Universitatea Titu Maiorescu Facultatea De Stiinte Economice

REFERAT CONTABILITATE APROFUNDAT

GESTIUNEA STOCURILOR

Student: Ancua BuzneanGrupa 11, An III, ZIContabilitate i Informatic de gestiune

1. Politica de stocuri Politica de stocuri reprezint un mijloc important prin care comerul realizeaz rolul su de intermediar ntre producie si consum, problematica stocajului de mrfuri n comer avnd o deosebit importan.Formularea politicii referitoare la stocuri presupune nelegerea rolului stocurilor n cadrul firmei. Cunoasterea tipurilor de costuri asociate stocurilor este, de asemenea, o condiie esenial pentru echilibrul sistemului logistic. Principalele categorii de stocuri de mrfuriExist posibilitatea adoptrii unui sistem de clasificare a stocurilor de mrfuri n funcie de o serie de criterii, precum locul stocrii, perioada n care sunt identificate stocurile, caracterul si destinaia acestora, de nivelul atins de ele n procesul de rennoiere, dar si de alte asemenea criterii. a) Astfel dup participarea stocurilor la procesul de circulaie a mrfurilor, acestea pot fi grupate n stocuri active si stocuri pasive. Stocul activ reprezint cantitatea de mrfuri atras, consumat n procesul de vnzare si care asigur continuitatea desfacerilor. n literatura de specialitate, aceast categorie de stocuri este cunoscut si sub denumirea de stocuri curente. Stocul pasiv este reprezentat de cantitatea rmas dup vnzare, fiind de fapt echivalentul stocului de siguran. Desigur, stocul se rennoieste n permanen, natura pasiv fiind formal, reprezentnd doar o stare.b) n funcie de locul stocrii, se disting: stocuri aflate n depozitele ntreprinderii (productoare, cu ridicata, cuamnuntul); stocuri aflate pe drum (n curs de aprovizionare sau sosite si nerecepionate); stocuri sosite fr factur; stocuri livrate dar nefacturate; stocuri facturate dar nelivrate; stocuri aflate la teri.c) n activitatea de planificare a stocurilor se utilizeaz drept criteriu de clasificare perioada n care acestea sunt identificate. n acest sens, stocurile pot fi iniiale si finale, respectiv stocuri la nceputul si la sfrsitul perioadei analizate. Cele dou categorii de stocuri au ns caracter relativ, n condiiile n care acelasi stocuri trec dintr-o categorie la alta. Exemplul cel mai concludent n reprezint operaiunea de inventariere a stocurilor, cnd stocul inventariat n ultima zi a lunii (trimestrului, semestrului, anului sau oricnd se face inventarierea), denumit stoc final, devine stoc iniial n urmtoarea zi, cnd ncepe de fapt o nou perioad. d) n funcie de caracterul si destinaia stocurilor, acestea pot mbrca urmtoarele forme: stocurile sezoniere, se refer la mrfurile care se constituie n stoc n vederea vnzrii lor ntr-o perioad viitoare, avnd n vedere, pe de o parte, sezonalitatea produciei iar, pe de alta, a consumului anumitor mrfuri. De regul, stocurile sezoniere se constituie n cadrul depozitelor comerului cu ridicata;Aceste stocuri se creeaz n scopul alimentrii continue a consumului si pe perioada de ntrerupere a exploatrii si/sau transportului unor mrfuri, ca urmare a condiiilor naturale si de clim. Acumularea n stocurile sezoniere a mrfurilor se realizeaz nc din perioada de presezon n cantitile stabilite prin livrri n avans, iar consumul se face treptat, conform ritmului normal al produciei ; la sfrsitul perioadei cnd factorii nu mai acioneaz, iar furnizrii si pot relua producia (importurile) si livrrile n mod curent, ciclul de aprovizionare al beneficiarilor reintr n cadena normal prevzut n graficele de livrare ale contractelor economice, situaie care nu mai justific meninerea unor asemenea stocuri. stocurile cu destinaie special, se constituie pentru scopuri deosebite, ca de exemplu stocurile constituite pentru zonele n care, n anumite perioade, drumurile de acces devin impracticabile; stocurile curente reprezint cea mai obisnuit form de stoc existent n reeaua comercial. Ele sunt destinate satisfacerii cererii zilnice, normale, caracteristica lor principal fiind aceea c se rennoiesc continuu, pe msura epuizrilor. Stocul curent reprezint o mrime dinamic ce nregistraz, pe parcursul existenei si miscrii lui, niveluri cantitative diferite n funcie de evoluia procesului de vnzare si de ritmul livrrilor de la furnizori. stocul de siguran este format din cantitatea de mrfuri necesar prevenirii unor eventualele rupturi de stoc, urmare neritmicitii livrrilor de la furnizori, cresterii neasteptate a cererii de mrfuri, si implicit a vnzrilor.Un asemenea stoc are drept destinaie acoperirea ntr-o anumit proporie a cererilor excepionale, ce depsesc pe cele normale ntr-o perioad dat si prevenirea rupturii de stoc.Din cele de mai sus reiese c stocul de siguran este intangibil, el nu trebuie s fie consumat n mod obisnuit (funcia aceasta revenind stocului curent), ci numai n situaia n care stocul curent s-a epuizat si ntrzie sosirea de la furnizor a lotului de livrare urmtor, pentru rentregire. Din aceast cauz stocul de siguran trebuie refcut imediat din primele intrri de mrfuri, pentru a-si putea prelua funcia de asigurare a cererii de mrfuri n situaiile destinate lui. stocul n curs de transport, se refer la mrfurile staionate n mijloacele de transport (navale, rutiere, feroviare, etc) pe parcursul perioadei de deplasare a acestora de la sursa de furnizare (productor, exportator) la destinatar (comerciant). stocul pentru transport intern reprezint cantitatea de mrfuri prevzut pentru acumularea cu cadrul depozitelor ntreprinderilor comerciale (cu ridicata si cu amnuntul) cu scopul asigurrii continuitii procesului de vnzare, n cazul n care sunt necesare transporturi de la un depozit central la punctele de vnzare. stocul de condiionare reprezint cantitatea de mrfuri staionat la comerciant sau neexportat care, dup recepie, pentru stocare sau vnzare/revnzare necesit unele operaiuni: sortare, divizare, asamblare, modificarea unor caracteristici fizice, preambalare, reambalare etc. Gradul de finalizare a procesului de producie, timpul n care sosesc mrfurile de la furnizori si forma de vnzare practicat la magazine, influeneaz direct mrimea acestei categorii de stoc. stocul de recepie depinde de durata recepiei si are o mrime determinat de cantitatea mrfurilor ce urmeaz a fi recepionate si a celor care sunt n proces de recepie. stocul strategic (de conjunctur speculativ) reprezint cantitatea de mrfuri stocat n perioade favorabile de pre, n scopul comercializrii acestora, n momente de crestere a preurilor. Scopul formrii acestor stocuri este de obinere a unor profituri conjuncturale favorizate de raportul dintre cerere si ofert (cererea > oferta). stocul anticipat se constituie n scopul evitrii penuriei unor mrfuri la consumatori pe perioada cnd este prevzut ncetarea livrrii de la furnizor. stocul de alert (alarm) are rolul de a