PROIECT O MINORITATE DIN ROMNIA

PROIECT O MINORITATE DIN ROMNIABALINT ALEXANDRA ANREEAMUNTEANU FLORINA MDLINARusii lipoveni din RomniaLipoveniisunt un mic grup etnic slav (numr aprox. 40.000 persoane) de origineruseaasccare locuiesc n special njudeul Tulceadin Romnia precum i n zonaBugeacului(mai ales n preajma orauluiVlcov) dinregiunea Odesa, Ucraina. Mici grupuri de lipoveni triesc i nMoldova, inclusiv nBucovina, dar i n judeele Brila, Constana i Ialomia.

Originea

Dup sinodul din1654n carePatriarhul Nikona reformat biserica rus, au nceput s se ia msuri restrictive din partea autoritilor laice i religioase ruse, care au culminat odat cu venirea la putere a luiPetru cel Mare(1682-1725) i introducerea de ctre acesta a unor msuri drastice de europenizare.Refuzul unor credincioi de a accepta nnoirea a fcut ca acetia s fie supui la taxe insuportabile i forai s poarte o vestimentaie specific. Nemaiputnd s suporte toate aceste restricii,staroveriiau luat drumul pribegiei, rspndindu-se n ntreaga lume inclusiv la gurile Dunrii, n Dobrogea, tocmai pentru c, la origine fiind pescari, din zona rurilorDoniNipru, i-au putut relua practicarea acestei meserii.Au emigrat dinRusiaacum 200 de ani nemulumii de schimbrile din cadrulBisericii Ortodoxe Ruse. S-au aezat de-a lungul ruluiPrutdinMoldovai nDelta DunriinRomniaiUcraina. n cadrulBisericii Ortodoxe de Stil Vechi a Lipovenilori-au meninut tradiii religioase puternice care preced reformele ntreprinse deBiserica Ortodox ruseascdin timpul domniei lui Petru cel Mare.

Etimologie

Exist mai multe ipoteze referitoare la originea termenului lipoveni:ipoteza apelativ: din cuvntul rusesc lipacare nseamn tei, din lemnul cruia sunt fabricate numeroase obiecte gospodreti, inclusiv ramele lotcilor (barca lipoveniloripoteza toponimic: de la un toponim mitic, Lipova.ipoteza sacral: de lafilippovka, nume de srbtoare.

ipoteza antroponimic: de la rus. Filipp >filippovcysaufilippovane(adepii lui Filipp, rom. (fi)lipoveni cu fi- suprimat prin aferez), adepii lui Filipp Pustosviat (1672-1742).

Aezri

BucovinaBucovina de Nord (Ucraina):Fntna Alb,Lipoveni,Bucovina de Sud (Romnia):Climuti,Lipoveni,Muenia,Mitocu Dragomirnei; comuniti mici exist i nGura Humorului,Rdui,Suceava

Aezri

Republica Moldova:LipoveniUcraina:Jibrieni,Muravleanca,Necrasovca Nou,PocrovcaSofian-TrubaiovcaVlcov de asemenea comuniti importante nChilia NouiIsmailMoldova Manolea,Brteti,Corni,Dumasca,Focuri,Lespezi,Moca,Stolniceni-Prjescu; n orae: Iai, Botoani, Brlad, Vaslui, Flticeni, Pacani, Piatra Neam, Trgu Frumos, Roman i GalaiDobrogea:ChiliaVeche,Carcaliu,Ghindreti,Ieroplava,Jurilovca,Letea Mahmudia,Mila 23,Periprava,Sarichioi, Sfitofca, Slava Cerchez, Slava Rus,2 Mai; de asemenea comuniti importante sunt nTulcea,Sulina,Crian,Murighiol; comuniti mici exist i nConstana,Mangalia,Nvodari,Cernavod,Medgidia,Mcin.Muntenia:Brila(doar cartierulPisccare a fost n trecut o localitate de sine stttoare) iBorduani; o mic comunitate de lipoveni exist de asemenea nBucureti.

