REFERAT MOARA

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS ,GALATI FACULTATEA DE STIINTA SI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA: INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE

REFERAT BOLI ALE CEREALELOR

Referat

Tehnologia moraritului

ANUL UNIVERSITAR 2009-2010 I.NOTIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR A. Definitia bolii Plantele agricole sunt afectate n dezvoltarea lor de la smn pn la recoltare, precum i n perioada de pstrare, de numeroi factori biotici (microorganisme) i abiotici, care pot influena sntatea lor luat individuala i a culturii privit din punct de vedere populational. Orice tulburare care apare n structura i funciile unui organism, sub influena unui agent patogen sau de alt natur, urmat de modificri biochimice, fiziologice, citologice, histologice, anatomice i morfologice, poart denumirea de boal. La plantele de cultur, noiunea de boal are un sens practic, economic, determinat de procesul patologic care se concretizeaz n scderea cantitativ i deprecierea calitativ a produciei. Trecerea unei plante de la starea normal la cea patologic este greu de stabilit cu precizie, deoarece la nceput simptomele sunt imperceptibile dar mai trziu acestea se accentueaz inducnd schimbri evidente ce caracterizeaz starea de boal. Pentru diagnosticarea cu precizie a unei boli este necesar cunoaterea detaliat a simptomelor, care reprezint principalul criteriu macroscopic i care mbrac diferite forme n evoluia bolii n timp. Totalitatea modificrilor vizibile survenite n procesul de patogenez, alctuiesc tabloul simptomatologic al bolii. Evoluia procesului patologic trebuie privit n contextul interaciunii dintre planta gazda - agentul patogen - factorii externi. Determinarea cu exactitate a unui agent patogen presupune pe langa cunoasterea simptomelor tipice bolii si examinarea miscoscopica a acestuia. Bolile plantelor se pot manifesta, ca simptome, pe diferite organe (smn, rdcini, colet, tulpini, frunze, fructe) sau pe mai multe organe n acelai timp. Exist unele boli care au un caracter generalizat, provocnd mbolnvirea ntregii plante, cum este cazul virozelor, tracheobacteriozelor i tracheomicozelor, sau boli care ataca anumite organe ale plantei. B. Clasificarea bolilor n trecut bolile plantelor erau clasificate numai dup simptomele pe care le provocau, fiind denumite: ptri, vestejiri, finri, rugini, arsuri, putregaiuri etc. Dup etiologie (cauza bolii) bolile sunt grupate n boli neinfecioase (fiziologice) i boli infecioase (parazitare). Bolile neinfecioase se datoreaza aciunii nefavorabile a factorilor de mediu (edafici, climatici) sau tehnologiei de cultur necorespunztoare. Din punct de vedere populational al culturii agricole ,exista adesea o multitudine de manifestari de acest tip induse de tasare(strat de sol mai dens ce apare la araturi repetate la aceeasi adancime), zone cu exces de apa, exces de saruri, zone cu reziduuri fitotoxice de erbicide etc. Bolile infecioase sunt provocate de ageni fitopatogeni(virusuri, microorganisme,alge, plante superioare parazitare). Bolile infecioase se clasific dup mai multe criterii i anume: a) dup natura agentului fitopatogen: viroze - boli produse de virusuri micoplasmoze - boli produse de microorganisme de tip Mycoplasma bacterioze- boli produse de bacteriiUniversitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

2

Referat


micoze- boli produse de ciuperci antofitoze- boli produse de antofite semiparazite i holoparazite; b) dup evoluia i durata procesului patologic, exist: boli acute(ritm de dezvoltare rapid); boli cronice(ritm de dezvoltare lent); c) dup caracterul infeciei se deosebesc: boli localizate(majoritatea) boli generalizate(viroze, micoplasmoze,traheobacterioze,traheomicoze); d) dupa aria de raspandire, deosebim: boli epidemice sau epifitii(se raspandesc cu viteza mare, ocupa suprafete intinse, provoaca adevarate invazii insa apar periodic); boli endemice sau endemii,sunt cantonate intr-o anumita regiune,se manifesta an de an cu o intensitate variabila; In funcie de localizarea agenilor fitopatogeni, de mecanismele de transmitere a bolilor de la un an la altul i de mecanismele de rspndire n cursul perioadei de vegetaie, bolile plantelor se, pot clasifica n 4 categorii, prezentate n tabelul 4. Tabelul 4 Clasificarea ecologic a bolilor infecioase I. Infecii de sol sau radiculare Exemplu : nnegrirea bazei tulpinii grului, putregaiul alb II. Infecii seminale Exemplu : cornul secarei, mlura grului III. Infecii ce se realizeaz prin aer i n picturile de ap, foliar i pe tulpini Exemplu : rugina brun a grului, rugina coronat a ovzului IV. Alte tipuri de infecii (vectori, seminale etc.) Exemplu : piticirea galben a cerealelor Aceast clasificare ecologic are o importan deosebit deoarece permite s se neleag mai bine modul n care se realizeaz sistemele de protecie integrat fa de boli. Cnd se trece la elaborarea msurilor de protecie a plantelor pe baza cunotinelor ecologice mai aprofundate, bolile se clasific n 4 categorii : a) Boli principale, care se ntlnesc an de an n cultura agricol din zon i care produc pierderi de recolt ce impun lucrri sistematice de protecie. De exemplu : mlura grului etc. b) Boli secundare, care se ntlnesc n cultur agricol, dar pot produce pierderi numai n unii ani i impun n aceste condiii lucrri de combatere. De exemplu, ptarea n ochi a bazei tulpinilor de gru, septorioza grului, rincthosporioza ,etc. c) Boli potenial pgubitoare, care se ntlnesc n culturi dar, de regul, nu produc pierderi. d) Bolile produse de patogeni polifagi (Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Rhizoctonia solani etc), care, n funcie de cultur i zon, se pot ncadra n una din primele 2 categorii de boli. Aceast clasificare are o importan ecologic deosebit, deoarece sistemul de protecie al culturilor agricole se construiete numai pe bolile principale, diminund deci considerabil presiunea substanelor chimice asupra agrobiocenozei ; pentru bolile secundare tratamentele intervin mult mai rar i numai atunci cnd acestea se justific economic.

Universitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

3

Referat


II. BOLILE CEREALELOR

1. Boli ale cerealelor produse de mucegaiuriMucegaiurile fitopatogene pot provoca imbolnavirea plantelor cerealiere dand boli ca: rugina, malura, taciunele, cornul secarei, fusariozele s.a a. Rugina este o boala intalnita la grau, secara, porumb, ovaz si unele plante industriale , medicinale, legume si arbori. Este produsa de mucegaiuri ce apartin subdiv. Bazidiomycotina , ordinul Uredinales, genul Puccinia. Ordinul Uredinalelor cuprinde aproximativ 4000 de specii de mucegaiuri ; in flora micologica a tarii, uredinalele sunt reprezentate de 439 specii care pot parazita 1279 plante superioare in functie de virulenta si spectrul de actiune. Efectul parazitar al ruginilor asupra cerealelor se manifesta printr-o pierdere insemnata a productiei ca urmare a tulburarilor fiziologice si de dezvoltare a plantei.Granele ruginite cad usor cand sunt atacate in toamna ,rezista mai greu la temperaturile scazute din timpul iernii.Plantele infectate cu agentii producatori ai ruginii pierd excesiv apa prin transpiratie; astfel plantele moderat atacate transpira cu 20-60% mai mult decat plantele sanatoase, iar cele puternic infectate cu 200-300% mai mult.Concomitent cu pierderea in apa, are loc o crestere a permeabilitatii celulare si o scadere in intensitate a procesului de fotosinteza ,incat este stanjenita acumularea de substante de rezerva in boabe. Aceste modificari fiziologice se reflecta negativ in dezvoltarea plantei; in general tulpinile si spicele sunt mai scurte, iar numarul spiculetelor in spic este mai mic.Aceste modificari conduc la o scadere in greutate a boabelor cu aproximativ 5-25%, datorita reducerii cantitatii de proteine glutenice, a poliglucidelor ; ca rezultat final boabele isi pierd sticlozitatea ,se zbarcesc, devin sistave si capata o culoare galben-deschisa caracteristica. Din grau atacat de rugina se obtine prin macinare o faina de calitate slaba , cu proprietati de panificatie scazute. In tara noastra, la cereale se intalnesc trei tipuri de rugini: rugina bruna, rugina neagra si rugina galbena , denumiri date dupa culoarea unor pustule ce apar pe tulpini si frunze , la plantele infectate. Ciclul de dezvoltare al agentilor ruginii ,este foarte complex , in cursul evolutiei se intalnesc mai multe tipuri de spori caracteristici pentru diferitele etape de dezvoltare ale bolii. Rugina bruna a graului( Puccinia recondita f.sp. tritici) este cel mai frecvent intalnita si apare cea dintai, urmata de rugina galbena si cea neagra. Boala este rspndit n toate zonele de cultur ale grului, unde apare n fiecare an i produce pierderi medii de 5 % din recolt. La noi n ar este considerat ca fiind cea mai periculoas rugin a grului. Rugina bruna a graului se caracterizeaza prin aparitia unor pustule mici (0,5-0,8/1-2 mm) de forma ovala , de culoare bruna, raspandite pe fetele frunzelor si mai rar pe tulpina. Grupurile de spori sunt la nceput subepidermice, apoi epiderma crap i sunt pui n libertate sporii de culoare glbui. Atacul se extinde de la frunzele inferioare spre cele superioare i uscarea lor are loc n aceeai ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare i grupuri de spori de var, n timp ce la soiurile hipersensibile apar doar zone brune fr sporulaie. Spre sfritul perioadei de vegetaie, pe partea inferioar a limbului frunzelor, pe teci i pe tulpini apar grupuri negre, subepidermice de spori de rezisten .Universitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

4

Referat


n cursul perioadei de vegetaie, n toamn i n primvar, ciuperca se rspndete prin spori de var. n timpul iernii rezist sub form de miceliu de rezisten n esuturile frunzelor sau sub form de spori de var, dac iernile nu sunt prea geroase. Ultimele generaii de spori care apar n var, asigur infeciile pe plantele tinere din samulastr i apoi sporii formai pe acestea vor infecta grul rsrit n toamn. Sporii germineaz la temperaturi cuprinse ntre 2-32oC, cu un optim de 10-22oC, n condiii de umiditate maxim. Sporii de rezisten nu joac nici un rol in evolutia ciupercii chiar daca pot germina deoare ce in flora tarii noastre nu exista o planta gazda pe care sa se produca infectii. Cea mai eficient msur de prevenire a apariiei acestei rugini este cultivarea de soiuri rezistente, ns acest lucru se realizeaz greu, din cauza specializrii variate a ciupercii. Depirea epocii optime de semnat, sensibilizeaz grul la aceast boal la fel ca i ngrarea excesiv cu ngrminte pe baz de azot. Arturile adnci de var, distrugerea samulastrei, amplasarea corect a grului ntr-un asolament, sunt lucrri ce scad posibilitile de extindere a atacului acestei ciuperci pe semnturile de toamn. Cutura poate fi tratat cu unul din produsele ce combat ciupercile de pe frunze. Deoarece culoarea ruginii brune poate fi confundata ca intensitate cu cea a ruginii galbene, diferentierea dintre ele se poate face prin aranjarea sub forma de straifuri a pustulelor.

Puccinia recondita. Sporii ciupercii plecati din uredospori.

