Referat Sociologie

6
Musca Bogdan Ludovic Universitatea Vasile Goldiș Baia Mare Specializarea : Psihologie An III Psihologie Socială Referat Grupurile Sociale Grupurile sociale - omul este o ființa primordial sociala. Ființa umana nu poate trai si nu se poate dezvolta decât in societate, in interacțiune cu alți oameni. Se poate spune ca omul este un produs al vieții sociale.Este in același timp elementul constitutiv de baza al societatii. El reprezintă substratul vieții sociale. Societatea nu poate exista decât prin indivizii care o compun.Omul este nu numai actor al vieții sociale,ci si autor al acesteia. Viața sociala este rezultatul activității comune a oamenilor, al acțiunilor acestora si interacțiunilor dintre ei.Acest caracter colectiv al vieții sociale își găsește expresia in structura grupala a societatii.Aceasta structura este dovada faptului ca oamenii nu reprezintă un tot amorf nediferențiat, aceștia particularizându-se prin anumite caracteristici biologice, culturale, particularități care permit identificarea unor grupuri care reunesc oamenii având formațiuni similare. Un grup social este acea grupare umana indiferent daca este conștientizata sau nu, care are câteva caracteristici definitorii: 1. orice grup este alcătuit dintr-un nr mai mic sau mai mare de persoane care au calitatea de membru; 2. intre membrii grupului se stabilesc o multitudine de relații psihologice, sociologice; 3. membrii grupului si grupul ca întreg desfășoară anumite activități la care participa in modalități specifice toți membrii grupului;

description

conceptia de sine

Transcript of Referat Sociologie

Musca Bogdan Ludovic

Universitatea Vasile Goldi Baia Mare

Specializarea : Psihologie

An III

Psihologie SocialReferat

Grupurile Sociale

Grupurile sociale - omul este o fiina primordial sociala. Fiina umana nu poate trai si nu se poate dezvolta dect in societate, in interaciune cu ali oameni.

Se poate spune ca omul este un produs al vieii sociale.Este in acelai timp elementul constitutiv de baza al societatii. El reprezint substratul vieii sociale.

Societatea nu poate exista dect prin indivizii care o compun.Omul este nu numai actor al vieii sociale,ci si autor al acesteia.

Viaa sociala este rezultatul activitii comune a oamenilor, al aciunilor acestora si interaciunilor dintre ei.Acest caracter colectiv al vieii sociale i gsete expresia in structura grupala a societatii.Aceasta structura este dovada faptului ca oamenii nu reprezint un tot amorf nedifereniat, acetia particularizndu-se prin anumite caracteristici biologice, culturale, particulariti care permit identificarea unor grupuri care reunesc oamenii avnd formaiuni similare. Un grup social este acea grupare umana indiferent daca este contientizata sau nu, care are cteva caracteristici definitorii:

1. orice grup este alctuit dintr-un nr mai mic sau mai mare de persoane care au calitatea de membru;2. intre membrii grupului se stabilesc o multitudine de relaii psihologice, sociologice;3. membrii grupului si grupul ca ntreg desfoar anumite activiti la care participa in modaliti specifice toi membrii grupului;4. membrii grupului au mpreuna anumite norme si valori comune mprtite si respectate . diferite de ctre toi membrii grupului;5. orice grup este caracterizat printr-o structura proprie;6. orice grup presupune o anumita structura ierarhica interna;7. orice grup dispune de o anumita cunotina a identitarii de sine, a caracteristicilor proprii care difereniaz de celelalte grupuri;8. orice grup are un anumit mecanism propriu de control asupra membrilor grupului si de presiune asupra acestora, de presiune spre conformare, respectarea normelor si valorilor grupului;9. are anumite modaliti specifice de relaionare cu alte grupuri ca si de inserie in societatea exterioar lui.

Acele grupuri care se constituie prin asocierea voluntara a membrilor acestora presupun mecanisme specifice de administrare de primire in grup sau de excludere din grup.

Orice grup social indiferent de natura specifica a acestuia are toate aceste caracteristici.Grupurile care se difereniaz intre ele, nu prin absenta unor caracteristici menionate sau prin prezenta altora suplimentare, ci prin ponderea specifica a uneia sau a alteia din caracteristicile menionate.

