Comori de Scriere Religioasa in Arhiva de La Radio Romania

8/8/2019 Comori de Scriere Religioasa in Arhiva de La Radio Romania

1/23

Comori de scriere religioasa in arhiva de la

Radio Romania


2/23

Am pornit in cautarea unor predici vechi ale Parintelui Vasile Vasilache, fost predicator alCatedralei Patriarhale din Bucuresti intre anii 1940-1944. Citind biografia Parintelui Arhimandrit

Mitrofor Dr. Vasile Vasilache, fost vicar al Arhiepiscopiei Romane din Cele Doua Americi(trecut la Domnul in 2003), aveam sa aflu cu surpindere ca, in acei ani, Parintele Vasile fusese

desemnat de catre Patriarhul Nicodim sa rosteasca si predicile duminicale la Radio. Mare mi-a

fost emotia afland ca Parintele Vasile a venit timp de patru ani la Radio Romania, institutia incare cu onoare lucrez si eu, rostind 400 de predici la microfon. Acestea au fost publicate, tot inacea perioada, in trei volume intitulate: DUMINICILE PRIMAVERII, Predici la RADIO, PE

CAILE DOMNULUI, Predici la RADIO, CERURILE GRAIESC, Predici la RADIO. Cusiguranta ca aceste volume se afla si acum prin cateva biblioteci, fiind recomandate si-n zilele

noastre, dupa sapte decenii, ca model de predici, studentilor de la Teologie. Pana sa vina vremeasa caut aceste carti, m-am gandit sa fac totusi o incercare, aparent lipsita de speranta, la

Societatea Romana de Radiodifuziune, mai exact la Arhiva Scrisa a institutiei. Nu banuiamatunci ca in cateva clipe urma sa tin in mana, marcata puternic de emotie, texte vechi de 70 de

ani, dactilografiate, cu semnatura in original a Parintelui Vasile Vasilache. Dupa cum nubanuiam ca, la doar cateva zeci de metri de locul meu de munca, voi descoperi si alte comori de

scrieri religioase, pastrate cu mare grija, care au reprezentat suportul unor emisiuni de referintadin istoria Radio-ului romanesc. Arhiva Radio cuprinde documente de o valoare extraordinara

din cele mai diverse domenii fiind, din pacate, prea putin cunoscuta. Serviciul Patrimoniu de laRadio Romania (infiintat la 1 august 2007) reuneste arhivele sonore si scrise ale Radioului

public, a caror organizare a fost statuata in 26 aprilie 1932, conform Regulamentului Bibliotecii(muzicale - de discuri si partituri) si Regulamentului programului vorbit (privind Biblioteca

literara - de manuscrise ale conferintelor in epoca rostite exclusiv in direct! - precum si de texteale altor emisiuni radiofonice conservate de atunci numai pe suport scris).

La ora actuala, Arhiva Scrisa cuprinde cca. 8000 de metri liniari de documente, insumand cca. 25

000 de dosare in care se pastreaza textele emisiunilor informative, cultural-stiintifice si dedivertisment, ale emisiunilor pentru copii, precum si colectii speciale (peste 12 000 de fotografii,

periodice radiofonice - 1925-2007 - si alte tiparituri - afise, pliante, programe de sala, etc).Arhivele Sonore (Discoteca, Fonoteca vorbita, Fonoteca muzicala, Fonoteca de mastere, s.a.),

indeobste cunoscute sub brandul valorizator/recuperator "Fonoteca de Aur", conservate pediferite suporturi, cuprind cca. 132 000 de ore de inregistrari-document de o valoare inestimabila,

unice in peisajul sonor romanesc si universal (majoritatea fiind realizate/transpuse, dupa 1950, pebanda magnetica);

Dialogul cu doamna Liliana Museteanu, coordonatoarea minunatului colectiv de la Arhiva Scrisa

Radio, ne conduce prin fascinanta istorie a Radio-ului romanesc, descoperindu-ne totodata vocicelebre si personalitati care au marcat istoria acestei institutii si programele sale dedicate tuturorcategoriilor de ascultatori, mai ales din primii 25 de ani de radiofonie romaneasca, din perioada

cand inca nu era folosita banda magnetica. Prin contributia colectivului restrans dar entuziast alArhivei Scrise, alcatuit din Alina Spiridon, Dumitru Andra, Cristina Ghita si Alexandru

Lancuzov, vom ilustra acest dialog si cu cateva imagini de exceptie pastrate in arhiva.