Rugina bruna, uredospori+spori

Rugina bruna(Puccinia recondita) Atac puternic pe frunze

Rugina bruna(puccinia recondita)-atac generalizat prin unirea pustulelor pe frunze

Rugina bruna a secarei (Puccinia dispersa) - boala apare anual n toate culturile de secar pentru smn sau secara mas verde, dar nu produce pagube nsemnate. n anii deosebit de favorabili pentru evoluia ciupercii au fost nregistrate pagube de 8 % din producie.Universitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

5

Referat


Boala apare numai pe frunzele secarei sub forma unor pete mici, de decolorare, n centrul crora se deschid crpturi pe faa superioar a frunzei, brune-ruginii, pline cu spori de var. Gruprile sporilor de rezisten care au form eliptic asemntoare cu forma grupurilor de spori de var, au rspndire neuniform pe suprafaa frunzei, sunt negre, lucioase, la nceput subepidermice, apoi se deschid pe faa inferioar a frunzei i devin prfoase. Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar pete circulare sau alungite, albicioase la nceput, apoi galbene-portocalii, mari de pn la 3-8 mm n diametru. Rspndirea ciupercii este asigurat n tot cursul anului de sporii de var, care pot rezista att la secet ct i iarna la temperaturi sczute. Desi are gazda intermediara , pe care apar spori , infectiile pe secara, se pot face , fara aportul sporilor de pe gazda intermediara ,deci sporii de rezistenta nu infecteaza in fiecare an gazdele intermediare. Se recomand cultivarea de soiuri rezistente i distrugerea gazdelor intermediare datorit crora pot aprea n natur noi rase fiziologice mai virulente. Rugina galbena( Puccinia striiformis) Boala este cunoscut n toate zonele unde se cultiv grul, dar pagubele cele mai mari se nregistreaz n regiunile mai umede i rcoroase. Destul de frecvent avem de-a face cu atacuri foarte puternice, mai ales n sudul tarii (Cmpia Dunarii, Dobrogea, centrul Moldovei). Rugina galbena este prezenta pe toate organele plantei, mai putin radacinile. Din punct de vedere climatic boala este favorizata de vremea mai rece si umeda.Atacul ncepe din primavara, pe frunze, tulpini, continua la spic pe glume si arist si ataca chiar si boabele pe care formeaza pustule mici, galbene,portocalii, prafoase si eliptice. Pozitionarea pustulelor are loc n dispozitie lineara, n siruri longitudinale, una lnga alta, sub forma de striatiuni. La atacuri puternice striatiunile sunt extrem de numeroase, ocupnd cea mai mare parte a limbului. Particular la aceasta rugina este formarea de pustule cu uredospori galbene si prafoase la baza glumelor sau ntre gheme si bob. Rugina galbena produce cele mai mari pagube la gru. Atacul masiv conduce la reducerea MMB si la diminuarea nivelului recoltei cu 40-50%. Supravietuirea peste iarna a bolii are loc sub forma de uredospori sau sub forma de miceliu pe samulastra sau cereale de iarna. Acestea constituie sursele de infectie pentru cerealele de primavara. Nu se cunoaste o alta gazda pentru rugina galbena. Cercetrile asupra rezistenei soiurilor de gru la rugina galbena au evidentiat faptul ca in Romania exista acum 13 rase fiziologice dintre care cea mai raspandita este rasa 20 A. Msurile de igien cultural, de fertilizare echilibrat ca i toate msurile agrotehnice ce asigur condiii optime pentru plante, sunt indicate pentru prevenirea atacului acestui agent patogen.

Rugina galbena(Puccinia striiformis) Puccinia striiformis,uredosporiUniversitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

Rugina galbena 6

Referat


in diferite faze de evolutie

pe frunza

Rugina neagra(Puccinia graminis) Boala cunoscut sub numele de rugina liniar, rugina paiului sau rugina neagr, este rspndit n toate rile cultivatoare de gru i a produs pagube nsemnate. Apariia simptomelor produse de rugina neagr are loc foarte trziu, ctre sfritul perioadei de vegetaie. Pe tulpini, pe tecile frunzelor i uneori chiar pe ariste, apar crpturi n care se observ la nceput un praf rocat apoi un praf negru. Ciuperca rezist peste iarn sub form de spori de rezisten sau sub form de miceliu de infecie n mugurii lstarilor de dracil. Sporii rezultai din germinarea sporilor de rezisten asigur infeciile primare de pe frunzele de dracil i mahonie. Rspndirea ciupercii n primvar se face prin intermediul sporilor, ce multiplic infecia pe plantele gazd intermediare, dracil i mahonie.Sporii formati pe plantele gazda pot germina 3-6 saptamani la temperaturi de 5-18 oC. Sporii de vara care apar pe grau, pot germina imediat daca exista o umiditate atmosferica mare(99%) si o temperatura intre 2-31 oC cu optim la 20oC. Dac grul este puternic luminat i atmosfera este uscat, procentul de germinaie, ca i numrul infeciilor produse de sporii de var scade foarte mult. Chiar dac sporii de var dau infecii pe samulastr sau pe grul semnat n toamn, miceliul de infecie piere iarna. Sporii de rezisten nu pot germina imediat, au nevoie de o perioad de maturaie.n primvar, dup ce au rezistat la temperaturi sczute (chiar -25oC), germineaz la temperaturi cuprinse intre 5-34oC. Temperaturile mai mari de 35oC i atmosfera uscat le distrug facultatea germinativ. Msurile ce se pot lua mpotriva acestei rugini se refer la distrugerea plantelor gazd intermediare i la evitarea atacului ciupercii pe gru prin cultivarea de soiuri rezistente sau soiuri precoce, care datorit maturizrii rapide, nu mai pot fi infectate de sporii apruti pe plantele gazd intermediare. n ara noastr au fost identificate 12 rase fiziologice (din cele 300 existente n lume) ale ciupercii, dintre care rasa 34 este cea mai rspndit, urmat de rasa 21 i 14.

