referat chimie clasa a 7a

7/29/2019 referat chimie clasa a 7a

1/12


2/12

1. ASA SOCOTEA EL... SI AVEA DREPTATE PAG.1

2. IN EVUL MEDIU...S-A INTAMPLAT ODATA... PAG.2

6 MARTIE 1896

EVENIMENTUL SENZATIONAL DIN MARTIE

3. POATE FI FACUTA INTAMPLATOR O MARE DESCOPERIRE? PAG.3

4. PRIMELE REZULTATE PAG.4

IDEILE LUI MENDELEEV ASUPRA STUCTURI ATOMULUI

5. IULIE-DECEMBRIE 1898 PAG.5

TEZA DE DOCTORAT

6. NASTEREA UNUI TERMEN CUNOSCUT TUTUROR

UN NECUNOSCUT RADIOACTIV PAG.6

7. COMOARA DIN VECHIUL SOPRON PAG.7

8. PRIMELE DATE DESPRE O MARE FORTAS-A INTAMPLAT ODATA... PAG.8

Aceste informatii sunt luate din cartea: Biografia atomului de I. I. KoriakinEditura stiintifica/1963


3/12

ASA SOCOTEA EL... SI AVEA DREPTATE

Democrit (460-370 i.e.n.) a fost un eminent ganditor. Nu intamplator Marx l-a

caracterizat ca prima minte enciclopedica printre gerci. Din pacate, pana la noi au

ajuns foarte putine lucrari de-lui Democrit. Acest lucru nu este intamplator.Democrit era doar un materialst, el nu admitea crearea lumii de catre o fiinta

rationala si nu credea in imuabilitatea lumii. El socotea ca, la fel cu tot ce se intampla

in natura , Universul a luat nastere ca urmare a necesitatii. Era deci firesc ca

invatatura lui sa provoace ura bisericii aparuta mai tarziu si sa fie trecuta sub

tacere , iar operele lui sa fie distruse.

Democrit a fost intemeietorul materialismului filozofic. Vederile lui asupra

fenomenelor inconjuratoare se caracterizau prin bun simt, prin lipsa superstitii.

Filozofia atomista a lui Democit a devenit baza stiintelor contemporane ale naturii.

El socotea ca tot ce exista se compune din atomi si vid. ,,Numai in inchipuireacomuna exista dulce, in inchipuire amarul, in inchipuire caldura ,in inchipuire frigul ,in

inchipuire culoarea in realitate exista numai atomii si vidul,,

spunea Democrit.

Atomii,spunea el, sint infinit de numerosi si infinit de variati ca forma . Ei pot avea

forma sferica , piramidala , de carlig etc. Ei constituie inceputul tuturor lucrurilor. Ei

sunt indivizibili si nu nici un fel de structura interna.

Atomii nu se creeaza si nu se distrug. Orice aparirie si orice nimicire a lucrurilor

este mai aparenta. ,,Nimic nu apare din nimic, si nimic nu se transforma in nimic,,

afirma Democrit.Alti reprezentamti ai filozofiei atomiste, Epicur si Lucretiu, au incercat ,ca si

Democrit, sa explice in mod conscvent Universul, fara a recurge la nici un fel de

cauze supranaturale.

Antomistii au proclamat desi in forma cea mai generala o teza fundamentala a

filozofiei materialiste teza ca materia este eterna, ca ea nu a fost creata si nu

poate fi distrusa . Operele savantilor atomisti ai Greciei antice au pus bazele primului

stadiu de dezvoltare al teoriei anatomiste: atomistica filozofiei naturii.

Ea este caracterizata de faptul ca conceptiile despre substanta se bazau numai pe

intuitii si cugetare. Lucru de altfel lesne de inteles : pe atunci stiintele naturii inca nuse despartisera de filozofie si nu devenisera de sine statatoare. Astazi, fiecare

intelegere ,desigur, ca rationamentele sunt insuficiente si ca pentu studiul naturii

este necesara experienta.

