Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

47
_____________________________________________________ Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public Raport de monitorizare nr.1 Iunie 2010 Monitorizarea are loc în cadrul proiectului “Fortificarea capacităţii mass-media de a reflecta subiectele de interes public”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), susţinut financiar de către Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, prin intermediul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului. Conţinutul raportului este responsabilitatea CJI, şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova. 1

Transcript of Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Page 1: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

_____________________________________________________ Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public Raport de monitorizare nr.1 Iunie 2010 Monitorizarea are loc în cadrul proiectului “Fortificarea capacităţii mass-media de a reflecta subiectele de interes public”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), susţinut financiar de către Delegaţia Uniunii Europene în Moldova, prin intermediul Instrumentului European pentru Democraţie şi Drepturile Omului. Conţinutul raportului este responsabilitatea CJI, şi nu reflectă, în mod necesar, viziunea Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova.

1

Page 2: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

2

DESCRIERE GENERALĂ Acest raport-pilot evaluează calitatea reflectării de către mass-media a subiectelor de interes public, identificând cele mai des întâlnite probleme de ordin profesional de care se ciocnesc jurnaliştii şi greşelile pe care le comit aceştia. În baza monitorizării, experți locali şi din străinătate vor elabora un program de instruire a jurnaliştilor, care va fi implementat pe parcursul a trei luni. Monitorizarea va fi reluată în luna decembrie, iar rapoartele (în total şapte, pe parcursul a 16 luni de activitate), vor servi drept temei pentru a îmbunătăţi strategia de pregătire a jurnaliştilor.

În prima lună de monitorizare, pentru analiză au fost selectate 15 instituţii mass-media, inclusiv câte trei din regiunea transnistreană şi UTA Gagauz-Yeri. Criteriile de selectare a instituţiilor mass-media supuse monitorizării: • Audienţa-impactul (naţional, quasi-naţional, regional). • Forma de proprietate (publice şi private). • Limba difuzării (română şi/sau rusă). Lista posturilor de radio şi tv/buletinelor analizate: Moldova 1 (Mesager, 21:00, în limba română) - post public de televiziune, acoperire naţională; Prime TV (Primele ştiri, 21:00, în română) - post privat, acoperire naţională; NIT (Curier, 20:00, în limba rusă) – post privat, acoperire naţională;

TV Gagauzia (Novosti 19:30, în rusă) - post public de televiziune al UTA Gagauz Yeri, acoperire regională;

TV Pridnestrovie (Deni, 20.40, în limba rusă) - post de televiziune al administraţiei transnistrene, acoperire regională;

TV TSV (TSV-Novosti, 20:30, în limba rusă) - post privat din regiunea transnistreană, acoperire regională; Radio Moldova (Panorama zilei, 19:00, în română) – post public, acoperire naţională;

Radio Vocea Basarabiei (Radio Jurnal, 18:00, în română) - post privat, acoperire naţională; Antena C (Ştiri, 20:00, în română), post privat, acoperire naţională; Radio Gagauzia (Novosti 17:00, în rusă) - post public de radiodifuziune al UTA Gagauz Yeri, acoperire regională. Au fost analizate toate subiectele de interes public, care au fost difuzate în principalul buletin de ştiri al zilei la posturile TV şi Radio selectate, de luni până vineri. Lista presei scrise/buletinelor analizate:

Page 3: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

3

Timpul de dimineaţă — cotidian în limba română (5 zile în săptămână); distribuire naţională, cu un tiraj săptămânal de 35 530 exemplare; Nezavisimaia Moldova — cotidian în limba rusă (4 ori pe săptămână); distribuire naţională, cu un tiraj săptămânal de 17 108 exemplare;

Observatorul de Nord (Soroca) – săptămânal în limba română cu un tiraj săptămânal de 7215 exemplare; Express/Aiîn Aciîk (Ceadâr-Lunga) săptămânal privat, în limba rusă şi găgăuză, tiraj 1232 exemplare;

Pridnestrovie - cotidian oficial al administraţiei de la Tiraspol, în limba rusă, cu un tiraj săptămânal de 23 393 exemplare. Au fost analizate articolele din toate ediţiile publicaţiilor editate în luna respectivă. Criteriile de selectare a temelor de interes public supuse monitorizării: În concepţia prezentei monitorizări, subiecte de interes public sunt acele teme/subiecte/probleme care pot afecta viaţa unui număr considerabil de cetăţeni, care îi îngrijorează/preocupă/interesează pe cetăţeni şi sunt amintite cel mai des de respondenţi în sondajele de opinie, realizate de organizaţii credibile din Republica Moldova. Lista acestor subiecte este stabilită în baza ultimelor rezultate ale Barometrului de Opinie Publică, realizat de Institutul de Politici Publice (IPP), în perioada 24 aprilie - 14 mai 2010. La data începerii monitorizării (mai 2010), acestea erau: - Situaţia economică: Criza economică (cum aceasta afectează RM, măsuri de depăşire,

programe locale şi internaţionale etc.), - Calitatea vieţii: Sărăcia (veniturile familiei, creşterea preţurilor, programe-strategii locale şi

internaţionale de reducere a sărăciei), - Probleme sociale:

o Şomajul (situaţia privind angajarea în câmpul muncii, indemnizaţii de şomaj, târguri ale locurilor de muncă, programe-strategii de reducere a şomajului etc.),

o Corupţia (cazuri de corupţie, măsuri de combatere a corupţiei, etc.), - Relaţiile externe: Aderarea la Uniunea Europeană - Situaţia politică din ţară: Soluţionarea diferendului transnistrean

Subiectele de interes public supuse monitorizării au fost analizate conform următoarelor criterii de reflectare obiectivă: Frecvenţa temelor/genul jurnalistic: Posturile de radio şi televiziunea, precum şi presa scrisă, ar trebui să ţină în vizor un spectru larg de subiecte de interes public. Mass media publice vor acorda o atenţie sporită acelor teme care interesează în mod prioritar cetăţenii, în special temele sociale (calitatea vieţii, şomajul etc.). Este esenţial ca politica editorială, inclusiv a posturilor private, să ţină cont de repartizarea proporţională a subiectelor de interes public, chiar dacă acestea sunt instituţii comerciale. De asemenea, este important ca în cadrul emisiunilor informative să fie difuzate cât mai multe subiecte analitice. Acestea din urmă oferă posibilitatea cetăţenilor de a înţelege mai profund aspectele abordate.

Page 4: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

4

Protagonişti: Folosirea echilibrată în subiectele de interes public a principalelor categorii de protagonişti, cum ar fi funcţionari, cetăţeni, experţi este foarte importantă. Pentru posturile publice de radio şi televiziune este necesar ca opinia cetăţenilor şi a experţilor să fie chiar prioritară. Doar în aşa mod este posibil de a asigura informarea corectă a publicului şi a evita manipularea acestuia. Echilibrul surselor/ pluralismul de opinie: Pentru a fi corecte şi echilibrate, materialele trebuie să prezinte toate părţile vizate, în special când e vorba de subiecte controversate, şi să trateze în mod egal oponenţii. De asemenea, mass-media trebuie să asigure accesul publicului la o multitudine de păreri diverse care ar ajuta auditoriul să-şi creeze propria opinie asupra celor întâmplate. În cazurile în care anumitor puncte de vedere li se oferă mai multă atenţie decât altora, acestea devin proeminente şi implicit afectează percepţia publicului despre aceea ce se întâmplă în societate. Poziţia autorului: Ştirile trebuie să fie imparţiale şi obiective; să nu favorizeze anumite partide/grupuri/persoane în detrimentul altora. Obiectivitatea jurnalistică presupune o distincţie clară între opinie şi fapte, atât prin alegerea unghiului de abordare, cât si prin detaliile furnizate. Prezenţa elementelor discriminatorii în cadrul reportajelor şi ştirilor reprezintă un prim criteriu de prezentare a realităţii prin prisma jurnalistului. Calitatea limbajului: Jurnalismul responsabil presupune nu doar prezentarea veridică a faptelor, ci şi utilizarea unui limbaj corect şi decent. Exagerările şi limbajul licenţios utilizat în mod deliberat, cum ar fi limbajul peiorativ sau etichetele atribuite anumitor persoane sau organizaţii, precum şi imaginile manipulate astfel încât anumite părţi să apară în lumină negativă ridică grave semne de întrebare cu privire la respectarea standardelor etice şi profesionale.

Implicarea jurnalistului în realizarea materialelor: Calitatea subiectelor depinde foarte mult de gradul de implicare a jurnaliştilor. Dacă materialele difuzate nu sunt decât nişte relatări de la evenimente de presă, conferinţe, seminare, sau sunt făcute în baza comunicatelor de presă, a scrisorilor venite la redacţie etc., atunci nivelul calitativ este unul redus. Situaţia se schimbă atunci când materialul este făcut la iniţiativa jurnalistului, inclusiv când materialele de la conferinţe/evenimente/seminare servesc drept punct de pornire pentru materiale mai ample, ce oferă şi altă informaţie/date/surse privind subiectul descris.

Etica jurnalistică: Jurnaliştii trebuie să ţină cont de regulile eticii profesionale, inclusiv:

- să respecte prezumţia nevinovăţiei şi drepturile suspectaţilor;

- să respecte drepturile copiilor şi ale minorilor care sunt victime ale abuzurilor de orice fel sau se află în situaţii jenante;

- să evite utilizarea imaginilor şocante (cadavre, răni grave etc.).

