Referat Literatura Română- Ion_Caracterizare de personaje

8/16/2019 Referat Literatura Română- Ion_Caracterizare de personaje

1/13

Universitatea din

Facultatea de Ştiinţe ale

Educaţiei

Pedagogia Învăţământului Primar şi

Preşcolar

Studentă:

Filiala:

Anul I

Discilina: !iteratura "omână

#emă "e$erat: Ion % de !iviu "e&reanu' (

)aracteri*area ersona+elor

- Ion

- Ana

- Vasile Baciu

- Preotul Belciug

- Titu Herdelea

1


2/13

Ion % de !iviu "e&reanu' (

)aracteri*area ersona+elor

, Ion e oera unui oet eic care cântă cu solemnitate condi iileț

generale ale vie ii- na terea- nunta- moartea. "omanul e $ăcut dinț ș

cânturi- vădit canden ate /n stilul marilor eoei.,ț

%0eorge )ălinescu'

Liviu Rebreanu, reprezentant de seamă al prozei interbelice, ctitor al romanului

românesc modern, este scriitorul căruia i se datorează adevărata trecere către realismul

obiectiv, cu tentă socială, realizată la noi abia odată cu publicarea romanului ''Ion''.

Rebreanu nu interferează în destinul epic al personajelor sale, scriitura sa rămânând,

pentru prima dată în literatura română, perfect obiectivă.1

Pe la sfâr itul lui octombrie, mai probabil în primele zile ale lui noiembrie 11,ș

Rebreanu începe transcrierea romanului, după ce trecuseră peste doi ani de la terminarea

primei versiuni inte!rale. "ntre timp, am văzut, se ocupase cu de toate, mereu fascinat de

alte lucrări, în parte realizate sau, la rândul lor amânate. "ntre!ul travaliu de transcriere a

operei se petrece în intervalul când se află la Sburătorul.2

Romanul a apărut la #$ noiembrie 1#$, după o lună i jumătate de la scriereaș

ultimei file.%

1 http://www.agerpres.ro/fux-documentare/2015/11/27/documentar-liviu-

rebreanu-in-viiunea-criticilor-literari-07-5!-1"

2 #iculae $heran% Rebreanu – amiaza unei vieți% &ucure'ti% (ditura )lbatros%

1"*"% p. 201.

+ Ibidem% p. 211%

2


3/13

&e aflăm în fa a unui scriitor obiectiv, care uime te prin puterea de a prezentaț ș

via a în compleitatea ei socială i psi(olo!ică, prin personaje surprinse în 'umila iț ș ș

precara lor realitate' '', spunea criticul literar )udor *ianu. )otodată, acesta adău!a+

&iciodată realismul românesc, înaintea lui Rebreanu, nu înfiripase o viziune a vie iiț

mai sumbră, înfruntând cu mai mult curaj urâtul i dez!ustătorul, întocmai ca înș

varietatea mai nouă a realismului european, crudul naturalism francez i rus.ș Liviu

Rebreanu însu i î i mărturisea admira ia fa ă de ăranul român, în discursul de recep ieș ș ț ț ț ț

la -cademia Română, intitulat ''Laudă ăranului român'' 1/$0+ ''"n via a altor na iuniț ț ț

ărănimea a putut avea i a avut un rol secundar, ters pentru noi, însă, e izvorulț ș ș

românismului pur i etern. La noi, sin!ura realitate permanentă, inalterabilă, a fost i aș ș

rămas ăranul''.ț /

La Rebreanu, ''via a ruralului n2are nici compleitatea eisten ei oră ene ti, dar ț ț ș ș

nici în!ustimea traiului ve!etativ. ăranul vie uie te inte!ral, însă obiectiv. 3ândirea luiȚ ț ș

e a între!ii lumi din care face parte, reac iunile îi sunt uniforme.'', sus ine 3eor!eț ț