Puccinia graminis(rugina neagra) este prezenta pe tulpini , frunze si alte organe Rugina neagra (Puccinia graminis) Puccinia graminis(rugina neagra).Uredosporii erup si sporii pleaca

Rugina porumbului (Puccinia sorghi) Boala este puin rspndit n ara noastr, ea fiind semnalat doar n nordul Moldovei i Transilvaniei. 7


Referat


Agentul patogen atac spre sfritul perioadei de vegetaie, cnd pe frunze apar pete glbui, ntre nervuri, vizibile pe ambele fee. n dreptul petelor, subepidermic, se formeaz lagre de spori de var, eliptice, de 1 mm lungime, de culoare brun-deschis. Ceva mai trziu apar lagrele cu spori de rezisten, brune-negricioase care pot produce n frunz crpturi pline cu un praf negru. n ara noastr, aceast ciuperc ce are ca plant gazd mcriul iepurelui (Oxalis), de pe care sporii vin pe porumb, dar poate aprea chiar dac mcriul nu este prezent, cci sporii de var-toamn rezist pe resturile de frunze n depozitele de furaje, de unde sunt dui n anul urmtor de vnt sau de insecte i ajung din nou pe porumb. Atacul este mai grav pe culturile semnate trziu sau pe hibrizii cu o perioad mai lung de vegetaie . Se recomand distrugerea resturilor vegetale infectate, sau mcar ndeprtarea acestora de pe viitoarele tarlale de porumb, cultivarea de hibrizi cu perioad mai scurt de vegetaie n zonele unde boala se manifest an de an i practicarea unor araturi adanci care sa bage in sol resturile vegetale infectate. b. Malura este o boala intalnita la grau si secara. Este produsa de catre mucegaiuri din subdiv. Bazidiomycotina , ordinul Ustilaginales , familia Tilletiaceae , genul Tilletia . Cel mai reprezentativ este Tilletia tritici, agentul producator de malura la grau. Mlura comuna(Tilletia caries, Tilletia foetida) este n prezent cea mai rspndit boal n zonele colinare ale globului i ale rii noastre. Boala este periculoasa att prin reducerea nivelului recoltei, dar mai ales prin distrugerea calitatii - a inducerii mirosului de peste stricat generat de trimetil-amina, o substanta toxica. Plantele atacate se recunosc destul de dificil pn la nspicare, deoarece singurele simptome evidente sunt scderea nlimii cu 10-20 % i uoara colorare n verde-albstrui a frunzelor. La ieirea din burduf se constat c spicele mlurate au mai multe boabe n spiculee, toate spiculeele sunt cu semine (chiar i cele de la vrful i baza spicului) iar poziia spicului rmne dreapt pn la recoltare. Din cauza seminelor care sunt i mai lungi i mai groase dect cele sntoase, glumele i paleele sunt ndeprtate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. Seminele au lanul ventral puin pronunat i o culoare nchis (cenuie), deoarece n interiorul lor este o mas prfoas de spori negri. La treierat seminele total distruse se sfrm uor iar grul capt un puternic miros de pete stricat .Uneori n interiorul bobului exist numai pungi cu spori ,din care cauz acestea se sfarm iar sporii din interior, vor produce infecii n toamn, dac nu se trateaz grul cu fungicide sistemice(cele ce pot opri evoluia ciupercii din interior). Ciclul evolutiv al ciupercii se desfoar pe un an agricol, infecia are loc n toamn n timpul germinrii iar manifestarea bolii se observ abia la nspicat. La treier seminele mlurate se sparg i pun n libertate sporii, care se depun pe seminele sntoase, fiind gsii pe anul ventral sau pe periorii de la vrf. La semnat, seminele netratate, aduc sporii n sol i cnd germineaz grul la 14-16oC i umiditate suficient, germineaz i sporii produc o coroan de sporedii(spori mici ). Acestea se unesc prin canale (n forma literei H) i apoi dau natere la filamente de infecie. Uneori, pe sporedii nainte sau mai adesea dup conjugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca n sol. Miceliul infecios ptrunde n plant pe la baza plantei sau prin rni. Atacul are loc la 9-12oC n condiii de 60 % umiditate a solului i dureaz pn cnd plantele au 2 cm nlime. Miceliul crete n acelai ritm cu planta, ajunge n spic, unde n final va aprea o masa de spori negri . Dac epoca optim a fost depit i grul a fost din greeal semnat prea adnc, atacul de mlur este mult mai puternic. Soiurile de gru de toamn sunt mai sensibile dect grul de primvar . Pentru separarea boabelor malurate de cele sanatoase , se face o curatire prin spalare, cand boabele malurate care au o masa specifica mai mica comparativ cu cea a boabelor sanatoase,vor pluti la suprafata apei. In cazul in care nu se realizeaza aceasta separare , prin macinare sporii de malura ajung in faina si ii imprima o culoare inchisa si un miros specific. Painea preparata din aceste fainuri are o culoare cenusie si un miros neplacut ; prin ingerare , sporii de malura pot provoca excitarea glandei salivare si dereglari gastrointestinale , de aceea painea nu esteUniversitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

8

Referat


admisa in consum. Pentru curatirea boabelor de cereale de sporii de malura aderenti , se face o spalare repetata , iar pentru indepartarea mirosului de trimetil amina , se practica incalzirea cerealelor. n vederea obinerii unor culturi sntoase se impun urmatoarele masuri : araturi adanci de vara pe tarlalele ce au avut grau malurat, loturile semincere sa fie semanate la epoca optima , la adancimea optima si cu grau tratat.

Tilletia foetida spori fotografiati la microscop Malura pitica (Tilletia controversa) este o boala cu intindere mai redusa comparativ cu malura comuna.Se gaseste insa pe intregul teritoriu cultivat cu grau din Romania. Desi atacul este asemanator cu al malurii comune, deosebirea apare ndeosebi n marimea taliei care, asa cum reiese si din denumire, este mai mica dect la Tilletia caries. Este prezenta att la gru ct si la secara. Spicele sunt mai zbrlite iar boabele sunt mai scurte si mai umflate, mai rezistente dect la malura comuna, dar pline cu aceeasi masa compacta, negricioasa de spori cu miros de trimetil - amina (peste stricat). Spre deosebire de malura comuna, cea pitica se transmite de la un an la altul, mai ales prin sporii aflati la suprafata solului si foarte putin prin cei de pe seminte. Sporii rezista n sol 7 9 ani si germineaza numai la suprafata solului datorita cerintelor lor fata de lumina. Sporii germineaza la temperatura scazuta 5 6oC si la lumina slaba. Infectia plantelor are loc de toamna la circa 25-40 zile dupa semanat. Infectia continua si mai trziu daca vremea permite, mai ales n toamnele lungi si iernile ntrziate. Ciclul evolutiv, anual, este similar cu cel al malurii comune. Factorii care favorizeaza boala sunt: monocultura sau rotatiile scurte, semanatul prea n fata, epocile ntrziate de semanat , solurile acide si nutritia dezechilibrata , prea bogata in azot.

