Religia la clasa pregătitoare

Pr.lect.univ.dr. Dorin OprişUniversitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Departamentul de Ştiinţe Sociale şi ale Educaţiei

Consfătuirea naţională a inspectorilor de religie,Hunedoara-Sarmizegetusa, 3 septembrie 2012

DESPRE CLASA PREGĂTITOARE

Înfiinţarea şi includerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, începând cu anul şcolar 2012-2013, s-a realizat ca efect al Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 care, în art. 23(1,b), precizează faptul că învăţământul primar "cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV".

(cf. www.edu.ro)

ARGUMENTE:

25 de state europene (din 30) stabilesc prin lege debutul învăţământului obligatoriu la 6, 5 sau chiar 4 ani

peste 20 % dintre copiii români nu au frecventat niciodată grădiniţa (în anul şcolar 2010-2011)

dezvoltarea / maturizarea mult mai precoce a elevilor

Parcursul şcolar la clasa pregătitoare (cf. Legii 1/2011, art. 68-4)

"Curriculumul pentru clasa pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie", stabilite în 2010 de Comisia Europeană:- comunicarea în limba maternă- comunicarea în limbi străine- alfabetizarea matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii- competenţe ITC- a învăţa să înveţi- competenţe civice şi interpersonale- competenţe antreprenoriale- sensibilitatea la cultură

Religia, ca disciplină de învăţământ, contribuie în special la formarea a patru dintre acestea:comunicarea în limba maternă; a învăţa să înveţi; competenţe civice şi interpersonale; sensibilitatea la cultură

RELIGIA CA DISCIPLINĂ DE STUDIU LA CLASA PREGĂTITOARE (I)

Asigură o abordare continuă a domeniului pe tot parcursul învăţământului preuniversitar – specifică majorităţii sistemelor educaţionale care includ educaţia religioasă în curriculumul şcolilor publice

La clasa pregătitoare, Religia se centrează pe: aspecte legate de familiarizarea cu domeniul religiei și cu

cele mai importante elemente de credinţă modalități de aplicare în viața de zi cu zi, în medii sociale

cunoscute, a valorilor religioase

RELIGIA CA DISCIPLINĂ DE STUDIU LA CLASA PREGĂTITOARE (II)

Rolul educaţiei religioase la vârstele mici este recunoscut şi susţinut de teoreticienii şi practicienii din domeniul educaţiei (pentru importanţa educaţiei religioase în formarea propriei identităţi a elevilor, ca premisă pentru formarea unei personalităţi armonioase, aspectele legate de credinţe şi convingeri fiind un element important al respectivului demers)

La debutul şcolarităţii, disciplina Religie valorifică în plan educativ:

„marile întrebări” ale copiilor experienţele de viaţă ale acestora (altele decât cele vizate în

mod obişnuit de celelalte discipline din planul de învăţământ, dar cu importanţă majoră pentru dezvoltarea morală şi pentru exersarea deprinderilor de socializare ale acestora)

RELIGIA CA DISCIPLINĂ DE STUDIU LA CLASA PREGĂTITOARE (III)

Finalităţile propuse pentru disciplina Religie la clasa pregătitoare vizează:

dezvoltarea morală a copiilor formarea comportamentului prin valorificarea activă,

în acord cu valorile moral-religioase, a diferitelor aspecte propuse de conţinuturile învăţării

RELIGIA CA DISCIPLINĂ DE STUDIU LA CLASA PREGĂTITOARE (IV)

- o oră pe săptămână în trunchiul comun, conform planului de învăţământ

- pentru nouă culte recunoscute de stat, au fost aprobate programe şcolare la religie, prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3656/29.03.2012

Programa şcolară cuprinde: competenţe generale competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare conţinuturi utilizate pentru dezvoltarea competenţelor specifice sugestii metodologice

Fig. 1: Structura internă a unei competenţe

Competenţele:ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dobândite prin învăţare, care permit identificarea şi rezolvarea, în contexte diverse, a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu

CUNOŞTINŢELE

1. Cunoştinţele declarative(Sunt cunoştinţe alcătuite din informaţii factuale, concepte, propoziţii, teoreme etc., organizate în reţele semantice sau / şi în scheme cognitive care sintetizează cunoaşterea despre ceva, despre un obiect, un fapt, o stare de lucruri, o teorie, fără a avea însă o legătură directă cu o utilizare anume.)

