RC August 2015 – pdf

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2METROUL SA 19ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI SA C4Editorial: „Un lucru bine fãcut!” -„bãieþii deºtepþi“ îºi iau þara înapoi!?! 3DOKA: Cãlãtoria în timp a firmei Doka 4, 5HIDROCONSTRUCÞIA SA: Declaraþiade politicã în domeniul calitãþii,protecþiei mediului, sãnãtãþii ºi securitãþiimuncii, responsabilitãþii socialeºi securitãþii informaþiei 6, 7SOLARON: Consolidare cu mortarespeciale a cãilor de rularepentru un pod rulant de 25 tf 8, 9IRIDEX GROUP PLASTIC: Materiale specialepentru construcþii ºi materiale geosintetice 10, 11TOP GEOCART: Echipamente ºi sistemepentru mãsurãtori industriale,geodezie, construcþii 12, 13IASICON SA: Istorie ºi construcþii -Biserica Sfântul Nicolae – Aroneanu 14, 15Îmbunãtãþirea terenurilor de fundare loessoidesaturate prin folosirea coloanelor din balastvibropresat ºi nucleelor din beton simplu 16 - 18, 20GIP GRUP: Construcþiile mereu la... „înãlþime“! 22, 23TRACTOR PROIECT COMERÞ: E-CRANE -încãrcãtoare manipulatoare în echilibru 24, 25ESCHENBACH ZELTBAU GmbH & Co:Specialist în producerea, vânzarea, închiriereacorturilor, halelor de producþie, depozitareºi de construcþie uºoarã 26, 27ALUPROF SA: Pereþi de interior -soluþii complexe pentru firme 28, 29SAINT-GOBAIN RIGIPS: Tehnologia revoluþionarãRigips Activ’Air® pentru clãdirile certificateîn programul „Green Homes“ / „Case Verzi“ 30, 31AZUR: Sisteme epoxidice pentru pardoseli 32, 33EURO QUALITY TEST: Expertize - consultanþã -teste laborator construcþii 34, 35Sisteme speciale de fundare folositela realizarea instalaþiilor de iluminat nocturnpentru unele stadioane din România 36, 38, 39ALMA CONSULTING: Arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã 37Soluþii de proiectare, execuþie ºi reabilitarea unor structuri portuare fundate pe coloane,amplasate pe sectorul maritim al Dunãrii (I) 40 - 43Sistemul Naþional de Monitorizarea Comportãrii in Situ a Construcþiilor 44, 45TROFEUL CALITÃÞII ARACO: Execuþie lucrãrisuprastructurã, instalaþii electrice, sanitareºi HVAC la Hermes Business CampusEtapa 2 - Corp B 46, 47Concepþia structuralã ºi proiectarea pe bazacontrolului mecanismului de cedare a structurilormultietajate supuse la acþiuni accidentale 48 - 53Mentenanþa echipamentelor tehnologicedin construcþii, componentã vitalã pentru creºtereaeficienþei lucrãrilor de construcþii 54, 55Caracterizarea, din punct de vedere geotehnic,a nãmolurilor de la staþiile de epurare,în vederea depozitãrii lor 56 - 59Deficienþe apãrute în exploatarea drumurilorcu straturi din agregate naturalestabilizate cu cenuºã de termocentralã 60 - 64IEAS, International Electric&Automation Show:8 - 11 septembrie, Bucureºti, Palatul Parlamentului 65

e d

!t

o r

i a

l

În sfârºit…Dupã lupte… seculare

care au durat doar câþivaani „elita” politicii româneºtiºi-a „luat înapoi” þara.

Þara dupã care a tânjittot timpul ºi de unde sepoate mulge la nesfârºit ºinepedepsit tot ceea ce nicinu se bãnuia cã se poate însuºi aºa de uºor.

Sã vezi de acum încolo ce „trai pe vãtrai” ni se vaoferi. Vor curge nelimitat mierea ºi belºugul pentru toatãlumea. Lumea, care în naivitatea ei, vrea ca ºi dupã 1990nu cumva sã i se ia „plãcerea” de a sta la coadã pentruorice ºi de a-ºi pune o hainã în plus când le este frig,mentalitate încã în vigoare. Mai precis, dacã nu este umi-litã, dacã nu „împuºcã” leul cu cât mai multã greutate,dacã nu „saliveazã” la îmbuibaþii neamului etc., nu sesimte în apele ei.