O asemenea trecere la experienta s-a infaptuit.(Ce-i drept pe o cale plina de

ciudatenii.) Si aceasta nicidecum pentu ca invatatura atomistilor antici ar fi fost

dezvoltata in urmatoarele veacuri ale istoriei omenirii. Dinpotriva, dupa atomisti a

venit o perioada lunga, de multe secole , in care orice fel de stiinta a fost data

uitarii. Dar experientele au aparut, desi nu exista stiinta.


4/12

In Evul Mediu...S-A INTAMPLAT ODATA

...Cautand ,,elixirul vietii , un alchimist italian, calugarul Basilius Valentinus distilavinul de struguri. Cu acest prilej, el a obtinut un lichid incolor (alcool). Valentinus si

ajutoarele sale baura acest lichid. Simtindu-se dupa aceea veseli si vioi, ei socotira ca

tocmai acest lichid este cel miraculos elixir al vietii care reda omului tineretea si

sanatatea si pe care multe veacuri la rand l-au cautat zadarnic alchimistii. Curand

insa oamenii se convisera ca acest elxir al vietiinu intarea , ci distrugea sanatatea

, ceea ce nu a impiedicat ca descoperiirea calucgarului italian sa capete o larga

raspandire . Ce-i drept ,metoda de productie a alcoolului era cunoscuta de arabi inca

din secolul al VII-lea. Acest lichid ei il denumeau ,, al kegol ,ceea ce insemna .

6 martie 1869

EVENIMENTUL SENZATIONAL DIN MARTIE

Evenimentul a avut loc la 6 martie 1869. In ziua aceea,la universitatea din Petersburg

s-a desfasurat sedinta societatii ruse de fizica si chimie. Cei mai de seama savanti

prezenti la acesta sedinta cunosteau cu aproximatie tema comunicarii ce avea sa fie

facuta in sedinta.Autorul acestei comunicari era un tanar si talentat profesor de la catedra de chimie

anorganica a universitatii din Petersburg, Dimitri Ivanovici Mendeleev.

Inca in ianuarie 1869 multi dintre savantii prezenti acum la aceasta sedinta primisera

o foaie intitulata: Incercare de sistematizare a elementelor, bazata pe asemanarea

lor atomica si chimica.

Pe foaie erau indicate simbolurile chimice. Pe atunci erau cunoscute 63 de elemente.

Oamenilor de stiinta le atrasese atentia faptul ca pe acest mic tabel elementele

chimice erau asezate in ordinea cresterii greutatii lor atomice. Dar foarte multi nu

intelegeau ca tocmai in aceasta consta marea semnificatie a micii note intocmite deMendeleev.

Dar ceea ce le fusese dat sa auda la sedinta provoaca o senzatie uriasa. Cei drept

Mendeleev insusi nu fusese de fata. In acea zi era bolnav. Comunicarea fusese tinuta

in numele sau de catre profesorul N.A. Mensutchin. Comunicarea se numea: Raportul

dintre proprietatile si greutatile atomic ale elementelor. Ceea ce se spunea in

comunicare era o mare descoperire, care a avut o uriasa influenta asupra

stiintei.Dupa descoperirea lui Mendeleev incepu o noua epoca in dezvoltarea stiintei

epoca stiintei atomice. Si iata de ce.


5/12

POATE FI FACUTA INTAMPLATOR O DESCOPERIRE?

Cand Mendeleev si-a facut comunicarea despre legatura reciproca dintre

proprietatile elementelor si greutatile lor atomice el avea 35 de ani. Era de acum un

savant chimist cu o reputatie bine stabilita, care cunostea temeinic cele mai gingase

aspecte ale transformarilor chimice ale elementelor, caracteristicile desfasurarii

reactiilor. In anul 1867 Mendeleev incepuse sa scrie cartea Bazele chimiei.Pe

masura ce lucrarea inainta , pe masura ce se gandea mai mult la modul de expunere a

materialului cartii , simtea crescand in el o anumita nemultumire.