4ălinescu, în volumul ''Istoria literaturii române de la ori!ini până în prezent''. -cesta

spunea despre romanul ''Ion'' că este ''pânza enormă, ie ită din aceste dibuiri de detaliu''ș

n.r. cu referire la nuvele scrise anterior0 ''Ion este o epopee perfectă ...0 Romanul s2a

născut viabil în ciuda scriitorului a cărui con tiin ă estetică se !(ice te inferioarăș ț șcrea iei. 5ste neîndoios că autorul ealtă pe Ion, că vede în el o fi!ură mărea ă aț ț

câmpului.'' 6ar ''în planul crea iei, Ion este o brută.''ț La apari ia romanului ''Ion'', )udor ț

*ianu îl caracteriza drept ''icoana compleă, vie fără euberan ă, bo!ată în amănunte deț

observa ie a vie ii -rdealului'', iar 7i(ail 6ra!omirescu 8 ''cel mai frumos romanț ț

românesc i unul din cele mai tipice opere de acest fel, în literatura universală''.ș 9

-stfel, romanul Ion, urmăre te destinul unui ăran sărac, Ion al 3laneta ului, dinș ț ș

satul transilvănean Pripas. 6orin a lui Ion de a avea cât mai multă avere, cât mai multț

pământ, se transformă treptat, într2o patimă distru!ătoare, ce îi va afecta pe to i cei dinț

jurul lui.

, http://www.agerpres.ro/fux-documentare/2015/11/27/documentar-liviu-rebreanu-in-viiunea-criticilor-literari-07-5!-1"

5 Ibidem.

+


4/13

Romanul Ion este realist. 5roii sunt tipuri sociale i reprezintă cate!orii sociale+ș

Ion este tipul ăranului inteli!entț 1asile 2aciu este tipul ăranului avarț Ale3andru

0laneta uș este tipul ăranului lene ț ș Florica- fata lui 7aim :prea, este ărancaț

frumoasă 0eorge 2ul&uc este tipul ăranului bo!at, mândru i violentț ș reotul 2elciug

este tipul preotului avar dar i activș #itu 4erdelea este tipul tânărului cărturar

0ro $oruș este tipul avocatului luptător social pentru drepturile românilor. 5roii

ac ionează în imprejurări tipice+ munca la câmp, via a în !ospodărie, conflictele inter2ț ț

etnice, politice, personale, fiindcă tema, eroii, conflictele, subiectul sunt luate din via aț

socială.;

Ion este la un anumit nivel tipic, fiindcă reprezintă cate!oria socială a ăranuluiț

sărac, care caută să ob ină prin mijloaceț individuale pământul fiindcă pentru el acestaînseamnă eisten a, locul în lumea satului, demnitatea. 4ompozi ia romanului esteț ț

clasică. &ara iunea are două fire care încep cu descriere drumului ce duce din -rmadiaț

spre erdelea, care este,ț ș ț

de fapt, casa familiei Rebreanu din Prislop i ne redă o ima!ine de peste drum ? casa luiș

Ion al 3laneta ului, eroul principal al romanului.ș

@ 4asa învă ătorului este cea dintâi, tăiată adânc in coasta unei coline, încinsă cuț

un pridvor, cu u a spre uli ă i cu două ferestre care se uită tocmai în inima satului,ș ț ș

cercetătoare i dojenitoareA6rumul trece peste pârâul 6oamnei, lăsând în stân!a casaș

lui -leandru 3laneta u. B a e înc(isă cu zăvorul acoperi ul de paie parcă e un cap deș ș ș

balaur pere ii vărui i de curând de2abia se văd prin spărturile !ardului@.ț ț C

Dirul Ion i firul )itu >erdelea vor urmări problemEtica satului românesc dinș

ardeal de la începutul secolului al FF2lea, apoi romanul se va inc(eia cu descrierea

aceluia i drum în sens invers, cu plecarea familiei învă ătorului >erdelea i a lui )ituș ț ș

(erdelea. 4ele două titluri se !ăsesc într2un raport complementar fiindcă firul ion

urmăre te problemele ăranilor i ale satului, iar firul >erdelea ? via a cărturarilor,ș ț ș ț

problemele na ionale, politice i sociale.ț ș G

! $eorge linescu% Liviu Rebreanu% &ucure'ti% (ditura aidea% 201,% p. 51-

52.

