8/10/2019 relatia dintre romania si fmi

http://slidepdf.com/reader/full/relatia-dintre-romania-si-fmi 1/3

Relaţiile dintre România si Fondului Monetar Internaţional (FMI)

România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având î prezent o cotă de participare de 1.030,2 mil. DST sau 0,43% din cota totală, urmând a creşte până la 1.811,4 mil. DST.

În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări care include: Armenia, BulgariaBosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, OlandUcr aina. Grupa de ţări este reprezentată în Consiliul executiv al FMI de un director executiolandez, România având un reprezentant în cadrul biroului acestuia cu funcţia de consilier.

Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin

aprobarea unui număr de nouă aranjamente stand-by. La 4 mai 2009, Consiliul Directorilor

Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-

by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (12,9 mld. euro) şi eliberarea primei tranşe în valoare de 4,37 mld. DST (4,9 mld. euro). Din acest aranjament s-au tras 7 din

cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 mld. DST (11,9 mld. euro). În ceea ce priveşte cea de-a

8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventişi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

În martie 2011, FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi a aprobatîncheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24luni, în sumă de 3.090,6 mil. DST (3,5 mld. euro), reprezentând 300% din cota României la FMI.

Data intrării în vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011.Dobânda medie la care au fost livrate tranşele a fost de 3,5% pe an. Dacă s-ar fi

împrumutat pe pieţele externe, România ar fi plătit o dobândă de aproape trei ori mai mare. Pe

piaţa internă, aceasta depăşea 10% pe an, la creditele în lei, cu scadenţe între şase luni şi un an.

Acordul stand- by a stabilizat economia României, în opinia oficialilor FMI. Fără să-şiaroge toate meritele, finanţatorii de la Washington spun că cele13 miliarde de euro au stabilizat

cursul şi au asigurat finanţarea confortabilă a deficitului bugetar, într -un moment în care accesul

României pe pieţele de capital era dificil.

Iniţial, când guvernanţii încă negau intrarea României în recesiune, acordul era catalogat

ca unul preventiv , mai exact ca o „centură de siguranţă". Ulterior, banii au finanţat inclusiv

8/10/2019 relatia dintre romania si fmi

http://slidepdf.com/reader/full/relatia-dintre-romania-si-fmi 2/3

deficitul bugetar, cauzat, în cea mai mare parte, de salariile din sistemul public şi de pensii, careaveau cele mai ridicate ponderi în c heltuielile bugetare. Guvernanţii şi FMI nu au fost niciodatăde acord cu ideea că banii de la Fond au plătit factura socială, dar, indirect,asta s-a întâmplat.

Tot la primele negocieri se spunea că unul dintre obiectivele principale ale acordului estr eluarea creditării, prin reducerea rezervelor minime în valută constituite de bănci. În ciudeforturilor BNR, băncile au rămas reticente în a finanţa investiţiile private, preferând să dea bastatului, la dobânzi care le- au permis să-şi menţină businessul pe o piaţă lovită de avalanşacreditelor neperformante. În mod real, mai mult de jumătate din creditul total de la FMI, ComisEuropeană şi Banca Mondială a finanţat deficitul bugetar. Deşi a fost considerat un succes,

acordul nu a reu şit să aduc ă România pe o traiectorie de cre ştere economic ă solid ă.

În cei doi ani de acord, Guvernul a luat măsuri suficient de dure încât finanţatoriiexterni

să se declare mulţumiţi, iar la discuţiile premergătoare actualei înţelegeri, de tip „preventiv", sdeclare că România nu mai este un „pacient în stare gravă", ci unul „aproape vindecat".

Dacă primul acord s-a axat mai mult pe reformele macroeconomice, actualul se axează peunele structurale, mult mai greu de implementat, în opinia experţilor. Astfel, guvernanţii s-au

angajat să eficientizeze sectorul companiilor de stat. Discuţiile, chiar dacă sunt încă la început, poartă deja într -o atmosferă tensionată. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, reprezentanţiiactualei misiuni sunt nemulţumiţi de lentoarea cu care lucrează ministerele de linie, în speciMinisterul Economiei, instituţie cu un rol-cheie în reformarea întreprinderilor publice.

Criterii de r eferinţăstructurale ce se regăsesc în acordul stand-by:

Realizarea reformelor cuprinzând desemnarea consultanţilor juridici pentru privatizareaCFR Marfă, TAROM, Transelectrica, Transgaz, Romgaz ; elaborarea de mecanisme care sfaciliteze restructurarea şi securitizarea arieratelor (15 iulie 2011);

Finalizarea unei analize cuprinzătoare a portofoliului de investiţii existent, în care să sstabilească prioritatea şi să se evalueze proiectele existente, în vederea concentrării pe acel proiecte a căror finanţare poate fi asigurată integral, examinarea viabilităţii proiectelor vechi,celor cu prioritate redusă şi a celor neviabile, în vederea întreruperii lor, şi producerea unuiraport final şi a unui plan de acţiune (30 septembrie 2011);

Elaborarea de amendamente comprehensive la legislaţia din domeniul sanitar care ssoluţioneze deficienţe bugetare ce persistă în acest sector şi să asigure servicii sanitare de calita(31 decembrie 2011);

8/10/2019 relatia dintre romania si fmi

http://slidepdf.com/reader/full/relatia-dintre-romania-si-fmi 3/3