El vedea ca nenumaratele reactii chimice, proprietatile elementelor si mai multealtele nu sunt unite printr-un sens unic, nu au un pivot unic. Ceva lipsea.

Treptat, incepu sa rationeze in felul urmator: nu exista oare vreo legitate in

raportul dintre greutatile atomice ale elementelor si proprietatile lor? Pentru a

putea scoate in evidenta intr-un mod cat mai intuitiv aceastea legitate ,Mendeleev

nota pe fise separate denumirea elementelor , greutatea lor atomica si principalele

lor proprietati chmice.Dupa aceea, el incepu sa aranjeze fisele intr-o anumita ordine,

aceea a cresterii greutatii atomice a elementelor.

Pe primul loc se situa hidrogenul.Greutatea lui atomica este egala cu unitatea. Dupa

el urmau celelalte elemente. Optinu un lant de 63 de fise(dupa nr.elementelorcunoscute pe vremea aceea). Rezultatul? Nici un fel de legitate.

Dar daca ar aseza in coloane elementele care formeaza aceleasi combinatii cu

oxigenul, aranjandu-le totodata astfel , incat pe liniile orizontale fisele elementelor

sa se insiruie in ordinea greutatii atomice? Asa si facu Mendeleev. El vazu ca

elementele au proprietati chimice asemanatoare se grupeaza intr-o ordine bine

determinata.Trebuia sa se analizeze, sa grupeze si sa studieze inca de foarte multe

ori distribuirea elementelor , dar un lucru ii era de pe acum limpede:Proprietatile

elementelor chimice, randuite in ordinea crescanda a greutatilor lor atomice, se

repeta!Asa afost descoperita legea periodicitatii elementelor.Bineinteles aceasta nu era o

descoperire intamplatoare. Numai uriasele cunostinte, vasta experienta si un

dezsvoltat simt al previziunii stiintifice i-au permis lui Mendeleev sa stabileasca

faptul extrem de important ca greutatea atomica este principala caracteristica ce

reflecta intreaga multilateralitate a proprietatilor elementelor.


6/12

PRIMELE REZULTATE

Din cele 63 de fise clasificate de Mendeleev, 9 nu corespundeau legitatilor

tabloului. Care era motivul? Inseamna oare aceasta ca legea era nejusta? Nu .

Mendeleev era ferm convins de valabilitatea acestei legi si nu avea nici cea mai mica

indoiala in privinta justetii ei.O data ce fisele contrazic legitatea generala, inseamna

ca greutatile atomice ale elementelor respective nu au fost stabilite corect. Prin

urmare, aceste elemente trebuie situate acolo unde se gasesc elemente cu

proprietati chimice asemanatoare. Cunoscand greutatile atomice ale vecinilor, sepoate obtine si greutatea atomica a acelor elemente care nu se supun legii

elementelor. In felul acesta au fost corectate greutatile atomice ale

beriliului,indiului,toriului,uraniului.Cei drept, Mendeleev nu a facut aceasta de la

inceput, ci la catva timp dupa comunicarea sa, continuana sa-si perfectioneze

tabloul.Experiente facute ulterior , cu mai multa precizie,au permis oamenilor de

stiinta sa se convinga ca intr-adevar greutatile atomice ale unor elemente fusesera

stabilite initial gresit.Greutatile lor atomice corespundeau cu precizie greutatilor

prezise de Mendeleev.

Dar aceasta nu este inca totul. Cand Mendeleev si-a alcatuit tabloul , unele locuriramasesera goale. Convins de justetea legii periodicitatii descoperite de el,

Mendeleev presupuse cu indrazneala ca acolo ar urma sa se afle elemente inca

nedescoperite. El le numi ecabor, ecasiliciu, ecaaluminiu (prefixul ecainseamna ca

acest element seamana cu borul, siliciul sau aluminiul), si afirma ca asemenea

elemente trebuie sa existe.