Page 5: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

I. Presa scrisă. Tendinţe generale 1.1. Frecvenţa abordării temelor Analiza acoperirii tematice de către ziarele monitorizate a subiectelor de interes public arată că, în mare parte, redacţiile îşi planifică conţinutul editorial fără a ţine cont de preocupările şi îngrijorările cetăţenilor, pe care aceştia le expun în sondajele de opinie. Astfel, în plină criză economică, tema şomajului aproape că nu este abordată de ziare, situaţia economică în ansamblu este analizată deseori prin prisma simpatiilor/antipatiilor politice faţă de actuala sau fosta guvernare, la fel ca şi tema calităţii vieţii. Temele care au fost reflectate cel mai frecvent în ziare au fost diferendul transnistrean şi integrarea europeană. Singurul ziar care a scris materiale la toate cele şase teme monitorizate a fost Timpul de dimineaţă. Graficul 1.1 Frecvenţa abordării temelor de interes public în 5 ziare monitorizate în luna iunie

1.2. Genul jurnalistic În cursul lunii iunie, ziarele au dat preferinţă genului informativ, publicând mai multe ştiri scurte sau desfăşurate. În unele cazuri (Timpul de dimineaţă şi Nezavisimaia Moldova), reporterii ziarelor sau autorii din afara redacţiei au apelat şi la genul analitic, publicând articole de analiză, reportaje sau materiale cu caracter de investigaţie jurnalistică. În ziarul Pridnestrovie numărul ştirilor este de şase ori mai mare decât numărul materialelor de analiză (chiar şi interviuri au fost mai multe decât articole de analiză!), fapt care indică asupra capacităţii scăzute a redacţiei de a studia situaţia economică, socială şi politică din regiune.

5

Page 6: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Graficul 1.2. Genurile jurnalistice abordate în 5 ziare monitorizate în luna iunie

1.3. Protagoniştii materialelor Ziarele au predilecţia să scrie materiale în special cu sau despre funcţionarii de stat şi oamenii politici, pe care îi laudă sau îi critică. Practic, toate ziarele monitorizate au o cotă impresionantă de acoperire tematică a acestei categorii de protagonişti. În acelaşi timp, publicaţiile oferă puţin spaţiu pentru opiniile politicienilor din afara parlamentului, dar şi cetăţenilor simpli, apariţia acestora în calitate de protagonişti fiind sporadică. Cu excepţia ziarului Timpul de dimineaţă, nu este exploatată suficient capacitatea de analiză a experţilor/specialiştilor în domeniile de interes public. Graficul 1.3. Frecvenţa apariţiei protagoniştilor în materialele publicate de 5 ziare în luna iunie

1.4. Echilibrul surselor Niciunul dintre ziarele monitorizate nu a respectat întocmai prevederile deontologice privind echilibrul surselor şi a opiniilor în materialele care vizează un subiect controversat. În acelaşi timp, este mare numărul de materiale dezechilibrate din acest punct de vedere, în publicaţiile Nezavisimaia Moldova şi Pridnestrovie numărul materialelor în care echilibrul nu a fost respectat depăşind cu mult numărul articolelor scrise corect. Graficul 1.4. Echilibrul surselor în materialele publicate de 5 ziare monitorizate în luna iunie

6

Page 7: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

1.5. Poziţia autorului în materiale Nezavisimaia Moldova este singurul ziar care ignoră totalmente principiul prezentării nepărtinitoare a temelor, surselor şi opiniilor. Astfel, numărul articolelor părtinitoare din acest ziar îl depăşeşte de peste două ori pe cel al materialelor nepărtinitoare. Şi în cazul celorlalte ziare au fost identificate articole părtinitoare, deşi numărul acestora este mai mic. Graficul 1.5. Atitudinea autorilor faţă de subiectele abordate de 5 ziare în luna iunie

1.6. Calitatea limbajului În linii mari, ziarele înţeleg să utilizeze un limbaj jurnalistic mai mult sau mai puţin îngrijit, adică acceptabil din punct de vedere al normelor limbii literare şi al prevederilor deontologice. Totuşi, în unele cazuri – în special acest lucru se referă la Nezavisimaia Moldova, limbajul utilizat este mai curând defectuos şi aduce atingere demnităţii oamenilor despre care se scrie. Graficul 1.6. Limbajul utilizat de cele 5 ziare monitorizate în luna iunie 2010

7

Page 8: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

1.7. Implicarea jurnaliştilor în realizarea materialelor Gradul de implicare a jurnaliştilor în documentarea suplimentară a temelor/cazurilor/situaţiilor despre care scriu este insuficient în toate ziarele monitorizate. Jurnaliştii se limitează la preluarea unor declaraţii făcute la evenimentele de presă sau în comunicatele primite la redacţie, fără a face investigaţii suplimentare, a cere opinia altor persoanelor sau a încerca să obţină informaţie suplimentară legată de subiectul relatat. În ziarele Timpul de dimineaţă şi Pridnestrovie cota materialelor cu implicare pasivă a reporterilor a fost de peste două ori mai mare în comparaţie cu articolele la care autorii s-au documentat suplimentar. Graficul 1.7. Implicarea jurnaliştilor în realizarea materialelor în luna iunie 2010

1.8.Concluzii şi recomandări generale: Rezultatele monitorizării indică că politica editorială a ziarelor nu este adaptată/modificată în raport cu temele de interes public major. Astfel, subiectele care ţin de relaţiile externe şi soluţionarea diferendului transnistrean ocupă un spaţiu editorial exagerat de mare, în detrimentul subiectelor sociale şi economice acute (sărăcia, şomajul, calitatea vieţii, corupţia etc.). Toate ziarele monitorizate au probleme (în unele cazuri, foarte serioase) cu respectarea normelor şi principiilor deontologice privind numărul şi echilibrul surselor/opiniilor, poziţia autorului, tonalitatea expunerii,

8

Page 9: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

în unele cazuri limbajul utilizat este defectuos, ceea ce trezeşte semne de întrebare privind caracterul etic şi responsabil al actului jurnalistic. Recomandări:

- Adaptarea politicii editoriale a ziarelor la temele de interes public sporit. Este important să se acorde mai multă atenţie analizei problemelor economice şi sociale ale societăţii în ansamblu şi comunităţii locale în special. Ziarele trebuie să devină platforme mediatice de discuţii publice la aceste subiecte;

- Impunerea unor standarde stricte de calitate privind numărul de surse. Numărul ştirilor care prezintă o singură perspectivă este inadmisibil de mare în toate ziarele monitorizate. Dacă vor să devină credibile, redacţiile trebuie să asigure implementarea principiului pluralismului (“o singură sursă înseamnă fără nicio sursă!”).

- Trebuie schimbată ierarhia preferinţelor în ce priveşte protagoniştii materialelor: mai puţină atenţie funcţionarilor şi mai multă cetăţenilor simpli;

- Redacţiile trebuie să renunţe la prezentarea părtinitoare a evenimentelor, faptelor şi declaraţiilor în ştiri şi în materialele care reflectă un subiect controversat. Jurnalismul onest şi responsabil impune relatarea faptelor fără interpretări eronate şi părtinitoare, cu posibilitatea de a le comenta în paginile şi rubricile speciale de opinii şi atitudini.

II. Analiza datelor: Presa Scrisă1

2.1 Ziarul Timpul de dimineaţă

Frecvenţa abordării temelor Toate cele şase teme au fost dezbătute în paginile ziarului Timpul de dimineaţă în luna iunie, totuşi de departe tema predilectă a cotidianului a fost aderarea la Uniunea Europeană (35), fiind publicate peste jumătate din articolele monitorizate. În mare parte, acest lucru se explică prin faptul că ziarul editează suplimentul tematic „Integrarea pas cu pas”, în paginile căruia sunt publicate doar materiale la această temă. Pe locul doi după frecvenţa abordării sunt problemele sociale, în special lupta cu corupţia (13), strategiile guvernamentale pentru diminuarea acestui fenomen, acuzaţiile de corupţie la adresa foştilor guvernanţi. Sunt inserate frecvent materiale la tema calităţii vieţii şi a sărăciei, precum şi despre soluţionarea diferendului transnistrean. De remarcat că articolele la tema soluţionării diferendului transnistrean s-au referit în special la reacţiile/acţiunile/declaraţiile unor oficiali din afara R. Moldova (cancelarul german A. Merkel, preşedintele român T. Băsescu). Cel mai rar în luna iunie au fost abordate temele şomajul (5) şi a situaţiei economice generale din ţară (2).

Genul jurnalistic În cursul lunii iunie 2010, Timpul de dimineaţă a abordat una sau mai multe din temele monitorizate în 71 de articole de presă, majoritatea materialelor fiind informative (37) sau analitice (29). De asemenea, ziarul a publicat şi cinci interviuri care au vizat inclusiv temele monitorizate. Este vorba de interviul cu prim-ministrul Vlad Filat, în cadrul căruia oficialul a răspuns la întrebări ale cititorilor privind calitatea vieţii şi sărăcia, precum şi problema luptei cu corupţia; mai multe interviuri cu diferiţi oficiali şi experţi la tema relaţiilor externe şi aderării la Uniunea Europeană; un

