Referat Danemarca

7/24/2019 Referat Danemarca

http://slidepdf.com/reader/full/referat-danemarca 1/18

Probleme globale în țările nordice – Danemarca

Date generale

Denumire oficială: Danemarca (Danmark în daneză) sau Regatul Danemarcei (KongerigetDanmark).

Capitala şi principalele oraşe: Copenhaga (capitala), Aalborg, Aarhus, dense

Suprafaţă: !upra"a#a peninsulară a Danemarcei este de $%.&'$ de km. Din sec. *+,

Regatului Danemarcei îi apar#in att *nsulele -aeroe, .$&& km, ct /i 0roenlanda, .12.3&&km (cea mai mare insulă din lume), teritorii cu largă autonomie administrati4ă. Danemarcaeste alcătuită din peninsula 5utlanda /i $&3 insule, cunoscute sub numele de ArhipelagulDanez, dintre care cele mai importante sunt 6eeland, -alster, -7n, 8olland, 9ornholm, :on.8ungimea litoralului ; 1.%$ km.

Diviziuni teritoriale: Danemarca este împăr#ită în $ <ude#e (amt, pl. amter) care con#in 12municipalită#i (kommune) constituite pe criteriul concentrării a minimum 2&&& de locuitori.=ntre acestea se disting unită#i administrati4e cu statut dual (municipalitate /i <ude#),Copenhaga /i -rederiksberg, care au legi proprii de organizare /i "unc#ionare. =mpreună, ele

"ormează nucleul zonei metropolitane. Amt>urile /i kommune>le sunt conduse de consiliialese prin 4ot direct. ?rimarii de @<ude# (amtmester) /i ai @municipalită#ilor (borgmester)sunt ale/i dintre membrii consiliilor.

Populaţia: 2,2B1,&B2, (estimare *nstitutul danez de !tatistică, iulie &)

Limba oficială: daneza.

Ziua naţională: 2 iunie (B$') > ziua Constitu#iei. Ani4ersarea Reginei > 3 aprilie ('$&) este considerată, de asemenea, sărbătoare na#ională.

Forma de guvernământ: monarhie constitu#ională.

1




Situaţia politică internă: e"ul statului; Regina :argrethe a **> aE ?rimul ministru; FelleGhorning>!chmidt (din octombrie &)E ministrul A"acerilor HIterne; +ill7 !J4ndal (dinoctombrie &.

Danemarca este o ară care se prezintă con4ingător, iar clien ii lor sunt în generalț ț

mul umi i. ?entru o ară cu o supra"a ă de aproIimati4 $& &&& de kmț ț ț ț (mai mică dect 8etonia

sau 8ituania i pe care cei trei 4ecini nordici ai săi o "ac să pară i mai mică) i a căreiș ș ș

popula ie abia dacă însumează 2 milioane de locuitori,ț Danemarca se situează pe locul 2 înrndul economiilor mondiale (cu mult înaintea or4egiei, -inlandei, Arabiei !audite, FongKong>ului, A"ricii de !ud, *ranului i ?oloniei, printre altele).ș

Chiar mai impresionant dect ci"ra ?*9>ului total este "aptul că o mare parte a acestuiao reprezintă produsele de calitate, att în industrie, ct i în agricultură.ș Danezii nu 4ndie"tin, însă mereu se găsesc amatori pentru produsele lor. HIporturile 4izibile depă esc, deș

obicei, importurile 4izibile. !uccesele comerciale demonstrează că danezii se bucură de unni4el de trai ridicat. ?*9>ul pe cap de locuitor, probabil cea mai uluitoare statistică, depă e teș ș

% &&& L, de innd recordul între ările membreț ț M.H., cu eIcep ia 8uIemburgului, careț

bene"iciază de anumite a4anta<e. ?opula ia Danemarcei se a"lă pe locul apte în lume înț ș

rndul ărilor cu cea mai 4rstnică popula ie i înregistrează o cre tere dintre cele mai lente.ț ț ș ș

Danemarca este ara cu cele mai mici "amilii din lume (alcătuite din , persoane),ț

iar locuitorii săi ocupă locul trei pe plan mondial în ceea ce pri4e te utilizarea tele"onului iș șlocul apte între cei mai mari băutori. De asemenea, este ara cu cea mai mare ocupare a "or eiș ț ț

de muncă din Huropa (22,BN), întrecută numai de !ingapore în restul lumii.

De ce e bucură danezii de atâta ucce!

Ca s>o luăm cu începutul, ei au "ost prin prea<mă de o lungă perioadă de timp, iar araț

nu este chiar att de mică. Danemarca nu este numai cea mai 4eche monarhie din Huropa, darcuprinde Danemarca propriu>zisă, *nsulele -aroe i încă o insulă din emis"era 4estica, delocș

de negli<at, i anume 0roenlanda. Această ultimă parte a regatului măsoară 31& de km de laș

nord la sud i &2& de km de la est la 4est. u este toată "ormată numai din ghea ă, pe 3Nș țdin supra"a ă, aceasta lipsind. 0roenlanda a "ost de "apt colonie daneză pnă în '2% i areț ș

propriul său buget încă din '1', însă rămne loială regatului i este administrată de gu4ernulș

danez. Danezii, "leIibili, le acordă locuitorilor din 0roenlanda o autonomie considerabilă.Ace tia au propriul drapel, sunt scuti i de stagiul militar i nu au aderat laș ț ș M.H.. Ca i în cazulș

or4egiei, drepturile de pescuit tind să complice procesul aderării. Mn acord similar eIistă iș

