Introducere

Migraţia populaţiei este un fenomen care a existat din totdeauna , începînd cu marea

colonizare greacă şi cuceririle romane , la Imperiul Roman , la marile migraţii ale secolului XIX

şi începutul secolului XX şi continuînd în zilele noastre , fiind o provocare ce necesită o

gestionare integrată din partea tuturor statelor lumii . Migraţia reprezintă o realitate care va

continua să existe atât timp cît vor exista discrepanţe din punct de vedere al bunăstării şi al

dezvoltării între diferitele regiuni ale lumii .

Despre migrațiile forțate ale populației de culoare , se cunoaște încă din secolul al XV-lea

, cînd aceștia erau transportați din Africa în America de Nord şi de Sud , în scopul folosirii lor ca

sclavi în gospodăriile feudale de plantaţii . Numărul negrilor deportaţi pe plantaţiile

de tutun , zahăr , cafea din Brazilia şi regiunea Caraibe , se estimează la circa 20 milioane . Acest

fenomen a contribuit la apariţia şi răspândirea noilor grupe rasiale (mulatri , metişi , zambos) ,

care în unele state din America Latină în prezent constituie majoritatea populaţiei .

Emigrația internațională trebuie considerată ca o problem gravă . În țările receptoare

obișnuiesc să se producă grave conflicte sociale și să apară unele ideologii rasiste . Însă cel mai

mare cost al migrației îl suportă cei care se deplasează pentru că se despart de familiile lor , de

cercul lor cultural . Tragedia atinge punctul maxim în cazul celor care riscă și își pierd viața în

trecerea frontierelor . În acest context , nu putem să nu facem trimitere la valurile de migrații

care zguduie , în prezent , Europa și amenință civilizația continenului .

Astăzi , în cele 52 de ţări din Africa sute și mii de oameni mor zilnic , seceraţi de

maladii , terorişti şi de speranţa într-o viaţă mai bună . Acestea sunt principalele cauze care

impulsionează migrația populației de culoare spre alte continente . Astfel , în lucrarea dată , ne-

am propus să analizăm cum tratează presa din Republica Moldova , problema migrației pe

continentul Africii .

2

Fenomenul migrației a existat dintotdeauna , concretizat prin transhumanță , invazii ,

colonizări și cruciade , sau provocate , în general , de atracția exercitată de regiunile mai bogate

asupra populațiilor mai sărace . Nu există în plus nici un exemplu în istorie al vreunei țări a cărei

influență politică și economică să nu fi beneficiat de o demografie dinamică sau de acțiunea unei

populații importante și omogene . În zilele noastre preocuparea demografică reapare datorită

riscurilor pe care le naște în producerea unor crize , la nivel local , zonal , continental sau

planetar ce ar putea influența în mod negativ ordinea socială , sau în declanșarea unor tulburări a

echilibrelor etnice sau religioase . 

Cauzele migraţiei

Organizaţia Internaţională pentru Migraţii evidenţiază factorii care stau la baza

fenomenului migraţionist şi anume :

- factori de tip push / de împingere ( nivel de trai scăzut , sărăcia , lipsa unui loc de muncă ,

probleme etnice , existenţa crizelor rezultate din dezastre naturale , accidente tehnologice

sau terorism , sau chiar a crizelor financiare , a celor politice şi a conflictelor sociale etc );

- factori de tip pull / de atragere ( nivel de trai mai ridicat , nivel al salariilor mai ridicat ,

posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai bun , experienţa reţelelor sociale , libertate

individuală etc. ) . De asemenea , pot fi puşi în evidenţă şi factori non-economici ( limba ,

contingenţa culturală şi geografică , legături de tradiţie , istorice, foste colonii ) care

afectează , de asemenea , decizia de migrare şi selecţia ţării de destinaţie .