3/23

- Doamna Liliana Museteanu, ce reprezinta Radioul pentru dumneavoastra si cum vedetiinceputurile Radioului in Romania prin prisma documentelor de arhiva pe care le aveti la

dispozitie?

- Radioul este cea mai minunata inventie a primelor decenii ale secolului XX, a inceput in toatalumea cam in aceiasi ani si cred ca, pentru societatea romaneasca, ranita dupa primul Razboi

Mondial dar si fericita ca Romania se reintregise, a fost unul dintre evenimentele cele maiimportante. Dupa ce fusese elaborata o noua Constitutie, dupa ce tara se asezase pe un fagas bun,


4/23

apare aceasta inventie minunata, radioul. S-a dorit ca Radioul Public sa fie nu numai o sursarapida si eficienta de informatii, ci si o tribuna universitara civilizatoare care sa se adreseze

populatiei din spatiul romanesc. La inceputurile radiofoniei europene, in climatul social-politicpostbelic, posesorii de aparate de radio erau triati si cu greu se dadea autorizatia de a avea un

radioreceptor in zonele de granita. In zilele noastre se fac sondaje media in functie de numarul de

ascultatori pe care ii are un post de radio, atunci se faceau respectivele sondajele pe cate aparatede radio existau in tara. In decembrie 1926, in Romania existau doar 2000 de detinatori deaparate de radioreceptie. Cu toate ca prima emisiune oficiala a Societatii de Difuziune

Radiotelefonica din Romania a fost transmisa la 1 noiembrie 1928 (asadar vom marca in aceastatoamna 82 de ani de Radio), numarul abonatilor Radioului public din Romania atingea abia 1%

din populatie in 1935. Dar pana in 1944 numarul platitorilor de abonamente a crescut foarte multastfel incat intreaga tara era cuprinsa. La inceput s-a emis numai pentru zona Bucuresti. Mai

tarziu, in 1934, a fost inaugurat postul de retransmisie de la Bod (de langa Brasov), tocmai pentru a asigura o mai buna receptie in toata tara. Catre sfarsitul deceniului al patrulea, in

decembrie 1939, a fost deschis si un post la Chisinau, care era asa cum este acum un studioteritorial. Din pacate a functionat foarte putin pentru ca a venit razboiul si aparatura a fost adusa

inapoi in tara, mai exact la Iasi. De aceea, Studioul Teritorial Iasi isi gaseste originile intre celemai vechi dintre studiourile noastre teritoriale. Cat priveste compozitia programelor, Parintii

Radioului romanesc au gandit foarte bine aceasta structura. Erau programe adresate tuturorcategoriilor de ascultatori, de la copii la batrani, de la tarani la intelectualii de elita. Erau si

emisiuni speciale pentru femei. Ora femeii a fost o emisiune care s-a regasit in structura programelor chiar din primele zile de emisie. Si nici religia nu a fost uitata in acest context,

pentru ca deja in 11 noiembrie 1928 se transmitea o prima emisiune religioasa, a preotuluiManea Popescu, de fapt o predica. Si de atunci emisiunile religioase au capatat periodicitate.

Exista o ora religioasa, cu predica, mai ales Duminica dimineata. In programul de Duminicadimineata exista o predica rostita de un preot, urmata de o slujba religioasa. Prima slujba care s-a

transmis la Radio in direct a fost o slujba de la Biserica "Sfantul Silvestru din Capitala, in 9octombrie 1932 iar mai tarziu, in 25 decembrie 1932, de Craciun, a avut loc prima transmisiune

de la Patriarhie cu Pastorala Patriarhului Miron Cristea.


5/23

Conducatorii Radioului de-atunci nu neglijau nimic in structura programelor. Preotii care se

adresau ascultatorilor erau dintre cei mai eruditi. Cei mai multi erau profesori la Teologie,oameni cu activitate didactica si stiintifica foarte importanta. As putea aminti printre ei pe

preotul Nae Popescu care era academician.


6/23


7/23


8/23


9/23

Predicile rostite la Radio erau in general legate de o sarbatoare importanta ce avea loc in preajmazilei respective sau pur si simplu erau predici la Evangheliile care se citeau in Duminicile din an.