în cazul locuitorilor *nsulelor -aroe, care au doi reprezentan i în ?arlamentul danez i suntț ș

reprezenta i i în Consiliul ordic.ț ș

2




Cultura" #alorile" Fle$ibilitatea" %oleran a i Dicernământul &n afaceri unt trei dintreț ș

cele mai importante caracteritici ale danezilor'

Hi sunt în principal luterani, iar multe dintre 4alorile lor sunt protestante, împărtă iteșde 4ecinii lor nordici. Cinstea, cură enia, etica muncii, egalitarismul, dreptatea socială,ț

drepturi egale pentru "emei i spa iile publice îngri<ite stau la baza eIisten ei daneze. =nsă, înș ț ț

unele pri4in e, danezii se deosebesc în mod considerabil de al i nordici. Adesea, pri4i i caț ț ț

latini nordici, ei sunt mai comunicati4i, nepreten io i, eIpansi4i i se integrează mai u or înț ș ș ș

comunitatea interna ională dect suedezii, nor4egienii sau "inlandezii.ț

Consultarea cu colegii înainte de a lua o decizie este obligatorie, ca i în !uedia, însăș

danezilor le este mai la îndemnă acest lucru i apoi ac ionează rapid. După încheiereaș ț

discu iilor cu4enite, ei doresc autonomie i independen ă. Danezii sunt de părere că se pricepț ș ț

să ia decizii, după modelul "inlandez, într>o manieră pragmatică i urmărind un anumit scop.ș

Danezii sunt deseori ironici i sarcastici. Deoarece ei cred în egalitarismul absolut, sa4ureazăș

"ranche ea usturătoare i ironiile inteligente.ț ș

rice "ormă de lăudăro enie sau rezer4ă este taIată "ără milă, la "el ca în Australia. Danezilorș

le place să> i enumere cele zece porunci;ș

!ă nu te crezi buricul ?ămntului. !ă nu crezi că e ti egalul nostru.ș

!ă nu te crezi mai de tept ca noi.ș

!ă nu te crezi mai bun dect noi. !ă nu crezi că tii mai multe ca noi.ș

!ă nu crezi că însemni mai mult ca noi. !ă nu crezi că i se cu4ine ce4a.ț

!ă nu rzi de noi. !ă nu crezi că îi pasă cui4a de tine. !ă nu crezi că ne po i în4ă a ce4a.ț ț

3




Gotu i, dacă aceste admonestări i a4ertismente 4i se par teribile, re ine i că le pute i e4itaș ș ț ț ț

"iind potri4it de modest i moderat atunci cnd trata i cu danezii. =ntr>ade4ăr, <o4ialitatea iș ț ș

stilul lor de a"aceri aparent impasibil în general le "ace pe celelalte na ii să se simtă în largulț

lor.

Spa iul i timpulț ș

8a danezi, no iunea de spa iu se re"eră la "aptul că ei "unc ionează cel mai bine într>un mediuț ț ț

4ast, aerisit, bine proiectat i igienic. 9irourile sunt în general aran<ate cu gust i în culori 4ii.ș ș

=n ceea ce pri4e te timpul, danezii sunt punctuali, însă "ără a "ace din acest lucru o obsesie.ș

Danezilor le place să ser4ească prnzul de4reme i au un program de lucru rezonabil. Hi î iș ș

petrec timpul liber în mod creati4.

4




Cap. ?8*G*CA !C*A8O

Danemarca are un ni4el ridicat de securitate socială, care este par#ial "inan#ată prinimpozite. ?articiparea la ma<oritatea ramurilor sistemului de securitate socială danez, esteobligatorie. De aceea, nu este ne4oie să îndepline/ti nici o "ormalitate, cu eIcep#ia asigurăriide /oma< care este "acultati4ă. =n ceea ce pri4e/te boala, na/terea, condi#iile pentru copii /i

părin#i, pensiile, Danemarca este o #ară sigură. !trăinii care 4in în Danemarca sunt asigura#iai sistemul de securitate socială de îndată ce încep să lucreze. A/a cum se men#ionează în"ormularele europene (()" sunt anumite domenii care cer prezentarea unor documente pe caretrebuie să le ai la tine, pentru a e4ita perioadele de a/teptare. Hste cazul asigurării de boală /ide /oma<. ?resta#iile sociale, în Danemarca, acoperă att lucrătorii salaria#i, ct /i

independen#i /i includ următoarele ; asigurări de sănătate, asisten#ă medicală, spitalizaregratuită, indemniza#ii de boală, concediu de maternitate /i de paternitate, reabilitare

pro"esională, pensie na#ională de limită de 4rstă, pensie anticipată, pensie de urma/, aloca#ii"amiliale, asigurare pentru accidente de muncă /i boli pro"esionale, a<utorul de /oma< /i

presta#iile în bani. =n toate aceste domenii, însă, trebuie îndeplinite anumite condi#ii.

*+utorul de şoma+

Mrmătoarele persoane pot opta pentru a"ilierea la un "ond de /oma< (arbejdsløshedskasse sau pe scurt a>kasse);

Go#i salaria#ii cu 4rsta între B>32 ani Ginerii care au terminat o "ormă de pregătire pro"esională de cel pu#in B luni, care

sunt în căutare de lucru /i care se a"iliază la un "ond de /oma< în cel mult douăsăptămni după terminarea cursului de pregătire

Condiţii:

. Asigurarea de /oma<

?entru a a4ea dreptul la ob#inerea presta#iei de /oma<, trebuie;

A. !ă "ii de4enit /omer în mod in4oluntar, deoarece "ondurile de /oma< nu sunt obligate să plătească presta#ii dacă ai de4enit /omer ca urmare a unei gre4e sau a unui con"lict de muncă

.