Toþi „scepticii” ultimilor ani vor face ca mai înainte ºivor defila pe mii de kilometri de autostrãzi începute ºi pedeparte de a fi terminate de pricepuþii regi ai asfaltului,dirijaþi de binefãcãtorii lor cu fonduri consistente, fonduricu „retur” în buzunarele acestora din urmã.

Sã vezi cum de mâine pensiile ºi salariile nu vor mai fitãiate, ci, din contrã, vor creºte nelimitat.

Ne vom îndestula ºi din împrumuturile de la FMI cãroraunii le duc dorul în permanenþã.

Ce mai, parcã ne pune Dumnezeu mâna pe cap deatâta fericire ºi de nemuncã.

Verbul „a construi” va fi atemporal pentru cã ne vor„nãpãdi“ investiþiile dar ºi firmele insolvente sau în fali-ment din sectorul construcþiilor.

Va fi o transformare radicalã într-un spirit liberalo-democratic ce n-a cunoscut încã aceastã þarã. Numai cã,trezindu-ne dintr-o asemenea atmosferã de beatitudineodatã ce ne vom lovi cu capul de pragul de sus, ne vomda seama cã orice vrem sã avem în plus nu va fi posibildacã nu construim constant, eficient ºi durabil. Cã neplace sau nu, un lucru ar trebui sã fie evident pentruoricine accede la putere: dacã investiþiile în construcþii nuvor avea un binemeritat rol prioritar, nimic în bine dinpunct de vedere economic nu va fi posibil pentru cã toatecelelalte ramuri ºi domenii producãtoare de bunuri ºivenituri depind de investiþii. În acest sens, odatã pentrutotdeauna cei cãrora le place puterea trebuie sã sta-bileascã pe o perioadã cât mai lungã încotro se vrea sãse dezvolte aceastã þarã pentru cã în funcþie de aseme-nea coordonate investitorii îºi îndreaptã intenþiile lor pre-zente ºi viitoare.

O asemenea politicã va crea o stabilitate investiþionalãcare va putea valorifica în condiþii optime resursele naturale,materiale ºi umane de care dispune din plin România.

Aºa cã, putere fãrã rezultate palpabile este ca o îno-tare într-o apã de unde nu poþi ajunge decât înecat dacãnu ºtii cât de cât mãcar acest termen sportiv.

În final, „þara înapoi” trebuie sã aparþinã celor în drept,adicã oamenilor, ºi nu unor „bãieþi deºtepþi” apãruþi ca ciu-percile dupã 1990, pânã în prezent. Dacã nu vrem altcevamai bun ºi trainic, atunci suntem condamnaþi sã ne mulþu-mim în continuare cu ce ni se aruncã de la masa bogaþilorcare… „ºi-au luat þara înapoi”.

Ciprian Enache

„Un lucru bine fãcut!” -„bãieþii deºtepþi“ îºi iau þara înapoi!?!

Investiþia: Construirea unei noi staþii de epurare apemenajere în zona Feldioara, jud. Braºov.

Beneficiar: Compania Apa Braºov SA

Executant: SC Hidroconstrucþia SA

Proiectant general: SC Hidroconstrucþia SA

Proiectant de specialitate: SC Hidroedil SRL

Perioada de execuþie: aprilie 2010 – martie 2014

Capacitate de epurare:142.000 Populaþie Echivalentã; Q or.max = 648 l/s.

Schema de epurare cuprinde:1. treapta de epurare primarã (mecanicã);2. treapta de epurare secundarã (biologicã);3. treapta de tratare a nãmolului.

Staþia de epurare Feldioara - imagine „decantoare secundare” - execuþie

TROFEUL CALITÃÞII

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 20158

Consolidare cu mortare specialea cãilor de rulare pentru un pod rulant de 25 tf

A fost necesarã expertizarea

structurii iniþiale a cãii de rulare

pentru cele douã macarale pod.

S-a impus, prin proiect, consoli-

darea structurii de rezistenþã a

cãi i de rulare (consolidare a

grinzilor ºi stâlpilor de susþinere în

varianta cu elemenete metalice

cofrag ºi microbetoane speciale

de turnare).

