28UU'J -3= p a g i n i Xjei 2_ Ol ia j . la, ± 0 M a r t i e ± © 4 , 0

P O A I E S Ă P T Ă M Â N A L A P E N T R U P O P O R

D I R E C T O R : Pr. VASfE CHINDRIŞ

Redacţia şi Administraţia Cluj, Str. Chintăuiui Nr. 51

TELEFON: Nr. 3065

A B O N A M E N T E : Pe un an L e i ICO Pe 6 Inni „ 50 Pe 3 luni „ 30

In 9TREINĂTATE dublu, 'n America 2 dolari

ÎNREGISTRATĂ LA TRIBUNALUL CLUJ S U B

Nr. 85.

Ne găsim în preajma Pos­tului Mare. Timp de re cuie gete şi evlavie creştinească

Evanghelia ne prezintă chemarea Mântuitorului Isus peste veacuri, dată cu înţe­lepciune nemărginită pentru toţi oamenii: „Nuvă adunaţi comori pe pământ,,., fiindcă moliile şi rugina le strică,... iuriile sapă şi le fură" (Mat.6)

Comorile pământului: aurul, argintul, banii, casele, mo­şiile adesea sunt folosite de satana pentru a distruge su­fletele. Inima omului slab se lipeşte de aceasta ţărână pământului care mulţumeşte numai pentru clipă. Aripile elanului sacru se distrug, sbo-rul spre cer nu mai este cu putinţă, ajungem sclavii pof­telor trupului, legaţi cu că­tuşe grele şi scufundaţi în noroiul păcatelor. Inima le­gată de ţărână caută comori tot în ţărână, pentrucă pre­cum o spune Domnul: „Un­de este comoara voastră, a-colo este şi inima voastră".

Scriau ziarele despre o dom­nişoară bătrână din America, bogatămiliardară, care moare de foame, fiindcă nu se îndura să cheltuiască din aurul adunat în lăzi de fier. Aurul era stăpânul ei, iar ea roaba a.uriilui. Şi ambii in slujba satanei, pare nu este

C O M O R I IN C E R

lucru uşor de-1 alungat. Doar chi&r Isus ne învaţă: „Acest fel nu iese iară numai cu ru­găciune şi cu post". (Matei 17, 21).

Când Biserica noastră creş­tină cere fiiloi post, o face fiindcă aceasta este legea dată de Domnul spre folosul sufletelor chemate să cuce­rească moştenirea Cerului. Nu degeaba s'a spus: nCelce

vă ascultă pe voi pe mine mă ascultă... celcenu ascultă de biserică să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş."

Chiar şi numai privind la încleştarea războinică de azi ar trebui să ne înălţăm pri­virile de rugă înspre cer, ca Ninivitenii de odinioară. Gân­diţi-vă o clipă la copiii Fin­landezilor cu sutele de mii, rupţi dela sânul mamelor, e-

Dr, T I T U S M Ă L A I roine admirabile rămase pe front pentru apărarea patri-

| ei cutropite, şi trecuţi în gri­ja ţărilor vecint: Suedia, Nor­vegia, Danemarca. Este prea frumoasă pilda trupelor ex-pediţionare suedeze trimise pe frontul Finlandei: Ostaşii au la sine sf. Scriptură şi schiurile pentru zăpadă, iar cântecele lor nu sunt cele lumeşti, ci cântece religioase. Acolo undeva, se scrie, că s'a arătat un înger pe cer, la comandă, spre biruinţă a ar­matelor.

Postul nu este ceai dan­sant, nici modă femeiască, nici chef cu muzică, darnici tristeţe. In lumea creştină avem o serie de aprecieri despre adevă­rata valoare a îndeletniciri­lor de dans necreştinesc. Po­menim aci bunăoară cu­vântul Sf. Carol Borromeul:

„Dansul lumesc nu este altceva decât un cerc în care punctul de centru este dia­volul, iar periferia sau roata e făcută din robii acestuia''.

Onestitatea cerută de le-legea creştină este avuţia sutletească a oamenilor cu­raţi cari nu slujesc patimi­lor desfrânate. Moda prea desbrăcată însemnează des-brăcarea de omenie, c a şi

(continuare în pag. 3-a)

Răsplata ta P E câte ori dai Iui Isus sărutul

lui Iuda, eşti nevoit să TE întrebi: ce răsplată vei avea?

Vrând, nevrând, prin botez, Isus te-a ales şi te-a numărat în ceata urmaşilor săi.

Tu ai devenit astfel caşiapos­tolii prietenul lui Isus.

D A R ; Decâte-6rl omul vechiu din

tine — omul păcatului, învinge pe omul nou, omul botezului;

De câteori limba ta devine unealta minciunii;

De câte ori gura ta se preface în vulcan aruncător desudalme şi blestemuri;

De câteori lăcomia ta învin­ge dreptatea;

D e câteori ura din tine învin­ge iubirea;

De câte ori părăseşti calea dreptăţii şi u r m e z i calea păcatului;

De atâtea ori tu dai Iui Isus sărutul lui Iuda.

Ori cu Isus, ori contra lui Isus.

