea #n caracter a-stract"Eliberare inseamna unirea omului cu dumnezeirea, ceea ce reprezinta in fapt pierderea

individualitatii in atot-transcendenta 'iinta ura9 .

0ntrucat toate aceste miscari religioase raspandite astazi expun o invatatura despre eliberarea omului

insuflata de doctrina budd$ista, este important sa facem si aici referire labuddhism.

Cel 6il#%inat7 este c'in#it de pro-le%a s#*erintei constienti!and *apt#l ca s#*erinta i!$oraste

din dorinta o%#l#i de $iata" Aceasta dorinta generea!a proces#l de$enirii care ad#ce c# sine:

nasterea -atranetea %oartea d#rerea neca!#rile disperarea si in genere tot ceea ce

pro$oaca s#*erinta" Ast*el 6il#%inat#l7 a,#nge la c#noasterea s#pre%a pe care o%#l estec'e%at sa o do-andeasca. %ceasta cunoastere suprema ia forma concreta a patru mari adevaruri+.

rimul adevar arata ca lumea este stapanita de suferinta. %l doilea identifica drept origine a

suferintei atat nestatornicia si nesiguranta celor pamantesti, cat si, indeosebi, dorinta de a agonisi

cele ale lumii, si insasi dorinta de viata [setea existentei!!. Al treilea ade$ar este ca s#*erinta

poate *i oprita prin stingerea acestei dorinte l#cr# care se in*apt#ieste cand cicl#l

reincarnarilor a,#nge la *inal1;" Iar al patr#lea ade$ar pri$este calea pe care o%#l o stra-ate

pentr# a a,#nge la eli-erare adica la incetarea s#*erintei" Aceasta se reali!ea!a prin

%orti*icarea si%t#rilorprin [cele opt brate9 ale Cararii!*! intelegere >vedere? dreapta, gandire

;


7/8

dreapta, cuvant drept, fapta dreapta, mod de viata drept, efort drept, atentie dreapta si concentrare

>meditatie? dreapta. +rincipala cale de #r%at in $ederea eli-erarii ra%ane *ireste %editatia

alat#ri de practica &oga despre care $o% $or-i in cele de %ai ,os"0n orice caz, trebuie subliniat

faptul ca, in realitate, -#dd'is%#l si %#lte dintre %iscarile religioase conte%porane

propo$ad#iesc o a#to/i!-a$ire si o a#to/in/d#%ne!eire"

[!

9$a #r%aediHie greaca?, vol. ;,

pp. D44 Ji urm.

/. #+riburi de origine indo-europeona, n sansrita ar/a0 nsemn1nd nobil0 . ). r. conf. dr. %.

Stan, rof. dr. K. Kus, 0storia religiilor, Ed. 0B2B#K, BucureJti, +DD+, p. +/.

7. opulaHie negroida care a locuit In sudul 0ndiei Inainte de anul 444 i.6r., idem

3. Etapa cunoscuta Ji drept #hinduism sacerdotal sau brahman!, ibidem, p. +D. >n. trad.?

;. # trasatura caracteristica a jainismului, care ii pune in evidenta structura ar$aica, este

panpsihismul: tot ce e.ista pe l#%e are #n s#*let n# n#%ai ani%alele dar si plantele pietrele

stropii de apa etc"si deoarece respectarea vietii este primul si cel mai important comandament

'ainist, aceasta credinta in panpsi$ism da nastere la numeroase dificultati. "e aceea, cal#gar#ltre-#ie at#nci cand %erge sa %at#re pa%ant#l in *ata l#i iar d#pa caderea serii ii este

inter!is sa iasa din casa pentr# ca n# c#%$a sa #cida din ne-agare de sea%a $reo $ietate cat

de %ica" [(a initierea sa el primeste, totodata, o bucata de muselina cu care isi acopera gura cand

vorbeste >probabil pentru a evita ing$itirea unor insecte?9!. +are parado.al ca o doctrina care

procla%a panpsi'is%#l si respect#l a-sol#t al $ietii sa deprecie!e c# tot#l $iata o%eneasca si

sa considere sin#ciderea prin post drept pilda cea %ai s#-li%a9. 2ircea Eliade, 2storia

credintelor si a ideilor religioase, vol 3,Ed Stiintifica, Bucuresti, +DD+, pp. -/. >n trad.?

A.nciclopedia religioasa si morala>editie greaca?, vol. , pp. 3+ si urm

. r %. %levizopoulos, op cit, pp. D+-D.

D. Acest triplet de epitete devotionale ace trimitere la triada divina (#trimurti!) Brahma-4hiva-

5ishnu, #(6) trei %eitati cu unctii cosmologice dierite7 Brahma este Creatorul lumii, 4hiva este

8istrugatorul, iar 5ishnu, astratorul ei. Aceasta triada nu are nici o legatura cu %fanta 0reime

din crestinism!, r conf dr %l Stan, rof dr K Kus, op cit. p 7.

+4. r %. %levizopoulos, op cit, p 3D.

++. 2n ilosoie, Brahman este substratul iintial, absolut, atotputernic, atotpre%ent si impersonal ca

insasi esenta universului. l este, cum s-ar spune, suletul lumii in care se vor topi toate suletele

A


8/8

individuale. l ramane singura realitate adevarata!, r. Conf. "r. %l. Stan, rof. "r. K. Kus, op cit,

pp 4 >n trad?

+. ). principiul individuatiei prin #constiinta de sine!!, 2. Eliade, op cit p 3/

+/. r %. %levizopoulos, op cit, pp. D-D/.