SOLARON CONSTRUCT a asigu-

rat microbetonul german de sub-

turnare EG®01, precum ºi asistenþã

tehnicã de specialitate pentru

pregãtirea suprafeþelor, prepararea

materialului, punerea în operã ºi

utilajul specializat de tip pompã

transport ºi torcret mortare

STROBOT 406S. Folosind acest uti-

laj performant, punerea în operã a

microbetonului s-a fãcut uºor, rapid,

într-o etapã, respectându-se, ast-

fel, specificaþiile din fiºa tehnicã

privind turnarea neîntreruptã.

Sistemul de tip cofrag metalic din

tablã a fost ancorat în elementele

structurale iniþiale din beton, la o dis-

tanþã de numai 15 mm faþã de

betonul existent, având, în acelaºi

timp, atât rol structural, cât ºi de

cofrag etanº pentru microbetonul de

umplere turnat.

În iulie 2015, la Sãvineºti, jud. Neamþ, compania COMES SA a demarat lucrãrile privind retehnologizareasectorului de producþie. La una dintre hale s-a montat un nou pod rulant suplimentar, cu o capacitatede ridicare de 25 tf, care va rula alãturi de podul existent de 15 tf.

Pentru asigurarea conlucrãrii efi-ciente între partea metalicã ºi beton,materialul de umplere trebuia sãîndeplineascã condiþii precum:

• rezistenþe iniþiale ºi finalemari;

• capacitate mare de curgere;• aderenþã bunã, atât la beton

cât ºi la oþel;

• creºtere controlatã de volumpentru împãnarea foarte bunã faþãde cele douã flancuri, granulaþiamaximã specificatã prin proiect – 1 mm;

• capacitate de pasivare (inhi-bator de coroziune) pentru metal,ancorare pentru buloanele deprindere în beton;

• autonivelant fãrã vibrare;• grosime de turnare de 15 mm etc.Au fost necesare cca. 10,000 kg

de microbeton EuroGrout 01 pentruancorarea buloanelor de fixare ºiumplerea spaþiilor dintre metal ºibetonul de structurã.

Turnarea materialului la înãlþimeade 7 m a fost facilitatã de utilajul spe-cializat STROBOT 406S, cu capaci-tate de pompare pânã la presiuneamaximã de 40 bari.

Turnarea, atât a grinzilor cu des-chidere de 6 m cât ºi a stâlpilor înzona de consolã susþinere grindã,s-a realizat printr-un singur ºtuþ deinjecþie per element, continuu, fãrãîntrerupere. Astfel a fost eliminatãposibilitatea ca, în timpul turnãrii, sãrãmânã aer oclus.

Prin turnarea microbetonului s-aîncheiat lucrarea de consolidare astructurii de rezistenþã a cãii derulare, structurã capabilã, în pre-zent, sã preia încãrcãrile date denoul ansamblu de macarale pod,însumând un total de 40 tf. �


�� Prin Leica DISTOTM S910, LeicaGeosystems introduce un nou standard,simplificând considerabil mãsurãtorilezilnice. Cu Leica DISTOTM S910 puteþimãsura orice dintr-un punct, înregistrândîn acelaºi timp totul digital – ceea ce vasimplifica substanþial munca!

�� Echipat cu tehnologia P2P, LeicaDISTOTM S910 revoluþioneazã procesulde mãsurare folosind un telemetru laserportabil. Sistemul Smart Base integratpermite mãsurãtori între douã punctedintr-o singurã locaþie, fiind cel mai ver-satil distomat laser de pe piaþã.

�� Cu sistemul inovativ X-Range PowerTechnology, Leica DISTOTM S910 repre-zintã tehnologia de mãsurare a viitorului.

Atinge raze de pânã la 300 m ºi garan-teazã cea mai ridicatã performanþã,rapid ºi sigur, chiar ºi în condiþii nefavo-rabile (luminozitate intensã etc). Raza ºiprecizia sunt testate în conformitate cuISO 16331-1.

�� Transferul în timp real al datelor - cusau fãrã fotografii - din teren prin inter-faþã WLAN cãtre un computer portabil,pentru a fi procesate cu ajutorul soft-ware-ului preferat, este un alt beneficiual Leica DISTOTM S910.