9. !ă "ii înregistrat la ser4iciul local de /oma< ( Arbejdsformidling sau AF în daneză) ca "iindîn căutarea unui loc de muncă /i trebuie să îndepline/ti toate condi#iile pre4ăzute în schemaasigurării de /oma<, respecti4 4izite regulate la o"iciul de ocupare

C. !ă "ii în mod acti4 în căutare de lucru /i în măsură să accep#i o slu<bă

5




D. !ă "ii "ost membru al unui "ond de /oma< cel pu#in an. ?erioadele de asigurare sau muncăîn alt stat membru por "i luate în considerareE în acest scop trebuie să prezin#i "ormularulH%&, care se poate ob#ine de la institu#ia de /oma< din #ara unde ai "ost ultima dată anga<atE

H. !ă "ii "ost lucrător salariat sau independent cel pu#in 2 săptămni în ultimii trei ani.

!er4iciul militar /i anumite perioade de "ormare pro"esională sunt luate în considerare ca perioade de muncă. ?ierzi dreptul la presta#ii de /oma< la împlinirea 4rstei de 32 ani.

Prestaţiile familiale şi de maternitate

=n a"ară de regulile detaliate pentru aloca#ii /i a<utoare acordate "amiliilor cu copiidependen#i, este important de re#inut că în Danemarca se acordă o mare importan#ă drepturilor /i bunăstării copiilor. !iguran#a /i bunăstarea copiilor sunt asigurate în multe "eluri,suplimentar "a#ă de spri<inul "inanciar. Copiii sunt deseori în aten#ia dezbaterilor publice /i/tirilor. Acestea pot pri4i obiceiurile de hrană ale copiilor, siguran#a pe drum, oportunită#ile de

dez4oltare, impactul media sau noi metode de în4ă#are.

?resta#iile o"erite ;

. Aloca#iile pentru copii, acordate pentru to#i copiii sub B ani E

. Aloca#iile "amiliale (suplimentar "a#ă de presta#iile pentru copii) ;

a) aloca#ii "amiliale generale (ordinPrt bJrnetilskud) pentru copiii din "amiliile monoparentalesau cnd ambii părin#i primesc pensie de bătrne#e ("olkepension) sau pensie anticipată("Jrtidspension)E limita de 4rstă este de asemenea B aniE

b) aloca#ii "amiliale suplimentare (ekstra bJrnetilskud) pentru părin#ii izola#i ai căror copii bene"iciază de aloca#ii "amiliale generale E se acordă o singură aloca#ie "amilială suplimentarăindi"erent de numărul de copii E

c) aloca#ii "amiliale speciale (sPrligt bJrnetilskud) pentru "amillile monoparentale /i or"ani Eele sunt acordate /i atunci cnd unul din părinte, sau ambii, bene"iciază pensie de bătrne#e

6




generală sau anticipată E aceste aloca#ii pot "i combinate cu aloca#iile generale /i suplimentareElimita de 4rstă este, de asemenea, B ani.

%. Aloca#iile de "amilie numeroasă, pentru persoanele care au dat na/tere sau au adoptat doicopii sau mai mul#i, născu#i.

Pensiile

Pensia voluntară anticipată (efterløn)

8a împlinirea 4rstei de 3& de ani 4ei primi un certi"icat de pensionare anticipată(efterlønsbevis). Dacă 4ei decide să amni pensionarea anticipată pnă la 3 de ani, 4ei primi

pensia integrală la acel moment. Dacă, din potri4ă 4ei decide să accep#i pensionarea anticipatăla 4rsta de 3& de ani, nu 4ei primi dect 'N din pensia integrală.

Pensia anticipată (førtidspension)

?o#i să solici#i pensionarea anticipată dacă nu mai ai posibilitatea să lucrezi sau să teîntre#ii din moti4e "izice, mentale sau sociale. ?entru ca să #i se acorde pensionarea anticipată,trebuie ca toate celelalte posibilită#i de îmbunătă#ire a capacită#ii de muncă să se "ii do4editinutile. !copul re"ormei este de a consolida e"orturile destinate a a<uta oamenii să rămnă încmpul muncii /i de a asigura oamenilor care nu sunt capabili să muncească sau să se între#inăsinguri, o aloca#ie de între#inere care să>i compenseze pentru lipsa capacită#ii de muncă.

Asigurarea de boală

7




?roceduri generale;

ricine locuie/te în Danemarca prime/te cardul de asigurări de sănătate. Cardul esteeliberat în mod automat, urmare înregistrării în Registrul a#ional ( Folkeregisteret ). =n modnormal copiii sub 3 ani nu primesc card de asigurări de sănătate, dar părin#ii pot cere

municipalită#iiQadministra#iei să le elibereze card.

Gratamentul în spitalele publice este gratuit pentru toate persoanele, indi"erent de categoria deasigurare din care "ac parte

Prestaţii de boală plătite de angajator ;

Dacă e/ti bolna4 /i ai "ost anga<at timp de B săptămni anterior absen#ei tale /i dacăai lucrat cel pu#in 1$ de ore în această perioadă, anga<atorul tău particular este obligat să>#i

plătească indemniza#ia zilnică timp de săptămni (perioadă pentru care este responsabil) din

prima zi de absen#ă (concediu medical).