Spic atacat de Tilletia caries

Tilletia controversa spori fotografiati la microscop

Tilletia controversa boabe atacate


9

Referat


c. Taciunele este o boala produsa de mucegaiuri din subdivid. Bazidiomycotina , ordinul Ustilaginales , familia Ustilaginaceae , genul Ustilago si este intalnita la cereale si ierburi furajere. Taciunele este considerat una din principalele boli ale cerealelor , cu repercusiuni grave asupra productivitatii. Combaterea bolii taciunelui se realizeaza prin distrugerea plantelor atacate si folosirea de soiuri rezistente la infectia cu Ustilago. Taciunele zburator este provocat de Ustilago tritici , care paraziteaza plantele de grau , producand pagube imense. Plantele infectate se dezvolta mai greu, raman mai mici si inspica inaintea celor sanatoase. Imediat dupa inspicare ,mucegaiul distruge in intregime ovarele, staminele ,paleele si glumele spiculetelor, in afara de axa centrala a spicului de grau , incat spicul palntelor bolnave prezinta forma unei mase negricioase , pulverulenta, alcatuita din chlamidospori , de parca ar fi ars de foc. Dupa ruperea membranei , vantul raspandeste pulberea de spori si din fostul spic ramane doar axul. Atacul se observa uneori numai la spicul tulpinii principale , alteori si la spicele fratilor. Ciclul evolutiv al ciupercii se dezvolta in doi ani agricoli , in primul an are loc infectia florala iar in anul urmator se vor putea observa simptomele de atac. Raspandirea ciupercii in lan se face prin spori (chlamidospori) dusi de vant ,iar de la o tarla la alta transmiterea ciupercii se face prin intermediul semintelor infectate. Pentru oprirea raspandirii agentului fitopatogen , se poate distruge miceliul interior prin metoda de tratare termica a boabelor si anume prin mentinerea lor la 28- 32 oC timp de 4 ore si apoi la 50 - 53 oC timp de 7 minute, urmata de racirea in apa rece si uscare. Prin acest tratament miceliul este distrus , iar capacitatea de germinare a semintelor nu este modificata.

Ustilago tritici. Masa prafoasa de spori care ocupa continutul boabelor de grau.

Spori de Ustilago tritici (taciunele graului)

Ustilago tritici. Boabe pline cu miceliu gata sa exlodeze in spori.

Taciunele porumbului este o boala frecventa in toate tarile cultivatoare de porumb, iar in Romania produce pagube evaluate intre 2,5 5% din recolta si este produsa de Ustilago maydis.Universitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

10

Referat


Boala se manifesta prin aparitia pe planta bolnava a unor tumori (umflaturi) de diferite dimensiuni,mai ales localizate pe stiuletele pe care il distruge in intregime . In locul boabelor se dezvolta tumori albe cenusii pline cu o masa pulverulenta de chlamidospori sferici brun negri. Tumorile se pot forma si in varful tulpinii , la noduri si chiar pe radacinile plantei de porumb. Aceste noduri pot ajunge la dimensiuni de 10 -15 cm in diametru si sunt acoperite cu o pielita subtire, care se rup usor punand in libertate chlamidosporii care au acelasi ciclu de dezvoltare ca si in cazul graului. Sporii de rezisten formai n tumori rmn n sol, au o perioad de repaus i dup germinare formeaz spori care produc infecii locale prin rni, mai rar prin stomate sau prin strpungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este nevoie de o temperatur de 8-36oC (optima 26-30oC) i de o umiditate ridicat. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspt sau cu ngrminte pe baz de azot, sensibilizeaz plantele la atacul de tciune.Atacul larvelor sfredelitorului porumbului sau grindina, provoac rni prin care ciuperca ptrunde si produce infecii. Se recomand o rotaie corespunztoare, o fertilizare echilibrat, combaterea duntorilor, recoltarea prin scoaterea plantelor ntregi din lan i cultivarea de hibrizi rezisteni.

Tciunele comun al porumbului - Ustilago maydis a - atac pe tulpin; b - atac pe tiulete

Mucegaiurile din genul Ustilago mai pot produce boala si la orz , ovaz. Taciunele zburator al orzului este provocat de Ustilago nuda , boala fiind comuna in toate zonele unde se cultiva orzul. Este una din cele mai raspndite si mai pagubitoare boli ale acestei culturi care produce pagube ce pot ajunge usor la 15%. Boala se comporta la fel ca la gru. Ciuperca poate fi combtut numai prin tratarea seminelor cu fungicide sistemice, ce vor ncetini ritmul de diviziune a celulelor miceliului infecios, aa nct la formarea spicului, miceliul s se gseasc n zonele bazale ale tulpinii i s nu poat infecta florile. Taciunele imbracat al orzului (Ustilago hordei) se deosebeste de Ustilago nuda prin faptul ca spicul isi pastreaza forma normala. Ca de obicei n locul boabelor se formeaza o pulbere neagra alcatuita din clamidospori ce ramn pna la recoltare acoperiti cu un nvelis subtire, argintiu si persistent .Chlamidosporii nu sunt antrenati de curentii de aer ca la taciunele zburator. Infectia are loc cu sporii de pe boabe si de aceea boala poate fi usor combatuta prin baituirea semintelor cu fungicidele specifice. Efectele ei distrugatoare din anii anteriori s-au diminuat semnificativ.


