Activitatea metodica a profesorilor de geografie – Cercul pedagogic nr.6

Responsabil Profesor Istrate ConstantinLiceul Teoretic “Grigore Tocilescu “ Mizil

Referat:

Aplicarea conceptelor si teoriilor moderne privind evaluarea pe competente la orele de Geografie

22.05.2015

Propunator, Profesor Iosif ElenaScoala Gimnaziala Comuna Colceag

Colaborator, Profesor Stan Nicolae Scoala gimnaziala Inotesti-Structura

Cuprins

A. Rolul competentelor in invatarea geografieiB. Evaluarea educationala intre deziderat si necesitateC. Evaluarea rezultatelor instruirii pe competenteD. Concluzii

A. Rolul competentelor in invatarea geografiei

Trebuind sa raspunda intr-un mod adecvat modificarilor semnificative intervenite in societatea actuala si in procesul cunoasterii, concretizate in oferta informationala excesiva si usor de abordat prin sistemele IT, dar si ca urmare a extinderii societatii informationale si a cunoasterii, sistemul educational si cel al disciplinelor studiate in scoala a suferit transformari.

Intr-o societate a cunoasterii, cum este cea actuala in care educatia este un proces ce se desfasoara pe tot parcursul vietii a fost fixat un domeniu de 8 competente – cheie, concretizate sub forma de: cunostinte, abilitati si atitudini; pe care toata lumea ar trebui sa le dobandeasca, avand asigurata integrarea pe piata muncii si conditionand coeziunea sociala si cetatenia activa.

In aceasta situatie aflandu-se, geografia ca disciplina scoalara din ciclul gimnazial, a beneficiat din 2009 de un Curriculum , prin care s-a realizat trecerea de la o invatare centrata pe obiective la aceea centrata pe competente , dorindu-se totodata a se realiza trecerea de la geografia de tip descriptiv catre o intelegere a relevantei disciplinei in viata cotidiana, prin stimularea interesului elevilor pentru investigarea si intelegerea faptului geografic imediat si a necesitatii protectiei mediului.

La nivelul geografiei ca disciplina scolara au fost fixate o serie de competente generale, corelate cu domeniul Competentelor –cheie si care la randul lor au fost detaliate in cadrul programelor scolare pentru fiecare clasa a ciclului gimnazial in competente specifice.

Competentele specifice sunt corelate cu continuturile, formand impreuna Curriculumul – nucleu, acea parte a Trunchiului comun, avand alocate anumite resurse de timp si caracter obligatoriu la nivelul disciplinei, pentru fiecare an de studiu.

B.Evaluarea educationala intre deziderat si necesitate

Evaluarea rezultatelor instruirii reprezinta o componenta fundamentala a procesului educational.

Eficienta procesului educational poate fi demonstrata numai daca este evaluat prin performantele sale. Dealtfel procesul educational nu poate fi privit decat ca fiind un sistem complet de: actiune, evaluare si retroactiune (feed-back = masuri de reglare).

Evaluarea are darul de a stabili rezultate ale instruirii, concretizate in informatii asupra procesului de instruire si componentelor sale

(metode,continuturi, mijloace, activitati de instruire), cat si asupra modului de realizare al finalitatilor procesului de instruire (gradul de atingere a comnpetentelor asumate).

Rolul reglator al rezultatelor reiese din faptul ca pe baza lor pot fi luate masuri de reglare (retroactiune), asupra acelor componente ineficiente, realizand astfel un proces educational modificat, cu o eficienta rezumata sporita.

Modalitatile de evaluare pot fi de tipul : Teste scrise Tesete orale – cu larga utilizare si cu multiple limite Activitati practice Sisteme complementare de tip: portofoliu lucrarii independente

dirijate, cercetare individualaEvaluarea scolara a cunoscut de-a lungul ultimilor decenii multiple

imbunatatiri, dobandind o prezenta constanta pe parcursul desfasurarii procesului de invatare a geografiei. Toate acestea se datoreaza rolului formativ al evaluarii, desfasurate pe tot parcursul actului de formare, dar si strategiilor didactice de centrare a instruirii pe elev, utilizate tot mai mult la clasa.

In ce priveste comparatia intre evaluarea traditionala si cea moderna se desprind doua aspecte:

1). Evaluarea traditionala are in vedere masurarea si aprecierea cunostintelor (ce stie elevul).

Evlauarea moderna are in vedere masurarea si aprecierea capacitatilor si competentelor ( ce poate sa faca elevul).

2). Evaluarea traditionala pune accent pe aspectul cantitativ (cat de multa informatie detine eleveul).

Evaluarea moderna pune accent pe elemente de ordin calitativ (competente, valori, atitudini).