Prestaţii de boală plătite de administraţie:

Dacă nu 4ei putea lucra mai mult de două săptămni /i la momentul apari#iei bolii nua4eai dreptul la presta#ii de boală din partea anga<atorului, concediul medical î#i 4a "i plătit decătre administra#ie. ?resta#iile de boală sunt considerate presta#ii pe termen scurtE după celmult trei luni /i apoi la "iecare trei luni, administra#ia trebuie să re>eIamineze situa#ia

persoanei asigurate /i, dacă este necesar, să permită acesteia să urmeze un program de

pregătire sau reabilitare pro"esională.

8




Cap. !*!GH:M8 DH =+OO:SG

Danemarca de#ine unul dintre cele mai apreciate sisteme de în4#ămnt din lume /i

este #ara cu cei mai "erici#i locuitori la ni4el mondial, după cum indică raportul rganiza#iei a#iunilor Mnite. -ericirea popula#iei este în strnsă legătură cu educa#ia /i metodele pe carele "olosesc; încă de la primul contact cu mediul /colar, interesul ma<or 4ibrează în <urul"ericirii copiilor. :ai mult, sistemul de în4ă#ămnt danez pune accent pe descoperirea dintimp a abilită#ilor "iecărui ele4 în parte, la care adaugă responsabilitate /i anga<ament, aratăeIper#ii.

-iecare loc de muncă are ne4oie de un om competent, indi"erent de ni4elul decali"icare. =ntregul sistem este mai putin teoretizat, "iind aIat pe în4ă#area prin eIperien#ă.?rin urmare, cu4intele cheie ale sistemului de educa#ie danez sunt; autonomie, participare,

responsabilitate, încredere, stare de bine /i "ericire.

Danezii încearcă să culti4e no#iunea de succes în orice "el de realizare, considerndcritica insuccesului ine"icientă /i demoti4antă.

?ornind de la aceste principii ale sistemului de educa#ie danez, pnă la ni4elul liceuluie4aluările de#in un loc secundar în priorită#ile in4ă#ămntului obligatoriu. Gotul este conceputast"el înct să "ie e4itate situa#iile stresante att pentru pentru ele4i, pro"esori sau directorul de/coală. H4aluările principale se bazează pe discu#ii libere /i proiecte. Gestările scrise au doar rolul de a obser4a din timp di"icultă#ile în procesul de în4ă#are /i de a le corecta cu metode

adaptate. !peciali/tii danezi spun că regula numărul unu în ceea ce pri4e/te educa#ia copiluluidanez este ca acesta să 4ină cu plăcere la /coală. Dacă se ob#ine asta din primii ani, procesulîn4ă#ării 4ine de la sine, iar acumularea de in"orma#ii, de aptitudini se c/tigă în termen scurt/i cu o per"orman#ă ridicată.

*ată cte4a dintre metodele daneze care se 4or introduse /i în /colile din Romnia;

Sistemul şcolar de bază:

• !timularea bucuriei în4ă#ării a ele4ilor•

Reducerea abandonului /i inser#ia în sistemul educa#iei a copiilor din "amiliide"a4orizate• *ntroducerea de noi metodologii; creati4e, amuzante /i ino4atoare• Con4ersia stărilor ele4ilor de la atitudini negati4e ("rică, concuren#ă) spre cele

constructi4>poziti4e• Cre/terea contactului poziti4 între /coală /i părin#i• =n4ă#are prin eIperien#ă• Accent mai mare pe competen#ele indi4iduale ale copiilor • !pri<in pentru copiii de"a4oriza#i.

Grădiniţe-Creşe:

9




• Con4ersia de la accentul medical /i sanitar spre cel al în4ă#ării /i creati4ită#ii• *ntroducerea metodelor de eIplorare; acti4ită#i în aer liber, cunoa/tere prin

eIperien#ă proprie etc.• ?regătirea pentru 4ia#a /colară > bucuria de a în4ă#a• Design nou în institu#ii, care să permită o atmos"eră creati4ă, colorată.

Învăţământul suerior:

• A<ustarea programelor de studii, în con"ormitate cu noile cerin#e de pe pia#a

muncii• Georie mai pu#ină, îmbinată cu practică > abordări orientate spre utilizator• ?roiecte de mobilitate a studen#ilor• ?roiecte comune de cercetare legate de dez4oltarea sistemelor de protec#ie

socială /i de noi standarde educa#ionale.

Dintre toate #ările HCD, Danemarca in4este/te cele mai multe resurse per student înîn4ă#ămntul superior; ultimele studii disponibile arată că totalul costurilor per student întimpul studiului la uni4ersitate a<unge la L1&.&&& comparati4 cu media HCD de L$&.&&&.

Mn atu al în4ă#ămntului danez este că studen#ii din Mniunea Huropeană nu trebuie să plătească taIe de /colarizare. Rezultatul este un în4ă#ămnt de calitate, gratuit, "iindsponsorizat de către 0u4ern.

=n anul &$, Danemarca era #ara cu cea mai mare pondere a cheltuielilor pentruîn4ă#ămnt B,1N din ?*9 (?*9 T 21,$$$ miliarde HMR ), urmată de Cipru (1,%N) /i !uedia

(1,&N). Cheltuielile pentru în4ă#ămnt "ac parte din categoria cheltuielilor publice sociale.A4nd în 4edere rolul semni"icati4 al capitalului uman în economie, cheltuielile pentrueduca#ie pot "i considerate mai degrabă ni/te in4esti#ii cu importante rezultatemacroeconomice. De obicei, rezultatele in4esti#iilor în capitalul uman nu sunt imediate, dar acestea sunt un pilon important al cre/terii economice durabile. !arcina autorită#ilor este de ain4esti e"icient în în4ă#ămnt, de a spri<ini ini#iati4ele educa#ionale /i de a păstra "or#a demuncă în #ară.