9

1 Pentru detalii, vezi Anexa 1

Page 10: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

10

interviu cu guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, care vizează situaţia economică şi măsurile de depăşire a crizei. Protagoniştii materialelor Aproape jumătate din protagoniştii materialelor tematice au fost funcţionari de stat, oameni politici de la guvernare sau din opoziţia parlamentară sau angajaţi ai administraţiei centrale şi locale (87 din 178). Urmează experţii/specialiştii (70), cetăţenii (18) şi reprezentanţii partidelor care nu sunt în parlament (3). Este evidentă tendinţa de a prezenta în special opinia partidelor reprezentate în parlament şi a funcţionarilor de diferit rang. Echilibrul surselor În majoritatea materialelor este respectat principiul prezentării echilibrate a opiniilor părţilor citate. Totuşi, şapte articole publicate în iunie 2010 în Timpul de dimineaţă nu au fost echilibrate în general, iar două materiale au ţinut cont de acest principiu doar parţial. Astfel, în ediţia din 9 iunie, ziarul publică articolul “Monopoliştii au... înghiţit farmaciile mici”, în care se dă de înţeles că în fruntea rețelei de farmacii “Orient”, acuzată de acţiuni ilegale, ar sta Oleg Voronin, fiul fostului preşedinte al R. Moldova. Cu toate acestea, ziarul nu oferă spaţiu pentru a-şi expune opinia şi părţii acuzate de încălcarea legii şi concurenţă neloială. Un alt exemplu: la 11 iunie ziarul publică articolul “Compania Sudzucker Moldova este supusă unui control excesiv din partea autorităților de control”, în care se face trimitere la opinia administraţiei companiei cum că Vice ministrul Finanțelor, V. Barbăneagră, care supraveghează organele de control și cele vamale, încearcă să se răzbune pe companie pentru că anterior a fost concediat de la această companie. Opinia părții acuzate nu a fost prezentată. În general, acest articol pare a fi scris la comanda firmei (firmelor) interesate să-şi promoveze anumite interese. La fel, acest articol (care nu este semnat!) ar putea fi unul publicitar, însă ziarul nu indică acest lucru, mai mult, el apare în pagina cu genericul “Societate”. Poziţia autorului În majoritatea cazurilor, autorii articolelor publicate în Timpul de dimineaţă au fost nepărtinitori în raport cu evenimentul/sursa despre care au relatat şi nu au lăsat să se întrezărească atitudinea lor faţă de subiectul despre care au scris. În câteva cazuri, însă, această regulă a fost încălcată şi simpatia/antipatia reporterilor „transpare” printre rânduri. Calitatea limbajului În majoritatea covârşitoare a cazurilor, limbajul articolelor a fost unul acceptabil. Implicarea autorului în realizarea materialelor În două treimi din numărul materialelor publicate, autorii s-au limitat să relateze despre ce au declarat anumite persoane la evenimentele publice, conferinţe, seminare, sau au preluat informaţii din comunicatele de presă parvenite la redacţie. În 20 de cazuri jurnaliştii au făcut dovada unor capacităţi profesionale mai bune şi au realizat, în baza materialelor/informaţiilor obţinute la evenimente oficiale, articole mai ample, cu informaţii/date/surse suplimentare privind subiectul descris. Concluzii şi recomandări: Timpul de dimineaţă acoperă, din punct de vedere tematic, cele mai importante teme de interes public şi chestiunile care afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor R. Moldova. Cu unele excepţii, principiul echilibrului şi al imparţialităţii este respectat, iar materialele sunt scrise într-un limbaj acceptabil. Cu toate acestea, se remarcă tendinţa publicaţiei de a afecta mai mult spaţiu reflectării

Page 11: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

unor teme care avantajează actuala guvernarea. În acelaşi timp, problemele economice şi sociale concrete, în soluţionarea cărora autorităţile nu au înregistrat succese evidente, sunt dezbătute mai puţin. La fel, investigaţiile jurnalistice care conţin acuzaţii de corupţie şi trafic de interese vizează exclusiv persoane din fosta guvernare comunistă sau acoliţii acesteia. Recomandări:

- Adaptarea politicii editoriale a ziarului la temele de interes public sporit. O publicaţie de anvergura Timpului de dimineaţă ar trebui să acorde mai multă atenţie analizei competente nu doar a problemelor politice, ci şi a problemelor economice şi sociale ale societăţii, transformându-se în platformă mediatică de discuţii publice şi de identificare a soluţiilor pentru aceste probleme;

- Este indicat ca redactorii ziarului să nu mai accepte ştiri cu o singură sursă de informaţie, iar în cazul subiectelor controversate să impună regula deontologică a prezentării obligatorii a punctelor de vedere ale tuturor părţilor implicate, preferabil oferindu-le acestora acelaşi spaţiu de ziar;

- Este important să fie schimbată ierarhia preferinţelor în ce priveşte protagoniştii materialelor: mai puţină atenţie funcţionarilor şi mai multă cetăţenilor simpli;

- Pentru a-şi menţine credibilitatea unei publicaţii responsabile, ziarul trebuie să renunţe la practica publicării unor materiale promoţionale sau de reclamă directă sau indirectă fără a le marca corespunzător.

11

2.2. Ziarul Nezavisimaia Moldova

Frecvenţa abordării temelor A treia parte din articole s-au referit la tema soluţionării diferendului transnistrean (6), unele din aceste materiale fiind preluate din presa din Rusia. Calitatea vieţii (6) şi corupţia (7) sunt alte două teme care au fost reflectate frecvent. Aproape în fiecare caz, însă, unghiul de abordare a acestor teme a fost unul politizat, redacţia afirmând sau lăsând să se înţeleagă că guvernarea liberal-democrată se face vinovată de epurări de cadre, sărăcie, acte de corupţie, şantaj etc. Spre exemplu, în câteva ediţii consecutiv, ziarul publică un ciclu de materiale despre situaţia de la ÎS „Căile Ferate ale Moldovei”, în care acuză noua administraţie a întreprinderii „cu viziuni liberale”, dar şi conducerea Guvernului, de incompetenţă şi incapacitate, fără a aduce dovezi concludente. Şomajul este tema care a lipsit din paginile ziarului Nezavisimaia Moldova în luna iunie, ea fiind amintită doar tangenţial. Genul jurnalistic Nezavisimaia Moldova a publicat în iunie 2010 un număr de 22 de materiale care au abordat una din cele şase teme monitorizate. Ca şi gen jurnalistic, 9 din ele au fost informative (preponderent ştiri), alte 11 au fost materiale analitice (articole de analiză, reportaje, articole cu elemente de investigaţie etc.), în două ediţii – la 24 şi 25 iunie, a fost publicat un interviu cu deputatul PCRM Mark Tkaciuk care a răspuns la întrebările cititorilor şi a vizat inclusiv temele supuse monitorizării. Protagoniştii materialelor Mai mult de jumătate din protagoniştii materialelor tematice au fost funcţionari de stat, oameni politici din opoziţia parlamentară sau de la guvernare, angajaţi ai administraţiei centrale şi locale (39 din 65). Urmează experţii/specialiştii (12), cetăţenii (9) şi reprezentanţii partidelor din afara parlamentului (5).

Page 12: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

12

Echilibrul surselor Cea mai mare parte din materialele care au abordat un subiect controversat (14 din 20) nu au respectat principiul prezentării echilibrate a surselor şi opiniilor. Astfel, întrun articol publicat la 3 iunie, ziarul prezintă declaraţiile făcute în cadrul unei mese rotunde la care s-a discutat inițiativa legislativă a Partidului Social Democrat (PSD) de majorare a pensiilor și indemnizațiilor. Chiar dacă în articol sunt învinuiri la adresa “forțelor liberale”, acestora nu le este oferit dreptul la replică. În aceeaşi ediţie, ziarul publică un material în care este abordată problema amplasării chioșcurilor de țigări în mun. Chișinău. Autorul afirmă că SRL ”Cebacot” administrată de consilierul municipal M. Ceban, este promovată de primarul general Dorin Chirtoacă, cu toate că există o hotărâre prin care se interzice amplasarea unor noi gherete în Capitală. Opinia părţii acuzate lipseşte. La 24 iunie, Nezavisimaia Moldova publică un material care analizează migrația politică a deputaților din fracţiunea Partidului Comuniştilor (PCRM) la alte partide. În cazul fostului deputat PCRM Valentin Guznac, se afirmă că acesta ar fi privatizat ilegal un apartament din fonduri publice, însă nu apare şi opinia acestuia. Poziţia autorului În 14 din 22 de materiale relevante, autorii articolelor au fost părtinitori în raport cu evenimentul/sursa despre care au relatat, principiul reflectării nepărtinitoare fiind respectat în doar 8 cazuri. Atitudinea negativă pe care au autorii faţă de persoanele despre care scriu se remarcă în special în articolele de analiză şi în comentariile despre guvernarea actuală a Republicii Moldova. Aceste materiale au un caracter propagandistic pronunțat. Deseori, caracterul părtinitor şi partizan al articolelor se face remarcat chiar din titlurile acestora („Rukovodstvo jeleznoi doroghi Moldovi pristupilo k massovim uvolneniam po politiceskim kriteriam”, 2 iunie; „Razruşenie „Jeleznoi doroghi Moldovî” prodoljaetsea”, 4 iunie, „Ostanovite usurpatora!”, 17 iunie, „Moldova otkazivaetsea podcineatsea Ghimpu”, 29 iunie etc.). Calitatea limbajului În unele cazuri (7 din 22 de articole), calitatea limbajului utilizat de autori este defectuoasă, iar faptul că redactorii responsabili admit acest lucru indică asupra unor grave probleme de natură etică şi profesională. Tonalitatea denigratoare şi agresivă nu sunt proprii jurnalismului responsabil şi onest, iar abundenţa de calificative umilitoare în raport cu oponenţii politici ai Partidului Comuniştilor diminuează din credibilitatea articolelor publicate în Nezavisimaia Moldova. Implicarea autorului în realizarea materialelor: În mai mult de jumătate din cazuri, reporterii de la Nezavisimaia Moldova au avut o implicare activă în documentarea/investigarea suplimentară a informaţiilor care le-au fost furnizate la evenimentele de presă sau în comunicatele oficiale. Concluzii şi recomandări: Din punct de vedere tematic, Nezavisimaia Moldova acoperă cele mai multe din temele de interes public, însă unghiul de abordare al acestor teme este părtinitor. Fiind extrem de critici în raport cu guvernarea liberal-democrată, autorii articolelor îşi etalează deschis simpatiile pentru fosta guvernare comunistă, fapt care diminuează mult din credibilitatea materialelor jurnalistice. Deseori, ziarul apelează la acuzaţii fără acoperire, scoate fapte din contextul general al evenimentelor şi fraze din cadrul declaraţiilor, pe care le interpretează de o manieră convenabilă Partidului Comuniştilor şi liderilor acestuia.

Page 13: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Recomandări: - Renunţarea la prezentarea partizană a evenimentelor, faptelor şi declaraţiilor în ştiri.