Dumnezeu sau Mamona. Isus ne-a făgăduit răsplată

mare. Mamona încă făgădueşte. Pe când cuprinseră Turcii

Constantinopolul, S u l t a n u l Mohamed II, promise unui căpitan creştin, — dacă-i tră­dează pe creştini şi se lapădă de Isus, — fata sa în căsătorie şi averi mari. Căpitanul trăda. Ajuns în faţa Sultanului, aces-ta-i zice. înainte de a-ţi da fata în căsătorie trebue să ţi-se tragă de pe tine pielea ce ţi-a fost murdărită cu apa botezului.

Ceeace zise, S u l t a n u l făcu. Căpitanul muri în chinuri.

Iată cum îşi va împlini Mamo­na făgăduinţa.

Prin botez eşti ostaşul lui Isus. Mamona, în schimbul sărutului lui luda, în schimbul trădării, îţi făgădueşte plăcerea păcatului. Ajungând în mâna lui, ca Mohamed II, te va chinui până ce-ţi va şterge din suflet semnul botezului. Semnul bote­zului însă nu se va şterge niciodată, iar chinul va fi veşnic.

„Nu pute-ţi sluji şi lui Dum­nezeu şi mamonei". păr. n. Pura

VIEATA CREŞTINĂ Nr. 11

Âdunaţi-vă comor i neperitoare! C e v a în legătură cu Evanghel ia de Duminecă delà Mate i 6,14

« D a c ă v e ţ i Ierta. , ." I

Vai, c i t i lipsă de ertase este în Uimea de a/.i. Ceia ce e mai puţin doară în lumea de uzi erfe chiar iertarea. Şi dacă lipseşte din lumea d<i a si: dragostea, pacea , bunăînţsiegerea, fericirea - se datoreşte-numai acestei puţinătăţi de iertări-.

Toate relele care bântoe lumea de azi şi neno­rocesc pe oamenii de azi", se trag numai din lipsa di iertare. Certurile, duşmăniile, judreâflfe, divoi-ţurile, crimele cu care nu mai prididesc tribuna­lele şi închisorile, isvorăsc numai din lipsa de ier­ta re , , .

O, de-ar fi oamenii mai răbdători şi msi ier-ă to r i ! O, de ar fi soţii mai iertători — câtă în-elegere şi d n g o s t e ar binecuvânta căminul lor şi topii lor. O, de-ar fi vecinii mai iertători, cât de taţin3 lipsuri ar fi între ei şi cât de mult belşug. O, de-ar fi popoarele mai iertătoare, cât de puţine ar fi greutăţile, mizeriile şi suferinţele pe care le-ar avea de îndurat.

In câte locuri şi rânduri, dacă ar fi fost un strop de iertare nu s'ar fi întâmplat grozăvii şi stricăciuni pe care nimeni nu Ie va mai putea în­drepta niciodată...

Frate drag, ia aminte!: nu fi iute Ia mânie! Adu-ţi mereu aminte de Marele Iertător care şi de pe cruce s'a rugat pentru cei ce-L răstigneau:'Pă­rinte, iartă-i că nu ştiu ce fac" (Lu:a 23, 34).

Iartă şi tu totul. Chiar şl când toate nedrept-ţile ţi s'ar face pe nedrept căci numai atunci te vei putea numi fiul Tatălui din Ceruri care răsare soarele lui şi peste cei nedrepţi.,, (Viat. 5,45).

. C â n d posteşti".,. Ce minunate învăţături despre post ne-a lăsat

Mântuitorul în evanghelia de azi... şi ce străin e felul cum postes: oamenii de azi, de aceste învă­ţături ale Mântuitorului.

Ce mare viclean este Satana. Cum a căutat el ca toate legăturile oamenilor cu Tatăl ceresc să Ie strice şi să Ie rupă. Cum a căutat ca toate căi­le pe care oamenii pot dobândi iertare, mân­tuire şi binecuvântarea Cerului — să le copere cu fel de fel de minciuni, pentru ca oamenii lesne crezători, să aleagă alăturea, căile răului şi min­ciunii — cari îi duc Ia peire veşnică. Cum îi în­şeală Satan pe „creştinii de azi cu şoapte că pot câştiga mântuirea numai împlinind anumite forme fără duh, din care lipseşte ş i credinţa, şi viaţa.

Căci vai, la ce formă goală s'a redus şi Poş tul. A ajuns „creştinul" să creadă că e destul să nu mănânce de du lce . Vinerea şi [câteodată] Mier­

curea, — ca să aibă cugetul împăcat că şi-a fă­cut toată datoria de creştin.

Pentru unii cea mai mare grozăvie t ca cineva să măaânce „de dulce" Vinerea. Sudalme, certe, bat-jocorile, minciunile, elévetele şi alte gânduri şi fapte necurate cari ies toată ziua de vineri ca şi in celelalte zile de „dulce", din inima şi .gura lui, — acestea nu-s păcate „că doar aşa ne-am aflat din moşi strămoşi"... Aşa e străcurarea ţânţarului şi înghiţirea cămilei! (Matei 23 , 24) .