�� De asemenea, Leica DISTOTM S910permite salvarea punctelor mãsurate înfiºiere de tip DXF, ca plan orizontal,faþadã sau chiar date de tip 3D. Acestaspect fluidizeazã procesul de verificarea calitãþii. �

�� Experienþã în aer liberZeno 20 este robust ºi construit sã reziste. Este compact ºiuºor, poate fi þinut într-o singurã mânã, are ecran mare ºiindicele de rezistenþã la praf ºi apã IP67. Oferind o experienþãunicã, Zeno 20 este gata de lucru când sunteþi ºi dumneavoas-trã. Doar îl scoateþi din cutie ºi puteþi începe.

�� gamtecDepãºeºte limitele GNSS ºi creºte productivitatea. Gamtecîmbinã douã echipamente de excepþie, Zeno 20 ºi DISTO™S910, pentru a crea o soluþie fãrã fir de mãsurare a offset-urilor, care oferã o creºtere a securitãþii muncii în teren ºi înacelaºi timp garanteazã cea mai bunã precizie.

�� Mai multe soft-uriAlegând ca sistem de operare fie Android fie Windows Embed-ded Handheld, utilizatorii pot adãuga aplicaþiile favorite, cum arfi Zeno Mobile, Zeno Field sau orice alt soft terþ, pentru asimplifica fluxul de lucru ºi a mãri flexibilitatea. �

Echipamente ºi sistemepentru mãsurãtori industriale, geodezie, construcþii

LEICA DISTOTM S910 - Mãsuraþi orice de oriunde cu ajutorul tehnologiei P2P

LEICA ZENO 20 - Mai mult decât GPS

Cu aproape 200 de ani de experienþã, Leica Geosystems este pionier în dezvoltarea ºi producþia de soluþiiprofesionale pentru topografie. Specialiºtii noºtri, extrem de motivaþi de dezvoltare, îºi folosesc spiritul inova-tor pentru a transpune ideile în realitate. Produsele rezultate impresioneazã prin precizie, fiabilitate ºi robusteþe.De aceea, profesioniºtii din industrie au încredere în Leica Geosystems.


Istorie ºi construcþiiBISERICA SFÂNTUL NICOLAE – ARONEANU

Biserica „Sfântul Nicolae“ dinlocalitatea Aroneanu, judeþul Iaºi afost ridicatã în anul 1594 de cãtredomnitorul Aron Vodã (1591 -1592, 1594 - 1595). Fiind ultimactitorie voievodalã a unui domni-tor din neamul Muºatinilor, acestmonument istoric este de o valoareinestimabilã atât la nivel local, câtºi naþional.

Biserica „Sfântul Nicolae“ pre-zintã interes din perspectivã artis-ticã atât prin proporþiile salearmonioase, cât ºi prin originalul

decor exterior, unice în istoria arteimedievale româneºti. Pereþii exte-riori sunt decoraþi cu elemente deceramicã (teracotã) smãlþuitã, deculoare verde cu reflexe albãstrui,de forma unor stele cu ºase colþuri,a frunzelor de stejar, a vârfurilor delance ºi a discurilor, descriindmotive geometrice complicate.Teracotele sunt incizate în tencu-ialã printr-o tehnicã aparte. Acestdecor realizat în relief (astãzi dis-pãrut) este considerat ca o posibilãsursã de inspiraþie pentru broderia

în piatrã de pe faþada Bisericii„Sfinþii Trei Ierarhi“ din Iaºi ºi aMãnãstirii Dragomirna din judeþulSuceava.

Proiectul „Restaurare, consoli-dare, reabilitare Biserica SfântulNicolae - Aroneanu”, a fost finanþatprin Programul Operaþional Regional,Axa prioritarã 5 - „Dezvoltareadurabilã ºi promovarea turismu-lui“, Domeniul de Intervenþie 5.1. -„Restaurarea ºi valorificarea dura-bilã a patrimoniului cultural, pre-cum ºi crearea / modernizareainfrastructurilor conexe“. Perspec-tiva restaurãrii acestui sfântlãcaº a constituit o premisã favo-rabilã pentru o promovare ulte-rioarã mai accentuatã a acestuimonument în regiunea turisticã amunicipiului Iaºi.

