Regiunea Sud-Muntenia este a treia regiune ca mrime din Romnia (avnd 34

Regiunea Sud-Muntenia este a treia regiune ca mrime din Romnia (avnd 34.453 km2) i este localizat n partea de sud a rii, nconjurnd regiunea Bucureti-Ilfov.

n partea de sud a regiunii, fluviul Dunrea reprezint o grani natural cu Bulgaria, oferind posibilitatea de a avea comunicaii cu cele 8 ri riverane, iar prin intermediul canalului Dunre-Marea Neagr de a avea ieire la Marea Neagr i deci acces la Portul Constana - principala poart maritim a rii.

Nefiind o structur administrativ, Regiunea Sud Muntenia este format din 7 judee (Arge, Clrai, Dmbovia, Ialomia, Giurgiu, Prahova i Teleorman), 16 municipii, 32 orae i 517 comune cu 2018 sate.

Varietatea formelor de relief i complexitatea geologic a acestora fac astfel nct resursele naturale ale regiunii s fie destul de diversificate. Zona montan i de deal localizate n partea de nord a regiunii concentreaz resurse naturale ale subsolului (petrol, gaze naturale, crbune - n special crbune brun i lignit, minereuri radioactive i metalifere, sare, marne calcaroase, sulf, acumulri de gips i izvoare minerale) importante pentru industria energetic, chimic i a materialelor de construcii. Alturi de aceste resurse, se gsesc i alte resurse naturale,

de o importan deosebit i cu influene directe n dezvoltarea anumitor sectoare economice.

Din punctul de vedere al caracteristicilor geografice i socio-economice, regiunea Sud Muntenia poate fi divizat n dou zone distincte, dup cum urmeaz:

Partea nordic (format din judeele Arge, Dmbovia i Prahova) este mai dezvoltat din mai multe puncte de vedere, concentrnd un numr mai mare de companii industriale tradiionale sau noi. n partea de nord sunt localizate toate cele 4 universiti i majoritatea institutelor de cercetare, n conexiune direct cu industriile predominante: chimie i petrochimie, metalurgie i constructoare de maini, alimentar, ICT, etc.

Partea de sud (compus din judeele Teleorman, Giurgiu, Clrai i Ialomia) este localizat n Cmpia Romn i este mai puin dezvoltat, agricultura fiind sectorul dominant.

Suprafata agricola de 2.449 mii ha, reprezinta 71,1% din suprafata totala a regiuniii, restul fiind ocupata de paduri (19,3%) si de ape si balti (3,4%). Terenul arabil (80,2%) urmat de pasuni si fnete (15,7%) si de vii si livezi (4,1%).

n prezent peste 96,1% din suprafata agricola apartine sectorului privat, forta de munca ocupata fiind de 48,6%. n anul 2000 regiunea a furnizat 18,2% din productia de carne a tarii (locul I), 16,5% din productia de lapte (locul III), 17,5% din cea de oua (locul II).Slaba dezvoltare a prii sudice se datoreaz n principal faptului c ntreaga zon a suferit n timp o dezvoltare industrial artificial. Prin urmare, ncepnd cu anul 1990, aceasta a fost afectat de procesul de tranziie la economia de pia, prin nchiderea sau restrngerea activitii ntreprinderilor de stat. O consecin notabil a acestui fapt a fost apariia fenomenului de migraie a populaiei din comunitile urbane. Activitile economice desfurate n partea de sud sunt mai puin diversificate i sunt efectuate n majoritate n agricultur.

Sectoarele economice cu traditie in Regiune Sud Muntenia, sunt:

Productia de utilaj petrolier si chimic

Poductia de produse petro-chimice

Productia de automobile Dacia si Aro

Productia agricola vegetala

Productia de carne

Turism montanAvantajele comparative ale regiunii, sunt:

Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii

Existenta in cadrul regiunii a aeroportului Bucuresti-Henry Coanda

Existenta unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX precum si existenta segmentului de autostrada A1 (Bucuresti-Pitesti) si A2 (Bucuresti- Platonesti) , retele de drumuri nationale si europene modernizate.

Forta de munca calificata ieftina.