Jurnalismul onest şi responsabil impune relatarea faptelor fără interpretări eronate şi părtinitoare, cu posibilitatea de a le comenta în paginile şi rubricile speciale de opinii şi atitudini;

- Ziarul ar trebui să acorde mai multă atenţie analizei competente nu doar a problemelor politice, ci şi a problemelor economice şi sociale ale societăţii;

- Este indicat ca redactorii ziarului să nu mai accepte ştiri cu o singură sursă de informaţie, iar în cazul subiectelor controversate să impună regula deontologică a prezentării obligatorii a punctelor de vedere ale tuturor părţilor implicate, preferabil oferindu-le acestora acelaşi spaţiu de ziar;

- Este important să fie schimbată ierarhia preferinţelor în ce priveşte protagoniştii materialelor: mai puţină atenţie funcţionarilor şi mai multă – cetăţenilor simpli;

- Redactorii trebuie să-şi sporească calificarea şi să nu aprobe pentru publicare articole care prezintă sursele/opiniile dezechilibrat sau părtinitor;

- Calitatea limbajului utilizat în ziar nu întotdeauna corespunde normelor acceptate ale limbii literare, fiind în unele cazuri defectuos şi chiar denigrator. Este absolut necesar să fie eliminate aceste elemente inacceptabile pentru limbajul jurnalistic.

2.3. Ziarul Observatorul de Nord

Frecvenţa abordării temelor şi Genul jurnalistic În cele patru numere, editate în iunie 2010, Observatorul de Nord a publicat doar trei articole, inclusiv o ştire şi două materiale de analiză, relevante sub aspectul a două din temele monitorizate – calitatea vieţii/sărăcia şi corupţia. Protagoniştii materialelor În trei materiale realizate la temele de interes au fost 3 funcţionari şi un expert. Echilibrul surselor, poziţia autorului şi calitatea limbajului Materialele publicate au fost echilibrate sau parţial echilibrate în raport cu opiniile/părţile citate. Articolul „Coaliţia monstruoasă a impostorilor”, axat pe două linii de subiect: coaliţia dintre democraţi şi comunişti în consiliul raional Drochia şi dedesubturile afacerilor aleşilor locali, ridică unele semne de întrebare în ce priveşte echilibrul prezentării surselor. În toate cele trei articole, limbajul jurnalistic este acceptabil. Implicarea autorului în realizarea materialelor În două din cele trei articole relevante, autorii s-au limitat să relateze despre ce au declarat anumite persoane, fără a depune efort pentru documentare suplimentară privind subiectul descris. Concluzii şi recomandări: Numărul foarte mic de materiale la temele de interes public, inserate în ziarul Observatorul de Nord, indică asupra necesităţii de a îmbunătăţi politica editorială, în sensul apropierii tematice a ziarului de interesele comunităţii locale. Recomandări:

- Ajustarea politicii editoriale a ziarului la temele de interes public sporit;

13

Page 14: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

- Schimbarea ierarhiei preferinţelor în ce priveşte protagoniştii materialelor: mai puţină atenţie funcţionarilor şi mai multă - cetăţenilor simpli;

- Implicarea mai activă a redactorilor şi reporterilor în investigarea suplimentară a informaţiilor oficiale;

- Impunerea unor standarde stricte de calitate în redacţie privind numărul de surse, echilibrul prezentării, caracterul nepărtinitor al relatării jurnalistice.

14

2.4. Ziarul Express/Ayin Acik

General În iunie 2010, ziarul Ayin Acik a publicat un singur articol de analiză la tema calitatea vieţii/sărăcia („10 milionov evro v kanalizaţiu!”). Articolul a avut două surse de informaţie, a fost parţial echilibrat, calitatea limbajului a fost acceptabilă, autorul a fost nepărtinitor în raport cu subiectul/sursa despre care a scris. Concluzii şi recomandări: Ziarul Ayin Acik nu-şi îndeplineşte misiunea de publicaţie pentru comunitatea locală. Se creează impresia că redacţia nu are în general o politică editorială şi nu urmăreşte interesul public al cetăţeanului. Recomandări:

- Elaborarea unei politici editoriale, axate pe reflectarea temelor de interes public pentru comunitatea locală;

- Schimbarea ierarhiei preferinţelor în ce priveşte protagoniştii materialelor: mai puţină atenţie funcţionarilor şi mai multă - cetăţenilor simpli;

- Impunerea unor standarde stricte de calitate în redacţie privind numărul de surse, echilibrul prezentării, caracterul nepărtinitor al relatării jurnalistice.

2.5. Ziarul Pridnestrovie

Frecvenţa abordării temelor Doar trei din cele şase teme monitorizate şi-au găsit reflectare în ziarul Pridnestrovie în luna iunie. Este firesc că tema reglementării transnistrene este în centrul atenţiei (21 din cele 34 de articole), în acelaşi timp, tema calităţii vieţii şi a sărăciei a fost abordată în doar 8 materiale, iar situaţia economică, inclusiv efectele crizei economice – în 5 articole, pe când asemenea teme ca şomajul, corupţia şi relaţiile externe (integrarea europeană) în general nu au fost reflectate. Genul jurnalistic În cursul lunii iunie, în ziarul Pridnestrovie au fost publicate 34 de materiale relevante prezentei monitorizări, inclusiv 24 de ştiri şi informaţii, 6 interviuri si 4 articole de analiză. O parte din materiale au fost republicate din presa ucraineană, fiind vorba în special de interviurile date unor ziare din Kiev de oficiali transnistreni (2 iunie, 17 iunie), în care aceştia comentează ultimele evoluţii ale vieţii politice moldoveneşti prin prisma reglementării diferendului transnistrean.

Protagoniştii materialelor Protagoniştii materialelor tematice au fost, preponderent, oamenii politici şi oficialii care guvernează regiunea transnistreană (36), de asemenea, o parte din articole au avut sursă de opinie oameni politici din dreapta Nistrului şi conducerea Republicii Moldova (10). Experţii au fost consultaţi în doar două articole publicate în această perioadă.

Page 15: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

15

Echilibrul surselor, poziţia autorului, calitatea limbajului Cea mai mare parte din materialele care au abordat un subiect controversat (14 din 22) nu au respectat principiul prezentării echilibrate a surselor şi opiniilor. Majoritatea absolută a articolelor care au abordat tema diferendului transnistrean au fost dezechilibrate deoarece au prezentat poziţia unei singure părţi şi au lansat acuzaţii la adresa oponenţilor politici fără a le oferi acestora dreptul la replică. În două treimi din articole, jurnaliştii au fost nepărtinitori în raport cu evenimentul/sursa despre care au relatat. În opt cazuri, însă, această regulă a fost încălcată şi simpatia/antipatia reporterilor a putut fi sesizată de cititori. În toate articolele, calitatea limbajului a fost acceptabilă. Implicarea autorului în realizarea materialelor: În majoritatea cazurilor, reporterii de la Pridnestrovie au avut o implicare pasivă în procesul de documentare a articolelor pe care le-au semnat, limitându-se la preluarea declaraţiilor sau a materialelor care le-au fost oferite de organizatorii evenimentelor de presă, a conferinţelor, seminarelor etc. Concluzii şi recomandări: Publicaţia Pridnestrovie prezintă doar poziţia oficialităţilor din regiune, tematica ziarului fiind orientată în totalitate spre oferirea suportului informaţional şi ideologic autorităţilor locale. Agenda tematică a ziarului coincide cu cea a guvernanţilor locali, nu însă şi cu agenda cetăţeanului de rând din regiune. Astfel, teme importante cum ar fi şomajul şi corupţia sunt ignorate, iar despre situaţia economică şi despre calitatea vieţii ziarul “vorbeşte” destul de puţin, fără a prezenta analize ale fenomenului sărăciei în regiune. Recomandări:

- Regândirea politicii editoriale în scopul apropierii acesteia de cetăţenii simpli şi de problemele acestora;

- Schimbarea ierarhiei preferinţelor în ce priveşte protagoniştii materialelor: mai puţină atenţie funcţionarilor şi mai multă - cetăţenilor simpli;

- Impunerea unor standarde stricte de calitate în redacţie privind numărul de surse şi caracterul nepărtinitor al relatării jurnalistice;

- Eliminarea practicii de prezentare dezechilibrată a surselor/opiniilor, în special în materialele controversate.

Page 16: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Anexa 1

16

Page 17: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

17

Page 18: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

18

Page 19: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

19

Page 20: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

III. Presa audiovizuală. Tendinţe generale 3.1 Frecvenţa abordării temelor: În luna iunie 2010, posturile de televiziune Moldova 1 şi Prime au abordat, cu frecvenţă diferită, toate cele şase teme analizate. NIT, TV UTAG şi TV PMR au reflectat câte cinci din şase teme, iar TV TSV – patru. TVS a neglijat astfel de subiecte precum corupţia şi relaţiile externe/integrarea europeană, TV UTAG şi TV PMR – relaţiile externe/integrarea europeană, iar NIT – situaţia economică. Cele mai multe subiecte au fost difuzate de Moldova 1 - 58, acest număr fiind de peste două ori mai mare decât cel difuzat de Prime şi TV TVS, cu 28 şi, respectiv, 31 materiale. Moldova 1 şi Prime s-au preocupat cel mai des de corupţie; celelalte televiziuni – de calitatea vieţii. Cu excepţia NIT, şomajul e mai puţin prezent la televiziunile monitorizate. Nici un post de televiziune nu a reflectat în mod echilibrat temele de interes public. Graficul 3.1. Frecvenţa abordării temelor de interes public la 6 posturi tv monitorizate în luna iunie

3.2 Genul materialelor: La 4 din cele 6 televiziuni monitorizate, în principalele programe de actualităţi există un număr acceptabil de materiale analitice. La televiziunile din regiunea transnistreană, însă, materialele de analiză aproape lipsesc. În general, au lipsit interviurile, cu o singură excepţie – postul de televiziune NIT a avut în perioada de raport un interviu relevant prezentei monitorizări.