+7. Se intalneste si disocierea obiectiv-subiectiv9. 8e apt, dierenta dintre om si Cosmos estedoar o dierenta de grad, nu esenta!,2. Eliade, op cit, vol , p 3/ >n trad?

+3. Buddismul deineste ceea ce s-a stabilit ca se numeasca individ prin combinarea a cinci

agregate (materia, sen%atiile, perceptiile, ormatiunile mentale 9 actele voluntare, intentiile si

constiinta) nepermanente si in continua schimbare. Rationamentul sau nu ii permite sa descopere

existenta unui principiu permanent, imuabil, care ar putea i denumit #sinele! sau #suletul!.

:oartea este in acest ca% conceputa ca o de%integrare a acestor agregate, care nu dispar odata cu

corpul i%ic, ci isi continua existenta sub alta orma!. $ilippe 1audin, :arile Religii, Ed

#rizonturi, Bucuresti, +DD3, p /;7. 2ircea Eliade, notand #impermanenta, deci

nonsubstantialitatea lucrurilor!, subliniaza faptul ca #totalitatea cosmica si activitatea

psihomentala constituie unul si acelasi ;nivers!, cele cinci agregate9 sau #ansambluri!

(#sandha!) fiind recapitulate drept #materia, sen%atiile, ideile, volitiunile si cunoasterea!, 2

Eliade, op cit, pp D4-D

+;. #Autonomia si impasibilitatea spiritului sunt epitete traditionale, constant repetate in texte!, 2

Eliade, op cit vol p 3+

+A.nciclopedia religioasa si morala>editie greaca?, vol /, pp DA-DAD

+. Cele patr# ade$=r#ri no-ile: c= $ia>a este s#p#s= s#*erin>ei (du11ha/): ca origineas#*erin>ei se a*l= ?n dorin>a (2tanha3 setea ar!=toare d#p= $ia>a)3 ca incetarea s#*erintei este

posi-ila prin ?nl=t#rarea dorin>ei3 @i c= dr#%#l spre aceasta ?ncetare a s#*erintei este

repre!entat de c4rarea nobil4 5noptit43r conf dr %l Stan, rof dr K Kus, op cit pp 7/-77

+D. Al treilea ade$ar no-il procla%a ca eli-erarea de d#rere (du11ha/) consta in a-olirea

po*telor (tanha/)" Ea ec$iveleaza cu =irvana. 0ntr-adevar, unul din numele =irvanei este

Stingerea setei99, 2 Eliade, op cit, p D.

>"in* Ierot'eos 2itropolit Al Na*pa0tos#l#i 6remea $ucrarii, Editura Sop$ia, 4+7

$ttp*LLMMM.cuvantul-ortodox.roL4+;L4;L/Lreligiile-orientale-si-biserica-ortodoxa-i-mitropolitul-ierot$eos-vlac$os-$induism-budd$ism-sincretismul-urmeaza-indeosebi-modelul-cretanLNmore-+4A;4
http://www.libris.ro/vremea-lucrarii-ierotheos-mitropolit-al-SOP978-973-136-436-0--p848995.htmlhttp://www.libris.ro/vremea-lucrarii-ierotheos-mitropolit-al-SOP978-973-136-436-0--p848995.htmlhttp://www.libris.ro/vremea-lucrarii-ierotheos-mitropolit-al-SOP978-973-136-436-0--p848995.htmlhttp://www.libris.ro/vremea-lucrarii-ierotheos-mitropolit-al-SOP978-973-136-436-0--p848995.htmlhttp://www.cuvantul-ortodox.ro/2016/06/23/religiile-orientale-si-biserica-ortodoxa-i-mitropolitul-ierotheos-vlachos-hinduism-buddhism-sincretismul-urmeaza-indeosebi-modelul-cretan/#more-107260http://www.cuvantul-ortodox.ro/2016/06/23/religiile-orientale-si-biserica-ortodoxa-i-mitropolitul-ierotheos-vlachos-hinduism-buddhism-sincretismul-urmeaza-indeosebi-modelul-cretan/#more-107260http://www.cuvantul-ortodox.ro/2016/06/23/religiile-orientale-si-biserica-ortodoxa-i-mitropolitul-ierotheos-vlachos-hinduism-buddhism-sincretismul-urmeaza-indeosebi-modelul-cretan/#more-107260http://www.cuvantul-ortodox.ro/2016/06/23/religiile-orientale-si-biserica-ortodoxa-i-mitropolitul-ierotheos-vlachos-hinduism-buddhism-sincretismul-urmeaza-indeosebi-modelul-cretan/#more-107260http://www.cuvantul-ortodox.ro/2016/06/23/religiile-orientale-si-biserica-ortodoxa-i-mitropolitul-ierotheos-vlachos-hinduism-buddhism-sincretismul-urmeaza-indeosebi-modelul-cretan/#more-107260http://www.cuvantul-ortodox.ro/2016/06/23/religiile-orientale-si-biserica-ortodoxa-i-mitropolitul-ierotheos-vlachos-hinduism-buddhism-sincretismul-urmeaza-indeosebi-modelul-cretan/#more-107260http://www.libris.ro/vremea-lucrarii-ierotheos-mitropolit-al-SOP978-973-136-436-0--p848995.html

RELIGIILE ORIENTALE ŞI BISERICA ORTODOXĂ.pdf

Documents

Transcript of RELIGIILE ORIENTALE ŞI BISERICA ORTODOXĂ.pdf