10




Danemarca are cel mai e"icient /i mai bine structurat sistem de în4ă#ămnt. Cercetareaa a4ut la bază %3 de indicatori, structura#i în $ categorii, corespunzătoare celor patrudimensiuni ale în4ă#ării de"inite de MH!C /i anume; @în4ă#area pentru a /ti, acoperită deeduca#ia "ormală, @în4ă#area pentru a "ace, reprezentată de per"ec#ionarea la locul de munca,/i @în4ă#areacon4ie#uirii, legată de acti4ită#ile sociale des"ă/urate în timpul liber /i, în "inal@în4ă#areaorganizării propriei 4ie#i, care presupune acumularea de in"orma#ii puse în slu<badez4oltării personale /i a unui stil mai bun de 4ia#ă.

!istemul educa#ional danez constă într>un an pre/colar op#ional /i '>& ani de /coalăîncadrul în4ă#ămntului primar /i secundar in"erior, după care ele4ii trebuie să aleagă întrecursurile academice din cadrul în4ă#ămntului secundar superior o"erite de 07mnasium sicolegiile 4oca#ionale /i educa#ia pro"esională cu orientare practică si cursuri de "ormare,instruire o"erite de colegiile 4oca#ionale.

Mrmătoarea alegere pri4ind studiile este "acută la 4rsta de '>& de ani /i constăînalegerea între cursurile uni4ersitare /i ale institu#iilor de în4ă#ămnt superior non>uni4ersitare.-olkeskole (/coala primară) care constituie prima parte a în4ă#ămntuluisecundar, cuprinde unan pre/colar op#ional, urmat de nouă ani de studii obligatorii /i un alzecelea an care esteop#ional. După cei '>& ani de studiu ai /colii primare ele4ii pot opta

pentru 07mnasium (/coliteoretice) care le o"eră o educa#ie completă si a cărui diplomă deabsol4ire le este necesară pentru admiterea la "acultate.

=n4ă#ămntul secundar superior este de orientare generală sau pro"esională. Hsteîmpăr#itîn trei mari ramuri cu o perioadă de studii cuprinsă între >2 ani în "unc#ie de ramura.

Acesteramuri sunt;

• 07mnasium (/coli teoretice)E• coli tehnice /i comerciale• coli de "ormare /i educa#ie pro"esională

Aceste /coli se adresează copiilor cu 4rste cuprinse între 3>' ani /i poartădenumireade @Mngdomsuddannelser (programe educa#ionale pentru tineret). *nstruirea

pentru eIaminările tehnice /i comerciale se des"ă/oara eIclusi4 în /coală. =n urma sus#ineriiunui eIamen ele4ii

se pot trans"era la aceste /coli direct din -olkeskole. =n4ă#ămntul superior în Danemarcaînclude att cursuri de pregatire academică ct /i o serie de cursuri non>academice de scurtădurată. Diploma de studii superioare este dobndită în cadrul Mni4ersiteter (Mni4ersită#ii) /iFo<ere 8Preanstalter (*nstitu#ii de în4ă#ămnt superior). Mltima o"eră cursuri de "ormarespecializate pnă la ni4el uni4ersitar. Danemarca are un sistem uni4ersitar bine dez4oltat.HIistă di"eren#e între uni4ersită#i,uni4ersită#i tehnice /i alte institu#ii de în4ă#ămnt superior.!unt cursuri de scurtă durată (pnă la % ani), de durată medie (%>$ ani) /i studii de lungădurată (peste $ ani).

!istemul de notare este urmatorul; >%, &&, , $, 1, & si , nota de trecere "iind .

11




,- . ?entru o per"orman#ă eIcelentă, a"i/area unui ni4el ridicat de cuno/tin#ă atuturor aspectelor legate de materialul rele4ant, cu sau "ără puncte slabe sau doar cu cte4agre/eli minore.

,/ . ?entru o per"orman#ă "oarte bună, a"i /nd un ni4el ridicat de cunoa/tere a mai

multor aspecte ale materialului în cauză, doar cu de"icien#e minore.

0 . ?entru o per"orman#ă bună, a"i/area bună a cuno/tin#elor materialului în cauză, dar, deasemenea cu unele de"icien#e.

1 . ?entru o per"orman#ă acceptabilă, a"i/area corectă a anumitor cuno/tin#e ale materialelor rele4ante, dar, de asemenea cu unele de"icien#e ma<ore.

- . ?entru o per"orman#ă care îndepline/te doar cerin#ele minime acceptate.

// . ?entru o per"orman#ă care nu îndepline/te cerin#ele minime acceptate.

.2 . ?entru o per"orman#ă, care este inacceptabilă în toate pri4in#ele.

Cap. % !*!GH:M8 DH !OOGAGH

Danemarca men#ine un sistem public, social de sănătate, Untruct, potri4it legii, ceamai mare parte a Ungri<irilor de sănătate sunt "urnizate gratuit tuturor danezilor. HIistă anumite

plă#i pentru medicamente, 4itamine, asisten#ă stomatologică>gratuită pnă la 4rsta de B ani/i alte tratamente. Aceste ser4icii sunt acoperite printr>o schemă redusă de asigurări desănătate 4oluntareQpri4ate, dominată de companii non>pro"it.

Pacienţii sunt Undreptă#i#i la acces gratuit la medicii de "amilie /i la medicii chirurgi.Vn ciuda crizei de doctori /i asistente, o lege nouă garantează "aptul că pacientul 4a "i primit

de un specialist Untr>un inter4al de săptămni /i 4a bene"icia de tratament chirurgical Untr>uninter4al de $ săptămni Un cazul diagnosticării unei a"ec#iuni care i>ar putea prime<dui 4ia#a.