Diveri sociologi au ncercat ca pornind de aici sa identifice mai multe grupuri sociale.Cea mai des ntlnita si rar acceptata tipologie este cea care implica mai multe cupluri de grupuri sociale: grupuri primare/secundare, formale/informale, grupuri de apartenenta/referin.Se mai pot aduga grupuri speciale, grupuri cu scop sau interese, putnd aciona si ca grup de presiune. Grupuri primare / secundare

Teoreticianul grupurilor sociale primare este sociologul american Ch.Cooley.Acesta definete grupurile primare ca acele grupuri formate dintr-un nr mic de persoane care se cunosc reciproc si se recunosc cu uurina dup o anumita perioada de timp si stabilesc relaii directe de fata in fa .Relaiile din grupurile primare sunt relaii interpersonale, sentimentale, ele reprezint cadrul in care indivizii gsesc mediul propice pentru afirmarea si dezvoltarea propriei lor persoane si ai cror membrii mprtesc aceleai norme si valori de viaa fundamentale. Un asemenea grup satisface nevoia oamenilor de asociere intima. G.Homans identifica grupurile sociale cu grupurile primare.El considera ca acesta este grupul primar , in sensul ca el este cel mai apropiat de natura umana.

Cele mai importante grupuri primare:

1. familia, cel mai universal grup primar, care are un rol decisiv in realizarea societii primare;2. grupul de joaca al copiilor;3. grupul de vecintate care are un rol cu totul aparte in societatea tradiionala fiind chiar mai important dect grupul de rudenie4. grupul de batmani.

Grupurile secundare sunt grupuri mari, constituite din nevoia de a desfura anumite sarcini specifice, de a atinge anumite sarcini.

Intre membrii lor se stabilesc relaii nu directe, ci indirecte, mediate, relaii avnd predominant un caracter instrumental.

Analiznd componentele celor doua tipuri de grupuri am putea spun ca daca un grup primar este judecat dup calitile relaiilor interumane pe care le ofer membrii si, grupul secundar este judecat dup performanta in ndeplinirea sarcinilor si in atribuirea obiectivelor. In timp ce in grupul primar individul intra cu intraga lui personalitate, in grupul secundar individul intra doar cu acele laturi ale personalitii sale care ii permit sa joace in mod performant rolurile care ii revin.

Daca in grupul primar individul este considerat ca scop, grupul urmrete dezvoltarea, afirmarea personalitii acestuia si bunstarea psihica, emoionala a lui, in grupul secundar individul este apreciat ca mijloc posibil de a fi utilizat pentru atingerea unor obiective. Se poate spune ca daca grupul primar asigura cadrul in care se poate dezvolta armonia personalitii umane, grupul secundar reprezint cadrul in care se pot forma si afirma cariere specializate.

Istoric vorbind, s-a produs o continua agresiune a grupurilor secundare asupra celor primare, grupurile secundare prolifernd si prelund o parte din atribuiile grupurilor primare.

Cea mai afectata de aceasta agresiune a fost familia.Ea este parial benefica intricat grupurile secundare sunt cele care permint calificarea profesiilor specifice necesare in societile moderne.

Aceasta agresiune nu a avut si nu poate avea drept rezultat dispariia grupurilor primare deoarece acele grupuri primare satisfac nevoia permanenta umana.

Grupurile formale / informale

Grupurile informale sunt acele grupuri care sunt rezultatul asocierii unor indivizi in urma unor relaii prefereniale, interpersoanel si care nu dezvolta nici un fel de structuri oficializate.

Structura interna a acestor grupuri este neoficiala, ea putnd fi identificata cu ajutorul tehnicii sociometrice. Un grup informal nu dispune de nici un fel de realitatea oficial, liderul sau este acceptat in mod tacit de ctre membrii grupului si perceput ca cel mai in msura sa asigure satifactie interioar grupului.Grupul formal este un grup constituit pe baza unor decizii, dispoziii in vederea desfurrii unor activiti speciale.

Structura interna a grupul este formal stabilita si este dependenta de sarcinile specifice ale grupului, de activitile pe care membrii acestora trebuie sa le indeplineasca. Aceasta structura est exprimata grafic sub forma organigramei grupului.