Orientari ale evaluarii moderneEvaluarea scolara a suferit multe imbunatatiri la inceputul acestui

secol, avand un tot mai profund caracter formativ.Teoria si metodologia evaluarii moderne are la baza o serie de

principii: Evaluarea presupune masurarea si aprecierea rezultatelor

invatarii

Se realizeaza in vederea adoptarii unor masuri ameliorative in cadrul procesului instructiv – educativ

Pune accent pe emiterea unor judecati de valoare Acorda preponderenta functiei formativ-educative a evaluarii Evaluarea are in vedere domeniile multiple : cognitive,afective,

si psihomotorii ale invatarii Este preocupata atat de rezultatele scolare cat si de eficienta

proceselor de predare si invatare Evaluarea dezvolta tot timpul o functie de feed-back asupra

componentelor procesului educativ Are rol de informare asupra punctelor tari si punctelor slabe ale

procesului, dar si asupra eficientei activitatii didactice Are rol activ in transformarea continua a procesului de predare

invatare. Constituie un mjloc de culegerte de informatii asupra procesului

didactic si componentelor sale. Solicita continuu o diversificare a tehnicilor si metodelor de

evaluare adecvata a situatiilor didactice concrete. Evaluarea centrata pe rezultate constructiviste. Rolul sporit al elevului in realizarea evaluarii. Ofera transparenta.

Masuri de optimizare a procesului de evaluare: Planificarea evaluarii inca din momentul proiectarii lectiei. Evaluarea realizata in stransa legatura cu obiectivele lectiei. Utilizarea in egala masura, atat a metodelor clasice cat si

moderne, monitorizand si apreciind procesele de gandire parcurse de elevi.

Evaluarea concomitenta a procesului cat si a produsului. Antrenarea elevilor in actul de evaluare. Precizarea explicita a criteriilor de evaluare Formularea clara si cunoasterea decriptorilor de performanta. Evaluarea performantei elevilor de catre toti cei implicati. Alcatuirea unui plan de imbunatatire a performantelor bazat pe

evaluare. Continua precocupare de imbunatatire a criteriilor si metodelor

de evaluare.

C. Evaluarea rezultatelor instruirii pe competente

Competenta apare materializata drept o tinta relativ indepartata, cu anumite etape si secvente de realizat. Demersul de formare si dezvoltare a competentei presupune : a sti -> a sti sa spui -> a sti sa faci -> a sti sa fii -> a sti sa devii.

Evaluarea competentelor:a. Evaluarea competentelor –cheie, bazata pe cele 8 competente ale

domeniului este o evaluare ce poate fi realizata la sfarsit de an si ciclu scolar sau la sfarsitul scolaritatii. Este semnificativa prin faptul ca aceasta evaluare se raporteaza la modul de formare a competentei in timp, avand indeosebi o formulare calitativa. Testele pot avea un caracter transdisciplinar.

b. Evaluarea competentelor generale poate fi realizata pe parcursul diferitelor secvente, competentele asumate avand o interdependenta cu continuturile.

c. Evaluarea competentelor specifice, este domeniul de evaluare a competentelor cel mai des folosit, ce poate fi realizata la nivelul unor unitati de timp mai mici.Elementul esential al competentelor specifice este reprezentat de legatura dintre ele si continuturile ofertate. Deasemenea competentele specifice din curriculumul scolar au asociate situatii de invatare, care descriu si pot duce la formarea competentei asumate. Fiecare competenta specifica din curriculumul scolar poate fi evaluata prin diferite tipuri de itemi sau instrumente de evaluare diverse. Disponibilitatea itemilor de a verifica competente specifice diferite , poate permite construirea unor probe de evaluare cu itemi diferiti, dar vizand aceeasi competenta.In lipsa unor niveluri si standarde de realizare a competentelor specifice pot fi stabilite niveluri expectate de atingere a lor precum: nivel inalt, mediu si inferior.

Tipologia itemilor ce pot fi utilizati in construirea testelor:1. Itemi obiectivi – solicita elevului selectarea raspunsului corect

dintr-o serie de variante oferite. Pot fi : -itemi cu alegere duala, solicita elvului sa aleaga raspunsul corect din doua raspunsuri posibile; cu forme posibile: adevarat/fals, corect/gresit, da/nu.-itemi cu alegere multipla – solicita alegerea raspunsului corect dintr-un numar de variante oferite; itemi formati dintr-o premisa

si mai multe raspunsuri posibile: unul corect , iar restul distractori.-itemi de tip pereche (de asociere) – solicita elevilor stabilirea corespondentei intre doua multimi distincte de elemente.