12




Dacă un spital nu poate realiza aceste condi#ii, este recomandat să se "acă trimitere către un altspital public, spital pri4at sau către un spital din străinătate.

3&N dintre doctori sunt anga<a#i ai spitalelor /i lucrează cu o normă de %1 ore pesăptămnă, a/a cum este cazul ma<orită#ii pro"esiilor din Danemarca. :edicii generali/ti mai

sunt plăti#i /i pentru consulta#ii pre4enti4e pri4itor la stilul de 4ia#ă, dietă etcWUntructgu4ernul Uncearcă o continuă cre/tere a speran#ei de 4ia#ă (13,1 ani Un prezent) Un Danemarca.

Hste o politică a gu4ernului de men#inere a unei medicini sociale, Umpotri4a uneitendin#e crescătoare de acordare a Ungri<irilor de sănătate pe baze comerciale. @3n viziuneaguvernului ocial.democrat ete necear că itemul public ă fie menţinut ca un itemdec4i şi gratuit"5spune responsabilul cu politica al :inisterului !ănătă#ii ' Cele 2 regiunidaneze sunt responsabile pentru "inan#area spitalelor publice, utiliznd pentru aceasta cam1&N din cele $&>3'N impozite generale pe 4enit strnse de acestea. umărul spitalelelor

"inan#ate pri4at este relati4 insigni"iant, raportul dintre numărul paturilor publice i numărul paturilor private fiind de !""":!# Asemenea "inan#are este Un general "urnizată pe bazeglobale.

Consiliile locale, alcătuite din o"icialită#i alese Un mod democratic, sunt Umputernicitesă a<usteze ser4iciile spitalice/ti Un "unc#ie de posibilită#ile /i năzuin#ele locale. Acest "apt ar

putea crea mari di"eren#e Untre ser4icile spitalice/ti "urnizate reziden#ilor di"eritelor regiuni, Unsă acest risc este atenuat prin legisla#ia recentă care permite locuitorilor unei regiuni să primească tratament Un orice altă regiune.

Vn general, :inisterul !ănătă#ii nu "inan#ează Ungri<irile de sănătate, dar stabile/testrategia /i a<unge la un acord cu comunită#ile locale asupra bugetelor alocate sănătă#ii. eIcep#ie de dată recentă de la politica de laisse$%faire a :inisterului !ănătă#ii a "ost oin4esti#ie de 2&& de milioane coroane daneze (aproape 12 milioane L), aprobată Un iunie anultrecut, Un scopul reducerii listelor de a/teptare pentru tratamentul bolna4ilor de cancer.

*nteresant este "aptul că, un studiu &urobarometru din ''1 a e4iden#iat că '&N dintredanezi erau satis"ăcu#i de Ungri<irile de sănătate primite, ceea ce reprezintă cel mai mare

procent din statele europene.

Danemarca se clasează deasupra ni4elului mediu din statele HCD (rganiza#ia pentru cooperare /i dez4oltare economică) în ceea ce pri4e teș cheltuielile legate de sănătate,in4estind ',2N din ?rodusul *ntern 9rut i respecti4ș 2&& de euro pe cap de locuitor în &$.Mn sistem de e4aluare anuală a organismelor care "urnizează ser4icii medicale i gestionareaș

acti4ită ii administrati4e din spitale de către un Consiliu dedicat condus de un specialist înț

management, i nu de un medic, "ac din sistemul de sănătate danez unul dintre cele maiș

e"iciente din Mniunea Huropeană.

13




!ectorul public este principala sursă de "inan#are a sistemului de sănătate, la "el ca înma<oritatea #ărilor HCD, B%N dintre cheltuielile cu sănătatea "iind "inan#ate de stat (&&),

potri4it e>Fospital. =n &&$, Danemarca a4ea %,3 medici la mia de locuitori, mai mult dectmedia HCD de %, Q &&& locuitori. umărul asisten#ilor medicali se situa, de asemenea,deasupra mediei HCD.

Ca în ma<oritatea #ărilor HCD, numărul paturilor de spital a scăzut de>a lungultimpului, iar declinul a coincis cu o reducere a duratei medii de timp petrecute în spital decătre pacien i i o cre tere a numărului opera ilor chirurgicale realizate în ambulatoriu.ț ș ș ț

=n ultimii zece ani, Danemarca s>a bucurat de cre/teri importante ale speran ei de 4ia ăț ț

(12 de ani pentru bărba i, B& pentru "emei), datorită îmbunătă irii condi iilor de 4ia ă i aț ț ț ț ș

progreselor realizate în îngri<irea medicală.

Contribu ii locale !n rogramele de reven ieț ț

!istemul danez de sănătate se bazează pe principiul accesului liber i egal la îngri<iriș

medicale pentru to i cetă enii. =n &&2, cheltuielile publice au reprezentat B$N din totalulț ț

in4esti iilor în sănătate, iar cheltuielile pri4ate au "ost 3N din total. Cheltuielile pri4ate deț

sănătate reprezintă acele ser4icii plătite din buzunar pentru medicamente sau ser4icii destomatologie. ?entru a "inan a cea mai mare parte a cheltuielilor locale i regionale, statulț ș

impune o contribu ie de BN pe 4enitul taIabil.ț

=n "iecare an se poartă negocieri între 0u4ern i reprezentan ii regiunilor i aiș ț ș

municipalită ilor în cadrul cărora se stabile te cadrul economic pentru sectorul de sănătate,ț ș

inclusi4 ni4elul taIelor i al cheltuielilor i resursele alocate.ș ș

8a ni4elul "iecărei regiuni, eIistă trei moduri de "inan are; un grant masi4 din parteaț

statului (12N), o sub4en ie acordată acti4ită ilor de ni4el na ional (2N) i o contribu ie localăț ț ț ș ț

(2N).