7 iviu ebreanu% Ion% &ucure'ti% (ditura 1001 $)3)% 1""!% p. *.

,


5/13

Romanul este realizat din două păr i, potrivit cu cele două patimi din sufletulț

eroului principal. Glasul pământului este prima parte i urmăre te modul în care Ionș ș

izbute te să2 i îndeplinească dorin a de a avea pământ, iar a doua parte,ș ș ț Glasul iubirii,

urmăre te consecin ele patimii eroului pentru Dlorica.ș ț

"n centrul romanului stă fi!ura lui Ion, monumental i simbolic prin tra!ismulș

său. 5ste un personaj realist, tipolo!ic încărcătura semantică a prenumelui+ @ )o iț

flăcăii din sat sunt varietă i de Ion@ ? 3. 4ălinescu0, natură compleă, dilematică care seț

consumă între iubire i patima pentru pământ. =ub aparen a simplită ii, Ion are oș ț ț

structură interioară complicată, cu trăiri contradictorii compleitatea este o emblemă a

personajului realist0. -ceasta pare modelată de obscure complee de inferioritate, de

sentimentul frustrării, de resentimente fa ă de tatăl care a risipit zestrea Henobiei i fa ăț ș ț

de to i @bocotanii@ care îl dispre uiesc pentru sărăcia sa. 4onstruit monumental, într2oț ț

dimensiune tra!ică, personajul lui Rebreanu este văzut ca ar(etip. Pentru el, pământul e

o sti(ie primordială @la fel de viu ca i omul@ &. 7anolescu.0. @ Ion e epresiaș

instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune inteli!en ă ascu ită, oț ț

viclenie proceduală i mai ales o voin ă imensă@ ? afirma 5u!en Lovinescu. "n viziuneaș ț

lui 3eor!e 4ălinescu, Ion apare însă ca o brută, căci @viclenia instinctuală, caracteristică

oricărei fiin e reduse i2a determinat ac [email protected] că a2l reduce pe Ion la statutul deț ț@brută@ înseamnă a simplifica neîn!ăduit de mult o structură sufletească definită prin

trăiri dilematice, prin zbuciumul fiin ei care aspiră spre demnitate i iubire într2o lumeț ș

care judecă omul după mărimea delni elor pe care le stăpâne te.ț ș 1$

Prin monolo! interior, se dezvăluie compleitatea trăirilor lui Ion, structura sa

intimă, meandrele impulsurilor care îl stăpânesc în situa ii dilematice. -semenea situa iiț ț

sunt înfruntarea cu *asile


6/13

@6ojana preotului îl fic(iuia ca un bici de foc. &umai ticălo ii sunt astfel lovi i în fa aș ș ț ț

lumii într!i. 6ar el de ce e ticălos Pentru că un se lăsa călcat în picioare, pentru că vrea

să fie în rândul oamenilor "i ardeau obrajii i tot sufletul de ru ine i de necaz@.ș ș ș

:bseva ia realizată din perspectiva naratorului omniscient se împlete te cu intero!a iaț ș ț

interioară, într2o nota ie care asociază senza ia fiziolo!ică i trăirea afectivă. Dlăcăulț ț ș

c(ipe , Iste @a fost cel mai iubit elev al învă ătorului >erdeleaAcă băiatul era silitor iș ț ț ș

cuminte@ dar @îi era mai dra! să fie ve nic înso it cu pământul@0, iute, (arnic, dar săracș ț