Intr-adevar, in luna august a anului 1875 se descoperi un nou element galiul.

Determinandu-i-se proprietatile , reiesi ca acesta este intr-adevar ecaaluminiul

prezis de Mendeleev. Patru ani mai tarziu oamenii de stiinta descoperira inca un

element prezis de Mendeleev,ecaborul. Acesta fu numit scandiu. Iar dupa alti sapteani aparu si un al treilea element ecasiliciul. El a fost botezat germaniu.

Astfel a fost confirmata in mod stralucit justetea legii descoperite de Mendeleev.

IDEILE LUI MENDELEEV ASUPRA

STRUCTURII ATOMULUI

Mendeleev era chimist.Iar pentru un chimist principalul il constituie

individualitatea chimica a elementelor.Marele merit al lui Mendeleev consta in faptul


7/12

ca el a stabilit pentru prima oara ca purtatorii acestei caracteristici sunt atomii. El a

subliniat ca atomii sunt indivizibili din punct de vedere chimic,la fel cum in analiza

relatiilor dintre oameni , omul este o unitate indivizibila.

Dar aceasta individualitate a atomilor , dupa cum arata Mendeleev , se explica

printr-o profunda si complexa structura de miscari interioare. Cu alte cuvinte ,savantul socotea notiunea miscare indisolubil legata de notiunea

materie;Mendeelev socotea ca lumea atomilor este alcatuita la fel ca lumea

astrilor , cu sorii ,planetele si sateliti lor.

Mai mult inca, Mendeleev a emis o ipoteza foarte indrazneata cu privire la faptul ca

la formarea atomilor trebuie sa se degajeze energie, sa se schimbe greutatea lor.

Dezvoltarea ulterioara a stiintei a confirmat aceasta ipoteza , si anume atunci cand

oamenilor de stiinta le-au devenit cunoscute primele reactii nucleare.

IULIE-DECEMBRIE 1898

TEZA DE DOCTORAT

Santem in ultimul deceniu al veacului trecut. La Institutul de fizica din Paris lucra un

tanar savant francez , profesorul Pierre Curie. Principala sa preocupare era studiul

cristalelor.La inceputul ultimului deceniu, cand implinise deja 30 de ani, Pierre avea in

urma lui un sir de stralucite lucrari privid studiul fenomenelor fizice care au loc in

cristale.In 1892 a sosit la Paris o tanara poloneza , Maria Sklowska.Ea terminase liceul la

Varsovia si timp de cativa ani lucrase ca invatatoare.O interesa insa foarte mult

fizica.Maria lua hotararea sa-si faca studiile superioare de fizica la Paris. Acolo ea

audie lectii la Sorbona.Venea si la adunarile Societatii de fizica. La una din sedinte,

Pierre Curie a facut cumostinta cu Maria Sklodowska. In curand s-au indragostit, iar

in 1895 s-au casatorit.

In 1897 in fata Mariei Sklodowska-Curie se pune problema alegerii unei teme de

cercetare stiintifica independenta. Terminase facultatea si trebuia sa se gandeasca

la teza de doctorat.Marie cunostea deja lucrarile lui Henry Becquerel. Dar pana atunci ea nu reflectase

prea mult cu privire la radiatile emise de uraniu, fenomen care stanse atata valva.

Sub conducerea sotului sau pierre curie, Marie se ocupa si ea de studiul cristalelor

iar aceasta tema nu era legata de razele lui Becquerel.

Dar acum, cu cat rasfoia revistele de stiinta cu atat mai mult o atragea fenomenul

descoperit de Becquerel. Intr-adevar, de unde provine aceasta energie pe care o

iradeaza in permanenta uraniul? Care este natura acestei radiatii? Ce taine ale

naturii ascunde acest fenomen? Marie Curie reciti de nenumarate ori articole lui

Becquerel. Treptat, pentru ea deveni limpede ca tema mai buna pentu teza de


8/12

doctorat greu ar mai putea gasi. In mod deosebit o atragea faptul ca, in afara

lucrarilor lui Becquerel,despre fenomenul iradierii uraniului nu se mai publicase nimic.