De menþionat cã lucrãrile laclãdirea bisericii trebuiau execu-tate ºi pentru a o proteja în eventu-alitatea unui cutremur care s-arproduce în zonã. În aceste condiþiis-a ales soluþia ca sub clãdire sãfie montaþi o serie de izolatori anti-seismici. Astfel, în eventualitatea

Continuãm serialul nostru referitor la vechile construcþii cu valoare istoricã deosebitã, prezen-tându-vã noi date despre apariþia lor în peisajul românesc ºi mai ales, despre modul cum au fostreconstruite, renovate ºi modernizate pentru a deveni repere, nu numai istorice ci ºi obiective de cultcare fac parte din „oferta” turisticã deosebitã adresatã celor dornici de a rememora o parte dinevoluþia construcþiilor de pe aceste meleaguri. La loc de cinste ºi interes pentru oricine staulãcaºurile religioase ridicate la îndemnul marilor noºtri ctitori, renovate ºi restaurate recent deIASICON SA.

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� august 2015 15

unui cutremur, toatã greutatea

clãdirii va fi preluatã de aceºti izo-

latori. În acest fel, biserica devine

primul monument istoric care are

sistem antiseismic pe bile, în sen-

sul cã nu va mai lucra pe fundaþia

veche, ci are douã noi fundaþii iar

între aceste douã noi fundaþii este

montat sistemul antiseismic. Odatã

montaþi, izolatorii antiseismici pot

rãmâne acolo 50 de ani, timp în

care vor fi monitorizaþi periodic despecialiºti iar biserica va rezistachiar la cutremure mai mari de 7grade Richter.

Simultan cu lucrãrile de restau-rare, consolidare ºi reabilitare, s-arefãcut întreaga zonã exterioarã abisericii pentru ca, în final, lãcaºulde cult sã poatã fi inclus în cir-cuitul turistic. În acest fel, bisericadin Aroneanu, singura ctitorie avoievodului Aron Vodã, importantãdin punct de vedere istoric, chiardacã este prea puþin cunoscutã decei din Iaºi ºi din împrejurimi,poate deveni un punct cultural ºituristic cu un potenþial deosebit.

Proiectul de restaurare ºi reabi-litare a bisericii din Aroneanu aavut o valoare de douã milioane deeuro, el reprezentând o priori-tate ºi o etapã fireascã în procesulde intensificare a activitãþii turisticeîn comuna Aroneanu ºi în întreagazonã periurbanã a municipiuluiIaºi.

Proiectul, justificat în primulrând de starea de degradare încare se afla Biserica „SfântulNicolae“, a cuprins urmãtoarelelucrãri:

• restaurarea spaþiilor interioareºi a faþadelor exterioare ale clãdirii,cu respectarea standardelor pri-vind siguranþa ºi protecþia contraincendiilor ºi a standardelor privindfacilitarea accesului persoanelorcu dizabilitãþi în clãdirile publice;

• consolidarea elementelor struc-turale ale acestei clãdiri monumentistoric, în conformitate cu normeleîn vigoare privind siguranþa clã-dirilor publice;

• restaurarea picturilor, frescelorºi a componentelor artistice, inte-rioare ºi exterioare ale clãdirii,cu respectarea trãsãturilor arhitec-tonice ale construcþiei originale;

• reabilitarea instalaþiilor elec-

trice, sanitare ºi dotarea clãdirii cu

echipamentele ºi instalaþiile nece-

sare pentru desfãºurarea activi-

tãþilor specifice;

• promovarea valorii religios-

culturale ºi a potenþialului turistic al

clãdirii, prin integrarea sa în cir-

cuitul cultural-artistic din regiunea

Nord-Est;

• îmbunãtãþirea gradului de

atractivitate turisticã a localitãþii

Aroneanu ºi implicit a regiunii

Nord-Est, prin atragerea turiºtilor;

• creºterea cu 100% a numã-

rului de vizitatori ai obiectivului de

patrimoniu restaurat, de la 2.000 în

prezent la peste 4.000 persoane

anual;

• contribuþia la consolidarea ºi

promovarea identitãþii istorice ºi

culturale a localitãþii Aroneanu;

• extinderea sezonului turistic

prin diversificarea ofertei turistice în

localitatea Aroneanu ºi implicit în

zona periurbanã a municipiului

Iaºi.�


Îmbunãtãþirea terenurilor de fundare loessoide saturateprin folosirea coloanelor din balast vibropresat

