5/14/2018 Relatiile Dintre 2 Personaje Harap Alb - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/relatiile-dintre-2-personaje-harap-alb 1/3

Relatiile intre doua personaje din basm

Povestea lui Harap-Alb de I.Creangă

Ion Creanga, unul dintre scriitorii care s-au impus in literatura romana prin

originalitatea stilului, a lasat posteritatii o opera variata, aducand in literatura culta,farmecul si spontaneitatea literaturii populare.Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult ce apare in anul 1877, in

revista “Convorbiri literare”.  Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu actiune implicand supranaturalul si supusa unor actiuni conventionale,care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre erou.  Titlul, aparent simplu, precizeaza caracterul fabulos al textului, precum si caracterulsau initiatic: Harap-Alb este numele sub care protagonistul trece prin toate incercarile careii aduc desavarsirea umana.  Tema basmului este drumul initierii unui tanar, de la stadiul de novice, la acela de ommaturizat, ce sta la baza temei centrale: tiumfului binelui asupra raului.  Conflictul, dezvoltat pe schema traditionala, este mai complicat decat in cazulmodelului popular, prin implicarea unor personaje complexe si prin dimensiunea

 psihologica.  Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative este redata prininlantuire.Coordonatele actiunii sunt vagi, caracterizate prin atemporalitate siaspatialitatea conventiei:” Amu cica era odata intr-o tara de crai…Tara in care

imparatea fratele cel mare era tocmai la o margine a pamantului, si crăiia istuilalt la alta

margine”   Reperele spatiale sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga de laun capat al lumii la celalalt, el parasind lumea aceasta cunoscuta, si trecand dincolo, inlumea necunoscuta.  Incipitul se deosebeste de formula initiala a basmului folcloric care puneevenimentele sub semnul timpului originar si al unicitatii si asaza actiunea intr-un timpapropiat de cel real”era odata”, insa existenta celor doi frati, ori a celor trei frati, ladistante uriase, intr-un spatiu neprecizat, trimit la lumea basmului” Amu cica era odata

intr-o tara de crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care

era imparat intr-o alta tara, mai indepartata” Finalul este fericit, marcand trecerea de la lumea fabuloasa la cea reala cu ajutorul

ironiei:” Si a tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo bea si 

mananca. Iar pe la noi, cine are bani bea i mănâncă, iar cine nu, se uita si rabda”. ș  Structura narativa este specifica basmului, construit din episoade care se

inlantuie.Textul poneste de la modelul basmului popular, dar are o constructie epica

articulata ca un bildungsroman, continand intamplari care modeleaza un erou.  Eroul si totodata personajul principal al basmului este Harap-Alb, fiul craiului celmic, care reuseste sa-l surprinda pe tatal sau cu curajul sau pentru a pleca la Verde-

Imparat.Prima etapa a drumului o constituie padure labirint in interiorul căreia fiul de crai se

intalneste, de treo ori cu Spanul, care-i cere sa-l ia ca sluga.La a treia intalnire, oferta fiindacceptata, Spanul il invita pe tanarul naiv sa coboare intr-o fantana ciudata, pentru a se

5/14/2018 Relatiile Dintre 2 Personaje Harap Alb - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/relatiile-dintre-2-personaje-harap-alb 2/3

racori, imediat insa tranteste capacul fantanii si-l sileste pe captiv sa accepte inversarearolurilor.Asa devine craisorul sluga Spanului, purtând numele de Harap-Alb.  Harap-Alb este eroul, protagonistul, reprezentand forta binelui, numele lui sugeranddubla personalitate a eroului:cea de print si cea de sluga a Spanului.

Este caracterizat direct de catre autor, la inceputul basmului,marcandu-I statutul

social initial de fiul cel mic al craiului . Trăsaturile ce-l particularizeaza in plan

psihologic sunt mentionate din perspectiva altor personaje : Sf.Dumineca “luminatecraisorule” prin care se dezvaluie intelegenta tanarului. Craiul ii recunoaste si el calitatilein urma probei la care il supune” tu esti vrednic de imparat”, iar Spanul, avand rol deinitiator , il considera” fecior de om viclean”.Din punct de vedere moral, personajulintruneste toate calitatile necesare unui viitor imparat:bunatatea ,milostenia ,curajul,cinsteasi demnitatea pe care fiicele Imparatului Verde le remarca de la prima intalnire “ seamana

a fi mult mai omenos”.