Hotararea fu luata.

Si desi Marie nu era dintre acei oameni care-si schimba hotararile , ea se sfatui

totusi cu sotul ei. Era doar mai in varsta decat ea ,avea mai multa experienta si afarade aceasta ii era omul cel mai apropiat. Iesi la iveala ca si Pierre isi indreptase nu

odata gandurile spre fenomenele legate de razele lui Becquerel. De aceea se si

declara inca de la inceput de acord cu hotararea luata de sotia sa. Maimult inca, lua

hotararea sa participe la aceste cercetari.

Astfel tema tezei fu definitiv stabilita. Sarcinile erau clare. Si acum la lucru!

NASTERE UNUI TEREN CUNOSCUT TUTUROR

Marie Curie incepu experientele in laboratorul Institutului de fizica de la Paris. In

primul rand incerca sa afle daca radiatia emisa de uraniu depinde de conditiile

externe. Marie stabili ca aceasta radiatie nu depinde de felul combinatiei chimice in

care se afla uraniul. Nici incalzirea ,nici racirea preparatului de uraniu nu influentau

intensitatea radiatiei. Nu avea influenta nici pastrarea substantei ce continea uraniu

la intuneric sau la lumina puternica. Intensitatea emisiei razelor lui Becquerel era

mereu si in toate conditiile aceeasi.Ea depindea de cantitatea de uraniu aflata in

combinatie. Cu cat avea uraniu mai mult ,cu atat intensitatea radiatiei era mai

puternica si invers. Marie Curie ajunse la concluzia ca radiatia este o proprietate aatomilor de uraniu.

In mod firesc ea isi puse intrebarea : nu exista oare si alte substante care emit

asemenea raze?Dupa cercetari intense, gasi o astfel de substanta. Era toriul.

Acesta , la fel ca si uraniul, emana radiatii aproximativ de aceeasi intensitate.

Devenise limpede ca femomenul nu este propriu numai uraniului. Marie Curie propuse

ca femonenul sa fie denumit radioactivitate, iar elementele care iradiaza elemente

radioactive.

Astfel aparu un nou termen , radioactivitatea. El provine de la cuvantul latinesc

radius , care inseamna raza. Acest termen a patruns definitive in biografiaatomului. Iar termenul raze Becquerelnu ss-a incetatenit. Acum nimeni nu-l mai

foloseste.

UN NECUNOSCUT RADIOACTIV

Marie Curie lua acum hotararea de a obtine uranium pur. Din nou fura

effectuate nenumarate experiente si pana la urma se obtina uraniul pur.Dar, lucru

ciudat: acest uranium aproape pur iradia mult mai slab decat manerul din care era


9/12

scos. Controlara o data, de doua ori,de nenumarate ori.De fiecare data acelasi

rezultat. Sotii Curie incepura sa examineze intensitatea radiatiei diferitelor

minereuri de uranium. Atunci observara ca unele dintre ele iradiau mai puternic decat

ar fi fost de asteptat, judecand dupa continutul lor in uraniu.

Aceasta anomalie in comportarea diferitelor minereuri de uraniu ii mira foartemult pe sotii Curie. Concluzia se impunea de la sine: in minereul prelucrat de Marie

Curie exista si alta substanta , care iradia mai puternic decat uraniul. Cine mai bera

si acest necunoscut radioactiv? Sotii Curie n-aveau nici cea mai mica indoiala - era

vorba de un element nou. Studiasera doar toate elementele radioactive cunoscute.Si

Marie Curie porni in cautarea acestui necunoscut.

