7/30/2019 Reforma Bugetului Comunitar Multianual

http://slidepdf.com/reader/full/reforma-bugetului-comunitar-multianual 1/4

Reforma bugetului comunitar multianual

 Premizele construcţiei bugetare europene

Cadrul Financiar Multianual al UE pentru 2014 – 2020 („Multianual Financial Framework” / MFF) reprezintă

bugetul UE pentru o perioadă de şapte ani, definind sumele maxime („plafoanele”) pentru fiecare domeniu

de cheltuieli majore („heading”) din bugetul Uniunii, priorităţile politice ale UE pentru anii următori, precum şi,

implicit, contribuţiile şi alocările financiare care ar reveni statelor membre.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, noua prevedere privind perioada de 7 ani pentru cadrul financiar 

multianual se aplică după 2013 şi a fost introdusă pentru a armoniza durata cadrului financiar comunitar cu

mandatul Parlamentului European. De altfel, una din schimbările importante aduse de Tratatul de la

Lisabona în domeniul bugetului Uniunii este tocmai consolidarea rolului Parlamentului European, care va fi

implicat, de acum încolo, pe picior de egalitate, alături de Consiliul UE, în procedura bugetară. Astfel,

Tratatul de la Lisabona elimină distincţia între „cheltuieli obligatorii” şi „cheltuieli neobligatorii”. Până la

adoptarea Tratatului de la Lisabona, Consiliul UE avea decizia finală în stabilirea „cheltuielilor obligatorii”.

Raţiunea importanţei bugetului UE constă atât în volumul său (aproximativ o mie de miliarde de euro în

credite de plăţi) cât şi în conţinutul său, fiind un document de comunicare, în primul rând datorită repartizării

cheltuielilor pe rubrici mari pe durata a 7 ani, cât şi orientării politice a UE, unde greutatea principală

aparţine Politicii Agricole Comune/PAC şi Politicii de Coeziune/PC. Tratatul de la Lisabona a introdus cerinţa

stabilirii cadrului financiar multianual prin Regulament. Cele patru cadre financiare multianuale anterioare

(începând cu 1988) au făcut parte din acorduri interinstituţionale între Consiliu, Parlament şi Comisie.

Regulamentul este o lege care se aplică direct şi este obligatorie în toate statele, în timp ce acordurile

interinstituţionale sunt obligatorii numai pentru părţile contractante. Pe termen lung, reforma bugetului UEeste cea mai importantă temă de pe agenda comunitară pentru statele membre, fiecare dintre acestea fiind

interesat să promoveze finanţarea de la bugetul comunitar a politicilor pe care le consideră prioritare, mai

ales în contextul actualei crize financiare.

Pachetul MFF cuprinde:• partea de cheltuieli/”expenditure”  privind rubricile/capitolele („headings”) majore (1. Creştere

inteligentă şi incluzivă - 1.a. Competitivitate pentru creştere şi locuri de muncă, 1.b. Coeziune economică,socială şi teritorială; 2. Creştere sustenabilă: resurse naturale - vizează domeniul PAC, inclusiv cheltuielilegate de piaţă şi plăţi directe; 3. Securitate şi cetăţenie; 4. UE - actor global; 5. Administraţie, inclusivcheltuielile instituţiilor europene);

• partea de venituri sau resurse proprii la bugetul UE/”revenues” . Astfel, elementele pachetului

de negociere sunt reprezentate de nivelul total al MFF, alocările pe capitole şi veniturile bugetului UE.• acestora li se adaugă elementele de cheltuieli aflate în afara MFF: (alocări pentru ITER, GMES,

Fondul European de Dezvoltare/EDF , rezerva de ajutor de urgenţă/Emergency Aid Reserve, FondulEuropean de Globalizare/EGF , Fondul de Solidaritate/SF, rezerva pentru crize în sectorul agricol/Reserve

for crises in the agricultural sector, instrumental de flexibilitate/Flexibility instrument, Fondul pentru climatglobal şi biodiversitate / Global Climate and Biodiversity Fund ).