@toată fiin a lui ardea de a avea pământ mult, cât mai mult..@0 va reac iona de fiecareț ț

dată potrivit firii sale impulsive, cu violen ă.ț 11

4ând în ele!e că o confruntare fizică un e solu ia dramei sale, el va apela laț ț

disimulare. 4u luciditate i viclenie, î i alcătuie te cu !rijă planul ademenirii -nei. 6e iș ș ș ș

acest plan izbânde te, eroul un2 i află fericirea. Rela ia sa cu -na i cu Petri or, copilulș ș ț ș ș

ce i se na te după nuntă, o!inde te modificarea !ravă a valorilor morale i a omeniei dinș ș ș

sufletul lui Ion. 6e i e vinovat moral pentru sinuciderea -nei, el un are remu cări, cumș ș

un are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai ale o !aran ie a păstrăriiț

pământurilor lui *asile


7/13


8/13

Rămasă fără niciun reazem, lipsită de orice speran ă, în sufletul ei încol e teț ț ș

ideea sinuciderii i nici !ândul la copilul încă pera mic nu o fac măcar să amâneș

momentul mor ii. -stfel reu e te să2 i înfrân!ă spaimele i î i curmă zilele, într2o scenăț ș ș ș ș ș

ce evocă moartea ca mântuire. Reu ind să facă acest pas mare i dureros, -na seș ș

dovede te a fi puternică. 5venimentul acesta un intra în planurile lui Ion. 6ispari iaș ț

-nei lasă în urmă un mare !ol, ca i cum ar dispărea un punct de ec(ilibru între Ion iș ș

*asile


9/13

lucruri mărunte al lui >erdelea. 7odalită ile de individualizare la care face apelț

Rebreanu sunt la îndemană, 5l împlete te sc(i a bio!rafică cu observarea comportăriiș ț

personajului, a faptelor si !esturilor sale, a limbajului, a atitudinii unor personaje fa ă deț

celelalte.

6u(ovnic i educator, preotul î i cunoaste bine misiunea în satul pe care2l păstore te. 5lș ș ș

sfătuie te, îndeamnă sau mustră, după împrejurări, oamenii care2i cer ajutorul sau careș

se abat de la normele morale. Lui *asile


10/13

acesta e apreciat ca un preot fără perec(e, care nu umblă după blestemă ii, de i e destulț ș

de tânăr i văduv de atâ ia ani. ș ț 1C

4ând inspectorul >orvat, reprezentant al autorită ii un!ure ti, î i eprimăț ș ș

nemul umirea că nu aude la orele de reli!ie )atăl nostru rostit în ma!(iară,


11/13

Poet sentimental, tânărul se bucură, în ciuda conflictului dintre familia, de

simpatKa popii


12/13

adevărată fascina ie a realului. 5l declară a fi lucrat aici @într2un fel i până la un punct,ț ș

după modele vii. "n orice caz, fiecare persoană din roman pornea cel pu in de la oț

însu ire a unui om real, luându2i pentru orice si!uran ă i numele adevărat@.ș ț ș #%

2I2!I50"AFIE:

2 (ttp+MMNNN.a!erpres.roMflu2documentareM#$19M11M#CMdocumentar2liviu2rebreanu2in2viziunea2criticilor2literari2$C29;21

6 2ăr&oi- )onstanţa şi Itu- Iustina- Dicţionar de personaje literare- EdituraUniversitas- )7isinău- 899.

6 )ălinescu- 0eorge- Liviu Rebreanu, 2ucure ti- Editura Paidea- ;iculae- Rebreanu a!ia"a unei vie i ț - 2ucure ti- Editura Al&atros-ș

89?9.

2+ )l


13/13

6 0ot- @iori a i !ungu- "odica-ț ș Literatura ro!#n$- Pite ti- Editura >omina-ș

;

Referat Literatura Română- Ion_Caracterizare de personaje

Documents

Transcript of Referat Literatura Română- Ion_Caracterizare de personaje