declansa, atunci cnd s-a ajuns la dimensiunile sale, o nou aprovizionare (lansare de comenzi). Mrimea sa depinde de intervalul de timp care trebuie s treac de la lansarea comenzii si pn la sosirea mrfii. Este deci, un anumit nivel din evoluia stocurilor destinat asigurrii continuitii vnzrilor. Acest nivel ine seama de durata ntocmirii si expedierii comenzii ctre furnizor, de timpul necesar prelucrrii, expedierii comenzii de ctre furnizor, de durata transportului de la furnizor la structura operativ a firmei (magazine, depozite) si pe timpul necesar pentru recepionarea si condiionarea mrfurilor. Stocul de alarm avertizeaz firma asupra declansrii operaiunilor de reaprovizionare. Foarte util de urmrit la nivel de produs, pe ansamblul afacerii, el atenioneaz asupra apariiei premiselor declansrii unor dezechilibre n desfsurarea activitii firmei. e) n funcie de apartenena la patrimoniu, stocurile pot fi: stocuri care fac parte din patrimoniu propriu. Ele se gsesc fie n depozitele sau spaiile proprii (depozite, magazii, magazine, etc.) fie se afl la teri. stocuri aflate n gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniu propriu. Acestea se refer la stocurile primite spre prelucrare, n custodie sau n configuraie si se nregistreaz n conturile extrapatrimoniale.f) n funcie de proveniena lor, stocurile se pot grupa n: stocuri obinute ca urmare a procesului de aprovizionare, cum sunt: materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, mrfurile, ambalajele etc. stocuri obinute din producie proprie, cum sunt: produsele, semifabricatele, ambalajele etc. g) n funcie de natura fizic a bunurilor si serviciilor se impune clasificarea stocurilor fie pe categorii, pe grupe sau subgrupe, fie pe clase astfel nct n cadrul unei subdiviziuni s figureze stocuri avnd nsusiri comune. Ca urmare, fiecare unitate trebuie s posede un nomenclator al stocurilor armonizat structurii nomenclatorului oficial de bunuri si servicii, n vederea facilitii anchetelor statistice.Stocurile sunt de naturi diferite. Unele apar pe neasteptate, adic n mod involuntar, pe cnd altele, sunt voite si acceptate, deoarece sunt inerente.Sub aspect financiar, stocurile reprezint alocri de capital, ele devenind depozitarul valorii cedate de celelalte elemente ale structurii, cum ar fi: fora de munc, mijloacele fixe, informaiile, mediu. Valoarea acumulat nu poate fi recuperat dect dup parcurgerea tuturor fazelor ciclului de exploatare, respectiv dup realizare.Stocurile pot intra n administrarea unitii pe mai multe ci:1. achiziii;1. transfer de la alte uniti ;1. transfer fr plat de la alte instituii publice din finanarea altui ordonator principal de credite;1. producie proprie i prelucrare n unitate;1. prelucrare la teri;1. dezmembrri i casri de imobilizri sau alte stocuri;1. plusuri de inventar;1. donaii de la persoane fizice sau juridice;nregistrarea n contabilitate a stocurilor se face la valoarea de intrare (contabil), prin care se nelege:1. costul de achiziie, pentru cele procurate cu titlu oneros;1. costul de producie, pentru cele realizate n unitate;1. valoarea just (valoarea actual, sau de utilitate) stabilit de specialiti, cu aprobarea ordonatorului de credite, pentru cele primite cu titlu gratuit, plusuri de inventar sau rezultate cu ocazia scoaterii din funciune a mijloacelor fixe.Documentele justificative pe baza crora se nregistreaz n contabilitate a intrrile de stocuri sunt:1. Factura fiscal, Factura i Bonul fiscal nsoite de Nota de recepie i constatare diferene, pentru achiziii;1. Avizul de nsoire a mrfii i Nota de recepie i constatare diferene pentru stocurile transferate de la alte uniti ;1. Procesul verbal de inventariere pentru plusurile de inventar constatate cu ocazia inventarierii;1. Procesul verbal de scoatere din funciune a mijloacelor fixe de declasare a unor bunuri materiale, pentru stocurile rezultate din casarea mijloacelor fixe sau a obiectelor de inventar;1. Proces-verbal de transformare pentru bunurile rezultate din prelucrare;1. Bon de predare-transfer, restituire, pentru stocurile predate la magazie ca neconsumate i pentru care iniial s-a ntocmit Bon de consum;1. Contractul de donaie, pentru stocurile primite cu acest titlu;nregistrarea scderii stocurilor se face pe baza documentelor justificative ntocmite de gestionari conform Planului de conturi general pentru instituiile publice.n cazul obiectelor de inventar, conform O.M.F.P. 1917/2005, se trec pe cheltuieli cu ocazia casrii (nu la darea n folosin).Documentele justificative pe baza crora se nregistreaz n contabilitate ieirile de stocuri sunt particularizate n funcie de natura acestora, astfel:1. Bon de consum ;1. casri scderea din contabilitate se face pe baz de Proces-verbal de casare;1. lipsuri la inventariere scderea din contabilitate se face pe baz de Proces-verbal de inventariere i Proces-verbal de cercetare administrativ.Transferurile interne de stocuri se bazeaz pe modificarea necesarului de bunuri materiale de la o gestiune la alta, impunnd ntocmirea urmtorului document justificativ:1. Bon de predare-transfer, restituire.Articolele contabile aferente acestor tipuri de operaiuni vor respecta prevederile O.M.F.P. 1917/2005, cu meniunea c nregistrarea operaiunilor economico-financiare trebuie s respecte principiile contabilitii de drepturi i obligaii, iar corespondenele stabilite n cadrul funciunii fiecrui cont nu sunt limitative, ele putnd fi dezvoltate cu respectarea coninutului economic al operaiunii, a cerinelor contabilitii bazate pe angajamente i a prevederilor legale n vigoare.Contabilitatea analitic se ine cu ajutorul formularelor:1. fia de cont pentru operaiuni diverse pentru fiecare cont sintetic i se dezvolt pe conturi analitice. Se completeaz la nceputul anului pe baza notei de contabilitate de preluare a soldurilor de la sfritul anului precedent, iar n cursul anului pe baza documentelor justificative referitoare la operaiile intervenite. La sfritul fiecrei luni, n fiele analitice se totalizeaz rulajele pe luna respectiv i cumulat de la nceputul anului, n vederea ntocmirii balanei analitice de verificare a operaiunilor nregistrate, iar n fiele de cont sintetic se face totalul cumulat al rulajului pe debit i pe credit, precum i soldul contului. Prin utilizarea aplicaiei de contabilitate, completarea acestor fie, precum i stabilirea rulajelor lunare i cumulate, se face automat .1. fia de cont analitic pentru valori materiale se ntocmete separat pentru fiecare fel de material, obiect de inventar, semifabricat, produs etc. pe fie separate n funcie de sursele de finanare i se sorteaz pe gestiuni, grupe sau subgrupe pe bunuri materiale, stabilindu-se stocul i soldul perioadei.1. fia de magazie se ntocmete de ctre gestionar, separat pentru fiecare fel de material, pe baza documentelor de intrare.