Cte4a di"eren#e ma<ore între Danemarca /i Romnia;=n Danemarca nu e$ită:

Case de asigurări de sănătate Direc#ii sanitare dependente de :inisterul !ănătă#ii% :inisterul sănătă#ii ca organism central care să "inan#eze păr#i din sistem$ Colegiul :edicilor sau un organism similar /i nici puncte de credite pro"esionale2 HIamen concurs pentru a intra în reziden#iat3 HIamene pentru a ocupa post de medic în spital sau teritoriu1 Fotărîre de 0u4ern pentru semarea unui Contract Cadru

14




Cap. $ CGR*9M*H ?R?R*H

Danemarca" o ţară veelă unde e trăieşte bine

Danezii au reputa#ia de a "i una din cele mai "ericite na#iuni, iar sentimentul esteîmpărtă/it /i de cei care le 4izitează "rumoasele ora/e istorice, "ortăre#ele 4ikingilor, castelelemedie4ale /i parcurile de distrac#ii sau străbat #ara tra4ersnd strmtorile pe poduri demne demileniul trei. Danemarca este recunoscută pentru standardele înalte de calitate /i a/a 4a "i /i4acan#a celor care aleg această destina#ie.

15




Danemarca este cel mai 4echi stat al Huropei de ord, iar trecutul acestui tarm arămas în4ăluit în mister pnă în timpurile moderne.

!e /tia doar că acum un mileniu era patria 4ikingilor "ioro/i care călătoreau cu4estitele lor corabii /i <e"uiau ora/e, biserici /i mănăstiri în toată partea de 4est a continentul,

a<ungnd chiar pnă la Constantinopol.

Danemarca a a4ut permanent în aten#ie conser4area mediului, în '1 a în"iin at unț

:inister al :ediului /i a "ost prima #ară din lume care a adoptat o lege a mediului, în '1%, /ide atunci architec#i, designeri, urbani/ti sau consultan#i ecologi/ti lucrează împreună pentrutrans"ormarea localit/#ilor în ora/e 4erzi.

Capitala Copenhaga este prima destina#ie a celor care sunt în 4acan#ă în Danemarca,apoi sunt obiecti4ele înscrise pe lista patrimoniului mondial MH!C;

Catelul 6ronborg din 7elinger > ales de !hakespeare ca scenă a "aimoasei tragedii

Famlet, un castelul regal cu 4aloare simbolică pentru danezi care a <ucat un rol esen#ial înistoria Huropei între secolele +*>+***, pietre misterioase 4echi de o mie de ani /i 4estigiileistorice de la 5elling.

Catedrala din 8o9ilde, ora/ul 4ikingilor, unde are loc anual un mare "esti4al demuzica rock care atrage tineri din toată Huropa sau spectaculosul Fiord laciar de la;iuliat, una din cele mai populare atrac#ii turistice daneze. -oarte atrăgătoare sunt /i micileora/e pitore/ti din zonele rurale cu biserici medie4ale, dar /i ora/ul>port <r4u, =dene >"rumosul ora/ al compozitorului Carl >ielen /i a lui Fans Christian Andersen, *alborg>mare port încă din H4ul :ediu sau 8ibe cel mai 4echi ora/ al #ării, dar /i 4estigiile neoliticedin insula :Jn.

"ransortul mileniului trei

Ateriznd pe Aeroportul Kastrup de pe insula Amager, la B km de Copenhaga, unuldintre cele mai mari aeroporturi de pasageri din Huropa de ord , e/ti întmpinat de un design/i de o "unc#ionalitate de eIcep#ie.

De aici sunt drumuri /i căi "erate care te duc în centrul capitalei în 2 minute /i însudul !uediei în mai pu#in de o <umătate de oră. -eriboturile încă circulă între strmtoriledaneze, dar podurile au împnzit #ara de la est la 4est, începnd din anii '3&, de cnd au "ost

construite $ mari poduri care au mi/orat distan#ele între ora/e /i au înlocuit in mare partetransportul de pasageri pe apă.

Din iulie &&& Danemarca a "ost legată de !uedia prin marele pod>tunel ?reund" cel mai lung pod rutier /i "ero4iar din Huropa'

?odul tra4ersează pe B km strmtoarea Xresund de pe malul !uediei către insulaarti"icială ?epparholm.

De aici drumul continuă prin tunel încă $ kilometri către insula daneză Amager /iconectează zonele metropolitane ale capitalei daneze Copenhaga /i ale ora/ului :almY, al

treilea ca mărime din !uedia.

16




Cu doi ani înainte s>a deschis cel mai mare pod suspendat din Huropa, o cale rutierăcu patru benzi /i două /ine de cale "erată, peste stmtoarea 9eltul :are, tra4ersnd cei & dekm dintre insulele 6ealand /i -unen, -7n /i !eelanda.

?roiectele ma<ore de transport au /i în Copenhaga, o re#ea automatizată de metrou

subteran o leagă de Xrestad, ora/ul simbol al in"rastructurii Danemarcei, construit în <urulconceptului de mediu de înaltă calitate pentru a"aceri, cultură /i cumpărături, cu /ase cartierelegate de mari bule4arde, canale /i parcuri.