Pastram in arhiva noastra multe texte in manuscris ale acestor predici. Acestea chiar ar putea safaca obiectul unei antologii de predici rostite la microfon. Printre clericii care au fost prezenti la

microfon putem sa amintim pe Patriarhul Miron Cristea, pe Patriarhul Nicodim Munteanu, pe

IPS Tit Simedrea, Mitropolit al Bucovinei, pe Gala Galaction, pe preotul carturar ConstantinBobulescu de la Biserica Sfantul Nicolae- Tabacu (am recuperat cateva predici din anii 1930 si1931, pastrate de fiica preotului Constantin Bobulescu).


10/23

Nimic nu era neglijat in aceasta ora religioasa. Se tineau predici si in cadrul orei religioasepropriu-zise care era Duminica, dar si intr-o serie de conferinte cu tematica religioasa in care se

vorbea despre vietile Sfintilor sau in care erau dezbatute diverse probleme de teologie. Predicisau conferinte au fost tinute si in cadrul prestigioasei emisiuni Universitatea Radio, care a

debutat in martie 1930, dar religia a fost prezenta si la Ora copiilor, apoi foarte mult la Orasatului, tot asa o emisiune foarte veche. Erau rostite predici si in cadrul emisiunii Ora

ostasilor pentru ostasii de pe front. Chiar in perioada razboiului, Radioul a fost prezent printr-oserie de emisiuni dedicate soldatilor. Acestea aveau menirea sa-i si imbarbateze pe soldati, dar


11/23

exista si o posta a Orei soldatilor. Emisiunile acestea aveau si muzica insa toate erau create laComandamentul Armatei. Nu erau create in Radio, aici erau doar difuzate. E foarte fascinanta

istoria Radioului! Oamenii care au fost la microfon, nu numai preoti, ci oameni de toatecategoriile, erau reprezentativi pentru intelectualitatea romaneasca si pentru spiritualitatea epocii

romanesti. Dar si cei care gandeau programele si care organizau aceste emisiuni erau niste

personalitati, daca ne gandim la Dimitrie Gusti care a fost o perioada buna presedinteleConsiliului de administratie al Radioului si care a gandit structura multor emisiuni.Universitatea Radio este creatia lui Dimitrie Gusti. Apoi a fost profesorul universitar Dragomir

Hurmuzescu, un savant si o personalitate pe plan european in domeniul radiocomunicatiilor, elfacea parte din echipa tehnica, deci e vorba si de tehnicienii care au initiat Radioul.

Educatia religioasa si educatia morala a ascultatorilor era un tel primordial al ctitorilor

radiofoniei autohtone. Totul trebuia foarte bine gandit, de la programele destinate copiilor, carorali se dadeau scenete in diverse emisiuni, pana la cele adecvate publicului adult de la orase si sate,

pentru fiecare exista o pilula de intelepciune si de morala crestina. In plan evenimential,semnalam ca a avut loc un botez transmis in direct. Fata unui tehnician din Radio, Vasilache, a

fost botezata... la microfon. Preotul Constantin Bobulescu a fost cel care a oficiat slujbaBotezului. Si chiar acum cativa ani, fata aceea mi-a scris si mi-a trimis cateva fotografii de la

acest eveniment. Iar nas, daca imi aduc bine aminte, a fost Vasile Ionescu, directorulcontenciosului administrativ de-atunci, devenit mai tarziu director general al Radioului.

Tot la Radio, in 1934, s-a organizat un pom de Craciun pentru copiii functionarilor din institutie.Si cu acel prilej s-a transmis in direct. Pastram in Arhiva noastra chiar si un manuscris cu tipicul

urmat la sfintirea noului studio al Radioului, care a avut loc in prezenta Regelui Carol al II-lea.Slujba a fost oficiata de Parintele Academician Nae Popescu de la Biserica Bradu-Boteanu,

impreuna cu preotii Constantin Bobulescu, Vasile Popescu si Costea Grigore.


12/23

Toate evenimentele importante se transmiteau la Radio. Au fost transmise in direct funeraliile

primului ministru I.G. Duca, in ianuarie 1934. Dupa citiva ani, in 1938, s-au transmis funeraliileReginei Maria. In 8 octombrie 1939 a fost transmisa Sfanta Liturghie de la Catedrala

Mitropolitana din Iasi cu ocazia inaugurarii postului Radio Basarabia. La Bucuresti setransmiteau slujbele de Inviere in direct, in fiecare an. Sau, daca erau evenimente mari, Sarbatori

mari, se transmitea slujba si nu intotdeauna de la aceeasi biserica, ci de la mai multe biserici iar

Duminica se transmitea Sfanta Liturghie de la Patriarhie. Erau prezenti la microfon de multe oripreoti care erau si publicisti: Toma Chiricuta, Gheorghe Comana, Constantin Dron si altii caretineau in cadrul Universitatii Radio o cronica religioasa.


