Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de EducaţieFizicăşi Sport

Secţia Kinetoterapia în afecțiunile aparatului locomotor

ADHD

Coordonator Stiințific: lector dr. MARIUS CRĂCIUN

Masteranzi: Bondor George

Calmic Iosif Andrei

Feier Vasile

Generalitati

ADHD este o tulburare comportamentala manifestata prin imposibilitatea copiilor de a se

concentra asupra unei indeletniciri anume. 

Este o problema medicala ce debuteaza in copilarie si, daca nu este descoperita si tratata

corespunzator, se poate extinde in timp, afectand si viata adulta. 

In lipsa unui tratament corespunzator poate avea consecinte nefavorabile asupra activitatilor

scolare, casnice, profesionale sau relatiilor interumane.

Simptome

ADHD are 3 simptome majore, pe baza carora poate fi usor recunoscuta:

Neatentia - este cel mai comun simptom, acesteia adaugandu-i-se in timp, incapacitatea de

concentrare, de ordonare a activitatilor precum si probleme majore de memorie. Sarcinile si

indatoririle profesionale sunt indeplinite cu deosebita greutate.

Impulsivitatea - adultii suferind de ADHD nu sunt capabili sa mentina aceeasi slujba pentru

mult timp, au tendinta de a cheltui banii fara masura si nu se pot dedica unor relatii socio-

afective de lunga durata.

Hiperactivitatea - aceasta stare este resimtita in mod acut de copii. Adultii o percep ca pe o

neliniste permanenta, care nu le permite sa desfasoare activitati relaxante si linistitoare, precum

cititul.

Studii recente au demonstrat ca 60% din copiii cu ADHD sufera de aceasta conditie si in

perioada adulta (in SUA, de exemplu, sunt diagnosticate 8 milioane de persoane adulte cu

aceasta tulburare).

ADHD este o boala ce prezinta componenta genetica, cercetarile actuale in domeniu vizand

descoperirea exacta a genei implicate. Se pare ca exista o relatie de tip cauza-efect intre ADHD

si fumatul sau consumul de alcool in timpul sarcinii. Diagnosticul se pune de obicei intre varsta

de 6-12 ani, moment in care simptomatologia devine deranjanta si evidenta atat pentru copilul

ajuns la scoala, cat si pentru cei din jurul sau. Procentul ADHD diagnosticat in timpul vietii

adulte este, din acest motiv, destul de redus.

Problemele pacientilor cu ADHD

Problemele pe care le implica ADHD sunt atat rezultatul direct al acestei tulburari

comportamentale, cat si consecinte ale unui tratament inadecvat sau ale unor dificultati de

acomodare a pacientilor cu boala si includ:

- memorie deficitara

- anxietate

- respect de sine scazut 

- probleme de angajament 

- furie gresit controlata 

- impulsivitate 

- diverse abuzuri si dependente de substante nocive 

- capacitate organizatorica deficitara 

- apatie cronica 

- incapacitate de concentrare 

- tulburari de dispozitie 

- depresie 

- probleme de adaptare sociala.

Intensitatea acestor probleme variaza de la medie la severa, iar prezenta lor poate fi continua,

afectand calitatea vietii individului in mod grav si chiar irecuperabil, sau poate fi vorba doar de

manifestari episodice. Exista adulti care prezinta o capacitate mai mare de concentrare, in ciuda

existentei ADHD ca boala de fond, in conditiile in care sunt foarte interesati si entuziasmati de

activitatile intreprinse. In schimb, altii au dificultati grave de focalizare a atentiei, indiferent de

situatie. Exista cazuri in care indivizii afectati sunt retrasi si evita compania persoanelor din jur,

devenind antisociali, sau, din contra, sunt hipersociabili si nu pot tolera singuratatea.

ADHD si afectarea activitatii scolare

Adultii care sufera de ADHD pot prezenta:

- rezultate academice modeste sau chiar slabe, sub medie, in antecedente

- probleme de conduita si purtare in timpul orelor de curs, impotriva lor fiind luate adesea masuri

punitiv-disciplinare 

- abandon scolar sau necesitatea de a repeta una sau mai multe clase.

Activitatea fizica, vitala in dezvoltarea psihica a copilului

De multa vreme, cercetatorii au examinat legaturile cauzale dintre functionarea creierului

si activitatea fizica, evidentiind efectele benefice ale acesteia. Exercitiul fizic regulat creste

aportul de sange care ajunge la creier, oferindu-i astfel mai mult oxigen si furnizandu-i mai multa

energie. Acest lucru ajuta la dobandirea unor abilitati mentale imbunatatite. In plus, substantele

chimice secretate de creier in timpul exercitiului fizic si dupa acesta ii permit copilului sa

infrunte mai bine stresul si anxietatea. Efectele depresiei sunt contracarate si copilul este ajutat sa

invete mai eficient, prin canalizarea energiei dobandite inspre activitatile de invatare si

memorare. Oamenii de stiinta sugereaza ca tipul de exercitiu fizic prin care se pot obtine cel mai

probabil aceste efecte pozitive este jocul spontan, in care copiii se angajeaza in mod natural. De

asemenea, lucrul in aer liber poate constitui pentru copii o sursa importanta de a invata despre

natura, despre sine si despre responsabilitate. (Lect. Univ. Andrei Dragulinescu, in revista

Familia Ortodoxa)

Importanta pauzelor de joaca si de miscare pentru copii

Prin anii 1980, pana la 40% din scolile din Statele Unite au luat decizia de a micsora sau

chiar de a elimina din orar pauzele copiilor, cu scopul de a castiga timp pentru activitatile

academice. Una din patru scoli generale, pe intreg teritoriul Statelor Unite, a renuntat de tot la

pauzele de joaca. Micutii nu au mai avut vremea lor in care sa alerge, sa sara, sa se legene, sa se

miste. Acest declin al jocului nestructurat a coincis cu aparitia tulburarii hiperkinetice cu deficit

de atentie (ADHD), recunoscuta ca atare, si cu explozia vanzarilor de Ritalin - un stimulant al

sistemului nervos central, prescris pentru copiii afectati de ADHD. Nimeni nu pare sa nu mai fi

tinut cont de rezultatele cercetarilor si studiilor care spuneau ca "miscarea si jocul nestructurat al

copiilor promoveaza invatarea, in acelasi timp in care consuma si reorienteaza energia acestora,

elimina stresul si reduce comportamentele disfunctionale".