Vai de noi, că am ajuns ca şi poporul Evreu când Domnul Dumnezeu îl certa prin proorocul Isaia: „In ziua postului vostru vă lăsaţi în voia pornirilor voastre .. postiţi ca să vă ciorovăiţi (toată ziua!) şi să vă bateţi, să vă certaţi.. Oare acesta este postul plăcut Mie, să-şi chinuiască omul su fletul o zi ? — să-şi plece capul ca un pipirig.. aceasta numeşti tu post şi zi plăcută Domnului?,,

Iată postul plăcut m"î'e — zicelDomnuJ 1 — des-leagă lanţurile răutăţii (în care eşti legat)... îm­părţel i pâinea cu c e l flămând, adâ în casa ta pe nenorociţii fără adăpoft,.. îmbracă pe cel gol, nu întoarce spatele semenului tău... (Isaia 58, 3-7) .

O, de-ar fi toate aceste» binefaceri unfte fi cu postul.nostru —- ar fi ferica de noi. Şi mulţ» bi­necuvântări s'ar odihni în plia peste noi...

.Njfţ strângeţi comori,.." Lucrul de care J # . # Igajoa. mai puţin şi la

care se gândeşte mai puţin omul — e scurtimea

vieţii lui. Uite, îmi pare numai eri-alaltăeri, de când-mi am dus cei şase anişori Ia şcoala din sat — Dar azi iată mi-au trecut jumătate din anii u -aei vieţi de om. Ca mâine va trece şi ceialaltâ jumătate — şi m\ voi pomeni în pragul cimitiru­lui care n'are uşă pentru îators înapoi...

Vai, în ce nebunie şi întunerec trebue să trăias­că un om caie n'are aitgând în vieaţă decât strân­gerea da aur şi bogăţii — inehipuiodu-şi sărma­nul şi amăgindu-se că va trăi cine ştie câte vieţi, ca să se poată „bucura" de ele. Şi vai în ce iad de frământări trebue să trăiască un om muncit mereu de patima strângerii comorilor acestui p ă ­mânt. Ziua lui nu e ziuă, noaptea lui nu e noapte. El n'are alt gând decât banul. N'are altă dorinţă decât averea. N'are altă mulţumire decât aurul această spurcăciune care vinde conştiinţe, trădează prietenii şi omoară suflete.

Fraţi c r e ş t i n i i Mântuitorul n'a prins în mână niciodată banul. N'a cumpărat nici un palat, n'a întemeiat nici o Bancă. Tocmai ca să ne arate câ „străini şi călători suntem pe pământ, că n ' a -vem aici cetate stătătoare" şi să nu ne legăm su­fletul într'atât de pământul acesta „care cu tot ce e pe ei va arde" (II Petru 3-10).

„ In c e r u r i . , . "

...Căutaţi sft vă adunaţi comori în ceruri. Cău­taţi câ zi de zi, prin faptele voastre, prin vorbete şi gândurile voastre curate, izvorâte din dragostea' de Dumnezeu şi aproapele — să vă adunaţi în ceruri bogăţii de fapte bune, comori pe care d u le vede lumea şi oamenii. Comori pentru care nu veţi primi aici pie pământ nici laude şi nici titluri ci batjocuri, huie, nerecunoştinţi — dar pe care le preţueşte Acela care nu se uită la faţă, ci la inima celui care Ie împlineşte, care vede în ascuns... I (Matei 6, 18).

Pentrucă aşa a spus şi Domnul: Unde va fi comoara voastră — acolo va fi ş l Inima voastră! Unde ţi's faptele — aCbto flrvafl ş i sufletul.

Sigur că trebue, să şi trăeşfi, dar gândeşte-te că trebue să şi mori. Vieaţa aceasta vedem cât e de scurtă şi de nesigură în lumea aceasta. Să ne gândim şi la ceialaltă. în care vom intra prin credinţă îtt fericita noastră Nădejde care este Mântuitorul Isus.

Şi sţă ne luptăm câ toată munca şi frământarea noastră să găsească preţ acolo Sus.

- T r a l a n D o r z

Iţugâm achitaţi alţcnajşeyf^

„Slujitori ai trupului" i 1 j ü U !

I

Sunt foarie mulţi oameni astăzi în lupe, car* au forma evlaviei si a turtei credinţe, (2 Tim. 3,5), cresând, «că se mântuire cu te miri ce, dar Crucea pentru'ei este o nebunie şi «uni vrăşmaşi de moarte Crucii şi propqvăduiriî ei (1 Cor. 1,18). Ca unii ce, au cunosc patere». Jertfei Iul ţs,us. cei răst|gnjf, şi darurile Crucii t u i ţ i Cpr. 1,24), fericirea lor este să trăiască în pjfcejf'în. toate!zjjeje

ps dumnezeu, dar ca faptele iL tăgăiţiesc, (Tit. 1 ,1$ , Oamenii aceş­tia nu slujesc lui. Hristos Domnul nostru, ci pânfecelui lor (Rom. 16,18).

Ei sunt supuşi poftelor lor şi n'au Duhul (luda 19) Sunt nişte lucrători înşelători care se prefac în apostoli ai lui Hristos (2 Cor. 11,13). Ca nişte întinaţi şi spurcaţi, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste; le scapără ochii de preacurvie ş i ' nu se satură de păcătuit (2 Pet. 3,13-14). Aces tora le e'ie păs t ra tă negura întunerecului î : ' ; i?.c (vers 17). Că învaţă înti;tde- ;.a,*. vx na pot ajunge

niciodată la cunoştinţa adevărului (2 Tim. 3,2).