7/30/2019 Reforma Bugetului Comunitar Multianual

http://slidepdf.com/reader/full/reforma-bugetului-comunitar-multianual 2/4

Toate acestea vor determina balanţa naţională netă, care se află în centrul atenţiei fiecărui stat membru,

chiar dacă nu este menţionată în pachetul de negociere. Următoarele elemente reprezintă miza negocierilor 

(cifrele menţionate fiind cele din propunerea Comisiei din iulie 2012):• nivelul total al MFF (1.033 mil. euro în angajamente, reprezentând 1,08% VNB UE)

• alocările pentru capitolul 1b - Coeziune (379 mld. euro),

• alocările pentru capitolul 2 - Politica agricolă comună (386 mld. euro),

• sistemul de venituri ale UE (nivelurile corecţiilor acordate unor SM net contributoare).

Calendarul negocierilor 

Negocierile au debutat pe baza propunerii de buget făcută de Comisia Europeană la 29 iunie 2011. Acestea

s-au derulat pe baza documentului elaborat de Preşedinţia UE, actualizat constant şi denumit «negotiating 

box »/NB („cadrul de negociere”)[1]. Acest document prezintă elementele-cheie şi opţiunile disponibile

pentru întregul pachet legislativ de negociere privind MFF şi reprezintă baza pentru acordul în unanimitate în

cadrul Consiliului European. Documentul/cadrul de negociere NB conţine, pe lângă aspectele generale,

principalele elemente sensibile din cadrul celor 5 capitole de cheltuieli ale bugetului MFF, precum şi aspectelegate de sistemul de finanţare a bugetului UE (resurse proprii ).

Negocierile actuale sunt deosebit de dificile deoarece intervin pe fundalul crizei economice din UE care a

obligat statele membre să facă eforturi la nivel naţional pentru o mai mare rigoare bugetară şi disciplină

financiară. Pe de altă parte, se resimte, necesitatea unor măsuri care să ducă la reluarea creşterii

economice şi menţinerea coeziunii în UE, viitorul buget al UE constituind, în context, o sursă potenţială de

investiţii şi instrument de nivelare a decalajelor de dezvoltare la nivelul statelor membre.

 Astfel, demarat prin propunerea Comisiei Europene din 29 iunie 2011, procesul de negociere a intrat în faza

decisivă odată cu prezentarea, la 13 noiembrie 2012, a propunerii Preşedintelui Consiliului European/PCE.

 Aceasta reprezintă proiectul de Concluzii al Consiliului European din 22-23 noiembrie 2012 care vizează

convenirea asupra alocărilor bugetare ale bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Discuţiile până în

prezent s-au circumscris principiului potrivit căruia „nimic nu e agreat până când nu e totul agreat”. Se

urmăreşte ca negocierile să fie încheiate sub Preşedinţia cipriotă/PRES CY a UE, până la sfârşitul anului

2012, printr-un acord politic care să constituie baza negocierilor următoare dintre Consiliu şi Parlamentul

European. Ulterior, în 2013 sub Preşedinţia irlandeză a UE, ar urma să fie adoptate bazele juridice necesare

implementării legislative a următorului buget multianual (inclusiv semnarea contractelor de parteneriat între

fiecare stat membru şi Comisia Europeană).

Consiliul European din 22-23 noiembrie 2012

 În termeni de nivel al alocărilor, formulele succesive de negocieri au prevăzut reduceri ale bugetului UE.

 Astfel, propunerea Preşedintelui Consiliului European prevede reduceri suplimentare cu un total de

aproximativ 75 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene susţinută de România.

