REFERAT PSIHOLOGIA ALIMENTATIEI UMANE-BULIMIA-

Student :Subas Maria-Alexandra Facultate:CASM,anul II Grupa:1121,IPA

Universitatea Politehnica,Bucuresti,anul 2013Cuprins: Ce este bulimia?

Femeile-victimele bulimiei

Cum devenim bulimici?

Simptomele bulimiei?

Alte lucruri despre bulimie

Factorii aparitiei bulimiei

Consecinte

Ce este bulimia?Bulimia este o dereglare alimentara cronica, cu accese de foame in timpul carora bolnavii mananca pe ascuns cantitati mari de hrana, intr-un timp scurt. Pentru a preveni cresterea in greutate, ei isi provoaca apoi singuri varsaturi, folosesc laxative sau diuretice, au perioade de restrictii alimentare de tip anorexic, sau fac exercitii fizice epuizante. Sentimentul de vina, depresia sau dezgustul de sine sunt adesea asociate bulimiei.

Femeile sunt victimele predilecteBoala atinge in special femeile, iar varsta la care se manifesta deosebit de intens, este cea cuprinsa intre 18 si 20 de ani. Exista multe dificultati in depistarea bulimiei pentru ca bolnavii par in forma, chiar daca dependenta de hrana a devenit pentru ei acuta. In plus, simptomele bolii sunt un fel de loc comun al preocuparilor si complexelor predilect feminine: frica de a creste in greutate, nemultumire fata de propriul aspect fizic, exercitii fizice in exces, perioade in care se tin cure de slabire, urmate de supraalimentare, cantariri frecvente, depresii, etc. Aceste comportamente trebuie sa atraga atentia si daca nu se produce o revenire la un comportament normal, trebuie consultat un medic.

Cum devenim bulimici?Specialistii cred ca bulimia este o boala a societatilor moderne, iar stresul are un rol determinant in aparitia bolii. Standardele sociale si mediile sociale in care aspectul fizic este important, vulnerabilitatea psihica si cea biologic,a ii determina pe medici sa creada ca bulimia rezulta din congruenta factorilor sociali, psihologici si biologici, dar si factorul genetic poate avea o contributie la declansarea bolii. De asemeni, problemele in familie, respectul de sine si problemele legate de personalitate constituie alti factori. Cei mai multi dintre bulimici considera boala lor o rusine, nu o declara si se invinovatesc pentru lipsa de control asupra propriei persoane. Se stie ca in tarile dezvoltate peste 1,5 % din femei sufera de bulimie, iar cele mai vulnerabile sunt elevele si studentele, ele reprezentand intre 4 si 8% din numarul bulimicilor.

Simptomele bulimieiO persoana care sufera de bulimie are trei stadii ale crizei:1) Precriza- in care pesoana are un sentiment teribil de tensiune, insotit de iritabilitate si o senzatie de teama, dar si de nemultumire. In acest stadiu, persoana va cauta mancare.2) Criza propriu-zisa- persoana isi va pierde controlul si va acumula mii de calorii intr-un timp foarte scurt, mancand in special alimente dulci si sarate. Aceasta operatie este urmata de dureri abdominale si de vomismente, la inceput provocate, apoi automate, urmate de o senzatie de jena puternica. 3) Postcriza- persoana se simte culpabila si regreta cele intamplate. Ea nu se poate opri insa si aceste crize devin o obisnuinta.

Inceputul crizei este rapid si inseamna consumul irational de alimente, in special catre sfarsitul zilei. Abuzul de alimente este urmat, aproape imediat, de varsaturi provocate, ce devin automate cu timpul. Accesul de bulimie este urmat de o stare de somnolenta, dureri abdominale putenice si de o senzatie de rusine si de dezgust fata de propria persoana. Sentimentul de culpabilitate este foarte puternic. De aceea, bolnavul de bulimie va incerca sa-si contoleze greutatea prin diverse strategii: voma provocata, laxative si diuretice, sport intensiv. Urmarile asupra propriului organism sunt dramatice: tulburari frecvente ale ciclului menstrual, complicatii dentare grave si adesea ireversibile, alterarea musculaturii buco-faringiene. Efectele pe termen lung ale bolii pot fi grave deoarece acestea includ probleme cardiace, sanguine, digestive, hormonale, probleme ale rinichilor si ale oaselor. La acestea se mai pot adauga depresia si starea de agitatie permanenta.