În ultimii ani , literatura de specialitate a sesizat şi apariţia unor factori care pot conduce

la ameliorarea creşterii fluxurilor de migraţie , şi anume :

- creşterea aversiunii faţă de imigranţi a populaţiei din ţările gazdă , politicile de migraţie

ale diferitelor ţări , măsuri mai ferme împotriva migraţiei ilegale ( de exemplu , prin

veriga securităţii sporite a frontierelor ) ;

- îmbunătăţirea condiţiilor economice şi politice în ţările de origine ale migranţilor ;

- înrăutăţirea climatului economic din ţările dezvoltate pe fondul crizei globale actuale ,

relaxarea sumară , respectiv menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii în unele ţări ale UE .

3

Fiind un domeniu al mass-mediei , presa din Republica Moldova în linii generale îşi

manifestă şi ea aportul la informaţia şi prezentarea acesteia la nivel naţional şi internaţional .

Făcînd referire la migraţiile pe continentul african , în Republica Moldova acest subiect este

foarte puțin tratat, deoarece persistă o presă politizată, fiind „ticsită” cu diverse subiecte,

pamflete, articole în acest domeniu .

Subiectul Africii și a fenomenelor de pe acest continent este unul moderat în ceea ce

priveşte numărul de articole în presă sau în mass - media . Un moment important este faptul că

presa din Moldova preia informaţia la un nivel înalt , o prelucrează constant şi o publică într-o

manieră foarte restricţionată .

Pentru presa din Republica Moldova subiectul şi tematica Africii se descrie şi se crează la

modul concluziv , fără a intra în detalii pentru o abordare şi informare mai amplă şi aprofundată .

Un exemplu veridic, sunt posturile de televiziune care oferă o informaţie limitată doar la expresia

„ în concluzie ” şi niciodată nu desfăşoară informaţia la modul cel mai obiectiv .

Analizînd ştiri , informaţi, articole şi note din presă observăm că o amploare mai mare

asupra subiectului african se evidenţiază în presa săptămînală sau lunară şi posturile TV .

Posturile de radio , jurnalele zilnice şi ziarele de ocazie , sunt practic lipsite în majoritatea

cazurilor de tematică cum este Africa , migraţiile sau în general globalizarea și

multinaționalizarea .

Drept exemplu , al celor relatate mai sus, este un articol publicat pe site-ul portalului de

ştiri PRO TV :

„ Ţara nord-africană , afectată de violenţă şi de o lipsă a autorităţii statului la patru ani

după înlăturarea de la putere a lui Muammar Kadhafi , a devenit un centru major pentru

traficanţii de persoane care aduc imigranţi din Africa , la bordul unor ambarcaţiuni , către

Italia . Forţele de securitate libiene au reţinut marţi aproximativ 70 de africani la Tripoli , unde

aşteptau ca traficanţii să îi ducă la bordul unor ambarcaţiuni pentru a ajunge pe insula italiană

Lampedusa , a declarat un oficial libian de rang înalt . Cel puţin două nave , una pe care se

aflau aproximativ 250 de persoane din Senegal , Ghana , Etiopia şi alte ţări africane şi alta la

bordul căreia se aflau imigranţi din Etiopia şi Ertireea , au fost oprite în ultimele trei zile , după

ce au plecat din Libia, a adăugat acesta . ”

Concluzionînd, în articolul expus observăm a abordare mecanică şi anume se folosesc

datele concrete şi la subiect fără vreo altă dezvoltare a temei . Deci, cum am menționat anterior

este un articol relativ prea scurt pentru a sublinia nişte evenimente de talie internaţională .4

Aceeaşi ştire o găsim publicată şi pe portalul www.publika.md .

Putem observa că în presa moldovenească subiectele privind Africa sau chiar cele la nivel

internaționale se preiau de la un post la altul sau de la o sursă din afară şi expuse fără alte

precizări concrete .

În Republica Moldova , mass-media reprezintă a patra putere în stat și de aceea , aceasta

are un rol primordial în contextul dezvoltării şi răspîndirii tuturor informațiilor .

Migrația popoarelor africane nu este cel mai discutat subiect, deoarece nu este nici cel

mai de top în preferințele cetățenilor , astfel, dăm dovadă ca suntem o societate prost informată .