Existenta terenurilor adecvate agriculturii ecologice

[Sursa: Strategia de Inovare Regionala a Regiunii Sud Muntenia 2008 2013]

INDICATORIRegiuneJudeele1Romnia

AGCLDBGRILPHTR

I. NIVELUL GLOBAL DE DEZV. ECONOMIC

I.1. PIB / locuitor (2000) euro1 4641 795

I.2. Productivitatea muncii (2000) euro3 3584 127

II. INFRASTRUCTUR

II.1. Densitatea drumurilor publice/100 kmp (%)34,443,243,825,646,626,223,130,733,1

II.2. Ponderea drumurilor publice modernizarea n totalul drumurilor publice (%)27,420,425,834,723,532,834,733,625,3

II.3. Ponderea localitilor cu reea de ap potabil (%)20,420,419,129,533,15,024,94,220,2

II.4. Ponderea localitilor cu reea de canalizare (%)3,62,82,52,77,53,12,81,94,2

III. RESURSE DE MUNC I OCUPAREA

III.1. Ponderea populaiei ocupate n sectoarele neagricole, din care56,567,357,244,472,538,441,337,563,8

n servicii55,348,254,065,854,858,360,772,860,1

n industrie44,751,846,034,245,241,739,327,239,9

III.2. Ponderea populaiei ocupate n total populaie36,140,337,533,734,539,531,531,238,1

III.3. Ponderea populaiei active n total populaie39,843,141,138,338,444,035,233,641,6

III.4. Soldul migrator net al populaiei la 1000 locuitori, n 2002-0,276-1,250-0,5020,911-0,574-1,2931,3661,703-0,072

III.5. Productivitatea muncii (2000) mii Euro3,3584,12

IV. OMAJUL

IV.1. Rata omajului la 31 decembrie 2002 (%)9,26,68,81210,210,210,67,38,4

IV.2. Rata omajului feminin la 31 decembrie 2002 (%)6,48,210,110,88,46,55,67,8

IV.3. Ponderea omerilor neindemnizai n total omeri nregistrai la 31 decembrie 2002 (%)49,431,749,359,441,565,757,255,454,8

Sursa datelor: Institutul Naional de Statistic

Judeul Ialomia se afl n partea de sud-est a rii, n Cmpia Brganului, diviziune estic a Cmpiei Romne, pe cursul inferior al raului Ialomita si al Dunarii i la interferena unor vechi i importante drumuri comerciale, prin care capitala rii este legat cu Moldova i cu litoralul Mrii Negre.

Este limitat de judetele: Braila, Buzau (nord), Prahova (nord-vest), Ilfov (vest), Constanta (sud-est), Calarasi (sud), intre aceste limite avand o suprafata de 4453 kmp (1,87% din teritoriul Romaniei) si o populatie de 304.000 locuitori.

Principalele oraseale judetului Ialmita sunt: Slobozia (resedinta de judet), Fetesti, Urziceni, Tandarei.

CAP. 9: PREZENTAREA COMUNEI PLATONESTI

1. DESCRIERE GENERAL

Structura administrativ teritoriala a comunei

Unitatea adimistrativ-teritoriala Platonesti este o comuna compusa din doua sate:

Platonesti - satul de resedinta

Lacusteni

Localizare:

Comuna Platonesti este situata in partea sud-estica a judetului Ialomita, la circa 35 km de resedinta de judet Slobozia, invecinandu-se:

la vest, cu comuna Saveni, judetul Ialomita

la est, cu comuna Vladeni, judetul Ialomita

la nord, cu comuna Mihail Kogalniceanu si Orasul Tandarei, judetul Ialomita

la sud, cu comuna Movila, judetul Ialomita

Suprafata si relief:

Suprafata teritorial adiministrativ a comunei = 4170 ha

Suprafata agricola existenta = 3888ha

Suprafata intravilan existent = 191,253 ha, repatizata astfel:

S i Platonesti =133,8184 ha

S i Lacusteni = 57,4346 ha Forma de reliefDin punct de vedere geomorfologic, comuna este situata in partea de sud - est a Campiei Romane, in subunitatea Baraganului Central care, geografic, este situata intre Valea Ialomitei la nord.

Zona localitatii Platonesti are aspect uniform, intins cu movile si crovuri, cu o usoara inclinare pe directie E SE-S SE.