Totj; aceşti lacomi de pântece care, din mâneân ş i bunul trai îşi tac u% iiiol căruia i se închină (Ezech, 1*4,3) sunt stricaţi la' minte şi osândiţi în ce priveşte credinţa, tfum " s p i i n e Apostolul Pavei'(2 Tim. 3 .8) . Dar voi, preiubiţijor, fugiţi de închjnajrea.

^ m ^ i l » f I aicuose, prin' arătarea adevărului, fa-ceţi-vă vrednici să fiţi primiţi de orice cuget omenesc înaintea lui Dumnezeu (2 Cor. 4,2). Voi slujiţi Domnului Hristos (Colos. 3,24),

Deaceia să ne gândim neîncetat la lucrurile de sus, nu la cele depe pământ (Colos. 3,2) căci mâncările sunt pentru pântece şi pântecele pen­tru mâncări şi ambele vor pieri (1 Cor. 6,13), dar noi suntem ai lui Dumnezeu prin Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Hristos [vers. 20 , 1 Tim. 4 ,10] ,

Davld Bălăuţă Ion

•npăt noi trebuie să sărobim păcatele trupului}nu Sf. Grîgore Marele

Vai celui, care rărnâne l a păcat şi nu cunoaşte vremea p^căjnţji, penteică el; p iea târziş se va căi, fără de folosplân-gâVţAu-ai păcatele In xm. ' " ' *

Vai celui, care zice: a c u m mâ voiu desfăta trudeşte, iar la bătrâneţe mă voiu pocăi; pentrucă îrî cMrpurmfejSr^îf va acoperi lâră de veste ttidata, — şi nâ4e|dia; lup v« pieri.

Vai celui, care de buna voie păcătueşfe?cu gândul,"câ." di­mineaţa să se pocăiască; p e a f r ^ cunoaşte"*<5^f aduce ziua, eau i i o â ^ - u ™ ^ r - ^ - — - « — «

Vai celui^ care, oufloscând binele, îşi întinde inâna sa ce­lui rău, pentrucă în ziua morţii, îl vor lua îrigeiii c i f n i .

Vai celui, care cu laptele S^.yjcJajfe |Mtffc4fc l i p ^ 0

piatră de poticnire pentru aproapele s ă u ; penţrucjă in z$ua judecăţii va da seama pentru toMş laptelecu oare ffa smintit; pe fraţii săi... -

Vai celui, care s'a lepădat de relele din lume, şi din nou se întoarce la duhul şi obiceiurile ei, pentrucă pe dânsul î l va mustra ş i îl va osândi pilda celui, ce a apucat coarnele plu­gului şi se uita înapoi.

Vai celui, care urmează trupului şi nu se grijeşte de sufletul său, pentrucă viaţa şi nădejdea lui se vor risipi aici, pe pământ!

Val celui, care cu tot dinadinsul nu se grăbeşte să se pregătească, ca să dea răspuns bun Ia înfricoşatul judeţ

Păr, Vladimir

Păzeste-ti inima"... (Proverbe 4> 23) Cine a fost vreoiată la izvoarele şi ba­

zinele de apă din care s s alimentează ora­şele, a văzut cu câtă giijă sunt ele păzite şi îngrijite, Păzitori, clădiri închise cu la­căte sjgure şi uşi de iier, totul apărat şi a sigurat, pentruca nimeni sănii poatăpătrun-de înăuntru. Apoi, în timp de revoluţii şi răsboaie paza e şi mai aspră, ier apa e cer­cetată cu grije prin laboratoare, fiindcă oa­meni vrifjmaşi şi criminali ar putea otrăvi sau pune microbi în isvoare şi fântâni şi atunci viaţa locuitorilor ar fi primejduită, bând din această apă.

Vieaţa noastră c e a Bufletească încă e a-«d&pată de apa unuj „isvor", de un bazin ascuns, de o „fântână": aceasta einima Din e a curg- ca dintr'un isvor toate faptele, vor-.fcele şi gândurile noastre,

Dar dacă oamenii au atâta grijă să nu se , / n / e c t e z e " i s v o a r e l e şi fântânile cu apa ce o beau, nu tot aceeaş grijă o au şi pen-i r i i „fântâna'' inimii 2or. La cei mai mulţi, uşile „fântânii''(inimi) sunt nepăzite şi larg deschise pentru toate gunoaiele şi murdăriile păcatelor. Ba chiar şi ei înşişi, aleargă iară nici o grije prin Jocurile pe unde li-seotră veste „fântâna" fi „apele vieţii" (cârciumi, cl&ci lumeşti şi deşănţate, ospeţe, jocuri chefuri etc). Şi când inima oamenilor se adapă din astfel de „ape" otrăvite, c$ poate să iasă din ea decât c e e a c e a spus Mântuitorul „gândurile rele, preacurviile, uciderile, fur­tişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelă­ciunea, hula, trufia, nebunia (Marcu 7t22)

Această „apă" murdară se r e v a r s ă azi ca un adevărat râu al morţii. Diavolului i-a reuşit să umple lumea de otrăvuri şi otră­vitori oari tfi fac netrebnica lor slujbă în tot timpul. Deyoieşti să-ţi păstrezi „fântâna" ( m i m a ) şi apele vieţii curate, trebuie să duci o