Din nou incepura nenumarate experiente. Ele se desfasurau astfel. Se lua substanta

radioactiva , care era supusa apoi diferitelor actiuni chimice. Se obtineau solutii.

Solutiile erau separate dupa gradul lor de radioactivitate. Cele mairadioactive solutii

erau supuse din nou reactiilor chimice si se facea o noua separare. In felul acesta seobtinura doua solutii chimice diferite, ce nu contineau uraniu, dar care era totusi

radioactive.

De pe urma acestui fapt, sotii Curie trasera concluzia ca nu era vorba de un singur

necunoscut misterios care iradia , asa cum presupuneau inainte, ci de doi.

Acumtrebuiau sa-i boteze. Dupa dreptul primului descoperitor, Marie Curie propuse

ca unul dintre elementele radioactive sa fie denumit poloniu(in cinstea patriei sale ,

Polonia), iar celalalt, radiu.

Comunicarea cu privire la descoperirea poloniului, sotii Curie au facut-o in luna iulie

a anului 1898, iar a radiului- o jumatate de an mai tarziu. Aceste date au intrat inbiografia atomului ca date ale unor mari descoperiri.

COMOARA DIN VECHIUL SOPRON

Asadar, poloniul si radiul fusesera descoperiti. Nu-i vazuse inca nimeni.

Deocamdata se gaseau in solutii. Pentru a deveni ca aceste elemente exista intr-

adevar,ele trebuiauobtinute in stare pura. Afara de aceasta, era un lucru extrem de

interesant sa poti vedea cum arata, sa afli culoarea lor, greutatea, densitateaetc.,caci toate aceste lucruri erau necesare pentru cercetarile ulterioare.

Deodata se ivira doua probleme: unde sa gaseasca spatiul necesar pentru acest

mare volum de munca si de unde sa obtina minereul de uraniu?

Prima problema fu rezolvata destul de rapid , desi intr-un mod nu prea satisfacator.

Intr-una din curtile din Paris, sotii Curie gasira un sopron de scanduri, paraginit. Era

asternut pe jos cu asfalt, iar acoperisul de sticla era spart pe ici, pe colo. Exista o

soba, dar ea nu incalzea de loc. Ulterior, Pierre Curie nota in jurnalul sau ca munca se

desfasurase la o temperatura de numai 60 deasupra lui zero! Localul era, desigur,

necorespunzator pentru o activitate stiintifica. Dar entuziasmul si perseverenta


10/12

acestor oameni de stiinta muncitori si modesti erau atat de mari, incat ei acceptara

fara sovaiala aceasta incapere.

Mai dificila se dovedi problema minereului de uraniu. Acesta era foarte scump si

sotii Curie nu erau in stare sa-si cumpere, cu mijloacele lor personale modeste,

cantitatea necesara de minereu, cu atat mai mult cu cat el se extragea din Austria.Acolo ,din minereu se extragea uraniu, care , sub forma de saruri, era folosit la

vopsitul sticlei si al portelanurilor. Sotii Curie adresara guvernului austriac

rugamintea sa le vanda cateva tone de deseuri de minereu. Ii sprijini si Academia de

Stiinte din Viena, astfel ca sotii Curie izbutira sa cumpere foarte ieftin cantitatea

de deseuri necesara.

A inceput o munca titanica de extragere a radiului si poloniului pur . Timp de 4 ani,

toate zile, pana seara tarziu ,sotii Curie si le petrecura in jalnicul lor sopron.

Era o munca extenuanta- isi amintea Marie Curie sa car sacii si vasele , sa torni

lichidele dintr-un vas in altul, sa amesteci ore-n sir materialul fierband in cazanul detuci. Dar in ciuda frigului ,umezelii , munca continua. In curand deveni limpede ca

poloniul se afla in minereu in cantitati mult mai mici decat radiul si ca pentru a separa

poloniul in stare pura v-a fi necesara prelucrarea a zeci sau chiar mii de tone de

minereu. Aceasta era peste puterile sotilor Curie. Atunci se hotarara sa extraga

radiul. Munca inainta foarte incet.Solutiile transparente deveneau din ce in ce mai

radioactive. Si ceea ce era mai emotionant erau fosforescente.Dadeau o lumina de o

frumoasa culoare palida- albastrie.

