Operatii fizice in laboratorul de chimie

PRELUCRAREA STICLEI SI A DOPURILOR

Fiecare chimist trbuie sa stie sa execute singur unele lucrari simple de sticlarie ,cum sunt: taierea,curbarea tuburilor sau baghetelor de sticla,efilarea,inchiderea capetelor,lipirea,largirea etc.,operatii ce se pot face cu ajutorul unui bec de gaz Bunsen sau Teclu, iar pentru indoire este indicat un dispozitiv numit fluture,care lateste flacara. La bacurile obisnuite de gaz se prelucreaza sticlele usor fuzibile,ca cele de sodium.Sticla greu fuzibila poate fi prelucrata numai cu ajutorul unui suflator cu aer comprimat sau oxigan. 1. Taierea sticlei-se face cu ajutorul unui cutit special de sticlarie,a unei pile triunghiulare sau prisme triunghiulare din carborund. 2. Rotunjirea tuburilor sau baghetelor se realizeaza prin incalzirea in flacara pana la rosu,prin continua rotire. 3. Indoirea-are loc prin incalzirea uniforma in flacara,pana la rosu,rotirea si indoirea treptata in afara flacarii 4. Efilarea(tragerea) tuburilor –se realizeaza prin incalzirea in flacara la inmuiere si tragerea,rapida in pozitie verticala,in afara flacarii 5. Inchiderea tuburilor-se face in flacara,prin incalzire la rosu,tragerea,cu un tub auxiliary,rotunjire prin usoara suflare si rotunjire continua 6. Lipirea a doua tuburi reuseste numai daca sunt din sticla cu aproximativ acelasi punct de inmuiere si acelasi coefficient de distilare termica. Se incalzesc capetele de lipit la flacara puternica,rotindu-se,iar cand sunt rosii se apropie si se apasa usor 7. Largirea tuburilor-se realizeaza prin incalzire la flacara puternica pana la rosu,introducem o tabla de cupru de forma triunghiulara si continua 8. Prelucrarea dopurilor-dopurile din pluta.pentru a putea fi folosite trebuie inmuiate prin apasare si lucrare pe masa cu ajutorul unei plansete sau cu o presa numita “crocodil”.Dopurile din cauciuc nu se preseaza.

MARUNTIREA SI CERNEREA

Deseori in laboratorul de chimie este nevoie de maruntirea,macinarea sau pulverizarea materialului brut de analizat,sau a unei substante agglomerate pentru a obtine dimensiunile dorite la luarea probelor de laborator. Pentru maruntire sunt cunoscute metode ca : concasarea, faramitarea, macinarea, flotatia etc. Pentru maruntirea unei cantitati mici de substanta, in laborator se foloseste mojarul din portelan sau sticla, iar pentru materiale mai dure mojarul din agat. La substantele explosive se folosesc mojare speciale cu pistil din cauciuc. Pentru sortarea substantelor se folosesc site rotunde,cu ochiuri din sarma, iar pentru materialele foarte fine, site cu tesaturi de matase.

INCALZIREA SI RACIREA

Incalzirea este o operatie mult utilizata in laborator pentru : accelerarea reactiilor chimice, dizolvare, sublimare, distilare, topire, uscare, determinarea punctelor de topire sau de fierbere. In functie de natura substantelor si de scopul urmarit se folosesc mai multe procedee de incalzire : -incalzire directa in flacara becului de gaz –este aplicata la incalzirea eprubetelor sau baloanelor de sticla termorezistenta-incalzirea pe sita de azbest sau sarma-se foloseste pentru vasele de sticla,pentru capsule, la distilare, dizolvare etc.-incalzire electrica cu resouri, plite electrice-se aplica pentru incalzirea directa a baloanelor cu fund plat, a paharelor etc.-cu ajutorul fierbatoarelor de imersie-se incalzesc lichide-baile cu abur-folosesc vapori de apa supraincalziti-baile cu aer-folosesc aer incalzit fie un dispozitiv electric,fie un bec de gaz-baile cu apa de forme emisferice, troncomice, cilindrice, de diferite dimensiuni sunt confectionate din cupru, se folosesc la incalzirea substantelor pana la 100oC-baile de nisip formate dintro capsula mai mare metalica in care se aseaza nisip fin, sunt incalzite la bec de gaz sau electric-bai cu ulei-bai cu saruri topite (NaNO3,KNO3)-bai cu metale topite

