Referat sociologie

6
Hanss Selye - „părintele stresului" - îl definişte ca pe o reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea externă a unor factori – agenţi stresori - de natură variată (fizică,chimică, biologică şi psihică). Definiţia reputatului profesor şi cercetător român M. Golu : „stare de tensiune, încordare,disconfort, determinată de agenţi afectogeni cu semnificaţie negativă, de frustrare sau reprimare a unor motivaţii (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii - inclusiv subsolicitarea), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvării unor probleme". În altă ordine de idei, toate definiţiile stresului psihic, accentuează latura conştientizării de către individ a potenţialului nociv al agenţilor stresori avându-se, deci, în vedere distresul. Prin aceasta se omitere se include în definiţie si eustresul, concept similar din punct de vedere al intensităţii stărilor afective (însă cu polaritate opusă) şi al reacţiilor psihosomatice apărute, inclusiv implicaţiile sale în patologia acută (de exemplu, criza de astm declanşată de o bucurie neaşteptată), dar total diferit în perspectiva repetării sale pe termen lung (implicaţii pozitive privind longevitatea). Referitor la definirea stresului PSIHIC (SP), el reprezintă un caz parti-cular de stres, înscris în sfera noţională a „stresului general", fiind declanşat de anumiţi agenţi stresori: cei psihologici. Aceştia sunt dotaţi cu semnificaţie negativă (inductori de distres) sau pozitivă (eustres) pentru indivizi şi operea-ză în planul conştiinţei numai după decodificarea lor şi evaluarea „sarcinii" pe care ei o pun în faţa individului. In ultimele decenii, accentul definiţiei acestui veritabil sindrom s-a mutat pe mecanismele de coping interesând prioritar psihologul sau pe caracterizarea ansamblului manifestărilor ce compun această reacţie (tulburări psihice şi/sau somatice multiple şi poli-morfe), în scopul