Caracteristicile pedologice ale solului:

Pe toata suprafata comunei perdomina solul cernoziom cu gradul I de fertilitate.

Teritoriul este starbatut pe directia N - SE de drumul judetean DJ 212 Tandarei Fetesti , care traverseaza satul Lacusteni si satul Platonesti.

Vegetatia

Fiind vorba de un biotop arid, de stepa, cadrul general bio-geografic se caracterizeaza prin terenuri agricole, pajisti xerofile (plante uscate) de stepa si padure (in partea de N a comunei Platonesti).Fauna

Este alcatuita dintr-un numar redus de specii si exemplare, cele mai reprezentative fiind:

Rozatoarele (popandaul, iepurele)

Ierbivorele (caprioare)

Insectele (lacuste, greieri, cosasi, calugarite)

Pasarile de tipul zburatoare mici (grauri, ciocarlii, vrabii, ciori)

Reteaua hidrografica:

Comuna Platonesti este strabatuta in partea de nord de raul Ialomita si nu dispune de lacuri naturale, iazuri sau lacuri de acumulare piscicole.

Deoarece localitatea nu beneficiaza de sistem de alimentare cu apa, cetatenii folosesc apa din fantani, orizontul freatic fiind cantonat la o adancime de 6,00-7,00 m in ambele sate (in camp, nivelul apei fantanii este situat la 7,00-8,00 m adancime).

Observatii:

Calitativ apa este nepotabila cu o mineralizatie ridicata, caracteristice categoriei apelor dure.

In jurul satelor exista canale de scurgere a apelor pluvialeClima:

Clima este temperat continentala, cu:

veri foarte calde

ploi nu prea abundente, ce cad deseori sub forma de averse

ierni reci, uneori cu viscole puternice, cu frecvente perioade de incalzire ce provoaca discontinuitati repetate in stratul de zapada.

Temperatura medie anuala este de 11 grade C (in luna ianuarie media este de -2 0 C, iar in luna iulie media este de 23 0 C).

Zilele tropicale, cand temperatura se situeaza intre 30-40 0 C sunt de peste 50 pe an.

Numarul zilelor de inghet este de 110 pe an (zile de iarna ), temperatura maxima fiind sub 0 0 C, minima ajungand si la - 10 0 C.

Ceata este unul dintre parametrii caracteristici ai zonei, cu deosebire in perioada decembrie -februarie.

Regimul de vanturi este dominat de CRIVAT din directia NE si N si de AUSTRU pe directia V si SV.

Crivatul aduce iarna geruri excesive, viscole cu troieni si spulberari de zapada (mai ales in zona drumului judetean DJ 212 si intre localitatile Tandarei-Platonesti si Platonesti Fetesti) .

Regimul precipitatiilor inregistreaza o medie anuala de 40-50 mm, cu valori pentru luna februarie (cea mai secetoasa ) de 20 mm si pentru luna iulie (cea mai ploioasa de circa 80 mm).

Ploile cad de obicei sub forma de aversa, ceea ce determina baltirea si nu infiltrarea normala a apei in sol.

Intervin si perioade de seceta, ceea ce determina luarea de masuri pentru asigurarea apei in sol (irigatii, perdele de protectie etc.)

Probleme de inundatii se pun pentru cele doua sate doar in cazul ruperii digului de protectie al raului Ialomita, situat in nordul comunei .

In concluzie, clima este tip continentala de campie si stepa, de tipul Baraganului si local caracterizat prin climat favorabil de lunca.

Mediul de afaceri

Suportul potential economic este asigurat de activitatea agricola reprezentata in principal de cultura plantelor si cresterea animalelor, dar si de activitati industriale, reprezentate prin valorificarea resurselor locale.

La nivel de comuna, activitatea industriala este reprezentata de activitati de valorificarea primara a resurselor agricole locale (uruitoare), iar activitatile comerciale sunt desfasurate prin magazine nespecializate.

Activitatea de crestere a animalelor se rezuma la cresterea urmatoarelor specii:

bovineovineporcinecresterea pasarilor

324 capete2534 capete510 capete5500 capete

1 AG (Arges), CL (Calarasi), DB (Dambovita), GR (Giurgiu), IL (Ialomita), PH (Prahova), TL (Tulcea)