Coen#aga $ Portul Comercianţilor

Costuri se<ur;

De/i este printre cele mai scumpe capitale europene, la Copenhaga pute#i a<ungerezonabil cu a4ionul cursa de linie de la '& euro de persoană, iar la un hotel de % stele cu micde<un am găsit cazare de la 2& de euro de persoană. Hste plină de 4ia#ă /i mul#i spun că este

cea mai "rumoasă capitală scandina4ă.

Copenhaga un ora/ istoric /i cultural, împnzit de parcuri /i gradini, pie#e si "ntni,care se poate 4izita u/or, pe <os sau cu bicicleta, mi<locul de transport pre"erat de localnici.

călătorie cu barca pe canalul 0ammel este cel mai bun mod de a "ace cuno/tin#ă cuora/ul; debarcarede /i depozite trans"ormate acum în hoteluri, impresionantaclădire Diamantul >egru, o aneIă a 9ibliotecii Regale, palatul regal Amalienborg, centrularhitectural 0ammel Dok sau +or -relsers Kirke, 9iserica :ntuitorului.

8a intrarea în port, pe o mică stncă, este statuia cea mai celebra din ora/, :ica !irena,o"erită cadou ora/ului în anul '% de berarul Carl 5acobsen. :ica statuie a "ost inspirată de

basmul lui Fans Christian Andresen, dar /i de po4estea balerinei Hllen ?rice care în anul '&'a dansat ca prim>solistă în spectacolul de balet :ica !irenă, pus în scena la Geatrul Regal.Hste simbolul capitalei /i nelipsită de pe ilustratele daneze /i principl punt de atrac#ie pentruturi/ti.

*nima ora/ului este ?ia#a ?rimăriei, Radhuspladsen, /i străzile din <urul pie#ii, iar clădirea ?rimăriei este una din noile minuni arhitecturale ale capitalei. Construită în '&2 dincărămidă ro/ie tradi#ională în stil romantic, a "ost inspirată de arhitectura medie4ală daneză /inor4egiană, dar are aerul unui palat italian.

=n Piaţa Centrala este *malienborg, re/edin#a de iarnă a "amiliei regale începnddin anul 1B$, într>un compleI de patru palate identice în stil rocco. !e pot 4izita două dintreele; ?alatul Christian al +***>lea, unde este muzeul -amiliei Regale 0lucksburg /i ?alatulChristian al +**>lea, "olosit de Regina pentru primirea oaspe#ilor /i reprezentan#ilor o"iciali aialtor state. !tatuia ec4estra a Regelui -rederik al +>lea, ridicată în 11 în curtea centrală esteconsiderată cea mai deosebita sculptura ec4estra din lume.

Dacă 4re#i să intra#i într>o lume complet di"erită, merge#i în C4ritiania, a/anumitul ora liber din Copenhaga, unde locuitorii, oameni /i animale, se simt cu ade4ăratliberi /i independen#i chiar /i "a#ă de legile daneze. Cartierul, apărut în '1&, cnd un grup de

hipio#i a ocupat ilegal cte4a barăci militare abandonate /i a pus bazele unei comunită#i cureguli proprii, este acum o atrac#ie a ora/ului.

17




%anezii& mari iubitori de distracţii

D@re4avba99en, la & km nord de capitală este cel mai 4echi parc de distrac#ii dinlume. Gotul a început în 2B% cnd a "ost descoperit în pădurea de aici un iz4or cu apă "oarte

bună care a atras pe cei care locuiau în împre<urimi, dar /i 4nzători ambulan#i sau menestreli.

Acum 4in aici în "iecare an aproape trei milioane de turi/ti dornici să se amuze.

8a "el de 4echi este /i Aoboland, sau 9randesgZrdsha4en, un parc de distrac#ii, deschisdoar 4ara, cu grădini, zoo, sporturi ac4atice /i multe locuri de <oacă pentru copii, a"lat la !4aneke pe insula 9ornholm.

Chiar în centrul ora/ului Copenhaga este Parcul %ivoli, o grădină a plăcerilor cumera numit în B$% cnd a "ost deschis, care îmbina plăcerea plimbării într>o grădină cu mii de"lori cu di4ertismentul.

Atmos"era este pur daneză, dar bazarul sau unele dintre clădiri par a apar#ine unui

rient imaginar.

u este doar un centru de amuzament, ci /i un obiecti4 cultural /i muzical cu teatru,sală de concerte /i o scena deschisă pentri spectacole de balet, circ, pantomimă sau dansuritraditionale, dar /i concerte sim"onice, rock sau <azz.

=n parc sunt multe restaurante /i ca"enele /i amena<ari pentru distrac#ia copiilor, iar în prea<ma sarbatorile de iarna aici are loc Piaţa de Crăciun' Cu cei peste 2 milioane de4izitatori în "iecare an este pe lista celor mai 4izitate atractii turistice ale Danemarcei.

Danemarca este #ara în care s>a in4entat în anul '$' popularul <oc de construc#ii8H0, cu piese colorate care pot "i di4ers asamblate. De atunci s>au produs peste 23& demiliarde de ast"el de mici cărămizi /i piese /i s>a dez4oltat o întreagă cultura 8H0, cu "ilme,

<ocuri 4ideo, competi#ii /i /ase parcuri tematice de amuzament.

8egoland din oră/elul 9illund este primul dintre ele, deschis în '3B chiar lngă"abrica 8H0, /i atrage, după Copenhaga, cei mai mul#i 4izitatori

D<urs !ommerlandeste de lngă ora/ul Randers, este un parc de distrac#ii deschis doar 4ara, unde pira#i /i co[bo7 "ac legea, /i care are al cincilea cel mai bun roller coster din lume.

18

Referat Danemarca

Documents

Transcript of Referat Danemarca