Reflectarea Termenului de Minoritate Nationala in Literatura de Specialitate
2
REFLECTAREA TERMENULUI DE “MINORITATE NAŢIONALĂ” ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE PETRARU Roxana Alina Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi Facultatea de Drept Recenzent: DARIESCU, N., dr. Cuvinte cheie: minorităţi naţionale, etnie, stat, naţiune, identitate În încercarea de a defini noţiunea de “minoritate naţională” am plecat de la principalele elemente definite de dreptul internaţional public, elemente aflate într-o strânsă legatură cu noţiunea menţionată. Astfel, de la stat, naţiune, cetăţenie, etnie, identitate naţională, cultură naţională am ajuns la problematica “minorităţilor naţionale” pe care, dupa studierea doctrinei şi principalelor reglementări naţionale şi internaţionale, le-am putea defini ca fiind grupuri de cetăţeni ai unei ţări, având caracteristici etnice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului populaţiei care doresc să-şi păstreze şi să-şi dezvolte toate aceste trăsături distincte. Problema definirii conceptului de “minoritate naţională” este încă deschisă şi reprezintă o provocare atât pentru teoreticienti, cât şi pentru aparatul legislativ. Noţiunea de “minoritate naţională” este destul de dificil de definit. De altfel, nici nu există, în literatura de specialitate, o definiţie unanim acceptată. În doctrină au existat mai multe încercări de conturare a acestei expresii. Astfel, M. J. Deschenes propunea următoarea definiţie: “Termenul de minoritate desemneză un grup numeric inferior restului populaţiei unui stat, ai cărui membri care au cetăţenia acestui acestui stat au caracteristici etnice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului populaţiei şi sunt animaţi de voinţa de a-şi păstra cultura, tradiţiile, religia sau limbă” [1]. Într-un studiu al minorităţilor, Francesco Capotorti spunea despre minoritate că este: “un grup numeric inferior restului populaţiei unui stat, în poziţie nedominantă, ai cărui membri- cetăţeni ai statului- posedă, din punct de vedere etnic, religios sau lingvistic, caracteristici diferite faţă de cele ale restului populaţiei şi care manifestă, chiar şi în mod implicit, un sentiment de solidaritate, cu scopul de a prezerva cultura, tradiţiile şi religia lor.” Capotorti diferenţiează două categorii de elemente ale definiţiei minorităţilor naţionale. Este vorba despre elementele obiective (inferioritate numerică, poziţie non-dominantă, naţionalitatea membrilor minorităţii, caracteristicile entice, religioase sau lingvistice ale grupului) şi cele subiective (simţul solidarităţii în necesitatea conservării culturii, tradiţiilor şi religiei). Aceste două categorii de elemente sunt interconectate.
description
-
Transcript of Reflectarea Termenului de Minoritate Nationala in Literatura de Specialitate
REFLECTAREA TERMENULUI DE MINORITATE NAIONAL N LITERATURA DE SPECIALITATE
Reflectarea termenului de minoritate naional n literatura de specialitatePETRARU Roxana Alina
Universitatea Petre Andrei din Iai
Facultatea de Drept
Recenzent: DARIESCU, N., dr.
Cuvinte cheie: minoriti naionale, etnie, stat, naiune, identitaten ncercarea de a defini noiunea de minoritate naional am plecat de la principalele elemente definite de dreptul internaional public, elemente aflate ntr-o strns legatur cu noiunea menionat. Astfel, de la stat, naiune, cetenie, etnie, identitate naional, cultur naional am ajuns la problematica minoritilor naionale pe care, dupa studierea doctrinei i principalelor reglementri naionale i internaionale, le-am putea defini ca fiind grupuri de ceteni ai unei ri, avnd caracteristici etnice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului populaiei care doresc s-i pstreze i s-i dezvolte toate aceste trsturi distincte.
Problema definirii conceptului de minoritate naional este nc deschis i reprezint o provocare att pentru teoreticienti, ct i pentru aparatul legislativ.
Noiunea de minoritate naional este destul de dificil de definit. De altfel, nici nu exist, n literatura de specialitate, o definiie unanim acceptat. n doctrin au existat mai multe ncercri de conturare a acestei expresii. Astfel, M. J. Deschenes propunea urmtoarea definiie: Termenul de minoritate desemnez un grup numeric inferior restului populaiei unui stat, ai crui membri care au cetenia acestui acestui stat au caracteristici etnice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului populaiei i sunt animai de voina de a-i pstra cultura, tradiiile, religia sau limb [1].
ntr-un studiu al minoritilor, Francesco Capotorti spunea despre minoritate c este: un grup numeric inferior restului populaiei unui stat, n poziie nedominant, ai crui membri- ceteni ai statului- posed, din punct de vedere etnic, religios sau lingvistic, caracteristici diferite fa de cele ale restului populaiei i care manifest, chiar i n mod implicit, un sentiment de solidaritate, cu scopul de a prezerva cultura, tradiiile i religia lor. Capotorti diferenieaz dou categorii de elemente ale definiiei minoritilor naionale. Este vorba despre elementele obiective (inferioritate numeric, poziie non-dominant, naionalitatea membrilor minoritii, caracteristicile entice, religioase sau lingvistice ale grupului) i cele subiective (simul solidaritii n necesitatea conservrii culturii, tradiiilor i religiei). Aceste dou categorii de elemente sunt interconectate.
Diferenele dintre definiiile date de M. J. Deschenes i Capotorti sunt minore, dar merit subliniat faptul c Deschenes include n definiie nevoia minoritilor de a fi considerate egale n fapt i n drept.
Lipsa unei definiii unanim acceptate a noiunii de minoritate naional (att n literatura de specialitate, ct i n textele cu valoare legal) nu face imposibil protecia drepturilor acestei categorii, asta i pentru c existena unei minoriti este o chestiune de fapt i nu de definire.Bibliografie
[1] Sandu, Antonio, Orientri metodologice privind dezvoltarea cultural a minoritilor etnice, editura Lumen, Iai, 2009, p. 25
