Recenzie. Marketingul serviciilor, Cecilia Răbonţu, capitolele 10-11

În aceste două capitolele, Cecilia Răbonţu prezintă aspecte din sfera marketingului serviciilor

legate de serviciile educaţionale, serviciile de bibliotecă, serviciile internetului, serviciile religioase,

serviciile politice şi serviiile sportive

În capitolul 10, se prezintă elemntele marketingului serviciilor educaţionale, unde cele mai

importante aspecte sunt legate de studiile care trebuiesc făcute asupra nevoilor publicului. Astfel,

managerii educaţionali trebuie să ştie metodologia studiilor de piaţă pentru cunoaşterea publicului ţintă,

deoarece cererea de bunuri şi servicii dina acest domeniu este dependent de intensitatea motivaţiei

consumatorilor.

La stabilirea valorii, in cazul marketingului educaţional trebuie să se ţină cont de

calitatea actului educaţional, de investiţiile făcute in asigurarea unor bune condiţii de desfăşurare a

activităţii, de calitatea profesorilor care susţin educaţia etc. Evaluarea calităţii o fac consumatorii, după

realizarea prestaţiilor educaţionale. Ei cumpără actul educaţional inainte de a-l percepe valoarea.

Desigur, se iau in considerare şi informaţiile existente pană la acea dată despre o anumită unitate

şcolară, dar adevărata valoare se stabileşte la sfarşitul şcolarizării, in funcţie de performanţele de care

sunt capabili absolvenţii şcolii respective.

Autorul spune că marketingul educaţional implică o activitate umană sau un sistem de activităţi,

orientate spre satisfacerea cerinţelor consumatorilor actuali şi potenţiali. Dar, marketingul este şi o

concepţie, adică o şcoală care trebuie să producă şi să ofere pieţei ceea ce se cere efectiv, să-şi orienteze

activitatea in funcţie de aşteptările consumatorilor.

De asemena în acest capitol se prezintă funcţiile acestei categorii de marketing şi se pune

accesnt pe importanţa cercetărilor de marketing în educaţie, motivaţia consumatorului de educaţie,

importanţa târgurilor educaţionale organizate de instituţiile de învăţământ şi existenţa altor mijloace de

promovare a marketingului educaţional precum: contactul direct cu viitorii elevi, studenţi, vizite la

şcoli, corespondenţă prin telefon, e-mail, sau cu ajutorul unor evenimente de sărbătoare, a unor

manifestări cultural- artistice.

În capitolul 11, se vorbeşte de marketingul serviciilor e bibliotecă, care presupune anumite

caracteristici prin care poate fi definita calitatea acestor servicii:

prestarea serviciului la timp, respectarea cerinţelor de informare ale utilizatorului);

oferirea cu promptitudine a informaţiilor, a documentelor solicitate, raspuns la un apel telefonic al

utilizatorului);

competenţa asigurata prin utilizarea unor cunoştinţe de specialitate şi a unui personal calificat in

prestarea serviciului;

accesibilitatea serviciului exprimata prin uşurinţa contactarii bibliotecii (mijloace de transport, locuri

de parcare, distanţa, orar de funcţionare, timpul de aşteptare pentru prestarea serviciului);

amabilitatea personalului caracterizata prin politeţe, respect, consideraţie;

elementele tangibile care trebuie sa fie cat mai atractive: sali de lectura cat mai confortabile,

personal cat mai dornic de prestare a serviciilor, aparatura cat mai moderna.

De asemenea, în teoria internaţională şi cea romanească, serviciile Internet au fost abordate din

perspectiva marketingului prin prisma diferitelor tehnologii cu impact asupra activităţii companiilor.

Tehnologii, precum Poşta electronică, Bazele de date, Site-ul web, Chat-ul,şi Streaming-ul au fost

abordate mai mult sau mai puţin pentru a se sublinia importanţa pe care o pot avea acestea ca

instrumente de marketing, ce pot fi incluse in arsenalul tacticilor utilizate de companii. De asemenea,

au fost abordate domenii desprinse din serviciile online şi care au

ajuns să constituie afaceri consistente la nivel mondial, cum ar fi: comerţul electronic sau publicitatea

online.

Factorul determinant care justifică conexiunea dintre marketing şi religie il constituie amploarea

fenomenului comunicării. Dezvoltarea tehnicilor de comunicare i-a transformat pe oameni in

"consumatori de informaţie" şi a dus la apariţia unei pieţe a informaţiei, a unui mediu in care sunt

promovate oferte şi sunt verificate cereri sub formă de informaţie. Interesul faţă de informaţia

religioasă, stimulat de circulaţia ideilor pe piaţa informaţiilor.

Alt aspect important este legat de rentabilitate, unul dintre conceptele cele mai importante ale

societăţii de astăzi este acela de „rentabilitate. Conceptul se regăseşte in toate domeniile economiei şi

vieţii sociale, şi, ca atare, trebuie să se găsească şi in domeniul politic. Un produs este rentabil dacă se

vinde, o intreprindere este rentabilă dacă oferă produse sau servicii care se vand.

Legat de marketingul sportiv, autorul priveşte marketingul sportiv ca pe o nouă specializare a

marketingului in procesul său de dezvoltare extensivă, autorul a văzut sportul ca devenind un mediu de

marketing de sine stătător, cu abilităţi de segmentare, poziţionare, distribuţie şi promovare a

produselor/serviciilor sportive, cu ajutorul organizării evenimentelor sportive.