20

Page 21: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Graficul 3.2. Genurile jurnalistice abordate de cele 6 posturi tv monitorizate în luna iunie

3.3 Protagoniştii materialelor: La 5 din 6 televiziuni au fost prezente mai multe categorii de protagonişti. Cel mai rar, televiziunile apelează la opinia „politicienilor” (extraparlamentari), pe care TV UTAG i-a trecut de tot cu vederea. În schimb, opinia „funcţionarilor” (inclusiv politicienii care au acces in Parlament) este folosită cel mai des. Excepţie fac subiectele de la NIT şi TV UTAG. În calitate de sursă de opinie, „experţii” ocupă poziţia a doua la Moldova 1 şi la TV PMR. În ce priveşte „cetăţenii”, aceştia sunt abordaţi, de cele mai dese ori, la NIT şi TV UTAG; la Prime şi TV TSV – cetăţenii sunt pe poziţia a doua; la Moldova 1 şi TV PMR – pe a treia. Graficul 3.3. Frecvenţa apariţiei protagoniştilor în materialele difuzate de 6 posturi tv in luna iunie

3.4 Echilibrul surselor de informaţie în materiale: Nici un post de televiziune nu a realizat toate materialele cu respectarea principiului de echilibru al surselor. La trei televiziuni – Moldova 1, Prime şi TV UTAG – materialele echilibrate au prevalat asupra celor parţial echilibrate şi dezechilibrate. La celelalte televiziuni – NIT, TV PMR, TV TSV, marea majoritate a materialelor au fost fie echilibrate parţial, fie dezechilibrate, posturile realizând materiale dintr-o singură sursă de informaţie sau oferind tuturor părţilor acces, însă în mod disproporţionat.

21

Page 22: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Graficul 3.4. Echilibrul surselor în materialele difuzate de şase posturi tv monitorizate în luna iunie

3.5 Poziţia autorului în materiale: Trei posturi tv din şase - Moldova 1, Prime şi TV TSV - au realizat materialele ţinând cont de principiul imparţialităţii. La TV UTAG şi TV PMR au fost înregistrate materiale realizate cu încălcarea respectivului principiu. Cea mai gravă situaţie la acest capitol se atestă la NIT, în care trei pătrimi din materiale au fost părtinitoare. Graficul 3.5. Atitudinea autorilor faţă de subiectele abordate de şase posturi tv în luna iunie 2010

3.6 Calitatea limbajului: Moldova 1, Prime şi Tv PMR au utilizat un limbaj acceptabil în toate materialele difuzate. NIT a utilizat limbaj defectuos în patru cazuri, iar TV TSV şi TV UTAG - în câte două. În perioada monitorizată, nu a fost înregistrat nici un caz de folosire a limbajului licenţios.

22

Page 23: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Graficul 3.6. Limbajul utilizat de cele şase posturi tv monitorizate în luna iunie 2010

3.7 Implicarea jurnaliştilor în realizarea materialelor: Conform datelor monitorizării, cel mai des în pregătirea materialelor se implică jurnaliştii de la televiziunea publică Moldova 1 şi de la posturile private Prime şi NIT. La Moldova 1 şi Prime această rată este de 53%, iar la NIT – de 70%. La posturile din regiunea transnistreană TV PMR şi TV TVS, precum şi postul public din Gagauz Yeri gradul de implicare este unul foarte slab. Graficul 3.7. Implicarea jurnaliştilor în realizarea materialelor în luna iunie 2010

3.8 Concluzii şi recomandări:

• Temele de interes sporit pentru populaţie au o vizibilitate diferită la televiziunile monitorizate şi necesită o echilibrare prin planificare adecvată. Cu excepţia postului public Moldova 1 şi postului privat Prime, din ediţiile celorlalte televiziuni au lipsit câte una din teme, iar la TSV – două din cele şase teme analizate.

23

Page 24: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

• În ediţiile de actualităţi ale tuturor televiziunilor, cu excepţia celor din regiunea transnistreană, sunt incluse suficiente materiale analitice.

• Toate posturile de televiziune au folosit dezechilibrat sursele de opinie, eşuând să asigure

diversitatea „protagoniştilor”. Opinia „funcţionarilor” în materiale a fost una dominantă, fapt ce determină devieri de la zona informării publicului spre zona manipulării.

• Televiziunile transnistrene şi NIT au dificultăţi la capitolul „echilibrul surselor”. Dacă

materialele dezechilibrate apar dintr-un handicap de cunoştinţe şi abilităţi profesionale, situaţia poate fi îmbunătăţită prin instruire.

• TV PMR şi, în special, NIT au încălcat frecvent principiul imparţialităţii. Fără respectarea

acestei norme profesionale jurnalistul se transformă într-un propagandist, în loc să fie o sursă credibilă de informare.

• NIT are probleme de etică jurnalistică prin utilizarea limbajului defectuos.

• Jurnaliştii televiziunilor monitorizate, în special cei din regiunea transnistreană, urmează să

se implice mai frecvent în pregătirea materialelor.

IV. Analiza datelor: TV2

4.1 Moldova 1

Frecvenţa abordării temelor: În luna iunie 2010, postul de televiziune Moldova 1 a abordat toate cele şase teme analizate, dar cu frecvenţă diferită. În total, postul public a difuzat 58 de materiale relevante. Totodată, au fost înregistrate şi 15 ştiri la rubrica “Ştiri pe scurt”, care au vizat într-un fel sau altul temele analizate. Cel mai des au fost abordate temele: corupţia (17), calitatea vieţii (16) şi relaţiile externe/integrarea europeană (14). Este neîndreptăţită vizibilitatea sporită a tematicii “relaţii externe - integrarea europeană”, numărul subiectelor la această temă fiind de 7 ori mai mare decât al celor la tema şomajului (2). Genul materialelor: În rândul materialelor supuse monitorizării au lipsit interviurile. Raportul dintre numărul materialelor informative şi cele analitice a fost relativ echilibrat. Protagoniştii materialelor: La Moldova 1 de cele mai dese ori protagoniştii materialelor au fost “funcţionarii” (50 la sută din numărul total), fapt care nu conferă suficientă credibilitate şi un echilibru judicios programelor informative. Numărul “funcţionarilor” îl depăşeşte aproape de 2 ori pe cel al “experţilor”, de aproape 3 ori pe cel al “cetăţenilor”, decalajul dintre protagonişti fiind vădit. Echilibrul surselor: În majoritatea materialelor, Moldova 1 a respectat echilibrul surselor de informaţie. Oricum, în şapte materiale a fost atestat dezechilibru, iar în 16 – echilibru parţial. Altfel

24

2 Pentru detalii, vezi Anexa 2

Page 25: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

spus, aproximativ 40 la sută din numărul materialelor necesită îmbunătăţiri la acest indicator al profesionalismului. Drept exemple de materiale dezechilibrate pot servi: ştirea despre reţinerea a doi profesori de către Centrul anticorupţie pentru presupusă luare de mită (2 iunie, ştirea nr 2), în care reporterul s-a limitat la a prezenta doar informaţia din surse oficiale, fără a include şi părerea profesorilor sau a avocaţilor acestora. Într-un alt material, Moldova 1 informează telespectatorii despre aceea că “familia Voronin deţine terenuri mari în cea mai scumpa zonă a capitalei” (1 iunie, nr. 6), dar nu oferă cuvânt şi reprezentanţilor familiei respective. Poziţia autorului în materiale: Majoritatea absolută a materialelor au fost realizate cu respectarea normelor deontologice. Moldova 1 a avut o singură ştire în care poate fi sesizată atitudinea părtinitoare a reporterului. Materialul pus pe post la 3 iunie se referă la inundaţiile de acum doi ani, din nordul Moldovei, accentul fiind pus pe faptul că oamenii continuă sa trăiască sub un acoperiş şubred, în ciuda faptului ca fostele autorităţi au promis sinistraţilor materiale de construcţie sau locuinţe. Se creează impresia ca autorul vrea să discrediteze subtil fostele autorităţi. Calitate limbaj: Toate materialele de la TV Moldova 1 au fost scrise într-un limbaj acceptabil. Implicarea autorului în realizarea materialelor: În peste jumătate din numărul materialelor autorii nu s-au limitat la a prezenta doar informaţii de la diverse evenimente de presă, ci au inclus detalii suplimentare pentru a reflecta subiectele mai în profunzime. Ideal ar fi ca să se intervină în toate materialele. Situaţia denotă fie că autorii nu au suficient timp (cauză obiectivă), fie că nu au suficientă capacitate de a interveni (cauză subiectivă). Concluzii şi recomandări:

- La Moldova 1 există anumite probleme în planificarea temelor de interes sporit pentru public, fiind necesară o echilibrare a vizibilităţii respectivelor teme;

- Între materialele informative şi cele analitice există un raport acceptabil; - Numărul funcţionarilor în calitate de protagonişti este exagerat de mare, fapt ce denotă că

Moldova 1, în bună parte, urmăreşte agenda oficială. Este necesară orientarea mai frecventă către public;

- Necesită anumite îmbunătăţiri indicatorii “echilibrul surselor” şi “implicarea autorilor în realizarea materialelor”.

- Principiul imparţialităţii este, în mare parte, respectat, iar materialele sunt scrise într-un limbaj acceptabil.

4.2 TV Prime Frecvenţa abordării temelor: În perioada de raport, postul privat cu acoperire naţională TV Prime nu a acordat mare atenţie subiectelor de interes public, în luna iunie fiind înregistrate mai multe zile când din buletinele de ştiri au lipsit toate cele şase teme monitorizate. Prime a difuzat în total 28 de subiecte de interes public, cele mai multe vizând problema corupţiei (11). În frecvenţa abordării celorlalte teme există o logică şi un anumit echilibru. Genul materialelor: La Prime lipsesc interviurile în ediţia principală de actualităţi. Între materialele informative şi cele analitice există un echilibru rezonabil.