Un alt exemplu veridic în care societatea se identifică ca un rezultat al informării scăzute

este articolul despre imigranţii africani şi anume următorul articol publicată pe portalul Jurnal

TV :

„ Situația imigranților scapă de sub control într-un alt punct al Europei . La Milano ,

sute de imigranţi africani s-au încăierat cu forţele de ordine . Violențele au izbucnit în timpul

unui protest al refugiaților , care condamnau condiţiile precare în care sunt nevoiţi să trăiască .

Oamenii sunt mutaţi dintr-un loc în altul , în timp ce miniştrii din Uniunea Europeană vorbesc

despre solidaritate , fără să dea idei concrete pentru oprirea crizei .

Sute de imigranţi africani ajunşi la Milano se plâng că aşteaptă de luni de zile eliberarea

documentelor care le-ar permite să îşi găsească serviciu şi acuză autorităţile italiene că refuză

să le emită actele . Sunt revoltaţi şi de condiţiile în care trăiesc în tabăra organizată de Crucea

Roşie la periferia oraşului italian . Corturile sunt supraaglomerate , spun ei , şi primesc foarte

rar produsele de strictă necesitate . Aflaţi la limite , oamenii au încercat să blocheze o stradă

principală din oraş . Situaţia a degenerat în violenţe cu forţele de ordine , mobilizate să

disperseze mulţimea furioasă . ”

L același subiect, găsim și un alt articol în ziarul Timpul.

„ Numărul migranţilor ajunși în Europa după ce au traversat Marea Mediterană în

perioada ianuarie 2015 - decembrie 2016 este estimat de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite

pentru Refugiați ( UNHCR ) la circa 1,4 milioane , cifră semnificativ mai mare față de

previziunea anterioară, care a fost de circa 850.000 .

Conform unui document al UNHCR , atît anul acesta , cît și anul viitor , numărul

refugiaților veniți în Europa ar urma să fie aproximativ egal , de circa 700.000 în fiecare an ,

5

dar există posibilitatea ca în 2016 să crească , astfel că estimările actuale ar putea fi din nou

revizuite în creștere .

Potrivit ultimelor date ale Organizației Internaționale pentru Migrație ( OIM ) , numărul

imigranților arabi, africani și asiatici ajunși anul acesta în Europa era la sfîrșitul lunii

septembrie de 522.000 , aceștia provenind în special din Siria , Irak , Afganistan , Pakistan și

numeroase state din Africa , precum Eritreea , Somalia , Sudan , Nigeria etc . După ce

traversează Marea Mediterană cu ambarcațiuni puse la dispoziție de traficanți , imigranți iintră

în Europa în special prin Grecia și Italia , iar de acolo de obicei își continuă călătoria către

vestul Europei ”.

În prima sursă vedem abordarea migraţiilor africane într-o manieră privind spaţiul

european . Astfel fiind un post care are o viziune permanentă spre valorile europene şi spaţiul

european tratează acest subiect din perspectiva viziunii europene .

În sursa a doua , şi anume ziarul Timpul , vedem abordarea acestui subiect într-o manieră

mai potrivită, mult mai amplă faţă de prima sursă . Sunt oferite informaţii mai obiective, fiind

folosite cifrele şi datele concrete fapt care favorizează procesul de informare a societăţii din

Moldova .

Probabil ne întrebăm „ Care este cauza tratării diferinte a aceluiași subiect ? ”. Desigur ,

politica de informare promovată . Fiecare sursă tratează diferit , deoarece articolele sunt scrise la

fel de oameni . Din acest punct de vedere , putem evidenția atît și avantaje , cît și unele

dezavantaje . Avantajul ar fi că indiferent de felul cum este expusă informația , avem totuși un

subiect comun , deci nu se pune la îndoilă veridicitatea informației .

Însă dezavantajul primordial este numărul articolelor redus şi cantitatea limitată de

informaţie , deoarece în prezent tot mai mult vorbim despre procesul de globalizare , iar aceste

eventimente , fie indirect , însă ne vizează și pe noi.