•p yrtactuvult. tuuUrdi,

luptă grozavă ca să te aperi şi să scapi de otră­vurile şi otrăvitorii lui Satan pe c a r e - i în tâlneşti jp» tot locul şi la tot p a s a i (cărţi şi reviste murdar0f cântece deşănţate, filme imorale, teatre păcătoase, joeuri idolatre şi predicatori de-ai lui Baal, cari nu se sfiesc să predice neruşi n rea şi păcătoşenia, până şi în faţa copiilor Levînevaţi):

Prin t o a t e meşteşugiriie, diavolul caută să ţi strecoare otrava drept la „isvor" in „fântână" — în inimă ( să te con­vingă adică, să primeşti fără nici o rezervă, păc&tuirea) — iar odată ce „isyorul" a /os t , otrăvit — inima întinată — să-ţi infecteze toată fiinţa şj viaţa t% şi să devii tu însuţi un „isvor stricat". De aceea niciodată nu-i prea obositor îndemnul: „ V e g h e a ţ i ! ' (I Co-rinteni 1613) Qrjjiţi'mereu de „isroare". „Păzeşte-ti inima mai mult cjQfJ^e, 'eJcjL. djn, ea ies isvoarele vieţii" (Proverbe 4 ,23/ . Că^j

I e scr's: „Cei cu inima stricată, sâni o urâciune înaintea Domnului (Proverbe 11,20),

Viaţa ta este c e e a c e este inima ta, fântâna ti, „ O m u l b u n scoate lucruri bune din visteria inimii Iui, dar uni ui n u , scoate lucruri rele din visteria rea a inimii lui (Matei 12,35),

Drăgâ aetitorule, poate şi fântâna vieţii laie aste o fântână otrăvită. Poate chiar tu însuţi a i alergat cu nesocotinţă prin locurile pa unde se otr&vec sufletele. la-ţi seamc dragul mea. Vieaţa ta e greii primejduită

Inohide îndată „uşile" fântânii pentn toţi cei ce ţi-au dat până acum otravă. Res­pinge sfaturile celor ce amestecă paiele cu grâul (Ieremia 3,28; şi celor ce te îndeamnă i a rău (Proverbe cap. 1). Părăseşte prietenia celor lumeşti şi păcătoşi; piciorul tău să nu mai calce niciodată pragul în „căminul" unde prezidează „domnul veacului acestuia".

Odată pentru totdeauna tu trebuie s ă în­chizi uşa păcatului, Altfel v i e a ţ a nu-ţi va fi niciodată curată.

Acum la începutul postului ebine să ştim că nu-i de-ajuns s ă curăţim gura fântânii (oprindu ne de /a anumite mâncări). Ci trebuit să mergem mai departe, curmând răul delş isvor. Trebuie curăţat însăşi isvotulsi atunci totul va fi ourat. Post înseamnă „ s e c a r e a " păcatului şi a răutăţilor. Iar asta nu ajunge cu oprirea dela mâncările de dulce, ci cii încetarea de a păcătui.

Pentru aceas ta , eheamă-L, drşgul meu pe Domnul Isus şi El va curaţi „fântâna" iaimii şi va vindeca apele vieţii tale.

El îţi v$ da o inimă curată, clară, lim­pede cu care vei putea s ă vezi pe Dumnezeu (Matei 5,6).

I. M.

„ G e fo los dacă trupul sljălp^ştf prin post, iar sufletul se umfflţ prin î n g â m f a r e ? "

Sfanţul leronim

lor c o i

PĂIANJENUL ŞI TRANDAFIRUL

O întâmplare din Elveţia

° : W 8 e J I " S ^ I ' M fW* ty»»* de o mare nenorocire: singura W'h f n j ^ m « . Woarte în împrejurări cu totul neobişnuite,

totedu-il în gradină, a văzut un trandafir frumos şl î'ît'- ABS* W fNd?hHi<p parfumul, 1-a rupt şi M prins 1 m pitf Nu fre% fi fa tâ i e ' t n b o l n ă v i ; o durea capul, E V w Pu5« d o 0 » | * » * *-> mâYfee l u n e c ă şi mintea. *Âu fA cumm m»°^i zadarnic, căci fata muri şî ei nu putură afla

ţ j f c ţ |<10S 4 S r H n?Qr|: efudafe: % ^ ' *

cineva a găsit înfipt adânc în pielea ca PUlui Acest păianjen otrăvitor, fusese ascuns în

trandaf rul prins în păr. Ieşind dintre petale, a xnugcrt coplfe cu muş -citura lui veninoasă, ^uscătură |cea,sta H a4d,uş j a r t e a .

Aşa e şi cu păcatul, oricât de mic şi ,rjevinpv|t" ar fl f i , 0 m i c i plăcere păcătoasă, îţi poate, " M d * tnjte'9' c » p ^ r t p # < e > . s t p ţ . t ^ u | tfafâfâ grljjti şi voi tinerilor. TtMdsuîr i i l pfccetflPi. uşu^ţfce , a r e a s c ^ p s ^ , pÂ-talele Iui, totdeauna păianjenul Bţprîfi. m yă a j i ^ e ţ i d j | ţ%"Vfiţţjîyj, şi rugaţivă că să n u cădeţi în ispită. • ' .