2. Itemi semiobiectivi – solicita elevului formularea unui raspuns scurt, care permite evaluatorului formularea unei judecati de valoare privind gradul de corectitudine a raspunsului oferit . Pot fi de tipul: Itemi cu raspuns scurt – solicita formularea unui raspuns

limitat ca spatiu ,forma si continut la intrebarea formulata. Itemi de completare – solicita producerea unui raspuns de

completare a unor afirmatii incomplete sau a unui enunt lacunar.

Intrebari structurate – reprezinta sarcini formate din mai multe subintrebari, legate intre ele printr-un element comun care ofera persoanei evaluate ghidare in producerea raspunsului.

3. Itemi subiectivi ( cu raspuns deschis) – solicita subiectului evaluat un raspuns foarte putin orientat in elaborarea si prin structura sa, sau care nu este deloc orientat. Astfel sunt: Enuntarea unei definitii. Rezolvarea de situatii problema. Eseul – tip de item in care subiectul este solicitat sa produca

un raspuns liber, in conformitate cu anumite cerinte.Alte forme de evaluare : portofoliul, proiectul, harta conceptuala.

Tipuri de teste:1. Test initial – pentru identificarea finalitatilor unui proces de instruire

anterior, are rol de diagnostic, se aplica la inceput de an scolar, isi propune identificarea modului de realizare a finalitatilor asumate in anul scolar anterior.

2. Test secvential – pentru identificarea realizarii finalitatilor asumate pentru o unitate de invatare, se poate aplica si pentru o unitate elementara de instruire (lectie, capitol).

3. Test semestrial – pentru identificarea realizarii finalitatilor studierii unor unitati de instruire vizate de un semestru.

4. Test final – pentru identificarea realizarii competentelor, urmarite prin parcurgerea unui an scolar.

5. Test de progres - pentru identificarea progresului realizat prin instruire , stabilit prin compararea unor teste succesive.

6. Testul formativ – se poate aplica pe parcursul instruirii, isi propune formarea unor deprinderi de invatare.

Tehnica proiectarii testuluiProiectarea testului presupune parcurgerea unor etape: 1. Stabilirea unor competente de evaluat. 2. Construirea matricei de specificatie.3. Alegerea tipurilor de itemi.4. Construirea de itemi.5. Asamblarea itemilor in teste.6. Stabilirea baremelor de notare.Testele pot fi standardizate sau elaborate de profesor.

Calitati ale testului Relevanta testului. Echilibrul. Eficienta. Obiectivitatea. Specificitatea. Dificultatea. Siguranta. Validitatea. Incadrarea in timp.

Portofoliul - este un instrument complex de evaluare, care reflecta experienta si include rezultatele relevante obtinute prin celelalte forme de evaluare; permite urmarirea progresului inregistrat de elev in achizitia cunostintelor intr-un interval mare de timp (semestru, an scolar, ciclu de invatamant) si in formarea competentelor, prin analiza produselor elaborate.

Portofoliul elevului la geografie va cuprinde: titlul, obiective urmarite, argument, continutul, judecati de valoare elaborate pe marginea continutului, concluzii, recomandari.

Proiectul – este o lucrare cu caracter aplicativ, intocmita pe baza unei teme date, care cuprinde analiza unei probleme si un demers explicit de evolutie si solutionarea ei. Tipuri de proiecte:

Proiect de tip constructiv: sa realizeze un afis, colaj, colectie de roci, ierbar , insectar, machete , mulaj.

Proiect de tip problema: sa rezolve o situatie problema. Proiect de tip invatare: sa isi imbunatateasca o tehnica sau o

procedura de instruire.

Harta conceptuala – reprezinta un mod diagramic de exprimare cu privire la anumite notiuni. Tipuri:

Harta conceptuala sub forma – panzei de paianjen. Harta conceptuala ierarhica. Harta conceptuala lineara.

D.Concluzii

Subiectul nu este nici pe departe epuizat si desigur perfectibil.Elevul trebuie pus permanent in situaita de a face, a judeca, a

coopera, a da raspunsuri, a avea pareri, a analiza raspunsurile auzite, a ajunge la identificarea raspunsurilor corecte din care apoi descopera cunostintele noi. Isi formeaza competente, capacitate si atitudini.

Interesul elevilor pentru lectii creste ori de cate ori sunt folosite metode moderne de predare si evaluare.

Bibliografie

Dobrescu Andrei – Conceptul educational in contextul integrarii europene; Tribuna invatamantului, 18-24 octombrie 2004

Dulama Maria Eliza – Didactica axata pe competente, Editura Presa Universitara Clujeana, 2010

Ilinca Nicolae, Mandrut Octavian – Elemente de didactica aplicata a geografiei, Editura CD Press, Bucuresti, 2006

Mandrut Octavian – Competentele in invatarea geografiei, Editura Corint, 2010.