11

Referat


Ustilago nuda la orz. Pielita protectoare s-a rupt, sporii au fost luati de vant si au infectat alte spice sanatoase. Ustilago nuda la orz.Persista la spic pielita protectoare. Ustilago nuda - chlamidospori

Ustilago hordei cuprinde intreg spicul Taciunele zburator negru (Ustilago nigra) aceasta boala a orzului este semnalata in toate tarile cultivatoare , dar are o mai mica importanta , pentru ca apare sporadic si este usor de prevenit. Spicele atacate sunt transformate ntr-o mas de spori sub form de pulbere de culoare neagralbstruie, reinut de o membran fin argintie. Masa de spori nu se rspndete la fel de uor ca i cea de la tciunele zburtor . Ciuperca se rspndete prin intermediul sporilor n perioada dintre nspicare i maturare sau chiar n timpul recoltrii. Sporii rmn pe suprafaa seminelor i dac acestea sunt semnate fr a fi tratate, infecia se va produce n timpul germinrii iar manifestarea bolii va aprea n var. Ciuperca se poate transmite i prin intermediul sporilor din sol mai ales n regiunile secetoase. Sporii germineaz lng smn, apare miceliul de infecie ce ptrunde prin colul tnr n plantul. Miceliul crete odat cu planta i va distruge spiculeele. Infectarea plantulelor se face cu uurin dac solul are umiditatea de 50 % i dac temperatura este cuprins ntre 10-30oC. ntruct sporii ciupercii se gsesc adereni la semine, tratamentele efectuate cu fungicide de contact ar fi eficiente dar, cum orzul poate fi infectat simultan cu toate cele trei specii ale genului Ustilago, se vor face tratamentele la seminte cu fungicidele recomandate pentru combaterea tciunelui zburator.Universitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

12

Referat


Taciunele zburator al ovazului (Ustilago avenae) - boala este cunoscut n toate rile cultivatoare de ovz dar produce pagube mari (10-15 %) numai n cazul n care nu s-au fcut tratamentele seminale obligatorii. Plantele bolnave se pot recunoate uor n lan n momentul premergtor apariiei paniculelor cnd, burduful este de culoare galben-verzuie i se deschide mai trziu dect la plantele sntoase. Paniculele bolnave sunt drepte, cu ramificaii puin rsfrnte i cu spiculeele distruse, transformate ntr-o pulbere brun-negricioas de spori. Glumele pot fi total sau parial distruse, n acest ultim caz, partea lor superioar persist i formeaz deasupra masei de spori un nveli fragil, ce se rupe i sporii sunt mprtiai de vnt . n funcie de modul de raspndire al masei sporifere ce poate fi mai mult sau mai puin compact, se disting dou forme ale bolii: - forma de tciune zburtor moale, ce apare pe vreme secetoas i clduroas i se caracterizeaz prin distrugerea total a paniculului i rspndirea rapid a sporilor; - forma de tciune zburtor tare, ce apare pe vreme rcoroas i umed i se caracterizeaz prin distrugerea parial a paniculului (numai spicule]ele inferioare). Masa sporifer este dur, compact i se rspndete greu, abia la recoltare. Rareori se poate constata i atacul ciupercii pe frunze sub form de dungi negre pulverulente. Ciuperca se rspndete n timpul nfloririi ovzului prin sporii de rezisten purtai de vnt, iar de la un an agricol la altul va rezista n seminele infestate sau infectate . Se recomand cultivarea soiurilor rezistente i tratarea preventiv a seminelor cu fungicide sistemice. d. Cornul secarei este o boala produsa de Claviceps purpurea , micromicet care poate parazita secara si alte graminee. Cornul, cornua sau pintenul secarei este o boal cunoscut n toate zonele unde se cultiv secara. Pagubele cantitative produse de aceast boal sunt mici, dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezent i pe gramineele din flora spontan i depreciaz calitativ furajele. Boala apare pe spice n perioada nfloritului i maturitii spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picturi de lichid vscos i dulceag. n aceste picturi se gsesc sporii ciupercii. n locul seminelor, ciuperca formeaz scleroi de 2-4 cm lungime i 3-6 mm grosime, care au o structur dens, fiind alctuii din micelii mpletite strns. La exteriorul lor exist un strat, de culoare neagr-violacee, iar interiorul este de culoare alb. Scleroii conin substane foarte toxice pentru om i animale . Ciuperca rezista in timpul iernii sub forma de scleroti din care iau nastere fructificatiile ciupercii. Infectiile primare sunt asigurate de sporii din fructificatiile ce ies din sol , iar cele secundare se fac prin internediul sporilor ce apar pe spic in picaturi vascoase si sunt dusi pe alte spice de vant sau de insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultur la alta se face prin intermediul scleroilor rmai n sol, sau a celor care la recoltare ajung ntre seminele de secar. ntruct substanele coninute de scleroi sunt toxice, se impune controlul calitii furajelor i a seminelor de secar folosite la furajarea animalelor. Industria farmaceutic folosete scleroii obinui n culturile de secar infectate artificial pentru obtinerea unei substane (ergotin) care poate opri sngerarea rnilor, pentru separarea unui acid (acidul sphacelinic) care produce contracia muchilor netezi i este regsit n perfuziile indicate n naterile grele, a substanei cornutin ce are aciune asupra sistemului nervos . Folosirea in alimentatie a painii obtinuta din faina, in care la macinare au patruns scleroti , provoaca boala numita ergotism. Intoxicatiile grave se obtin cand exista un continut de 1 2% sleroti in ratia de paine consumata in 24 ore. Gradul de toxicitate al sclerotilor depinde atat de continutul lor in substante toxice cat si de durata de pastrare a cerealelor ; cu cat durata de conservare este mai lunga , se reduce toxicitatea. n vederea limitrii atacului de Claviceps sp. se recomand curarea seminelor prin triorare nainte de semnat i cultivarea de soiuri cu perioad scurt de nflorire, pentru ca s nu existe o perioad mare n care s se poat realiza infeciile. 13