13/23


14/23

Apoi era o rubrica in care se rostea predica ce preceda slujba. Si Nichifor Crainic a tinut o seriede conferinte pe teme religioase in vederea initierii in credinta a ascultatorilor. Clasa de mijloc

avea acces preponderent la Radio si era doritoare sa asculte Radioul, care, la vremea aceea, aveaun cuvant de spus. Se faceau auditii publice la sate unde nu erau decat foarte putine aparate de

radio. Cine avea radio atunci? In general, preotul, invatatorul, poate primaria... si-atunci o seriede evenimente erau ascultate la Radio in direct, facandu-se auditie publica. Despre aceste

obisnuinte de consum mediatic avem tot felul de marturii in arhiva noastra atat din revistele despecialitate cat si din textele emisiunilor care s-au pastrat in colectiile noastre pe care le-am

prelucrat. Am mai lucrat si-am incercat sa le evidentiem. De obicei, lumea, cand vorbeste despreRadio, se raporteaza la Fonoteca, deci la Arhiva Sonora si mai putin la Arhiva Scrisa, dar trebuie


15/23

sa mentionez faptul ca istoria primilor 25 de ani de radiofonie romaneasca este acoperita practicde Arhiva Scrisa. Din acea perioada nu s-au pastrat decat foarte putine inregistrari audio. Oricum

banda magnetica a aparut dupa 1950, iar discurile inregistrate de Radio Romania au fost distrusesau au disparut fara urma in anii de dupa razboi, in perioada 1945-1950.

- Cei care vorbeau la Radio aduceau si textul scris care era predat la Arhiva Scrisa?

- In general se vorbea in direct, dar se aducea de cele mai multe ori textul. Majoritatea isi tineau

singuri conferinta, dar unele texte erau prezentate de crainic. Am vazut pe mai multe textementionat: Va citi crainicul. Numai anumite interventii oficiale erau inregistrate pe discuri, dar

in general se vorbea in direct. Era si foarte complicat sa faci inregistrari multe pe disc, pesuportul de la acea vreme. Daca va veti uita in Bibliografia Radiofonica (o lucrare elaborata de

noi in trei volume), veti vedea ca sunt foarte putine conferinte ocazionale. Practic erau numailucruri programate. Nu pot sa spun ca imixtiunea statului era nula, atata timp cat in Consiliul de

Administratie era un reprezentant al Regelui, un reprezentant al Guvernului si cand statul avea60% din actiuni (Societatea a fost constituita din start cu 60% capital de stat si 40% capital privat

si a ramas asa pana in 1948 la nationalizare). Printre actionari se numarau bancile, primariile,salariatii si cateva persoane particulare.

- Ce s-a intamplat in anii comunismului? Au continuat sa fie difuzate emisiuni religioase?

- Nu, dupa 23 august 1944 structura emisiunilor s-a schimbat practic peste noapte. Nici vorba samai existe emisiuni religioase. Iar dupa 1945, chiar Arhiva noastra a suferit o curatenie foarte

importanta, multe texte au fost luate la Tribunalul Poporului ca dovezi incriminatoare in diverse procese: in procesul ziaristilor, in procesul ofiterilor, in procesul unor oameni politici. Am

recuperat de la CNSAS, in copie, evident, o serie de texte din acestea, dar, din pacate, sunt foartegreu de depistat si altele. Le-am parcurs cu atentie, ele nu sunt deloc incriminatoare pentru cei

care le-au scris. Emisiunile erau echilibrate, nu existau excese la microfon. Radioul avea unmesaj echilibrat pe care-l transmitea ascultatorilor atat prin programul muzical cat si prin cel

vorbit legat de diverse domenii: istorie, geografie, note de calatorie, literatura, s.a.m.d. Dacaamintim numai ca la conducerea programului vorbit al Radioului s-au aflat o vreme marii

scriitori Vasile Voiculescu si Liviu Rebreanu, cred ca asta spune foarte mult.