2. Contabilitatea sintetica a stocurilorStocurile sunt active :a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;b) in curs de productie in vederea unei vanzari in aceleasi conditii ca mai sus;c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.Costul stocurilorreprezinta suma tuturor costurilor aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate de entitate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent. Este utilizat pentru evaluarea stocurilor la intrare, la iesire si la inchiderea exercitiului financiar.Valoarea realizabila netaeste pretul de vanzarea estimat ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii.Valoarea realizabila neta este utilizata la evaluarea stocurilor la sfarsitul exercitiului financiar, la inventariere si apoi la bilant cand, potrivit principiului prudentei, ele trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila netaExista doua metode de evidenta sintetica a stocurilor:1. Metoda inventarului permanent2. Metoda inventarului intermitentIn conditiileinventarului permanent, incontabilitatese inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a marimii stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.Odata cu introducerea pe scara tot mai larga a calculatoarelor, a etichetelor si a marcajelor electronice metoda inventarului permanent a devenit mai simplu de utilizat si mai putin costisitoare.Inventarul intermitent presupune stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitatepe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. In acest caz:Conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere si se crediteza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul perioadei precedente;Intrarile de stocuri din cursul periaodei se inregistreza direct in conturile de cheltuieli, conform premisei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii acestora in depozit;Iesirile de stocuri se determina prin calcul extracontabil, conform relatiei:stocuri initiale + intrari stocuri finale = iesiriDezavantajul acestei metode consta in lipsa unor informatii detaliate privind stocuri existente in patrimoniu, la un moment dat.Inregistrari contabile in cazul inventarului permanentSocietatea BETA S.R.L. care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie prezinta urmatoarele date privind materiile prime:stoc initial evaluat la costul de achizitie de 0,80 lei/litrul: 200 litri;In cursul lunii octombrie se efectueaza urmatoarele operatiuni privind materiile prime:cumparare de materii prime: 600 litri la pretul de facturare de 1 leu litrul plus TVA, achitate prin banca;cheltuieli de transport: 60 lei plus TVA, care se achita in numerar,consum de materii prime: 700 litri, evaluat dupa metoda LIFOSocietatea este inregistrata in scopuri deTVA:Achizitionare de materii prime, conform facturii : 301 = 401 600 leiMaterii prime Furnizori 4426 = 401 114 leiTVA deductibila FurnizoriCheltuieli de transport achitate in numerar : 301= 5311 60 lei Materii prime Casa in lei 4426 = 531111 lei TVA deductibila Casa in leiCostul de achizitie unitar al materiilor prime cumparate: (600 + 60) : 600 = 1,10 lei/litruAchitarea cuordin de plataa materiilor prime: 401 = 5121 714 lei Furnizori Conturi la banci in leiConsum de materii prime , conform bonului de consum : (600x1,10+100x0,80) 601 = 301740 leiCheltuieli cu materiile prime Materii primeInregistrari contabile in cazul inventarului intermitentSocietatea ALFA S.R.L. care tine evidenta stocurilor de achizitie, cu ajutorul inventarului intermitent, efectueaza in cursul perioadei urmatoarele operatiuni privind combustibilii:Stoc initial de combustibili, evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli: 200 lei;Cumparare de combustibili: 500 lei plus TVA, cu plata in numerarLa inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibili de 100 lei.Includerea in cheltuieli a soldului initial de combustibili, pornind de la premisa ca se vor consuma in cursul perioadei. 6022 = 3022 200 leiCheltuieli privind combustibilul CombustibiliAchizitionarea de combustibil, cu plata in numerar: 6022 = 5311 500 lei Cheltuieli privind combustibiliCasa in lei 4426 = 531195 lei TVA deductibila Casa in leiInregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere : 3022 = 6022 100 lei Combustibili Cheltuieli privind combustibilul 6022 = 3022100 lei Cheltuieli privind combustibilul Combustibil Cheltuieli privind combustibilul CombustibilCalcularea consumului de combustibili: 200 + 500 100 = 600 lei3. Evaluarea stocurilor la ieirea din gestiune