Alte lucruri despre bulimie1. Contraceptivele lupta cu bulimia Un studiu suedez a scos la iveala faptul ca la aparitia bulimiei contribuie si hormonii, mai exact, dezechilibrele hormonale. Astfel, persoanele care au un nivel ridicat de testosteron si un nivel mai scazut de estrogen sunt mai predispuse la bulimie. Asta pentru ca e dovedit ca prea mult hormon masculin induce in corpul unei femei senzatia de foame si pofta de dulciuri si grasimi. La acest studiu au participat 21 de femei care au fost tratate cu estrogen (contraceptive). In 3 luni, jumatate din ele au declarat ca se simt mai putin flamande si ca le-a scazut pofta de dulciuri si de mancare grasa, iar 3 din ele s-au vindecat complet de bulimie.

2. Femeile bulimice sunt mai impulsive Persoanele cu tulburari de alimentatie au reactionat impulsiv la testele psihologice, raspunzand mai repede si de cele mai multe ori gresit la intrebari. Comportamentul lor este pus pe seama unor modificari in zonele creierului responsabile cu reglarea comportamentului. Astfel, celulele care controleaza comportamentelor voluntare ale persoanelor care sufera de bulimie au o activitate mai redusa.

3. Bulimia in sarcina poate avea consecinte grave Femeile care sufera de bulimie in timpul sarcinii au mai multe simptome de anxietate si depresie, in comparatie cu femeile cu o alimentatie normala. Un studiu nou realizat de Institutul Norvegian de Sanatate Publica arata ca femeile insarcinate, bolnave de bulimie, au o parere foarte proasta despre ele, sunt nemultumite de viata lor si totodata de relatia lor cu partenerul de viata.

Exista o serie de factori cu rol esential in aparitia si perpetuarea bulimiei:

Biologia- exista studii care arata o stransa legatura intre bulimie si gene, hormoni si substantele secretate de creier. Cultura- o serie de culturi (vezi SUA) au propagat imaginea femeii ideale excesiv de slaba; din acest motiv, multe femei care considera ca nu se incadreaza in standarde devin bulimice sau anorexice. Sentimentele fata de propria persoana- cineva care sufera de bulimie nu are o parere foarte buna despre propria persoana; de obicei, ei urasc modul in care arata si ar face orice ca sa schimbe acest aspect. Stresul precum si schimbarile majore din viata unei persoane o pot determina sa recurga la actiuni de genul celora tipice persoanelor care sufera de bulimie. Familia-atitudinea parintilor are un rol foarte important. In familiile in care au existat cazuri de bulimie, exista o sansa foarte mare ca acest lucru sa se repete.

Tratamentul bulimieiSe va elabora un plan alimentar riguros, impreuna cu pacienta. Se negociaza cu aceasta greutatea tinta si se calculeaza caloriile necesare pe zi. Regimul alimentar trebuie sa contina toate principiile alimentare - proteine, glucide, lipide, vitamine si minerale.

Spitalizarea se impune cand: - greutatea este periculos de scazuta; - scaderea in greutate este foarte rapida; - exista severe dezechilibre hidrice si ale sarurilor in organism; - apare riscul suicidar, tulburari de personalitate, sau alte complicatii medicale grave. Tratamentul farmacologic consta in administrarea de antidepresive doar atunci cand este cazul.

Tratamentul psihoterapeutic implica:

- sprijinirea cu scopul dezvoltarii propriei individualitati;| - dezvoltarea unei imagini de sine pozitive si autoacceptare; - dezvoltarea abilitatilor sociale, de interactiune cu ceilalti.

Terapia cognitiva include corectarea gandurilor cu impact negativ asupra conduitei.

Concluzii.Consecintele bulimiei.

Desi bulimia nu duce la pierderi mari in greutate , aceasta dereglare comportamentala este la fel de periculoasa ca si anorexia. Consecintele bulimiei pot fi cu adevarat periculoase. Incercarea de eliminare a alimentelor dauneaza sanatatii organismului si, in situatii extreme poate cauza decesul.Vomitatul in exces face ca acidul din stomac sa se ridice in esofag si astfel apar diverse boli, printre care si ulcerul.Si dintii pot fi afectati de vomatul excesiv. In plus din cauza bulimiei organismul se deshidrateaza si pierde cantitati mari de potasiu , sodiu si clor. Fara acestea muschii,nervii si rinichii nu pot functiona normal, devin depresivi , iar o parte din ei incearca sa se sinucida. Principala cauza de deces in randul bulimicilor este sinuciderea.

Bibliografie: http://www.elady.ro/articole/Regim-si-Diete/Bulimia.html# http://www.csid.ro/health/lucruri-pe-care-nu-le-stii-despre-bulimie-si-ar-trebui-4044216/ http://sanatate.ele.ro/Medicina-Generala/Afectiuni-si-Tratamente/Bulimia-o-boala-perversa.html