"P^^frtl o A « w o « r ^ ' ^ ' W ^ O ^ ' ^ F ^ f f o t e ™ ™ rostul ade-f^ţ « r ^ soare mai tira^0. l^ttiMii;^. mfoşk*$®& din parafa,

postim ca să intrjfa iaţPfjţ %devăr§ţ eştelişsţreipQrfa

-QâimH Î R C e r Continuare

dansul plăcerilor ş( vifor desm&ţtte. . m * m . sqrMtor bisericesc povesteşte despre

<$* localuri stricate şi jocuri necurate, c% oJaJt&Uun ast-fâl de h&J a fost cuprinsă de puterea, satanei şi trântită la pământ în spasmuri de moarte. Venind un preot la chemarea celor din jur, acesta a întrebat de satana cum în-drăsneşte săintreîntr'o feme­ie crsştină.Diavolul'a r ă ^ - u . . Am avut tot dreptul, pei>ir-că am găsit-o aici în ' pierzării, adică pe mog\, ^

Arokrosiu, sfântul episcop ifaMflm 8pşnţ% :„ Qmgurile synt, şfâeiftf- nwtnoyajw şi. morniâniul simţului de ru­şine". ' '

Totuşi postul nu este tristeţe. Domnul o spune: „ Iară când postiţi nu fiţi posomorâţi ea fă­ţarnicii; că ei îşi întunecă fe­ţele ca să arate oamenilor că postesc... Tu însă când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală", (Mat. 6).

Cslcâ trebue să ne vadă su~ « f' luat prin aspra virPtte

' ' ' Ta-*-il • • / ' ? / şi '• ' ' intr''*../Jcuus va

In vremile grei* de astăzi, când popoarele sunt supuse fră-mănianwr de cumpăna, mare, vremi cumplite cănăţ'dupÂo vor­bă cumjnfcş mn%a^^Ubfj% C o s t m , „nu stăm de smson^ cp de grigă şi suspinurif... şi tot viitorul p$?rm Vupwţ'. zeit ^{mulţs1^\pmirucă „nu sunt vremile suât cârma omului, ci bietul om subt vremi*, mai mult ca oricând suntem daton să căutăm refugiu în rugăciune şi post,

Ţinăndu-ne strâns de mâna puternica alui Dumnezeu Sfân­tul; prindem curaj mare şi sim­ţim cum creşte tăria noastră. Drumul biruinţelor duce peste spîni şi peste scorpioni, cărarea aspră a •virtuţilor ce le-am în­văţat prin legea Crucii

Chemarea Cerului ne vrm harnici intru â împleti eunmi fa fqgle ma,tf şt frumoase, pori

ptitfajf&ă pentru eternitate.

,und,e iţici molia nici rugina nu * le strică, unde, furii nu le sgptt

şi nu le fitţrJL*. Dr. Ttous Malaf

Sf. Ioan Gură de Aaţti „Adevăratul post numesc eu, să ne ferim de păcate. Căci contenirea dela mâncări este rânduită, pentruca pofta cărnii să fie înfrânată. Postelnicul trebue înainte de toate să-şi încătuşeze mânia, să-şi apese pofteie iară rânduiaiă, să se împotrivească lăcomiei şi să

" fie darnic faţă de toţi.

Dupa sase luni de război Nici o îmbunătăţire în soarta Europei — Se aş­

teaptă începerea marilor lupte. — îndârjirea Germaniei

Sau Împlinit 6 luni de când început războiul. Dar nu este decât începutul lui. Şi totuşi câte pagube materiale, câtă jale. In timpul «ces­ta a fost îngenunchiată Polonia şi altă ţară este ameninţată să dispară (Tinlanda). Sute de mii de oameni au pierit. Alţii, închişi în lagăre sau supuşi Ia munci grele ori pri­b e g i n d prin ţări străine, copii ai nimănui, mănâncă pâinea durerii.

Dar mila nu mai locueşte parcă printre oameni . Astăzi numai tunul are ultimul cuvânt. . R e g i m u l naţio­nal socialist" trebuie distrus, spun anglo-francezii... «pentru Reich nu

poate exista pace înainte ca Franţa şi Angl ia să fi fost înv insepe calea armelor şi înainte ca ele să nu recunoască toate cuceri.-iie Ger­maniei" spun conducătorii acestei ţărî.

In special Germania pare a fi foarte cătrănită. Astfel, fără a mai fî vreo nădejde văzută de pace, se aşteaptă marea încăerare apocalip tică pe care unii o prevăd foarte aproape,

Astfel, zorile nu se arată deloc luminoase. Marele Necaz şi vremi cum n'au mai fost niciodată, bat Ia uşă Suflete eşti gata?

L u p t e g r e l e în F i n l a n d a Oraşul Viipurii a căzut — Brigada 34 rusă care de asalt

a fost distrusă In ultima săptămână pe toate

fronturile finlandeze sau dat din nou lupte mari.

La sud, în faţa oraşului Viipurii In partea stângă a istmului Careliei fn flancul liniei Manerheim ruşii au grămădit 14 divizii cu un întreg iad de material de război, de tan-kuri şi avioane, silind pe finlandezi să se retragă în a treia linie de rezistenţă în spatele oraşului Viipuri care a fost prefăcut în ruine.