Evaluarea ieirilor din stoc, respectiv din gestiune, se face cel mai adesea innd cont de valoarea de intraren stoc.Datorit faptului c bunurile stocabile pot fi interschimbabile i fungibile, n activitatea practic este greu s se identifice n cazul ieirilor lotul din care se face ieirea.Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la ieirea din gestiune n situaia utilizrii costului efectiv de nregistrare n contabilitate sunt:- metoda primului intrat, primului ieit (FIFO); Metoda primului intrat, primului ieit FIFOFirst in, first out, are la baz ideea c primele loturi de bunuricumprate sunt primele care se dau n consum sau sunt vndute la valoarea de intrare a primei intrri aferente unuilot. Ca urmare, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la valoarea de intrare a primei intrri aferente unui lot.n condiiile creterii preurilor, folosirea metodei are ca efect:- evaluarea ieirilor lacosturile mai sczute;- evaluarea stocurilor finale la preurile mai mari;- majorarea profitului din exploatare i a impozitului aferent.n condiiile scderii preurilor, folosirea metodei are ca efect:- ieirile sunt evaluate la preurile mai mari;- stocurile sunt evaluate la preurile mai mici; Metodaultimul intrat,primul ieit(LIFO)Lastin,firstout.Presupune c, elementele din stoc se vorcontabiliza ca ieiri din stoc n ordinea celor mai recente intrri. Pe msur epuizrii succesive a fiecrui lot,stocurile ieite din gestiune se evalueaz lacostul lotului anterior.Evaluarea ieirilor prin metoda LIFO la cele mai recente, adic la cele mai mari costuri, micoreaz rezultatul exerciiului financiar. Efectele sunt accentuate n perioadele de inflaie, cnd metoda LIFO produce ceamai mic valoare posibil a rezultatelor,iar costul stocurilor ieite este apropiatde nivelul costului celor mai recentestocuri intrate n gestiune. Utilizareaacestei metode conduce la:- reducerea profitului brut;- scderea impozitului pe profit i neafectarea n mod semnificativ a trezoreriei;- descreterea volumului fizic al activelor la sfritul perioadei contabile;- subevaluarea soldurilor la finele perioadei. Metoda costului mediu ponderat,se poate aplica n activitatea practic n doi versiuni, i anume:- metoda costului mediu ponderat al ultimei intrri(CMPUI)-metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrrilor dintr-o perioad (CMPTI). Metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrrilor dintr-o perioad,este aplicabil n situaia combinriiinventarului permanent cu inventarul intermitent