In mute cazuri, in laboratorul de chimie este necesara producerea unor temperaturi scazute, de exemplu in cazul unor reactii exoterme. Aceasta se poate realize in mai multe feluri : -in curent de apa, prin agitarea eprubetei sau balonului-in vase cu gheata, zapada sau amestecuri racitoare-prin folosirea de lichide cu punct de fierbere coborat care, prin evaporare,absorb o cantitate mare de caldura-cu CO2 solid (zapada carbonica)-cu ajutorul refrigerentelor cu aer sau apa, pentru racirea gazelor sau vaporilor-cu ajutorul cristalelor, dispozitive ce permit obtinerea unor temperature foarte scazute, pe baza consumului de energie electrica

AMESTECAREA SI AGITAREA

Amestecarea si agitarea au rolul de a produce omogenizarea si miscarea materialelor. In laborator,prin amestecare se intelege, in mod obisnuit, folosirea unui dispozitiv in interiorul vasului de reactie care produce amestecarea; prin agitare se intelege miscarea intregului vas de reactie. In mod curent nu se face insa distinctie intre aceste doua operatii. Amestecarea se realizeaza:-manual, cu baghete de sticla-cu amestecatoare sau agitatoare,piese ce se rotesc in interiorul vasului,actionate de obicei de un motor electric.Agitatoarele pot fi confectionate din sticla,portelan,metal acoperit cu un cauciuc sau din mase plastice si au diferite forme.In cazul unor volume mici se folosesc deseori agitatoare magnetice formate din corpuri de otel invelite pentru protejare cu o manta de sticla.Se folosesc mult astazi metodele de amestecare cu ajutorul ultrasunetelor. Agitarea se realizeaza in general in vase de reactie mai mici,obisnuite,uneori in baloane cu fund rotund fixate in piesa mobile a unui aparat de agitare,care executa miscari de du-te-vino,de oscilatie sau de rotatie. Cea mai simpla operatie de agitare este scuturarea laterala a eprubetei.Nu este corect sa se astupe eprubeta cu degetul.

USCAREA SI CALCINAREA

Uscarea consta in indepartarea lichidelor dintro substanta.Exista mai multe procedee de uscare, in functie de natura substantelor si scopul urmarit. Uscarea substantelor solide la temperature normala se realizeaza : -in curent de aer, precipitatele fiind spalate cu alcool, eter etc. ;-in vid, tot dupa spalare cu lichide volatile;-in exsicatoare ce contin substamte higroscopice : H2SO4 , P4O10 , CaCl2

etc. Uscarea la cald la 100-150oC se realizeaza timp de 1-2 ore. Uscarea lichidelor si gazelor se face cu ajutorul unor substante deshidratate. Calcinarea consta in incalzirea substantelor la o temperature mai mare de 300oC, realizandu-se intrun creuzet introdus direct in flacara unui bec de gaz sau intrun cuptor de calcinare. La calcinare substanta poate ramane sub forma filtrate sau se descompune. De exemplu, calcinarea Cu(OH)2 , Fe(OH)3 duce la descompunerea lor : 2 Fe(OH)3 Fe2O3 + 3 H2O Cu(OH)2 CuO + H2O Hartai de filtru cu precipitatul de pe palnie se impacheteaza cu ajutorul unei pensete si se aseaza cu conul in sus intrun creuzet . Creuzetul se fixeaza intrun triunghi de calcinare pe un inel metallic si se incalzeste incet, la flcara mica. La aprinderea hartiei se scoate becul de sub creuzet, se prinde creuzetul cu un cleste de laborator incalzit in flacara (pentru a evita spargerea creuzetului) si se aseaza in exicator.

BiBliografie:-www.wikipediea.ro-chimie farmaceutica(V.Zotta 1985)

Referat la: Chime Anorganica

Operatii fizice in laboratorul de chimie

Roman AndreiFarmacie-anul I