25

Page 26: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Protagoniştii materialelor: Postul de televiziune a dat prioritate “funcţionarilor” ca sursă de informaţie (40), aceştia fiind abordaţi de 2 ori mai des decât “cetăţenii”, de 5 ori mai des decât “experţii”. Echilibrul surselor: Majoritatea materialelor respectă echilibrul surselor. Oricum, în trei rânduri sursele au fost echilibrate parţial, iar în cinci rânduri au fost dezechilibrate. Astfel, de exemplu, ştirea nr.2 din buletinul din 3 iunie oferă doar părerea actualei guvernări referitor la organizarea concomitentă a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare. Părerea opoziţiei lipseşte, deşi aceasta era obligatorie. La 1 iunie, Prime informează, cu referire la primarul de Chişinău, despre afacerile ilegale în urma cărora familia Voronin s-ar fi îmbogăţit. Replica părţii acuzate lipseşte. La 4 iunie, Prime pune pe post o ştire despre un posibil caz de corupţie, prezentând informaţia doar din perspectiva autorităţilor. Poziţia autorului şi calitatea limbajului: Autorii materialelor respectă principiul imparţialităţii, toate materialele fiind scrise într-un limbaj acceptabil. Implicarea autorului în realizarea materialelor: Majoritatea materialelor difuzate de Prime TV au prezentat informaţii detaliate despre subiectele abordate, jurnaliştii suplimentând informaţiile culese la evenimente de presă cu detalii care conferă materialelor greutate. Concluzii şi recomandări:

- TV Prime nu acordă mare atenţie subiectelor de interes public, în luna iunie fiind înregistrate mai multe zile când toate cele şase teme monitorizate au fost ignorate de Prime.

- Există un anumit echilibru în ceea ce priveşte frecvenţa abordării temele de interes sporit pentru public;

- Între materialele informative şi cele analitice există echilibru; - Este respectat principiul imparţialităţii, iar limbajul utilizat este acceptabil; - Este necesară utilizarea mai echilibrată a categoriilor de protagonişti, îmbunătăţirea

echilibrului surselor în materiale şi implicarea mai activă a autorilor în realizarea materialelor.

4.3 NIT Frecvenţa abordării temelor: Postul de televiziune cu acoperire quasi-naţională NIT a avut în perioada de raport 24 de materiale, marea majoritate vizând subiecte ce ţin de calitatea vieţii (12) şi corupţie (7). Aceasta este o abordare logică. Tema “situaţia economică” a lipsit din emisie în luna iunie, iar subiectele privind diferendul transnistrean şi relaţiile externe/integrarea europeană au avut o vizibilitate mică. Genul materialelor: La NIT numărul materialelor analitice îl depăşeşte pe cel al materialelor informative de peste 2 ori. În ediţia principală de actualităţi a fost difuzat şi un interviu. Protagoniştii materialelor: De cele mai multe ori, protagoniştii materialelor sunt “cetăţenii” (41), urmaţi de “funcţionari” şi “experţi”. Abordarea, în fond, nu-i lipsită de logică. Echilibrul surselor în materiale: La NIT numărul materialelor în care între sursele de informaţie există echilibru este mai mic decât cel în care sursele sunt parţial echilibrate sau totalmente dezechilibrate. Astfel, doar în şapte cazuri reporterii au echilibrat sursele, aproximativ 2/3 din

26

Page 27: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

materiale fiind realizate cu încălcarea principiului echilibrului surselor. Drept exemple de materiale dezechilibrate pot servi ştirea din 8 iunie, în care PSD a condamnat decizia autoritarilor de a majora impozitul pentru serviciile de taxi până la 1000 de lei (8 iunie); ştirea care informează, dintr-o singură perspectivă, despre problemele cu care se confruntă chişinăuienii (8 iunie); materialul în care Dorin Chirtoacă este acuzat de protecţionism (17 iunie) etc. Poziţia autorului în materiale: La NIT materialele în care autorii manifestă atitudine părtinitoare faţă de subiectele abordate depăşesc numeric de 4 ori materialele în care autorii respectă principiul imparţialităţii. Vezi, de exemplu, ştirea despre un proiect de asistenţă socială al PSD, susţinut de PCRM, în care este evidentă atitudinea favorabilă a reporterului faţă de subiectul materialului. Materialul conţine şi calificative negative la adresa guvernării liberal-democrate (2 iunie); materialul prilejuit de împlinirea a trei ani de la alegerea lui Dorin Chirtoacă în calitate de primar de Chişinău, structurat astfel încât să inducă telespectatorilor mesajul că Chirtoacă şi echipa sa ar fi corupţi, birocraţi şi demagogi (24 iunie); materialul despre un transport de contrabandă, reţinut în Bulgaria, în care prin comentariile sale reporterul pune vina pe seama premierului Filat (8 iunie), etc. Calitatea limbajului: NIT a avut în perioada de raport materiale în care s-a recurs la un limbaj defectuos. Astfel, într-un subiect difuzat pe 8 iunie, despre şedinţa convocată de M. Ghimpu cu participarea MAI, SIS, CCCEC şi PG, în care s-a discutat despre amplasarea barierei pe strada Ciocârlirei, autorul, cu referire la primarul Chişinăului, foloseşte cuvinte de genul – „Nepotul s-a jeluit Moşului”. Prin trucări de montaj, Chirtoacă este pus în lumină proastă. Pe 10 iunie, autorul unui subiect îl ia în derâdere pe primarul Capitalei, menţionând că Chirtoaca poate fi numit cel mai cunoscut dintre persoanele publice, pentru că „datorită lui cetăţenii au început să plătească tarife majorate, iar pensionarii achită plata în transport”. Mai mult ca atât, una din sursele prezentate care a lansat acuzații la adresa primarului nici nu a fost prezentată. În altă ştire, privind contrabanda cu ţigări, se observa un ton foarte ironic, reporterul utilizând expresii zeflemitoare legate de personalitatea lui V. Filat (8 iunie). Implicarea autorului în realizarea materialelor: Reporterii de la NIT s-au implicat activ în producerea a 18 din numărul total de 24 materiale. Restul au prezentat informaţii de la diverse evenimente, fără a oferi detalii suplimentare despre subiectele descrise. Concluzii şi recomandări:

- Subiectele de interes public nu sunt abordate frecvent de NIT, fiind înregistrate mai multe zile în care buletinele de ştiri nu au conţinut nici un subiect relevant prezentului studiu.

- NIT a asigurat în luna iunie o vizibilitate echilibrată a 5 din 6 teme de interes public sporit şi a abordat în mod logic categoriile de protagonişti ai materialelor;

- Postul a încălcat în mai multe rânduri principiul echilibrului surselor şi principiul imparţialităţii, fapt ce denotă carenţe de ordin profesional;

- NIT în mai multe rânduri a utilizat în materiale un limbaj inadecvat, în măsură să violeze normele jurnalismului etic;

4.4 Teleradio Gagauzia – TV UTAG

27

Frecvenţa abordării temelor: Postul public de televiziune din Gagauz Yeri a difuzat în luna iunie puţine materiale relevante prezentului studiu – 12 în total. Totodată, postul s-a referit tangenţial la subiectele date la rubrica “Ştiri pe scurt”, difuzând 12 ştiri mici preluate în mare de pe Internet sau agenţii de presă. De cele mai dese ori, postul a reflectat subiecte privind calitatea vieţii, acestea

Page 28: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

constituind peste jumate din numărul total de materiale. Relaţiile externe au rămas în umbră; la tema corupţiei postul de televiziune a avut un singur material, iar diferendul transnistrean a fost abordat în două materiale. Genul materialelor: Aproximativ jumătate din numărul total de materiale au avut un caracter analitic, iar interviurile au lipsit. Protagoniştii materialelor: Postul de televiziune monitorizat a dat prioritate “cetăţenilor” în calitate de surse ale materialelor (29); urmaţi de “funcţionarii” şi “experţii”, cu 4 şi, respective 7 apariţii, iar politicienii extraparlamentari lipsesc în mod nejustificat din materialele de interes public. Echilibrul surselor de informaţie: Aproximativ o treime din materialele analizate au fost dezechilibrate: două au fost parţial dezechilibrate, iar două – inspirate doar dintr-o singură sursă. Poziţia autorului şi calitatea limbajului: În majoritatea materialelor a fost respectat principiul imparţialităţii, fiind înregistrate două cazuri în care de acesta nu s-a ţinut cont. Majoritatea materialelor au fost scrise într-un limbaj acceptabil, totuşi într-un caz jurnaliştii au recurs la limbaj defectuos. Implicarea autorului în realizarea materialelor: De regulă, jurnaliştii de la postul de televiziune Gagauzia, depun eforturi suplimentare pentru a prezenta publicului informaţii detaliate şi complexe. Concluzii şi recomandări: - Postul public de televiziune din Comrat rareori reflectă subiecte de interes public. Faptul că subiectele relevante apar deseori la rubrica “Ştiri pe scurt” denotă că echipa editorială de la TV UTAG nu realizează pe deplin care este rolul unei televiziuni publice; - Este salutar că postul recurge deseori la opiniile cetăţenilor, dar e nevoie de asigurat o diversitate mai mare de protagonişti ai materialelor; - Este necesar de îmbunătăţit astfel de indicatori ca “echilibrul surselor”; - De cele mai multe ori, autorii depun eforturi suplimentare pentru a aborda subiectele în profunzime.