Oraşul a fost cucerit de ruşi. Sau dat lupte crunte aproape

corp la corp.. . In Ini i le finlandeze au luptat şi femeile.

In partea de Nord trupele fin­landeze încă sau retras câţiva zeci de Km. In schimb în regiunea Ia­

cului Ladoga, au reuşit să respingă atacul rus, să ocupe unele poziţii luând ca pradă de război 100 tan-kuri, toate în bună stare. Ruşii au pierdut 2000 de oameni

Luptele continuă cu îndârjire.

Pe frontul de Vest sau dat m i i multe lupte aeriene, in eare au fost doborâte câteva avioane germane şi franceze. Lupte­le pe mare continuă cu pierderi pentru aliaţi. Aviaţia engleză a făcut câteva sboruri pe deasupra Ger­maniei.

S e aşteaptă evenimente noui, nu tocmai plăcute.

Intr'o scurtă luptă un avion belgian a fost doborât de unul german

Zilele trecute o excadrilă de trei av ioane belgiene în patrulare, au întâlnit un mare avion german puternic înarmat, pe care l-au în­cadrat.

Brusc, avionul german a deschis focul asupra celor belgiene, făcându-le stricăciuni. Unul din ele a fost doborât, comandantul excadrilei fiind ucis.

A treia iarnă Martie a venit cu zăpadă şi ger mare

Luna Martie a adus o surpriză nu tocmai plăcută. Când oamenii se aşteaptă» la soare călduţ şi vre­m e domoală, deodată un viscol mare cu vânt şi furtună, a adus z ipadă, îngheţ şi ger până sub

' 20 de grade. in unele părţi zăpada a trecut de

1 metru, trenările circulând cu mari întârzieri.

Frigul şi vântul continuă.

Faptă de nebun A pariat că bea două kgr. drojdie dar a pierdut şi

pariul şi viaţa Locuitorul Gh Şărăţeanu, din { sumat peste un litru de drojdie, că-

Constanţa a pus rămăşag cu un prieten că poate să bea două kgr. de drojdie (rachiu).

Zis şi făcut. S'a dus Ia cârciumă şi în prezenţa prietenului, a c o n -

zând în complectă stare de beţie. Dus acasă de prieteni, ei a încetat

din viaţă. Astfel a pierdut şi pariul şl viaţa

şi mântuirea. Faptă de nebun.

U n a v e r t i s m e n t „Cine s e v a atinge d e Italia v a fi ucis"

Răspunzând unui ziar francez care î ea are interese de apărat De aceea cuvântul care se aplica

odinioară duşmanului dinlăuntru, se t plică astăzi şi faţă de duş < anul din afară; C i n e se atinge de Italia va fi ucis.

făcea observţiacă Italia se interesează îndeaproape de ţările răsăritene şi Asia Mică, un ziar din Roma spune că Italia nu poate să stea nepăsătoa-re faţă de ceeace se petrece în jurul ei sau In apropiatul răsărit, unde

t i r i din ţ a r ă şi s t r ă i n ă t a t e — F a b r i c ă l a C â m p e n i . Sfatul

Miniştrilor a adus hotărârea să se înfiinţeze la Câmpeni în jud. Turda, o fabrică de căruţe ţărăneşti.

— P e n t r u a r m a t ă . A treia parte din totalul bugetului Japonez, va servi pentru folosul armatei.

— M o r m â n t u l s o c r u l u i Iui S o l o m o n . Se spune că profesorul Montet din Strasburg (Germania) a descoperit în Egipt un mormânt des­pre care se spune că ar fi a faronului Psusenes care ar fi fost tatăl neves­tei Iui Solomon.

— O v u l p e î n b i s e r i c ă . S'a întâmplat şi aceasta într'un orăşel din Germania. Intr'o seară crâsnicul bisericii a descoperit vulpea în bise­rică. Ea s'a repezit Ia el să-1 muşte. După o luptă destul de lungă crâs nicul abia a reuşit s'o doboare cu punga în care se strâng darurile.

— C o n v e n ţ i a î n I u g o s l a v i a . Convenţia pentru înţelegerea comer­cială între ţara noastră şi Iugoslavia care se încheia Ia 29 Febr. a fost prelungită încă pe trei luni.

— C â t a u r e s t e î n l u m e ? Tot aurul ce există în întreaga lume este în valoare de 25 miliarde dolari adică, cam 45 de mii de miliarde lei. Din acesta 88 Ia sută îl are Anglia America şi Franţa...

— « G a r d a N a ţ i o n a l ă " trebuie să fie cimentul care să lege aceia ce toate celelalte organizaţiuni ale F. R. N, vor căuta să înfăptuiască — a spus d. Vaida Voievod la conferinţa anuală a comandanţilor Gărzii Naţ. ţinută joi la Bucureşti.

— Cât m a i m u l t ă h r a n ă pen­tru oameni şi animale, trebuie să adunăm — a spus d. Chamberlain zilele trecute într'o cuvântare.

Semn, că nu se va termina aşa de repede ceia ce a început...

— A n ă s c u t u n m o n s t r u . Feme­ia Lia D. Măceşanu de 2 6 ani, din Com. Aelciu jud. Dolj, a născut un copil fără piciorul stâng dela genun-chiu şi fără mâinile amândouă de prin cot. Atât mama cât şi copilul sâut sănătoşi.