Referat


Scleroi de Claviceps purpurea i spice atacate

Fusariozele cerealelor sunt boli provocate de mucegaiuri din subdiv. Deutermomycotina, genul e. Fusarium (moniliforme, graminearum, roseum,s.a) si sunt raspandite in regiunile cu climat umed , mai frecvent la grau ,secara si porumb. Sub actiunea mucegaiurilor fitopatogene se poate produce distrugerea capacitatii de germinare a semintelor, putrezirea plantulelor abia iesite din pamant , modificari ale tulpinii si spicului in functie de gradul de infectie si stadiul de dezvoltare al plantei in momentul infectiei. Sporii mucegaiului cazand pe diferite organe ale plantei formeaza un miceliu care prin intermediul hifelor patrunde in tesutul vegetal ; mucegaiul poate forma un miceliu si in sol si sa infecteze sistemul radicular al plantei . Cand umezeala relativa a aerului este mai mare de 75%, mucegaiul poate sa se dezvolte si pe tulpina care se ingalbeneste si adeseori se acopera cu un miceliu de culoare roz, pe care se formeaza conidispori septati in forma de secera. Uneori si boabele pot sa fie infectate ; in acest caz embrionul nu se dezvolta normal , boabele sunt mici, zbarcite si isi pierd capacitatea de germinare.Daca infectarea se face in stadiul de coacere, boabele infectate nu se diferentiaza de cele normale.Dupa insamantarea boabelor infectate , mucegaiul germineaza si se dezvolta paralel cu o noua planta care nu rezista mult si se usuca. Fusariozele conduc la o scadere in masa boabelor si inrautatesc caliatile de macinis si de panificatie.Aceasta este datorata faptului ca mucegaiul patrunzand in bob determina modificari in compozitia chimica degradand partial glucidele si protidele. Unele specii pot elebora in plantele infectate, substante toxice de tipul glucozidelor , care ajungand in paine, prin consum produc intoxicari caracteristice, insotite de stari de voma, ameteli. Toxinele secretate de mucegaiurile de genul Fusarium , rezista la tratamentele termice. Astfel la 80oC sunt necesare cateva ore pentru a se obtine o scadere a actiunii toxice, incat tratamentul termic nu este economic, mai ales ca in aceste conditii se reduc si calitatile de panificatie ale fainii.


14

Referat


Simptome de fusarioza graului (Fusarium graminearum)

Fusarium nivale pe tulpinile de gru

Fusarium nivale miceliu timpuriu usuca

Fusarium nivale pe spice. Acestea se devreme si dispar

f. Boli specifice porumbului, produse de mucegaiuri Stiuletii si boabele de porumb , datorita particaritatilor morfologice si dificultatilor intimpinate la uscare , pot sa sufere alterari atat in perioada de recoltare, cat si in perioada de pastrare. Mai frecvente sunt: Putrezirea cenusie a porumbului este produsa prin dezvoltarea pe stiulete a lui Rhizopus maydis , dezvoltare favorizata de o clima tropicala. Aposferoza se manifesta prin aparitia intre randurile de boabe ale stiuletelui a unui strat paslos de culoare cenusie, iar pe suprafata boabelor apar picnidii de culoare cenusie .Universitatea Dunarea de Jos ,Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

15

Referat


Nigrosporoza este produsa de mucegaiuri din genul Nigrospora. Boala este cunoscuta in toate zonele unde se cultiva porumbul, si depreciaza stiuletii in depozite. Ciuperca atac n cmp, tiuleii care nu sunt bine nvelii n pnui n faza de maturare a acestora, sau pe cei dezvelii de ctre ciori. tiuleii atacai prezint un putregai uscat al rahisului (cioclului) ceea ce i face s fie sfrmicioi. Boabele de pe tiulete "joac" n alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor i n rahis se observ o coloraie cenuie produs de spori negri, care sunt n numr foarte mare . Ciuperca este dus din depozite n cmp i din cmp n depozite, de ctre molia cerealelor (Sitotroga cerealella). Aceasta depune sporii care s-au prins de franjurile aripilor, pe tiuleii dezgolii de ctre psri, sau pe cei care nu sunt bine nvelii. Sporii pot rezista n natur pn la doi ani i germineaz numai n condiii de umiditate mare i temperatur ntre 10-30oC. Hibrizii din varietatea identata i cei foarte tardivi sunt mai puternic afectai. Se recomand tratarea seminelor ce ar putea fi acoperite cu spori ai ciupercii, distrugerea moliilor care duc sporii, dezinfectarea depozitelor i distrugerea resturilor de plante pe care se pot gasi spori.

Nigrospora oryzae-putregaiul uscat al stiuletilor

Diplodioza porumbului sau putrezirea uscata , se caracterizeaza prin dezvoltarea pe stiulete a unui strat gros de mucegai de culoare alba , care patrunde si in boabe. La baza bobului se formeaza picnidii ca niste puncte negre. Boabele infectate devin mai usoare, au o culoare cenusie inchis si isi pierd capacitatea de germinare. Pe tulpini se observ o coloraie verde-glbuie a internodurilor inferioare care, n scurt timp se brunific i devin spongioase, sfrmicioase. Mduva tulpinilor este decolorat, se descompune i rmn evidente numai vasele conductoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenuie, iar pe tecile frunzelor apar pete roii-purpurii sau brune nchis. Tulpinile se frng cu uurin. Boala apare numai dac plantele sunt sensibilizate, datorit administrrii excesive a ngrmintelor pe baz de azot. Plantele atacate de sfredelitorul porumbului (Ostrinia) sau cele care prezint rni mecanice, sunt mai frecvent invadate de aceast ciuperc.