2. Cunoştinţele procedurale(Cunoştinţele procedurale sunt cele care corespund unui anumit mod de acţiune, ele intervin în realizarea unei activităţi, răspund unor obiective de tipul „a şti să faci“ şi cuprind ansambluri structurate de reguli, secvenţe şi operaţii aplicabile într-o situaţie determinată.

Spre deosebire de cunoştinţele declarative, care răspund la „a şti că”, cunoştinţele procedurale răspund la „a şti cum“ , ele sunt cunoştinţe despre acţiune, care nu numai că vor condiţiona eficacitatea acţiunii, dar însăşi învăţarea lor are loc în contextul acţiunii.)

Fig. 2: Taxonomia abilităţilor, după G. Paquette

ABILITĂŢILE

Proprietăţi principale: sunt diferite de la o persoană

la alta şi fac obiectul învăţării de-a lungul întregii vieţi

se definesc relativ la cunoştinţele la care ele se aplică

se dezvoltă în mai multe domenii

sunt procese care permit tratarea cunoştinţelor pentru a le percepe, a le memora, a le înţelege, a le aplica, a le evalua, a le crea sau a le comunica

Fig. 3: Structura integrativă a unei atitudini

Atitudinea- o modalitate de raportare a subiectului faţă de mediu, faţă de ceilalţi şi faţă de propria persoană, implicând componente cognitive, afective, motivaţionale, volitive şi comportamentale

Caracteristici distinctive:1. invariant structural ce imprimă o anumită constanţă şi o anumită coerenţă în timp comportamentelor persoanei2. se manifestă ca o poziţie sau ca o relaţie cu caracter polarizat, care implică situarea persoanei între pozitiv şi negativ, între favorabil şi nefavorabil, între acord şi dezacord 3. se caracterizează şi printr-o anumită intensitate, atât sub aspectul trăirii subiective, cât şi sub aspectul pregnanţei comportamentale4. sunt ghidate de valori (cf. F. Voiculescu)

Competenţele generale ale disciplinei Religie, dezvoltate pentru ciclul achiziţiilor fundamentale (clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a)

1. Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viaţă

2. Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase

3. Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe

CE OFERĂ PATRIARHIA ROMÂNĂ ELEVILOR ŞI PROFESORILOR DE RELIGIE CARE PREDAU

LA CLASA PREGĂTITOARE?

1. Fişe de lucru(Editura Basilica a Patriarhiei Române)

2. Lucrarea: Religia la clasa pregătitoare(Editura Basilica a Patriarhiei Române – lucrare ce va putea fi

descărcată de pe pagina de Internet a Patriarhiei Române)

ASPECTE GENERALE PRIVIND FIŞELE DE LUCRU

26 de fişe de lucru, care detaliază conţinuturile învăţării

instrument de lucru pentru elevi şi profesori

conţinuturile învăţării sunt tratate pe una sau două fişe de lucru

cuprind informaţii utile în proiectarea şi desfăşurarea lecţiilor

se bazează pe o abordare pedagogică modernă

includ ilustraţii cu un pronunţat caracter formativ

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (I)

I. Prima pagină a fişelor de lucru conţine:

titlul temei principale titlul lecţiei ilustraţii de diferite tipuri spaţii libere pentru desen mesajul-cheie al lecţiei

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (II)Alegerea/realizarea ilustraţiilor a avut în vedere:

- prezentarea unor icoane ortodoxe reprezentative

- utilizarea unor imagini în culori armonioase, care să le dezvolte elevilor sensibilitatea pentru frumos şi simţul estetic

- oportunitatea implicării elevilor în realizarea unor desene sau detalii ale unor ilustraţii, cu scopul de a le oferi posibilitatea să îşi exprime gândurile, sentimentele într-un mod personal şi creativ

- includerea unui număr optim de ilustraţii, astfel încât valorificarea acestora să nu constituie un element de supraîncărcare în detrimentul altor activităţi la această clasă: jocul, discuţiile, lectura etc.