E x p l o z i e I n t r ' o m i n ă . Intr'o mină de cărbuni din Italia s'a produs o puternică explozie, de pe urma căreia au rămas peste 6Q morţi şi 100 răniţi.

— C a m e r a a m e r i c a n ă a respins proectul unui împrumut de* 2 0 mii. de dolari pentru ajutorarea Finlandei.

— M u n t e l e M ă s l i n i l o r de lângă Ierusalim pe care Mântuitorul s'a retras de atâtea ori să s e roage —' acum începe să fie acoperit de tot felul de clădiri, pe care administraţia oraşului Ierusalim nu Ie poate împie­deca. Se vorbeşte de înfiinţarea unei tovărăşii de creştini care să cumpere locul sfânt pentru a împiedeca aceas­tă pângărire.

— î m p o t r i v a c e l o r c a s c ă ' g u r a într'un stat al Americei s'a adus o lege prin care se pedepsesc cu amendă toţi acei cari sânt aflaţi că s t a u degeaba.

— D a r e p e h o l t e i . Se spune că Guvernul a hotărât să înfiinţeze

; o dare pe toţi cei cari nu s'au î însurat până la o anumită vârstă.

— S t r a j a Ţăr i i , în grija care o poartă Ţării şt tineretului, a organizat cursuri şi centre pentru cunoaşterea şi îndrăgirea aviaţiei. Astfel se pre­gătesc viitorii ingiceri şi piloţi pen­tru aviaţia de reâine.

— S e î n m u l ţ e s c . . . p o r c i i . O statistică arată că pe unele părţi s e îmuiţesc porcii Nu ştim, dar parcă se îmulţescmai tare porcii — oameni.

— N e n o r o c i r e d e c a l e f e r a t ă . In Japonia a sărit de pe şine un tren de persoane. In uima acestei neno­rociri au fost aproape 300 morţi şi 80 răniţi.

— „Şi n e iartă n o u ă " . . . Alex. Marin, din com. Crăcănam, judeţul Neamţ, avea de primit 70 Iei dela femeia Zenovia Budescu. Zilele trecute cerându-i, şi cum femeia nu-i avea momentan Marin a început s'o loveas­că şi împingând-o a căzut peste un copilaş de 4 ani care a căzut într'un cazan cu apă fiartă murind pe loc.

Aşa îşi împlinesc unii rugăciu­nea lor din Tatăl nostru .precum iertăm".,.

1 m i l i o n k g r . b u m b a c se zice că a sosit în ţară, pentru a mulţumi cererile ce se fac.

— D . V a i d a V o e v o d — consi­lier Regal, preşedinte al F. R. N. a împlinit de curând 68 de ani.

— D i n n o u c u t r e m u r e — D i n Turcia iar vin veşti de cutremure cari au făcut pagube în împrejurimile Cezariei.

3Foişta, O - a z e t e i Angeloni V. - Nu aveţi nici o datorie Ilea Iosif pt. cele dela Nr 4526 aveţi 2 o

lei iar pt cele dela 3321 aveţi H o lei Sârb Nichifor Aveţi de plată dela anul

nou încoace 2o lei Crişan Susana Pe 1 9 3 9 - 2 5 lei iar pe

1 9 4 o - 2 o le) Ohişoiu Gh. Primit Dumitrescu Mitea Aveţi de plată până

la Nr l o — 25 lei Riita Iosif Am primit Ia 19 XII- 939

l o o lei, dacă-ai mai trimis scrie-ne Barba P. Aţi plătit l o o lei Sunteţi a-

chitat până la l-i-94o Cizer a achitat 6 o Iei pt. abonamentul lui

Milu I. Neculai La foaie detoraţi 44 Ier Oprea Mirea Scrfe-ne Nr sub care pri­

miţi foaia Lup şi Armeanu-Persani - f i indcă n'atjf

indicat oficiu şi nici judeţul foaia a fost îndrumată In altă parte- Pe cât se poate reparăm

Iancu I—Banii nu i-am primit Cerce­tează la poştă

Pimichem şi Chiriluş - Aveţi pe plată până în prezent câte 64 lei

Foca P. Vasile Până la 1 Martie aveţi de plată 255 lei

Petrov - Bărboşi Ab. a axpirat la i 5-1 04o I. Bărbureanu-Primit —mulţumiri Colhon—Timiş Foaia merge la părinţi,

pleacă regulat. Dela 1 I-94o nu aveţi plă­tit nimic pentru nici una

Stanciu V. Comişani Comunicaţi-ne nu­mele şi Nr cu care vine foaia cetitorilor din Comişani şi atunci putem răspunde

3662 Ststc Sandu Foaia a venit retur cir Nr 36. Bani n'am primit

Rotar Trăian Pe 939 datoraţi 5o lei — Bogean P. Pe anul trecut sur teti achitat Man V. Porcului Comunicati-ne nume-

rile dela ambele foi Tot.a Oalge Pt căr{i (vechi) datoraţi 412" Jarda P . - P r i m i t atât scrisoare cât şi-

caietul. Acum nu se va mai putea ci nu­mai mai târziu

Nec. M. Bunea, elev. Poeziile trimise-nu se pot publica.

Tipografia „Vieaţa^Creştină" Cluj, Str. Chintăului 51