4.5 TV PMR Frecvenţa abordării temelor: Postul de televiziune cu acoperire regională, care difuzează în regiunea transnistreană, a avut în perioada de referinţă 27 de materiale ce-au abordat în diferită măsură cele şase teme monitorizate. Totodată, postul s-a referit la subiectele date de şapte ori la rubrica “Ştiri pe scurt”. Tematica preferată de TV PMR este calitatea vieţii, dar şi situaţia politică/diferendul transnistrean. Problema diferendului transnistrean a fost abordată de patru ori mai des decât tema şomajului, iar corupţiei i-a fost dedicat un singur material pe perioada unei luni. Relaţiile externe/integrarea europeană au lipsit de pe agenda postului de televiziune PRM. Genul materialelor: Marea majoritate a materialelor puse pe post de TV PMR au fost ştiri, iar interviurile au lipsit în totalitate. Protagoniştii materialelor: Reporterii de la TV PMR au apelat la opiniile “funcţionarilor” de aproape trei ori mai des decât la părerile “experţilor”, “cetăţenilor” şi “politicienilor

28

Page 29: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

extraparlamentari” luaţi împreună. Cetăţenii de rând au fost abordaţi cel mai rar în materialele analizate. De regulă, postul difuzează ştiri în care informează despre acţiunile întreprinse de sovietul suprem şi executivele locale pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor, inclusiv indemnizaţiile pe care le vor primi locuitorii regiuni atât la nivel local, cât şi prin intermediul unor programe ale Rusiei. Cu alte cuvinte, funcţionarii sunt cei care le povestesc telespectatorilor despre calitatea vieţii şi diferendul transnistrean, cetăţenii ordinari rămânând în afara interesului reporterilor. Echilibrul surselor de informare: Numărul materialelor dezechilibrate din punctul de vedere al surselor de informaţie este de aproape trei ori mai mare decât cel al materialelor echilibrate. Un dezechilibru a fost înregistrat în 19 din 27 de materiale, ceea ce indică asupra carenţelor profesionale. Poziţia autorilor materialelor: Majoritatea materialelor au fost produse cu respectarea principiului imparţialităţii, autorii abţinându-se de la exprimarea atitudinii proprii referitoare la subiectele abordate. Totuşi, în câteva cazuri materialele au fost părtinitoare (vezi, de exemplu, ştirea despre criza politică din Moldova, care este construită astfel încât să inducă părerea autorului (16 iunie), ştirea despre criza economică de la fabrica de încălţăminte din regiune (7 iunie), materialul de la briefingul organizat după întâlnirea de la Astana în problema transnistreană (1 iunie), ştirea despre recepţia festivă de la Ambasada Rusiei la Chişinău (11 iunie)). Calitatea limbajului: Toate materialele de la TV PMR au fost produse într-un limbaj acceptabil. Implicarea jurnaliştilor în realizarea materialelor: De regulă, jurnaliştii de la acest post de televiziune nu depun eforturi suplimentare în realizare materialelor relevante. Aceştia se limitează la prezentarea informaţiilor de la evenimente de presă, comunicate de presă. Concluzii şi recomandări: - În programele sale de ştiri, postul de televiziune PMR nu include suficiente materiale care ar analiza cele şase teme de interes public sporit; - Tematica respectivă este reflectată în principal din perspectiva funcţionarilor, ceea ce duce la deformarea realităţii; - Materialele sunt dezechilibrate, iar rata materialelor produse cu abateri de la principiul imparţialităţii este destul de înaltă; - Jurnaliştii utilizează un limbaj acceptabil, dar nu se implică suplimentar în realizarea materialelor.

4.6 TV TSV Frecvenţa abordării temelor: Postul privat de televiziune TSV de la Tiraspol a avut un număr relativ mare de materiale ce au tratat subiecte de interes public – 31 în total. În plus, postul respectiv a avut cinci ştiri pe scurt în care s-a referit tangenţial la tematica analizată. Cele 31 de materiale au vizat preponderent trei teme analizate – calitatea vieţii, situaţia economică şi situaţia politică/diferendul transnistrean, celelalte teme fiind ignorate în mod nejustificat. Astfel, TSV nu a avut nici un material la tema corupţiei şi a relaţiilor externe, iar subiectele privind şomajul au fost abordate o singură dată. Genul materialelor: La TSV predomină materiale informative, iar interviurile lipsesc cu desăvârşire.

29

Page 30: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

30

Protagoniştii materialelor: În două treimi din toate materialele este prezentată părerea “funcţionarilor”. Marea majoritate a materialelor reflectă activitatea sovietului suprem, a consiliilor raionale. Jurnaliştii de la acest post apelează la “cetăţeni” şi “experţi” de 4-5 ori mai rar, iar la politicieni – de 9 ori mai rar. Aceasta duce la deformarea realităţii şi, în ultimă instanţă, la dezinformarea-manipularea telespectatorilor. Echilibrul surselor de informare: Doar o treime din materialele produse de TSV au fost echilibrate. Numărul mare de materiale inspirate dintr-o singură sursă contribuie la manipularea publicului, acestuia fiindu-i servite opinii ale anumitor persoane. Au rămas neechilibrate astfel de ştiri ca cea despre creşterea numărului de şomeri (8 iunie), datoriile la plata salariilor profesorilor (18 iunie), lipsa de fonduri necesare pentru deratizarea localităţilor (7 iunie), şedinţa ordinară a Comisiei Unificate de Control (17 iunie). Poziţia autorului materialelor şi calitatea limbajului: TSV a respectat principiul imparţialităţii în marea majoritate a materialelor relevante prezentului studiu. Într-un singur caz a putut di remarcată atitudinea jurnalistului faţă de subiect, acesta utilizând date suplimentare pentru a susţine poziţia negativă a uneia dintre surse cu referire la Republica Moldova (24 iunie). În majoritatea cazurilor, materialele au fost scrise într-un limbaj acceptabil. În două materiale limbajul a fost defectuos. Implicarea autorului în realizarea materialelor: De regulă, jurnaliştii de la TSV nu depun eforturi suplimentare în realizarea materialelor, în perioada de raport fiind înregistrate doar trei cazuri în care informaţia de bază a fost suplimentată cu detalii relevante. Concluzii şi recomandări: - Postul TSV se ocupă cu precădere de câteva dintre temele importante, în timp ce alte teme, la fel de importante, sunt ignorate; - La TSV sunt foarte rare materialele analitice, ceea ce reduce din calitatea buletinelor de ştiri; - Apelarea frecventă la opiniile funcţionarilor şi ignorarea altor categorii de protagonişti duce la deformarea realităţii; - TSV mai are de lucru la capitolul echilibru al surselor de informaţie şi implicarea jurnaliştilor în realizarea materialelor; - Postul monitorizat a înregistrat indicatori buni la capitolul imparţialitate şi calitatea limbajului.

Page 31: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Anexa 2

31

Page 32: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

32

Page 33: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

33

Page 34: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

34

Page 35: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

35

Page 36: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

36

Page 37: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

V. Posturi de radio. Tendinţe generale 5.1 Frecvenţa abordării temelor în materiale: Posturile de radio monitorizate au reflectat toate cele şase teme importante pentru populaţie, cu excepţia Radio UTAG. Cele mai multe subiecte au fost difuzate de Vocea Basarabiei şi Radio Moldova – 74 şi, respectiv, 64 materiale. La Radio Moldova şi Vocea Basarabiei a prevalat subiectul relaţii externe/integrarea europeană, deşi pe cetăţeni îi interesează mai mult salariul, locul de muncă, viaţa copiilor, după care vine – integrarea europeană. La Antena C, situaţia e mai bună, deoarece aspectul calitatea vieţii e pe un loc prioritar. La Radio Moldova şi Vocea Basarabiei acest din urmă subiect ocupă doar poziţia a treia. Pe locul doi la Radio Moldova se află situaţia politică/problema transnistreană, iar la Vocea Basarabiei – şomajul. Distribuirea şi vizibilitatea temelor în emisie denotă problemele posturilor în determinarea priorităţilor. Şi, dacă în cazul staţiilor private situaţia este explicabilă, atunci în cazul radiodifuzorilor publici – mai puţin. Aceasta deoarece radiodifuzorii publici au mai multe obligaţii, din motiv că sunt finanţaţi de cetăţeni, deci, trebuie să răspundă mai exact aşteptărilor celor care plătesc. Radiodifuzorii privaţi, chiar dacă utilizează frecvenţe de stat, au obligaţiuni mai puţine, pentru că investesc mijloace financiare proprii, iar pentru a-şi răscumpăra cheltuielile trebuie să fie atrăgători pentru furnizorii de publicitate. Graficul 5.1. Abordarea temelor de interes public la 4 posturi radio monitorizate în luna iunie

5.2 Genul materialelor Toate posturile de radio au difuzat materiale informative şi analitice la temele monitorizate. La două staţii din patru numărul materialelor informative îl depăşeşte uşor pe cel al materialelor analitice – lucru îndreptăţit şi logic, deoarece într-o ediţie informativă, cota materialelor informative trebuie să prevaleze. La Radio UTAG situaţia e inversă, materialele analitice prevalând dar, din cauza unui număr foarte redus de materiale difuzate, e dificil de întrevăzut tendinţa general.

37

Page 38: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Graficul 5.2. Genurile jurnalistice abordate de cele 4 posturi de radio monitorizate în luna iunie

5.3 Protagoniştii materialelor: Cu excepţia radio UTAG, posturile de radio monitorizate au dat prioritate clară opiniei „funcţionarilor”. „Experţilor” le revine poziţia a doua, iar „cetăţenilor” şi „politicienilor” - ultimele poziţii. Prezenţa unui număr mare de funcţionari în materiale difuzate, vorbeşte de o tendinţă negativă, cetăţenii fiind informaţi preponderent din surse oficiale. Graficul 5.3. Frecvenţa apariţiei protagoniştilor în materialele difuzate de 6 posturi tv in luna iunie

5.4 Echilibrul surselor de informaţie în materiale: Majoritatea materialelor de la Radio Moldova, Antena C şi Vocea Basarabiei sunt echilibrate din punct de vedere al surselor. La Vocea Basarabiei au fost atestate, însă, 4 materiale dezechilibrate. La radio UTAG, jumătate din materiale (puţine la număr) sunt parţial echilibrate.

38

Page 39: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Graficul 5.4. Echilibrul surselor în materialele difuzate de şase posturi tv monitorizate în luna iunie

5.5 Poziţia autorului în materiale: Radio Moldova şi Vocea Basarabiei au respectat principiul imparţialităţii în toate materialele. La Antena C în 1 din 18, iar la radio UTAG – în 1 din 4 materiale a fost încălcat principiul imparţialităţii. Graficul 5.5. Atitudinea autorilor faţă de subiectele abordate de şase posturi tv în luna iunie 2010

5.6 Calitatea limbajului utilizat în materiale: În toate materialele de la posturile monitorizate a fost utilizat un limbaj acceptabil 5.7 Implicarea jurnalistului în realizarea materialelor: Jurnaliştii de la Radio Moldova şi Antena C în 37 şi, respectiv, 40 la sută din cazuri se implică suplimentar în realizarea materialelor, iar cei de la Vocea Basarabiei – în 50 la sută din cazuri. Despre radio UTAG este dificil de judecat. Oricum, cota implicării rămâne un indicator care poate şi trebuie să fie îmbunătăţit.