O componentă importantă a fenomenului demografic , care exercită influenţă nemijlocită

asupra forţei de muncă şi , totodată , o caracteristică fundamentală a populaţiei zilelor noastre , o

reprezintă mişcarea populaţiei , deplasarea ei dintr-un loc in altul . Acest drept a fost recunoscut

de mai bine de 50 de ani , odată cu adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului , care

stipulează in articolul 13 faptul că orice persoană are dreptul să se mute şi să trăiască in interiorul

graniţelor oricărui stat .

6

Totodată, oricine are dreptul să-şi părăsească ţara şi să se reîntoarcă în ea . Migraţia

internaţională este fenomen care implică consecinţe demografice , sociale , economice şi

politice , care a crescut semnificativ începand cu 1980 , iar interesul pentru acest proces s-a

intensificat şi a cuprins toate regiunile Africii în special.

Cauzele care determină migraţia internaţională a forţei de muncă îşi au suportul fie în

condiţii de ordin economic din ţărilea fricane cu potenţial scăzut în toate domeniile , fie în

condiţii generale de natură politică , religioasă , culturală , ideologică , naţională , geografică sau

de altă natură .

În presa moldovenească procesul în sine este reprezentat şi redat ca un “strigăt la cer” al

populaţiei africane , iar populaţia moldovenească vede acest proces ca un război pentru

supravieţuire, ceea ce în sec XXI-lea este o problemă majoră. Spre deosebire de mass-media la

nivel internațional , cea din Republica Moldova nu foloseşte propaganda asupra acestui subiect

al africanilor, nu se folosesc poze care stîrnesc milă și nici declaraţii ale oamenilor aflaţi în

dificultate .

Pentru a ne aprofunda în subiect vom apela la un articol succint din mass-media

moldovenească , pentru a înţelege esenţa evenimentelor şi cum este abordat în Republica

Moldova , un naufragiul cu aproape 700 de morţi , sursa analizată fiind www.jurnaltv.md .

„ Tragedie de proporţii în Marea Mediterană . Un vas cu peste 700 de imigranţi , care

intenţionau să ajungă în Italia , s-a răsturnat la 110 kilometri de coastele libiene . Autorităţile

italiene au lansat o amplă operaţiune de salvare , dar se tem că cel puţin 650 de oameni au

murit . Potrivit presei italiene , numai 28 de imigranţi , mare majoritate provenind din țările

continentului african , ar fi supravieţuit naufragiului . Dacă cifrele se confirmă , este vorba

despre cea mai mare tregedie din istoria imigraţiei pe Marea Mediterană . ”

Portalul a preluat informația din presa străină , astfel acesta reprezintă doar

„ un împrumut al informaţiei ” și nu o tratare individualizată a subiectului.

Probabil, unul din dezavantajele majore ale mass – mediei din Republica Moldova

reprezintă împrumutul de informație . Acestea sunt doar traduse și expuse cetățeanului

moldovean , însă o analiză a subiectului mai amplă , reprezintă un fenomen mai rar întîlnit .

7

Bibliografie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Originea_africană_recentă_a_oamenilor_moderni

http://www.jurnaltv.md/ro/news/2015/4/19/naufragiu-cu-aproape-700-de-morti-

10115265/

http://www.jurnal.md/ro/international/2015/8/23/peste-3000-de-imigranti-clandestini-

salvati-de-marina-italiana/

http://www.jurnaltv.md/ro/news/2015/3/7/noi-masuri-in-materie-de-migratie-10103506/

http://www.scrigroup.com/geografie/demografie/Migratia-in-lumea-

contemporana85469.php

http://jurnaltv.md/ro/news/2015/8/25/imigranti-revoltati-la-milano-10150050/

http://www.ziare.com/diaspora/imigranti/ce-fereste-romania-de-fluxul-de-imigranti-

ilegali-1377724

http://www.rostonline.ro/2013/04/migratia-si-perspectivele-demografice/

http://conspecte.com/Geoeconomia/migratia-internationala.html

http://www.timpul.md/articol/je-suis-africa-73306.html

8