Relaiile dintre membrii grupului sunt oficial stabilite, respectarea lor fiind obligatorie pentru toi membrii grupului. Existena acestor relaii formale nu exclude existenta si a unor relaii informale.Aceste relaii informale nu se por substitui celor formale.De asemenea un grup formal dispune de norme de conduita oficial stabilite, a cror incarcare are drept rezultat sanciuni oficial stabilite.

Liderul grupului formal, denumit liber oficial sau de drept, este numit sau ales dup procedeul formal, avnd drepturi si obligaii formal stabilite.Un asemenea lider dispune de autoritate.

Grupurile formale pot aciona in afara si individual de grupurile formale, fie in interiorul acestora.

Din punct de vedre sociologic o importanta aparte o au grupurile informale. Aceasta importanta deriva din faptul ca aceste grupuri, beneficiind de o coeziune informala puternica generata pe o relaie pe baza creia s-au constituit, pot avea o influenta negativa sau pozitiva asupra grupurilor formale in cadrul creia acioneaz. Influenta poate fi negativa atunci cnd normele si valorile grupului informale si interesele acestora vin in conflict cu cele alea grupurilor formale in care acioneaz. Influenta poate fi negativa si atunci cnd in cadrul unui grup formal acioneaz mai multe grupuri informale aflate in relaii conflictuale. Este necesara cunoaterea acestor grupuri informale care activeaz in interiorul unui grup formal cu scopul diminurii unor informaii negative sau cu scopul folosit forei acestor grupuri pentru potenarea grupului formal, pentru creterea importantei acestuia.

Grupurile de apartenenta/referina Prin grupurile de apartenenta nelegem acele grupuri asupra crora individul le aparine si in legtura cu care el folosete apelativul al meu/nostru

Orice individ aparine simultan sau consecutiv mai multor asemenea grupuri de apartenenta. Apartenenta la un grup pentru a fi efectiva implica identificarea cu grupul respectiv, internalizarea normelor si valorilor specifice.

Apartenenta la un grup poate fi materiala atunci cnd individul face parte ca membru din grupul respectiv sau poate fi ideologica atunci cnd individul fr a fi membru al grupului se identifica cu acesta nsuindu-si normele acelui grup.

Grupul de referina este acel grup exterior celui de apartenenta si la care individul se raporteaza. Aceste grupuri de referina pot fi de doua tipuri:

-grupuri comparative servesc ca termen de comparaie;

-grupuri normative constituie standarde pentru grupuri in cauza.

Aceste grupuri de referina pot fi pozitive atunci cnd ele reprezint standarde dezirabile care se doresc a fi atinse sau grupuri negative care reprezin modele indezirabile care nu numai ca nu sunt de urmat, dar trebuie evitate sau respinse.

Aceste grupuri de referina normativa au rol decisiv in procesul de socializare, pentru ca normele acestuia pot veni in conflict.

Grupurile cu scop

Sunt larg analizate de Szepanschi care considera ca dei orice grup are un scop, grupurile cu scop sunt acelea special constituite pentru atingere unui scop anume si care si nceteaz activitatea in momentul in care scopul a fost atins.

Deoarece scopul nu este altceva dect concretizarea unor interese, ele poarta acest nume.

Ele pot aciona ca grupuri de presiune atunci cnd ele ncearc prin diverse mijloace sa se impun in fata altor grupuri sau asupra unor organizaii oficiale in vederea satisfacerii anumitor interese.

In mod frecvent acel lucru se face in dauna intereselor altora. Presiunea exercitata de un grup pentru satisfacerea unor interese poate fi de mai multe tipuri:

-presiune licita / ilicita

-presiune formala oficiala/informala

-presiune puternica/slaba

-presiune continua/intermitenta

Natura presiunii exercitata depinde de mai muli factori:

1.de natura sau importanta intereselor care se cer a fi promovate;

2.de fora de care dispune grupuri care exercita aceasta presiune, de mijloacele existente ale acestora;

3.de rezistenta la presiune a grupurilor, instituiilor, organizaiilor asupra creia de face presiunea.