Consiliul European din 22-23 noiembrie 2012 urmăreşte obţinerea unui acord politic privind MFF. În situaţia

unui acord la nivelul liderilor europeni, Consiliul UE va aproba proiectul de regulament MFF redactat

7/30/2019 Reforma Bugetului Comunitar Multianual

http://slidepdf.com/reader/full/reforma-bugetului-comunitar-multianual 3/4

conform liniilor convenite de lideri. Conform Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European/PE şi Consiliul

UE/CONS au putere de decizie egală în ceea ce priveşte adoptarea viitorului cadru financiar multianual.

 Astfel, acordul politic privind MFF obţinut la nivelul CONS prin unanimitate va trebui să fie transpus într-un

regulament al CONS care necesită aprobarea PE. Parlamentul European se pronunţă asupra acestuia prin

adoptare sau respingere, fără a avea posibilitatea de a depune amendamente. CONS adoptă formalregulamentul MFF.

Până în acest moment, interesele de negociere ale statelor membre au fost structurate, în principal, prin

Grupul Prietenii Coeziunii (state beneficiari neţi, între care şi România) şi Grupul de Prieteni ai „unei mai

bune cheltuiri” (better speding ) (state contributori neţi), intrarea în faza finală a negocierilor este marcată

printr-o radicalizare şi individualizare a poziţiilor statelor membre. Contributorii neţi la bugetul UE sunt

preocupaţi de respingerea unei creşteri a bugetului UE şi propun reducerea nivelului total de finanţare

propus de Comisia Europeană cu 100 - 135 mld. Euro (sau limitare la 1% din VNB UE) în condiţiile unor 

restricţii bugetare impuse de criza economică la nivel naţional.

 În replică, un număr de 15 state membrebeneficiari neţi (România, Bulgaria, Republica Cehă, Grecia,

Malta, Spania, Portugalia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovenia, Slovacia, Polonia, Ungaria) şi Croaţia s-au

coagulat, în cursul negocierilor, în grupul „Prietenii coeziunii” („Friends of Cohesion”), organizând pe

parcursul anului 2012 trei reuniuni la nivel de prim-ministru soldate cu declaraţii comune (Bucureşti,

Bratislava şi Bruxelles). Ca obiectiv principal, aceste state susţin nivelul propus de Comisia Europeană

pentru bugetul 2014-2020 şi menţinerea unei finanţări adecvate a politicii de coeziune.

Poziţia României

Obiectivele majore ale României vizează obţinerea unor alocări adecvate, echitabile, pentru Politica de

Coeziune şi Politica Agricolă Comună. România va susţine că orice reducere la nivelul bugetului politicii de

coeziune nu trebuie să afecteze regiunile mai puţin dezvoltate. De asemenea, în ceea ce priveşte politica

agricolă comună, pentru România este important să se menţină, în termeni reali, cel puţin nivelul actual al

bugetului pentru a putea asigura venituri decente şi echitabile pentru agricultori, o dezvoltare armonioasă a

zonelor rurale europene şi o creştere a competitivităţii agriculturii.

România face parte din grupul Prietenii Coeziunii şi a promovat, în cadrul acestuia, în acest sens, interesele

comune, vizând menţinerea unei Europe coezive, prospere şi solidare.

Mandatul iniţial preliminar privind poziţia României a fost adoptat de Guvernul României la data de 27 iulie

2011 ca reacţie la propunerea Comisiei Europene privind viitorul cadru financiar, publicată în iunie 2011.

 În urma avansării discuţiilor la nivelul UE şi modificării pachetului de negociere, mandatul României a fost

actualizat în martie 2012. Guvernul României a adoptat, la 6 noiembrie 2012, o versiune actualizată a

mandatului astfel încât să permită promovarea, de o manieră cât mai eficientă, a intereselor naţionale în

contextul finalizării negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual.

 

7/30/2019 Reforma Bugetului Comunitar Multianual

http://slidepdf.com/reader/full/reforma-bugetului-comunitar-multianual 4/4

[1] http://www.consilium.europa.eu/special-reports/mff/documents#1