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (III)DESPRE PERSONAJELE PRINCIPALE DIN ILUSTRAŢII:

- Andrei şi Ioana, doi fraţi gemeni

- prezenţa lor în ilustraţii vizează oferirea unor modele de comportament faţă de colegi, prieteni, membrii familiei etc., în diferite contexte educaţionale.

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (IV)

II. A doua pagină a fişelor de lucru (conţine o mare varietate de tipuri de activităţi didactice care au la bază):

dialogul descrierea din imagini jocul didactic lectura desenul

Cu o frecvenţă mai mică apar activităţi, precum:

exerciţiul

dezlegarea înţelesului unui text biblic sau al proverbelor

observarea frumuseţii naturii

valorificarea produselor activităţii elevilor în realizarea de panouri

confecţionarea unor obiecte

realizarea unor activităţi practice

organizarea de scenete cu prilejul marilor sărbători

CE PROPUN FIŞELE DE LUCRU? (V)

METODOLOGIA DIDACTICĂ LA CLASA PREGĂTITOARE

Metode cu caracter general:

explicaţia povestirea conversaţia euristică învăţarea prin descoperire jocul didactic învăţarea problematizată studiul de caz exerciţiul

Metode cu caracter specific:- rugăciunea - observarea lumii ca parte a creaţiei

EVALUAREA LA CLASA PREGĂTITOARE (I)(VERIFICAREA, MĂSURAREA, APRECIEREA)

Alături de evaluarea orală şi evaluarea unor acţiuni religioase practice, se recomandă utilizarea unui set de metode moderne de evaluare aplicate la domeniul religiei, adaptate la particularităţile elevilor de clasă pregătitoare:

observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, din perspectiva aplicării valorilor moral-religioase

autoevaluarea realizarea unui “barometru” al limbajului şi

comportamentului elevilor, în raport cu semenii, în spaţiul şcolar

elaborarea unor micro-proiecte de grup bazate pe desen sau colaje pe teme de religie etc.

EVALUAREA LA CLASA PREGĂTITOARE (II)

Aprecierea rezultatelor se realizează: verbal (prin laude, încurajări etc.), prin acordarea unor recompense (ecusoane cu diferite semnificaţii, medalii, steluţe / fundiţe colorate, buline autocolante etc.), prin consemnarea pe un grafic cu puncte.

Implicarea elevilor în identificarea obiectului evaluării pentru activităţile desfăşurate, respectiv în stabilirea criteriilor pentru atribuirea unei anumite recompense pentru rezultatele obţinute reprezintă un factor de succes pentru realizarea autoevaluării.

La această clasă, aprecierea nu se realizează prin calificative sau notă şcolară.

PROIECTAREA DIDACTICĂ

În ce scop voi face? (identificarea competenţelor specifice vizate)

Cum voi face? (stabilirea activităţilor de învăţare)

Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)

Cu ce voi face? (analiza resurselor umane, materiale, temporale)

Ce am realizat? (analiza rezultatelor evaluării, atât din perspectiva asigurării calităţii învăţării, cât şi a ameliorării proiectării

activităţii didactice)

Planificarea şi proiectarea didactică

la clasa pregătitoare

posibilitatea amenajării în sala de clasă a unor spaţii diferite (spaţiul de învăţare, spaţiul de joc, spaţiul de lectură, spaţiul pentru afişarea produselor activităţii elevilor etc.)

durata unei lecţii: 45 minute (35 de minute activităţi de predare-învăţare-evaluare; 10 minute activităţi ludice)

un model de proiectare didactică este disponibil în lucrarea: Religia la clasa pregătitoare, Editura Basilica a Patriarhiei Române