Pretioasele noastre produse- scrie Marie Curie-pentru care nu aveam loc de

pastrare erau asezate pe mese si rafturi si din toate partile puteau fi vazutepunctele lor luminoase care pareu suspendate undeva in intuneric; de fiecare data ele

ne emotionau si ne incantau.

Munca perseverenta a savantilor fu recompensata insfarsit reusira sa obtina un

praf alb, mat, foarte asemanator cu sarea de bucatarie: era RADIUL pur.Si cat

credeti ca au obtinut in total? Doar o zecime de gram. Rezultatul a 4 ani de munca.

PRIMELE DATE DESPRE O MARE FORTA

RADIUL iradia! Iradia in permanenta fara incetare. Trecea zi dupa zi, luna dupa

luna, an dupa an, iar intensitatea radiatiei sale nu slabea deloc. Iradiind, el se

incalzea putin. Desi incalzirea nu era prea mare, iradierea continua neancetat timp

foarte indelungat,fara o scadere vizibila. Sotii Curie masurara energia radiatiei. Cand

obtinura rezultatul nu-si putura crede ochilor.Energia era foarte mare.Ulterior,

savantii au calculat cantitatea de caldura inmagazinata intr-un gram de radiu; ea este

egala cu cantitatea de caldura ce se obtine atunci cand se arde 1/2 tona de carbune.

De unde provenea aceasta energie? Deocamdata lucrul acesta inca nu era limpede.


11/12

Era insa evident ca aceasta degajare de energie este legata de procese din interiorul

atomului , a caror manifestare interioara o constituia radioactivitatea .

In felul acesta, numai o data cu descoperirea radiului au fost obtinute primele date

cu privire la faptul ca atomul contine o mare energie.Inaintea stiintei se punea

sarcina de a descifra taina acestei energii si de a invata sa o foloseasca .

S-A INTAMPLAT ODATA...

Sosind la Londra-aceasta se intampla dupa descoperirea radiului si poloniului-sotii

Curie fusesera invitati la un stralucit banchet organizat in cinstea lor de aristocratii

englezi.

Foarte modest imbracati, sotii Curie care nu mai fusesera niciodata , la o receptie,

nu se simteau deloc in largul lor. Marie , care nu purta nici macar verigheta, se uita cufoarte mare interes la bijuteriile cu care erau impodobite doamnele din lumea mare.

Deodata insa, ia observa cu mirare ca si Piere se uita cu atentie la aceste

stralucitoare briliante, perle, podoabe de aur.

Cand se intoarse acasa , Marie il intreba pe sotul ei de ce avusese o purtare asa de

ciudata la banchet.

-Neavand ce face, spuse Pierre, mi-am gasit o distractie si am inceput sa calculez

cate laboratoare s-ar putea construi cu ajutorul pietrelor pretioase care atarnau la

gatul fiecareia dintre doamnele de fata.

Pierre Curie primi o nota din partea decanului facultatii unde lucra. Decanul ii

aducea la cunostinta ca rectorul universitatii vorbise cu ministrul in privinta decorarii

lui Pierre Curie cu ordinul Legiunii de onoare. Dupa parerea ministrului aceasta ar fi

fost o decoratie demna de Pierre Curie , pentru lucrarile sale in domeniul

radioactivitatii.

Pierre Curie ii raspunse decanului: Binevoiti ai transmite domnului ministru

multumirile mele si comunicati-i ca nu simt nici cea mai mica necesitate a unui ordin ,

dar simt foarte tare nevoia unui laborator.


12/12

referat chimie clasa a 7a

Documents

Transcript of referat chimie clasa a 7a