Diplodia zeae- putregaiul uscat al tulpinilor i tiuleilor: a-tiulete atacat; b-atac la nivelul nodului; c-atac pe alveole; d-fructificaie cu spori (A. Negru,1985)


16

Referat


2. Bacteriozele cerealelorBacteriozele sunt boli infectioase ale plantelor industriale ale caror agenti patogeni sunt bacteriile.Aceste boli prezinta o deosebita importanta practica, datorita frecventei si arealului de raspandire. Bacteriile pot ataca toate organele plantei, dar spre deosebire de mucegaiuri , actiunea lor ramane localizata pe organul infectat . La inceputul infectarii se produc modificari fiziologice la locul de infectie , respiratia este mai intensa , scade continutul in glucide si se scumuleaza acizi organici , urmate dev modificari morfologice concretizate prin hipertrofii, necroze, decolorari, ofilire, putrezirea radacinilor. Dintre bolile produse de catre bacterii mai importante sunt: Vestejirea bacteriana a porumbului este produsa de Pseudomonas stewarti , o bacterie sub forma de bastonas , nesporulata, imobila , Gram negativa ,aeroba. Infectia se transmite prin seminte , iar in timpul perioadei de vegetatie cu ajutorul insectelor . Pe frunzele plantelor infectate apar dungi caracteristice , care devin necrotice. Plantele raman pitice, se vestejesc , iar stiuletii sunt mici si au boabe sistave. Patarea bacteriana a porumbului este produsa de Pseudomonas halei. Prin infectarea plantei, a frunzelor sau a tuplinii , capacitatea de asimilare a plantei scade si se produce o reducere importanta a recoltei. Bacterioza cenusie a boabelor de porumb este produsa de specii ale genului Bacillus. Pe boabele bolnave se observa pete limitate, de culoare cenusiu -mat sau cenusiu galbui. Boabele sunt mai usoare si au o capacitate redusa de germinare. Bacterioza neagra este produsa de Pseudomonas translucens , o bacterie nesporulata, mobila , Gram negativa ,de dimensiuni 0,8/1 2,5m si care poate infecta graul, secara si orzul. Boala se raspandeste prin intermediul semintelor care contin bacteriile pe suprafata sau interiorul lor. Infectia se produce in sol si se transmite odata cu cresterea plantulei raspandindu-se in frunze si spic.Transmiterea de la o planta la alta , se poate face prin intermediul insectelor care prin intepaturile pe care le produc , inoculeaza si raspandesc bacteriile fitopatogene. In functie de momentul in care se produce infectia , daca aceasta are loc in prima faza de crestere, poate avea loc distrugerea plantei. Daca infectia este tarzie , pe spicele bolnave se formeaza pete negre, frunzele sufera decolorari partiale si se disting zone sau benzi de culoare neagra. Boabele infectate se zbarcesc si pe suprafata lor devin vizibile benzi negre, pline de bacterii , care folosesc substantele nutritive ale bobului pentru dezvoltarea lor si in plus distrug sistemul embrionar. Ca rezultat al acestor modificari , bacterioza neagra determina o scadere a recoltei cu procente de 15 60%.

3. Virozele plantelorSunt boli produse de virusuri si se manifesta in forme foarte variate , pentru ca acelasi virus poate produce simptome diferite, dupa planta pe care o infecteaza. Cele mai frecvente modificari produse de catre virusuri sunt: cloroza, necroza si deformatii ale organelor infectate. Cloroza se caracterizeaza prin aparitia unor pete decolorate pe organele verzi ale plantei. Cloroza poate fi generalizata si sa cuprinda intreaga planta sau sa fie localizata numai la nivelul frunzelor . Plantele clorozate se ingalbenesc , se ofilesc usor si dau o recolta slaba , in urma reducerii capacitatii fotosintetizante a plantei infectate.


17

Referat


Mozaicul se caracterizeaza prin aparitia pe suprafata frunzelor plantelor bolnave, a unor pete verzui , galbene sau albicioase, alternand cu portiuni de culoare normala sau de culoare verde inchis , fapt ce imprima frunzelor un aspect marmorat. In aceste conditii capacitatea de fotosinteza a plantei virozate se reduce ceea ce are repercusiuni directe asupra recoltei.

Mozaicul dungat al orzului

Mozaicul dungat al graului

Mozaicul european

Necrozele apar pe frunze si tulpini sub forma de pete, dungi de culoare galbena bruna si in dreptul lor tesutul este treptat distrus. Deformatiile se observa frecvent la frunze ,care se incretesc , se rasucesc si la organele florale , la care apar asimetrii sau hipertrofii . Virusurile sunt transmise de la plantele bolnave la cele sanatoase, prin intermediul insectelor, care odata cu sucul plantei preiau si virusurile. Plantele degenerate au un aspect degenerat , vegeteaza slab, raman pitice , infloresc putin , iar florile sunt in majoritatea lor sterile. La plantele cerealiere se intalnesc aproximativ 25 de boli virale. In cazul cerealelor, virozele determina o reducere importanta a productivitatii , concomitent cu o scadere a calitatilor tehnologice a boabelor.


18

Referat


BIBLIOGRAFIE1. Baicu T., Tatiana Eugenia Sean - Fitopatologie agricol. Ed. CERES, Bucureti, 1996. 2. Docea E., Severin V. - Ghid pentru recunoaterea i combaterea bolilor plantelor agricole. Ed. CERES, Bucureti, 1991. 3. Docea E., Severin V., Baicu T., Pop I. - Indrumtor pentru recunoaterea i combaterea bolilor plantelor cultivate. Ed. CERES, Bucureti, 1976. 4. Hatman M., Bobe I., Lazr AL, Gheorghie C, Glodeanu C, Severin V., Tua C, Popescu I., Vonica I. - Fitopatologie. Ed. Didactic i Pedagogic, Bucuresti, 1989. 5. Mrgritescu - Lucrri practice de Fitopatologie. Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1965. 6. Svulescu Tr., Svulescu Olga - Tratat de patologie vegetal. Ed. Acad.R.P.R., Bucuresti, 1959 7. Clemansa Tofan Microbiologie alimentara . Ed. Agir , Bucuresti , 2004 8. www.probstdorfer.ro


19

REFERAT MOARA

Documents

Transcript of REFERAT MOARA