Alte metode de evaluarea stocurilorDatorit diversitii n activitatea economic, existi alte metode de evaluarea stocurilor.cestea sunt: Costul standard, sau preul standardeste o categorie economic care ia n considerare un nivel normal alconsumurilor de materiale i manoper. De asemenea, ine cont de gradul de eficien i de utilizare a capacitilorde producie. Preulcuamnuntuleste utilizat n comer, respectiv n unitile comerciale cu amnuntul. Acest prepermitedeterminarearapidavaloriistocurilor.Acestepreuriauinclusimarjadeadaoscomercial.Metoda de evaluare a ieirilor din stoc la uncost apropiat de costurile de achiziie reale de intrare=> calculat statistic pe baza preurilor de achiziie reale din perioadele de gestiune anterioare.Metoda de evaluare a ieirilor din stoc la uncost prestabilit=>determinat pe baza unor studii tehnice i de previziunea evoluiei costurilor de achiziie.Metoda de evaluare a ieirilor dinstoc la valoareade nlocuire sau la preul, zilei=>metod indicat n perioadele dehiperinflaie, pentru a se realiza o concordan ntre evoluia costurilor de achiziie i evoluia preului de vnzare

4. Evaluarea la inventariere i la nchiderea exerciiului

La inventarierea patrimoniului de la sfritul exerciiului, stocurile evalueaz la valoarea actual sau deutilitate, denumit valoare de inventar.Cu aceast ocazie se stabilesc diferenele ntre scriptic i faptic care pot fi diferene n plus sau n minus.Diferenele favorabilenusenregistreazncontabilitate,iar pentrudiferenelenefavorabilese vorconstitui provizioane. Acest mod denregistrare corespunde principiului prudenei i independenei exerciiului.La nchiderea exerciiului, stocurile sunt inventariate, iar n condiiile n valoarea estimat de recuperare,adic preul la care vor putea fi valorificate este mic dect costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai micdintre cost i valoarea realizabil net.

Buznean Ancua Contabilitate si informatica de gestiune