ºi nucleelor din beton simpluStudiu de caz - HALÃ ªI PARCAJE FÃLTICENI

Dumitrica ªTEFANACHE, D. D. ªTEFANACHE - S.C. Progeocon S.R.L. Iaºiprof. univ. dr. ing. Sanda MANEA - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti

prof. univ. dr. ing. Paulicã RÃILEANU - Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“ din Iaºi,Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii

În urma analizei a rezultat cã,pânã la adâcimea de 15,00 m,terenul este alcãtuit dintr-un pachetde praf nisipos, nisip argilos ºi prafnisipos argilos, plastic moale laplastic consistent, practic saturat,compresibil.

Pentru stabilirea volumului lucrãrilorde investigaþii ºi a naturii acestoras-a realizat încadrarea preliminarã alucrãrii într-una din categoriile geo-tehnice, în conformitate cu norma-tivul NP 074/2007 [1]. În urmaanalizei factorilor determinanþi risculgeotehnic s-a încadrat în categoriageotehnicã 3.

Conform codului de proiectareseismicã P 100/1-2006 [2] pentruFãlticeni, valoarea de vârf a accele-raþiei terenului pentru proiectare esteag = 0,16 g, iar perioada de control(colþ) a spectrului de rãspuns, Tc = 0,7 s.

Adâncimea maximã de îngheþeste de 1,10 m de la suprafaþa tere-nului, conform STAS 6054-77 [3].

INVESTIGAREATERENULUI DE FUNDARE

Pentru determinarea naturii tere-nului de fundare, pe amplasaments-au executat 19 foraje geotehnice,din care s-au recoltat probe depãmânt în conformitate cu STAS1242/1-89, care au fost analizate ºiinterpretate în cadrul laboratoruluigeotehnic.

Din observaþiile efectuate înteren ºi din interpretarea rezultatelor

încercãrilor de laborator, cu ocaziaexecutãrii forajelor ºi a penetrãrilors-au constatat urmãtoarele:

Forajele geotehnice executate aureliefat urmãtoarea stratificaþie:

• foraje din zona amonte- 0,00 - 10,70/11,30 m - pachet

de praf nisipos, nisip argilos ºi prafnisipos argilos, maroniu-gãlbui, plas-tic moale la plastic consistent, foarteumed la practic saturat, compresibil;

- 10,70/11,30 - 14,90/15,60 m -nisip prãfos în alternanþã cu prafnisipos argilos, galben-maroniu, cuintruziuni nisipoase cenuºii-verzui,plastic moale la plastic consistent,practic saturat, compresibil;

- 14,90/15,60 - 20,40/22,50 m -pachet de nisip argilos cu praf nisi-pos argilos în bazã, cenuºiu-albãstrui, cu intruziuni nisipoaseverzui-cenuºii, practic saturat;

- 20,40/22,50 - 30,00 m - pachetde argilã prãfoasã ºi argilã în parteasuperioarã, cu trecere în argilãgrasã, stratificatã cu aspect marnos,cenuºie-negricioasã, plastic vârtoa-sã la tare.

• foraje din zona aval- 0,00 - 5,60/7,00 m - praf argilos,

galben-maroniu cu intruziuni nisi-poase cenuºii-verzui, plastic consis-tent, practic saturat;

- 5,60/7,00 - 14,50/15,00 m - prafnisipos argilos cu intercalaþii de nisip

În lucrare se prezintã studiile geotehnice pentru execuþia unei hale ºi a unui parcaj amplasat în oraºuluiFãlticeni, în fosta zonã industrialã a localitãþii, în imediata apropiere a unitãþii militare de jandarmi.

Investigaþiile s-au executat pânã la o adâncime de 30,00 m ºi au cuprins cercetãri geotehnice, hidrogeo-logice ºi de monitorizare înclinometricã, pentru a avea datele necesare fundãrii indirecte pe piloþi foraþi aclãdirii, execuþiei coloanelor din beton simplu (nuclee rigide) ºi a coloanelor din piatrã spartã ºi balast desub pardosealã.