Personaliti lipovene din Romnia

Ilie Danilov

Nichita Danilov

Personaliti lipovene din RomniaIvan Patzaichin

Ioan Chiril

Obiceiuri, traditii si sarbatori religioase ale lipovenilorObiceiurile rusilor-lipovenisunt in stransa legatura cu sarbatorile religioase. Calendarul iulian pe care il respecta, a ramas neschimbat, acesta este decalat cu 13 zile fata de cel gregorian. Pana in zilele noastre, lipovenii au pastrat obiceiul efectuarii semnului crucii in aproape orice actiune pe care o intreprind.

Cel mai bine s-au pastrat obiceiurile legate de Maslenita (Saptamana Branzei sau Lasata Secului) saptamana de dinaintea intrarii in postul Pastelui. Este o saptamana de voie buna, sarbatorita cu cantece vesele pe strazile localitatilor si cu preparate lactate specifice:vareniki, blini, piroghiIn timpul slujbei de Florii, podelele bisericilor sunt acoperite cu un covor de iarba, in timp ce credinciosii tin in maini lumanari si crengute de salcie sfintite cu aceasta ocazie. Pastele este o sarbatoare foarte importanta pentru rusii lipoveni. Aceasta se sarbatoreste in familie, cu oua vopsite si cozonac, ce se sfintesc in dimineata Invierii, imediat dupa liturghie. Mielul nu face si el parte din traditia lor.

.

De Craciun, exista obiceiul de a colinda, vestind Nasterea Domnului, insa nu inainte de sarbatoare, ci dupa liturghie, si cu un singur colind in repertoriu, preluat din cantarea bisericeascaHristos se naste Hristos rajdaetsja

Evenimentele importante Botezul nou-nascutuluise face prin scufundarea totala a copilului in cristelnita, de trei ori, iar acesta este savarsit la cateva zile de la nastere, si are loc inainte de rasaritul soarelui. Nasii de botez (o persoana masculina si una feminina) nu trebuie neaparat sa reprezinte un cuplu; de cele mai multe ori acestea au varste fragede. Daca nou-nascutul este baiat, el este dus in altar de catre preot, iar fetita este dusa pana la usa altarului.

Casatoriaa pastrat, fara dar si poate, cele mai multe particularitati traditionale. Evenimentul era precedat de logodna(svatastvo)celor doi tineri, ocazie cu care se organizau petreceri la casa fiecaruia dintre cei logoditi (acolisnaiala baiat sidevisnicla viitoarea mireasa). Primul pas al logodnei este momentul cand fata ii daruieste baiatului un batic rosu, semn al acceptariicasatoriei. Pana la nunta propriu-zisa(svadiba), pana nu demult se organizau sezatori la care fetele si femeile cantau si confectionau batiste cu marginea dantelata, pe care le daruiau nuntasilor. Inainte de cununia religioasa, care are loc imediat dupa liturghie, se practica un obicei de cumparare-vanzare a miresei de la casa parinteasca, ocazie cu care sunt interpretate diferite cantece.

O alta particularitate importanta si specifica evenimentelor lipovenesti estedecesul. La decesul unui rus lipovean, acesta este privegheat timp de trei zile in camera din fata locuintei, fiind citita neintrerupt Psaltirea. Se aprinde candela, care trebuie sa arda timp de sase saptamani. In jurul capului celui decedat se pune o cununa de hartie, pe care scrie in slavonaSfinte, puternice si nemuritorule Dumnezeu, indura-te de noi!, iar in mana i se pune o hartie cu binecuvantarea preotului. Slujba de inmormantare are loc la biserica, iar dupa inmormantare se organizeaza o masa intinsa la casa celui trecut in nefiinta. Coliva este facuta din grau fiert, amestecat cu miere de albineSarbatorile religioasePrincipalele sarbatori religioase ale acestora sunt:7 ianuarie: Craciunul Nasterea Domnului14 ianuarie: Sfantul Vasile cel Mare Inceput de an nou19 ianuarie: Boboteaza7 aprilie: BunavestirePastele, Inaltarea Domnului si Sfanta Treime coincid cu aceleasi zile in care respectivele sarbatori sunt praznuite si dupa calendarul gregorian6 mai: Sfantul Gheorghe12 iulie: Sfintii Petru si Pavel2 august: Sfantul Ilie19 august: Schimbarea la fata28 august: Sfanta Maria Adormirea Maicii Domnului21 septembrie: Nasterea Maicii Domnului4 decembrie: Intrarea Maicii Domnului in Biserica19 decembrie: Sfantul Nicolae