16/23


17/23

Chiar si Gh.D. Mugur, care era un autodidact, a facut niste lucruri extraordinare pentru

programul vorbit al Radioului. El a vrut sa organizeze Arhiva, a vrut sa publice textele cele maiimportante intr-o revista care s-ar fi numit Biblioteca Radio. De fapt, daca eu stau acum sa ma

uit pe textele noastre, indiferent de domeniu, ele sunt texte cu semnaturi celebre; Nicolae Iorga,Gala Galaction, Mircea Eliade, Constantin Noica, Constantin Radulescu-Motru, Ion Petrovici,

Perpessicius si altii.

- Revenind la scrierile religioase, stiu ca in perioada 1940-1944 era predicator al Catedralei

patriarhale si rostea predicile duminicale la Radio, Parintele Vasile Vasilache, cel care avea sa

devina mult mai tarziu vicar al Arhiepiscopiei Romane din Cele Doua Americi. Se pastreazacumva aici in Arhiva texte ale predicilor rostite in acea vreme?

- Da, avem multe texte ale preotului Vasile Vasilache, ele sunt dactilografiate si multe poartasemnatura in original a Parintelui. In perioada 1940-1944, Parintele Vasile Vasilache, desemnat

predicator al Catedralei patriarhale de catre Patriarhul Nicodim, rostea in fiecare Duminica opredica chiar inainte de transmisiunea directa a Sfintei Liturghii de la Patriarhie. Avem in jur de

100 de predici ale preotului Vasile Vasilache. Recent, am primit ca donatie din partea domnuluiLaurentiu Vasilache, un nepot al Parintelui (caruia ii multumim si pe aceasta cale), chiar una

dintre cele trei carti de predici rostite la Radio de preotul Vasile Vasilache si publicate in acea perioada. E vorba de volumul Cerurile graesc. Ne-am bucura sa putem intra si in posesia

celorlalte doua volume de predici rostite la Radio de catre Parintele Vasile Vasilache.


18/23


19/23

- Cum va ganditi sa valorificati tot acest fond extraordinar de valoros de scrieri pe care le aveti inArhiva?

- E o actiune care a inceput mai demult, dar merge mai greu. Colectivul nostru din Arhiva, care e

din ce in ce mai restrans (lumea pleaca din Arhiva, e munca grea si putin apreciata in mod real),a lucrat cu entuziasm si daruire la alcatuirea unei Bibliografii Radiofonice tocmai pentru a arata

publicului cercetator ce avem in aceasta Arhiva. Avem deja trei volume mari din aceasta lucrarecare acopera perioada 1928 -1944. Lucram acum la volumul IV care va merge pana in 1949 si

ne-am gandit sa facem aceasta Bibliografie pana la data la care apare prima banda audioinregistrata in Fonoteca, pentru ca, dupa aceea, ar fi bine sa cuplam cele doua Arhive (scrisa sivorbita) intr-un proiect mai vast. Sigur ca digitizarea ar trebui sa vina in sprijinul acestor cerinte.

Cand noi ne-am apucat de aceasta lucrare, de Bibliografia Radiofonica, inca nu se vorbea dedigitizare, asa ca pe grila programelor evidentiate in publicatiile radiofonice de specialitate, am

adaugat textele existente in arhiva si intentionam ca, dupa ce ajungem la anul 1950, sa adaugamsi benzile, adica sa vedem ce emisiuni s-au difuzat si ce benzi si texte s-au pastrat din ele.

Am facut un experiment cu emisiunea Noapte buna, copii. S-a facut un catalog de uz intern in

care am luat primii 10 ani de difuzare a acestei emisiuni, incepand din 1956. Am luat structura deemisiuni din programul de Radio si la fiecare emisiune am notat ce benzi s-au pastrat si ce texte.


20/23

Au fost 3000 de emisiuni care s-au difuzat in acei 10 ani, din care s-au pastrat 1200 de texte sinumai 300 de benzi. Din pacate, de multe ori cand e vorba de arhive se gandeste strict

administrativ: arhiva ocupa loc, la arhiva e praf (este, dar nicio arhiva nu-i lipsita de praf). Darne-ar trebui mult mai mult spatiu. Tot ca forma de valorificare, s-au scos prin Editura noastra

Casa Radio antologii de texte sub diverse denumiri: Orele culturii, Microfonul vagabond

(sub acest nume se difuzau odinioara reportajele in direct). Au fost publicate editii criticeConstantin Radulescu-Motru, Ion Petrovici, Nicolae Iorga, s-au scos editii Constantin Noica,Mircea Vulcanescu, Lucian Blaga (texte plus CD audio, fie cu vocea unora dintre acestia, fie in

lectura unor actori). Editura Casa Radio si-a marit foarte mult activitatea exploatand texte sibenzi din cele doua Arhive.

