Relaţia dintre Teoria generală a dreptului şidisciplinele juridice de ramură

Teoria generală a statului si dreptului reprezinta stiinta juridica dedicata descifrarii aspectelor

de generalitate si esentialitate a statului si dreptului ca fenomene sociale.

Stiintele juridice de ramura, pe de alta parte, sunt stiinte juridice care analizeaza normele

juridice si raporturile de drept aferente , dupa criteriul obiectului de reglementare.

Toate aceste stiinte juridice, ca parte a stiintelor sociale, sunt stiinte dedicate studiului

existentei, facand parte din efortul urias depus de catre oameni in dorinta lor de cunoastere riguroasa,

prin abstractizare si generalizare a legilor care guverneaza societatea, in evolutia sa.

Teoria generală a dreptului investigheaza problematica generala a dreptului, fiind astfel o

disciplina stiintifica distincta de teoria generală a statului, impreuna cu care intr-un mod

interconditional se ocupa de studiul categoriilor de stat si de drept, atat din punct de vedere genetic

cat si din punct de vedere structural si functional.

Teoria generală a dreptului studiaza dintr-o pespectiva maxima de generalitate fenomenul

dreptului.

Stiintele juridice de ramura studiaza in mod aplicat, specific anumite aspecte rezultate din

fenomenalitatea dreptului.

Teoria generală a dreptului, din pespectiva maxima de generalitate a studierii fenomenul

dreptului, surprinde aparitia, dezvoltarea si transformarea dreptului, a normelor si raporturilor

juridice, problematica elaborarii, sistematizarii, interpretarii si aplicarii dreptului, sistemului dreptului

si diviziunile sale, respectarea normelor de drept si raspunderea juridica. Din acest punct de vedere,

teoria generală a dreptului investigheaza dintr-o perspectiva complementara perspectivei stiintelor

juridice de ramura, care studiaza fenomenul dreptului in mod concret, specializat si aplicat.

Stiintele juridice de ramura aduc, din cercetarea proprie, date concrete care transforma

demersul de generalizare al teoriei generale a dreptului, fara ca aceasta sa devina o speculatie sterila,

o pura generalizare teoretica .

Totodata, teoria generală a dreptului confera stiintelor juridice de ramura premisa general-

teoretica a intelegerii fenomenului juridic, perspectiva general sintetica.

Teoria generală a dreptului studiaza, in caliatea sa de stiinta sociala, un fenomen eminamente

social- dreptul. Teoria generală a dreptului ca stiinta juridica cu caracter eminamente general se

ocupa, intr-un cadru mai larg, de fenomenul juridic in ansamblul lui, incluzand pe langa normele de

drept, constiinta juridica, si raporturile juridice din societate. Impreuna cu sociologia, istoria,

economia, politologia, etc descifreaza continutul specific al socialului, in raport cu naturalul si

spiritualul.

1

Teoria generală a dreptului pastreaza, impreuna cu alte stiinte ca :etica, antropologia, estetica,

o legatura privilegiata cu filosofia.

Din legatura privilegiata a acestuia cu filosofia angajeaza o conceptie filosofica sau alta despre

societate si om, un anumit mod de semnificare si valorizare sintetica a bogatiei fenomenului juridic.

Totusi teoria generală a dreptului nu se poate confunda cu filosofia dreptului, aceasta din urma

fiind caracterizata de modalitatea filosofica de cunoastere a dreptului.astfel, desi teoria generală a

dreptului are ca obiect de studiu anumite aspecte filosofice, aceasta are ca obiect de studiu

problemele de cunoastere a dreptului, vizand conceptele, fenomenele si legitatile fenomenului

juridic.

Teoria generală a dreptului formuleaza enunturi de valoare, dar ramane ancorata in

fenomenalitatea intrinseca a juridicului, pe care o investigheaza din punct de vedere sintetic si

generalizator,spre deosebire de stiintele juridice de ramura care se ocupa de aceeasi fenomenalitate,

dar pe fragmente.

Teoria generală a dreptului este o stiinta juridica cu domeniul juridic de cercetare – fenomenul

dreptului.Aceasta are un caracter general fata de stiintele juridice de ramura, carora le ofera concepte

de maxima generalizare la nivelul fenomenului juridic.

Conceptele de maxima generalizare la nivelul fenomenului juridic oferite stiintelor juridice de

ramura de catre teoria generala a dreptului sunt categoriile juridice si anume:

- norma si raport juridic;

- act si fapt juridic;

- sistem de drept;

- ordine de drept;

- principii generale.

Teoria generală a dreptului consacra o suma intreaga de principii general valabile aplicanile

stiintelor juridice de ramura cum ar fi:

- principiul legalitatii;

- principiul suprematiei legii;

- principul neretroactitatii legii;

- samd.

In concluzie citand autorul Ioan Huma al cursului „Teoria generală a dreptului”, ed.Universitara

Danubius:

„Teoria generală a dreptului se poate defini ca disciplina juridica ce studiaza din perspectiva

maximei generalizari teoretice in raport cu celelalta stiinte ale dreptului fenomenul juridic in

2

ansamblul sau, surprinzand detrminarile sale esentiale, pe care le exprima in categorii juridice, adica

in concepte de insemnatate principiala, teoretico-metodologica, pentru intreaga cunoastere juridica.”

Constandache (Ionescu) Eugenia

Facultatea de Drept, anI, grupa1111 07.12.2011

3