 Spanul este personajul secundar, reprezentand forta raului.El poate intruchipa un

ajutor in parcurgerea etapelor spre maturizare, dovada fiind comportamentul sau ilogic si juramantul depus de Harap-Alb în fântână ”pana vei muri si iar vei invia”.Spanul mai poate fi si intruchiparea puterii Diavolului. Statutul sau social initial, este cel de sluga,acesta intalnindu-l pe fiul de crai in padurea labirint unde ii cere acestuia sa-l ia caajutor.Portretul sau moral iese la iveala in momentul in care i se infatiseaza de trei orisub aspect diferit, fiului de crai determinandu-l sa-l accepte ca sluga.  Rautatea Spanului il va pune in situatii dificile pe Harap-Alb, mai intai spreluandu-iidentitatea prin proba fantanii unde il pune pe fiul de crai sa-I jure credinta “ pana cand va

muri si iar va invia”, apoi supunandu-l la o serie de probe precum cea a aducerii salatilor 

din gradina Ursului, aducerea pieii cerbului,bătuta cu pietre pretioase sau aducerea feteiImparatului Ros.Prin urmare,Spanul este intruchiparea raului , avand si rolul initiatorului,cum afirma si calul nazdravan un “rau necesar”.De aceea calul nazdravan nu-l ucideinainte ca initierea eroului sa fie incheiata” Si unii ca acestia sunt trebuitori pe lume

cateodata, pentru ca fac pe oamnei sa prinda la minte”, îi spune acesta lui Harap Alb,

înaintea trecerii probelor.  Trasaturile distinctive ale celor doua personaje motiveaza si incadrarea lor in douacategorii:Harap Alb , protagonistul al basmului , reprezentant al fortelor binelui, estecaracterizat de inocenta, bunatata si curaj; pe cand Spanul , personajul antagonist, esteun reprezentant al fortelor raului iar trasatura ce-l individualizeaza este rautatea.

Probele la care participa cele doua personaje sunt relevante, atat pentru caracterulfiecaruia, cat si pentru relatia stabilita intre cei doi.Relevantă in acest sens este proba

fantanii in care fiul de crai isi dovedeste inocenta, avand incredere in cuvintele Spanuluicare il inchide in fantana ,obligandu-l sa-I jure credinta si modificandu-i statutul social sinumele. Fiul de crai devine astfel sluga a Spanului ,purtand numele de Harap Alb.

O alta scena ilustrativa pentru relatiile dintre cele doua personaje , este ceafinala,in care conflictul dintre cei doi ia sfarsit ;după demascarea Spânului, acesta îi taiecapul lui Harap-Alb, eliberându-l de jurământ, semn ca iniţierea este încheiată. Eroulreînvie însă, datorită ajutorului primit de la prietenii săi, semn că a ştiut să fie un bun

 prieten, şi primeşte împărăţia şi fata pe care o dorea. Maturizarea eroului, la care Spânulcontribuie în mod decisiv, este confirmată de nuntă şi de schimbarea statului social.

5/14/2018 Relatiile Dintre 2 Personaje Harap Alb - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/relatiile-dintre-2-personaje-harap-alb 3/3

In opinia mea, deznodamantul basmului conduce la o rezolvare a confliuctului dintrecele doua personaje antitetice:Spanul si Harap Alb, demonstrand astfel rolul fiecaruia inansamblul basmului.Hapar -Alb este un tanar fiu de crai, nematurizat, care parcurge untraseu al initierii in care ,un rol major îl au probele la care il supune Spanul.Acesta isidemonstreaza astfel rolul de initiator, recunoscut si de celelalte personaje.Astfel craiul isiavertizeaza fiul sa se feresca de omul span, iar calul ii confirma lui Harap- Alb necesitatea

unor astfel de personaje in maturizarea unui tanar, sprijinindu-i în procesul dematurizare .Deznodamantul basmului “Poveste lui Harap- Alb” de I.Creanga se incadreazaastfel in schema basmului popular prin victoria binelui asupra raului.Valoarea intrinseca a basmului cult,, Povestea lui Harap Alb consta in faptul ca reiamodelul basmului popular pe care Creanga il re-creeaza intr-o forma originala, trasmitandideea ca omul este supus unui destin prestabilit , având o misiune bine determinată învia ă.ț