description

Stresul psihic

Transcript of Referat sociologie

Hanss Selye - printele stresului" - l definite ca pe o reacie general nespecific a organismului la aciunea extern a unor factori ageni stresori - de natur variat (fizic,chimic, biologic i psihic).Definiia reputatului profesor i cercettor romn M. Golu : stare de tensiune, ncordare,disconfort, determinat de ageni afectogeni cu semnificaie negativ, de frustrare sau reprimare a unor motivaii (trebuine, dorine, aspiraii -inclusiv subsolicitarea), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvrii unor probleme".n alt ordine de idei, toate definiiile stresului psihic, accentueaz latura contientizrii de ctre individ a potenialului nociv al agenilor stresori avndu-se, deci, n vedere distresul. Prin aceasta se omitere se include n definiie si eustresul, concept similar din punct de vedere al intensitii strilor afective (ns cu polaritate opus) i al reaciilor psihosomatice aprute, inclusiv implicaiile sale n patologia acut (de exemplu, criza de astm declanat de o bucurie neateptat), dar total diferit n perspectiva repetrii sale pe termen lung (implicaii pozitive privind longevitatea).Referitor la definirea stresului PSIHIC (SP), el reprezint un caz parti-cular de stres, nscris n sfera noional a stresului general", fiind declanat de anumii ageni stresori: cei psihologici. Acetia sunt dotai cu semnificaie negativ (inductori de distres) sau pozitiv (eustres) pentru indivizi i operea-z n planul contiinei numai dup decodificarea lor i evaluarea sarcinii" pe care ei o pun n faa individului. In ultimele decenii, accentul definiiei acestui veritabil sindrom s-a mutat pe mecanismele de coping interesnd prioritar psihologul sau pe caracterizarea ansamblului manifestrilor ce compun aceast reacie (tulburri psihice i/sau somatice multiple i poli-morfe), n scopul analizrii impactului su asupra activitii unor organe i aparate dotate" cu disfuncii poteniale sau actuale.Stresul psihic este, n ultim instan, o reacie general a organis-mului, indus psihogen i care se edific n funcie de evaluarea cognitiv a situaiei i de strategiile de ajustare.n plus, efectele stresului psihic se exercit cu precdere asupra unor indivizi cu o anumit constituie psihic, predispus (ereditar sau prin tra-ume psihice anterioare) apariiei unor tulburri cu implicaii disadaptative comportamentale.Dac ceea ce se definete, n mod obinuit, prin stres psihic, repre-zint, n opinia noastr, stresul psihic primar (cu ageni stresori psihici posesori ai unei semnificaii, ca de exemplu, cuvntul cutremur", capabil s declaneze instantaneu reacia de stres), n cazul stresului psihic secundar" este vorba tot de o reacie de stres psihic dar care survine n continuarea (sau aproape instantaneu) unui stres primar, declanat de ageni stresori nepsihogeni (exemplu cazurile de insolaie, o senzaie dureroas sau o stare febril).Cel mai elocvent exemplu l constituie stresul psihic secundar reprezentat de boal, n cadrul creia simptomele psihice sau somatice genereaz stres psihic secundar nou, cauzat de disconfortul psihic i somatic (dar i un stres psihic primar prin semnificaia de pericol pentru via sau integritatea individului ori pentru inseria lui socio-profesional).Reacia de stres psihic se manifest sub forma unui sindrom nespecific", n linii generale - ce include manifestri psihice (predominant cognitive i afective, cu exprimare comportamental) i tulburri funcionale (psihosomatice) care pot afecta sau nu sntatea unui individ. Aa de exemplu, o serie de manifestri, definitorii pentru stres (ex. respiraia accelerat, tahicardia, ncordarea muscular) apar, fie c este vorba de un efort fizic sau de o ceart violent.Din fericire, exist nu numai stresul negativ (distres) ci i stresul pozitiv (eustres). Mai puin ptrunse n vocabularul curent, aceste dou cuvinte (eustres i distres) desemneaz dou tipuri fundamentale de stres, reliefate de ctre Selye n 1973.Distresul este termenul ce desemneaz stresurile care au un potenial nociv pentru organism. Toate caracteristicile stresului general sau psihic amintite anterior s-au referit la aceast accepiune a stresului. Ceea ce merit sa fie subliniat este legat de principalii hormoni eliberai n cursul distresului: catecolaminele (n special noradrenalina i adrenalina) - care pot favoriza bolile cardiovasculare - i cortizolul, care scade rezistena organismului fa de infecii i fa de cancer.Unii autori care au elaborat teoria cognitiv a stresului psihic (SP), la baza distresului exist o neconcordan ntre resursele, abilitile, capacitile individului, i cerinele sau necesitile impuse acestuia, n aceast optic, prin care se confer anumitor situaii o semnificaie stresant cu care suntem de acord, putem codifica astfel unii termeni care sunt prezeni n diferitele definiii ale stresului psihic:1. ameninare": este semnificaia de anticipare a unui pericol;2. frustrare": ia natere cnd un obstacol se interpune n realizarea unui scop;3. conflict": situaia creat de interferena a dou sau mai multe solicitri cu motivaii opuse, realizand o adevarata competitie;4. rezolvarea unor probleme dificile sau imposibile (n raport cu contextul situaional de rezolvare).Eustresul reprezint tot o stare de stres, validat printr-o reacie nsoitoare moderat catecolaminic i cortizolic, alturi i de multe alte reacii fiziologice. Diferena fa de distres este ns fundamental att din punct de vedere al agenilor stresori (stimuli cu semnificaie benefic pentru individ, excitani plcui ai ambianei sau triri psihice pozitive ori palpi-tante", de la emoii pn la sentimente) ct i al consecinelor sale pentru organism care sunt, n general, favorabile. Totui, n cazul unei reacii catecolaminice generate de eustres pot aprea tulburri grave la un cardiac sau, n cazul unui acces de rs, se pot declana crize de astm la o mare parte dintre cei suferinzi de aceast afeciune.Alte exemple elocvente de eustres: revederea unei persoane foarte dragi, aflarea vetii reuitei la un examen, un spectacol comic epuizant" prin accesele de rs violente i frecvente, jocurile de noroc" (fr miz pecuniar), dar i un film horror dac senzaiile tari" nu depesc limita la toleran - pragul pentru distres - a individului. Sentimentul de dragoste mprtit constituie un eustres cu rol dinamizator, att asupra conduitei, ct i a creativitii. Rolul benefic al eustresului se rsfrnge, mai ales, asupra funciilor organelor interne, fenomen cunoscut nc din Evul Mediu.Eustresul este prin excelen un stres psihic acut; fericirea", atunci cnd este cronic", nu are amplitudinea paroxistic a stresului, dar constituie un fundal afectiv (cu numeroase conotaii cognitive i emoionale), cu un rol favorabil asupra individului, n plan psihic i somatic.n faa stresurilor majore sau minore, odat aprute, individul posed aptitudini variabile de a le face fa: efortul de a se stpni n cursul unei stri conflictuale acute, reprimarea unei replici agresive, menite s desctueze starea de tensiune sau - din contr - strigte, gesturi, inclusiv manifestri ireverenioase fa de cei din jur. Blocarea conflictului n interior sau, cel puin, suprasolicitarea mecanismelor voliionale, spre a se evita exteriorizarea afectelor individului stresat, reprezint n sine o amplificare a stresului iniial avnd i un rol potenial patogen. Efectul negativ asupra sntii al acestor blocri la interior" ale reaciei la stres a fost argumentat n numeroase lucrri i este validat chiar de expresii populare cum ar fi: a plesnit de mnie" sau i-a ieit prin piele suprarea".Stresul psihic cuprinde n tabloul manifestrilor sale, n primul rnd simptomele psihice, inclusiv manifestri comportamentale. n acelai timp, orice fenomen psihic, exteriorizat sau nu de la procesele cognitive (atenie, memorie, gndire) i pn la procesele voliionale i afective - se nsoete de fenomene fiziologice de hiper- sau hipofuncie a organelor interne, mediate neuroumoral i avnd n genere o intensitate moderat, sub cea a unui stres psihic. Intre simptomele psihice afective frecvente n distres menionm: anxietatea, iritabilitatea, furia (n formele acute), fatigabilitatea, apatia, depresia (n formele cronice).In eustres apar stri de bucurie, surpriz plcut, triumf, exaltare, veselie i rsul n hohote, tandree, dragoste.Referitor la comportamentul individului n cursul unui stres psihic - cronic, n special -remarcm excesele referitoare la substitutul drogului (fumat, cafea, alcool), scderea randamentului profesional, refuzul muncii i al acceptrii responsabilitilor, nchiderea n sine, neglijarea aspectului fizic ca i a unor norme sociale.Mecanismele de aparare inconstiente sunt utilizate de ctre subiect n condiiile n care acesta evalueaz cerinele unei situaii (stresor) creia, el trebuie s i fac fa, ca fiind peste posibilitile sale. Din acest motiv, sunt puse n aciune n mod incostient si sunt menite s scad puternica tensiune psihic (distresul) generat de aceast evaluare. Exemple: refu-larea, comutarea, negarea, proiectia, regresia.