- Exista vreo unitate de masura care sa ne poata da o idee cu privire la dimensiunea acestei

Arhive Scrise?

- Exista o exprimare arhivistica in kilometri. Avem cam opt kilometri de documente, deci opt miide metri liniari, cum zic arhivistii. E insa si foarte greu de evaluat din cauza faptului ca noi avem

un spatiu foarte mic. Din pacate, trebuie sa spun, romanii nu-si ingrijesc arhivele si bibliotecile,au chiar tendinta de a le distruge. O spun cu strangere de inima. De fapt, asta spunea Nicolae

Iorga intr-una din conferintele de la Radio, prin 1933, cred. Vorbea despre ce este o arhiva, ceeste o biblioteca, ce este un muzeu, a avut mai multe conferinte pe aceste teme, si povestea ca,

intr-o gara din tara, a intalnit un copil care vindea cornete cu seminte infasurate in foi deincunabule...Si va mai spun ca, imediat dupa razboi, la Institutul Cantacuzino, Profesorul

Constantin Ionescu-Mihaesti, care era un celebru savant al nostru, a primit oua pentru cercetareambalate in foi de incunabule. S-a sesizat imediat si a descoperit ca, in apropiere de Bucuresti, la

un conac, unde se cresteau pasarile respective, a fost devastata biblioteca conacului...

- Cei care sunt interesati sa cerceteze bogatia aceasta de documente din Arhiva Radio, cum

trebuie sa procedeze?

- Este foarte simplu. Arhiva Radio este o arhiva publica a unei institutii publice. Printr-o simplacerere aprobata de seful institutiei, ulterior directionata sefulului Serviciului Patrimoniu din care

face parte Arhiva Scrisa, cei interesati primesc la studiu documentele solicitate, in original. Dinpacate la noi nu s-a facut microfilmare, digitizarea este abia la inceput si atunci pot fi studiate

documentele in original insa, evident, numai sub supravegherea noastra, adica nu iese nimic dinArhiva decat in copie. Multi vin aici sceptici, nu se asteapta sa gaseasca mare lucru la noi, dar

descopera apoi acest fond extraordinar de documente.


21/23


22/23

In legatura cu textele religioase, ma gandesc ca Patriarhia ar putea sa fie interesata de acestescrieri, de pilda, care ar trebui sa fie organizate pe diverse criterii, pentru a se alcatui macar o

antologie. Cred ca textele acestea, desi foarte vechi, sunt de mare actualitate prin mesajul lor si arfi foarte bune pentru publicul larg. Ar fi de dorit o colaborare intre noi si Patriarhie in sensul

unor coeditari ale acestor culegeri de documente. O serie de cercetatori importanti au ajuns la noiin arhiva si stiu deja ce scrieri valoroase avem. A cercetat, de pilda, foarte mult Arhiva noastra,

Prof. Valeriu Rapeanu. Si Arhiva nu se limiteaza numai la acest fond vechi pe care eu il

pretuiesc in mod deosebit. Din perioada 1965-1980 avem o cantitate de manuscrise literare foarteimportante. Suntem una dintre arhivele de manuscrise literare cele mai importante alaturi deAcademia Romana si Muzeul Literaturii Romane. In anii 70 erau emisiuni foarte bune pe teme

de literatura, de cultura generala si pastram foarte multe texte valoroase.

- Doamna Liliana Museteanu, va multumesc foarte mult pentru aceasta deschidere extraordinara

pe care ati facut-o catre Arhiva Scrisa de la Radio Romania.


23/23

- Si eu va multumesc si ii asteptam pe cei interesati sa descopere ei insisi comorile pe care ledetinem in Arhiva noastra.

Dorina Zdroba

Sursa: crestinortodox.ro

Comori de Scriere Religioasa in Arhiva de La Radio Romania

Documents

Transcript of Comori de Scriere Religioasa in Arhiva de La Radio Romania