Chiar in 2009, dintr-un studiu derulat pe 11.000 de copii de clasa a treia, puteam afla ca

"acei copii care au parte de cel putin 15 minute de pauza zilnic, pentru miscare si joaca libera,

obtin rezultate evident mai bune in clasa si sunt mai predispusi sa invete, fata de copiii care au

pauza mai scurta sau chiar deloc. In plus, mai mult de 8 din 10 directori de scoala, din cei

implicati in studiu, declara ca pauzele de joaca si de miscare ale copiilor au un impact pozitiv

asupra achizitiilor academice. Doua treimi dintre directorii de scoala sustin ca elevii asculta cu

mai mare atentie la ore si dau dovada de mai multa concentrare in clasa, cand se intorc din pauza,

decat inainte."

Departamentul de Sanatate al Statelor Unite recomanda parintilor sa le asigure copiilor

cel putin o ora de activitate fizica pe zi, pentru a combate obezitatea, diabetul, afectiunile

cardiace si o serie de alte probleme medicale. Dar beneficiile de ordin fizic nu sunt singurele pe

care le aduc sportul, miscarea si joaca in evolutia unui copil. Copiii necesita un program

consistent de activitate fizica pentru ca acestea stimuleaza dezvoltarea mentala, academica si

sociala - fapt confirmat de rezultatele a numeroase studii.

Sportul si miscarea modifica procesele chimice de la nivelul creierului

Activitatea fizica influenteaza in mod semnificativ si evident starea de spirit a copiilor,

motivatia si concentrarea lor. Copiii se descurca mai bine la scoala, au parte de experiente

sociale valoroase si invata sa se integreze intre ceilalti. Sportul si miscarea modifica, in mod real,

formula chimica a creierului, cu un impact direct asupra starii de spirit si a perspectivei de

ansamblu asupra vietii. In plus, activitatea fizica ofera o modalitate pozitiva, sanatoasa, de a

reduce anxietatea si tensiunea psihologica, ferind astfel copilul - in mod indirect - de multe

afectiuni datorate unui stil de viata defectuos. De asemenea, sportul stimuleaza transportul de

oxigen si nutrienti catre tesuturi, ajutand totodata sistemul cardiovascular sa functioneze mai

eficient. Iar atunci cand inima si plamanii functioneaza la capacitate maxima, copilul are mai

multa energie ca sa tina piept si sa se bucure de o noua zi.

Miscarea sau exercitiile fizice, practicate in mod regulat, au efect asupra nivelului de

serotonina din creier (neurotransmitatorul responsabil cu somnul, trezirea, libidoul, apetitul si

starea de spirit). Copiii resimt aceste efecte, avand o dispozitie pozitiva si o stare de spirit. La fel,

sportul elibereaza endorfine, care functioneaza ca tranchilizanti naturali asupra creierului. Nu

mai vorbim de stimularea increderii in sine, care evolueaza pe masura ce copilul respecta un

program de exercitii fizice, capatand abilitati sporite. In plus, miscarea intareste musculatura si

creste rezistenta si imunitatea organismului, si, implicit, pe cea a psihicului. Copilul invata sa

depaseasca obstacolele si necazurile cu aceeasi perseverenta si disciplina pe care le are in

practicarea unui sport.

Miscarea, joaca si sportul au implicatii si asupra odihnei, vitale in dezvoltarea sanatoasa a

copilului. Doctorii recomanda 12-14 ore de somn, pentru copiii de la 1 la 3 ani. Pentru 3-6 ani, se

recomanda 10-13 ore de somn pe zi. Intre 6 si 12 ani, copiii au nevoie sa doarma 10-11 ore; iar

adolescentii, pana la 8-9 ore pe noapte. Multi profesori si educatori observa ca elevii lor nu se

odihnesc suficient. Copiii acuza oboseala, dureri de cap, lipsa de vlaga sau de chef. Intrebati,

adesori raspund ca au petrecut timpul la televizor si / sau calculator (tableta), sau ca nu au putut

sa adoarma. Or, somnul este vital pentru o functionare si o dezvoltare optima a copilului, din

punct de vedere fizic si mental. Pentru ambele probleme, activitatea fizica ofera o solutie

nepretuita. Sportul poate inlocui cu brio timpul petrecut in fata ecranului; alaturi de asta, o

activitate fizica regulata face ordine in programul de somn al copilului. Acesta adoarme seara

mai usor, mai repede si povesteste ca a avut un somn odihnitor.

Bibliografie

1. http://www.webmd.com/add-adhd/

2. http://www.csid.ro/family/crestere-copii/copii-neatenti-si-agitati-ar-putea-suferi-de-

adhd-exista-solutii-13304023/

3.http://www.qbebe.ro/psihologie/educatie_si_disciplina/

activitatea_fizica_vitala_in_dezvoltarea_psihica_a_copilului_de_ce