39

Page 40: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Graficul 5.6. Implicarea jurnaliştilor în realizarea materialelor în luna iunie 2010

5.7 Concluzii şi recomandări: Posturile de radio monitorizate, în fond, nu au probleme vizând genul materialelor, echilibrul surselor, imparţialitatea şi limbajul utilizat în materiale. Jurnaliştii se confruntă cu dificultăţi în frecvenţa abordării echilibrate a temelor de interes sporit pentru cetăţeni şi, în special, cu dificultăţi în abordarea protagoniştilor ca surse de informaţie. Este necesară o implicare mai activă a jurnaliştilor în realizarea materialelor.

VI. Analiza datelor. Posturi de radio3

6. 1 Radio Moldova Frecvenţa abordării temelor: În perioada de referinţă Radio Moldova a reflectat toate temele supuse monitorizării, dar a fost preocupat preponderent de relaţii externe/integrarea europeană şi de situaţia politică/diferendul transnistrean, şi mai puţin de şomaj sau corupţie. Postul de radio a difuzat în total 64 de materiale relevante prezentului studiu, dintre care 43 au tratat situaţia politică/diferendul transnistrean şi relaţiile externe/integrarea europeană. Acest fapt denotă că Radio Moldova urmăreşte, în mod neîndreptăţit, mai degrabă agenda politică decât agenda publică Genul materialelor: La Radio Moldova, din numărul total de materiale difuzate la cele şase teme, fiecare al doilea a fost analitic, ceea ce reprezintă un indicator relativ bun. Ediţiile de actualităţi au cuprins şi un interviu. Protagoniştii materialelor: În materialele de la Radio Moldova predomină opiniile “funcţionarilor”, aceştia având o vizibilitate de peste două ori mai mare decât “experţii”, de 8 ori mai mare decât “politicienii extraparlamentari”şi de 15 ori mai mare decât “cetăţenii”. Prevalarea netă a opiniilor “funcţionarilor echivalează, în fond, cu un mesaj trunchiat trimis radioascultătorilor, distanţa până la manipulare fiind foarte scurtă. O atare distribuire a protagoniştilor relevă, mai degrabă, caracterul încă de stat al radioului, decât caracterul public.

40

3 Pentru detalii, vezi Anexa 3

Page 41: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Echilibrul surselor de informaţie în materiale: Majoritatea materialelor la temele respective au fost echilibrate informaţional, deşi, în şase rânduri, a fost atestat un echilibru parţial. Nu au fost înregistrate materiale dezechilibrate. Poziţia autorului în material şi calitatea limbajului: Toate materialele monitorizate au fost realizate cu respectarea de către autori a principiului imparţialităţii, fapt care merită menţionat. Toate materialele au fost scrise într-un limbaj acceptabil. Gradul de implicare a autorilor în realizarea materialelor: Aproximativ 40 la sută din numărul total de materiale au fost realizate cu implicarea activă a jurnaliştilor de la Radio Moldova. Oricum acest indicator necesită îmbunătăţire, de rând ce peste jumate din materiale au rămas fără intervenţia solicitată. Concluzii şi recomandări:

- În luna iunie, Radio Moldova a reflectat toate temele monitorizate, o bună parte dintre ele fiind reflectate în materiale analitice;

- În fond, materialele sunt echilibrate informaţional, scrise într-un limbaj acceptabil şi este respectat principiul imparţialităţii;

- Este necesară o echilibrare a frecvenţei cu care sunt reflectate temele şi, mai ales, o echilibrare a categoriilor de protagonişti. Radio Moldova, ca radiodifuzor public, trebuie să facă turnura de la agenda politică la cea socială;

- Necesită îmbunătăţiri indicatorul implicării jurnaliştilor în realizarea materialelor.

6.2 Postul de Radio Gagaguzia Frecvenţa abordării temelor: Postul public de radio de la Comrat a abordat în perioada de raport doar două din cele şase teme monitorizate, ceea ce indică asupra unor carenţe privind planificarea agendei zilnice. În total, Radio Gagauzia a pus pe post patru materiale relevante, dintre care două au tratat subiecte privind calitatea vieţii, iar altele două - problemele şomajului. Indicatorul este unul prost pentru un post public de radio care ar trebui să ţină în vizor problemele de interes public. Genul materialelor: Numărul de materiale analitice a fost relativ mare – trei din patru. Protagoniştii materialelor: În materialele la temele calitatea vieţii şi şomajul au fost incluse în egală măsură opiniile experţilor şi cetăţenilor. Participarea funcţionarilor şi politicienilor este mai mică. În principiu, acest indicator este unul bun, dar, din cauza numărului mic de materiale, este imposibil de făcut concluzii finale. Echilibrul surselor de informaţie în materiale: Postul public de radio din Gagauz Yeri nu a avut în perioada de raport nici un material dezechilibrat. Totuşi, din numărul total de patru materiale, două au fost parţial dezechilibrate. Poziţia autorului şi calitatea limbajului: În unul din cele patru materiale autorul nu a respectat principiul imparţialităţii. În toate materialele jurnaliştii au recurs la un limbaj acceptabil.

41

Gradul de implicare a jurnaliştilor în realizarea materialelor: În trei materiale din patru autorul a depus eforturi suplimentare pentru a prezenta informaţie detaliată şi complexă.

Page 42: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Concluzii şi recomandări: - Postul de radio Gagauzia reflectă foarte rar temele de interes public. Se impune îmbunătăţirea planificării temelor incluse în buletinele informative; - Au fost înregistraţi indicatori buni la capitolul diversitatea protagoniştilor şi calitatea limbajului, dar există problemele privind standardele profesionale – principiul imparţialităţii şi echilibrul surselor.

6.3 Radio Antena C Frecvenţa abordării temelor: Postul de radio cu acoperire naţională Antena C a reflectat toate cele şase teme importante, într-o anumită măsură existând un echilibru în vizibilitatea temelor. În total, Antena C a pus pe post 17 materiale, cel mai des fiind abordat subiectul calitatea vieţii (7). Genul materialelor: Raportul dintre materialele informative şi cele analitice este unul acceptabil Protagoniştii materialelor: În materialele Antenei C au predominat opiniile “funcţionarilor”, acestea depăşind numeric de peste două ori opiniile celorlalte categorii de protagonişti luate împreună. Cota opiniei cetăţenilor şi politicienilor extraparlamentari este insignifiantă. Ea trebuie sporită din contul opiniei funcţionarilor Echilibrul surselor de informaţie în materiale: Majoritatea materialelor sunt echilibrate informaţional; materiale dezechilibrate nu sunt, deşi în trei rânduri a fost depistat un echilibru parţial. Poziţia jurnalistului în material şi calitatea limbajului: Cu o singură excepţie, principiul imparţialităţii a fost respectat. Toate materialele au fost scrise într-un limbaj acceptabil. Gradul de implicare a jurnaliştilor în realizarea materialelor: În aproximativ 40 la sută din cazuri jurnaliştii s-au implicat suplimentar în realizarea materialelor. Oricum, acest indicator trebuie îmbunătăţit. Concluzii şi recomandări:

- Radio Antena C reflectă tematica respectivă, inclusiv în materiale analitice, scrise într-un limbaj acceptabil şi, în fond, cu respectarea principiul imparţialităţii;

- Necesită îmbunătăţiri echilibrarea categoriilor de protagonişti ai materialelor şi gradul de implicare a jurnaliştilor în realizarea materialelor.

6.4 Radio Vocea Basarabiei Frecvenţa abordării temelor: Există un anumit echilibru în frecvenţa abordării temelor, cu excepţia relaţiilor externe/integrarea europeană. Acestei teme, în opinia noastră, i s-a dat prioritate în mod neîndreptăţit. Genul materialelor: Vocea Basarabiei a difuzat un număr mare de materiale la tematica respectivă - 74, inclusiv o bună parte dintre ele fiind analitice.

42

Page 43: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

43

Protagoniştii materialelor: În materialele acestui post de radio “funcţionarilor” li s-a dat cuvântul tot de atâtea ori, ca şi “experţilor” şi “cetăţenilor” luaţi împreună. Cota opiniei politicienilor extraparlamentari a fost insignifiantă. Este salutară prezenţa experţilor în materiale, dar prevalarea opiniei “funcţionarilor” diminuează importanţa opiniei primilor, de rând cu opinia altor categorii de protagonişti. Echilibrul surselor de informaţie în materiale: Deşi majoritatea materialelor sunt echilibrate informaţional, oricum, fiecare al 8-lea fie că-i echilibrat parţial, fie că-i dezechilibrat. Acest indicator necesită îmbunătăţiri. Poziţia jurnaliştilor în material şi limbajul materialelor: În toate materialele jurnaliştii au respectat principiul imparţialităţii, fapt ce merită reliefat. Toate materialele au fost scrise într-un limbaj acceptabil. Gradul de implicare a jurnaliştilor în realizarea materialelor: În o treime din cazuri jurnali�tii s-au implicat suplimentar în pregătirea materialelor. Indicatorul nu-i rău, dar necesită îmbunătăţiri. Concluzii şi recomandări:

- Radio Vocea Basarabiei reflectă des temele importante pentru cetăţeni, inclusiv în materiale analitice, scrise într-un limbaj bun şi cu respectarea principiului imparţialităţii;

- Necesită îmbunătăţiri, în primul rând, frecvenţa apariţiei echilibrate în materiale a categoriilor de protagonişti, iar apoi – echilibrul surselor de informaţie şi gradul de implicare al jurnaliştilor în pregătirea materialelor.

VII. RECOMANDĂRI GENERALE Datele monitorizării indică asupra următoarelor acţiuni îndreptate spre asigurarea calităţii produselor media:

1) Instruire în materie de abordare a protagoniştilor materialelor la teme importante; 2) Instruire în materie de planificare a temelor de interes sporit pentru a asigura un echilibru

corespunzător vizibilităţii tuturor temelor; 3) Instruire în materie de implicare a jurnalistului în realizare de subiecte pe baza conferinţelor

de presă şi/sau a comunicatelor/declaraţiilor de presă.

Page 44: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

Anexa 3

44

Page 45: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

45

Page 46: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

46

Page 47: Reflectarea de către mass-media a subiectelor de interes public ...

47