Fig. 1: Amplasamentul zonei studiate


argilos, cenuºiu-verzui, plastic moalela plastic consistent, practic saturat,compresibil;

- 14,50/15,00 - 18,00 m - prafnisipos argilos, cenuºiu-albãstrui-vezui, plastic consistent, cu rare ele-mente de pietriº în bazã;

- 18,00 - 30,00 m - pachet deargilã ºi argilã grasã cu intercalaþiide praf argilos, cenuºiu-negricios,stratificat, în plãci.

Testele de penetrare dinamicãs-au realizat pentru confirmarea ºiverificarea stãrii de îndesare aterenului pe adâncimea investigatãºi punerea în evidenþã a unorpãmânturi afânate, goluri ori acci-dente subterane, ce ar putea existaîn amplasament (fig. 2). Astfel, s-auexecutat 5 penetrãri dinamice (DPH)conform SR EN 22476/2-2006, carearatã o portanþã mai bunã a terenu-lui sub 10,00-15,00 m faþã de CTN.

Având rezultatele lucrãrilor deinvestigare, laborator ºi cercetaredin cadrul amplasamentului, s-a pusîn evidenþã succesiunea stratelorcare compun terenul de fundare peadâncimea studiatã (fig 3).

Astfel avem:- Orizontul 1 - praf argilos, praf

nisipos, cu grosimi cuprinse între1,40 - 5,60 m maroniu-gãlbui, plasticmoale la plastic consistent, foarteumed la practic saturat, compresibil;

- Orizontul 2 - praf nisipos argilosîn alternanþã cu nisip argilos ºi nisipprãfos, cu grosimi cuprinse între11,70 - 13,40 m galben-maroniu cuintruziuni nisipoase cenuºii-verzui,plastic moale la plastic consistent,practic saturat, compresibil;

- Orizontul 3 - nisip argilos înalternanþã cu praf nisipos argilos cugrosimi cuprinse între 2,70 - 6,90 mcenuºiu-albãstrui, cu intruziuni nisi-poase verzui-cenuºii, practic saturat;

- Orizontul 4 - argilã ºi argilã prã-foasã, cenuºie-albãstruie, plasticvârtos la tare cu grosimi cuprinseîntre 1,80 m - 2,30 m. Acest strat

reprezintã partea superioarã alteratãa stratului de bazã format din argilãmarnoasã;

- Orizontul 5 - argilã ºi argilãgrasã cu intercalaþii de argilã,cenuºie-negricioasã, cu aspectmarnos, cu filme ºi lentile de nisip,stratificatã în plãci, plastic vârtoasãla tare.

Valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale stratului în care suntîncastrate nucleele rigide ºi coloa-nele din balast sunt prezentate întabelul 1.

Pe amplasament s-a montat uninclinometru pentru efectuarea mãsu-rãtorilor de deplasãri pe cele douãdirecþii ortogonale ale tubulaturiiinclinometrice (fig. 4). Prelucrarearezultatelor s-a fãcut sub formã de:

• valori (deplasãri absolute ºirelative faþã de citirea „0“, conside-ratã ca citire de referinþã pentrumãsurãtorile din etapa ulterioarã);

• reprezentaþii grafice (diagramede deformaþie în plan orizontalavând ca bazã de referinþã capeteletubulaturii inclinometrice).

Fig. 2: Grafice penetrãri dinamice DPH

Fig. 3: Profil geotehnic transversal

Tabelul 1: Profil geotehnic din amplasament

continuare în pagina 18��


În urma citirii ºi prelucrãrii datelorse constatã urmãtoarele:

• ordinul de mãrime al deplasãrii(pe cele douã direcþii ortogonale,respectiv valoarea vectorului depla-sare) este sub 1,2 mm, care seînscrie în domeniul de precizie alaparaturii de monitorizare;

• rezultatele acþiunii de monito-rizare nu indicã apariþia de deplasãri(semnificative) în terenul natural,respectiv în terasamente de naturãsã indice fenomene de instabilitate.Reprezentarea graficã indicã otendinþã de deplasare între cotele286 mdMN (pe ambele direcþii) ºi292 mdMN (pe direcþia BO-B180).

Pe amplasament apa subteranãa fost interceptatã în timpul investi-gaþiilor geotehnice la adâncimi deaproximativ 1,50 m - 2,00 m înfuncþie de cota terenului ºi poziþiaforajului ºi s-a stabilizat la 0,00 m -1,20 m în amplasamentul studiat,având un caracter ascensional.

În arealul analizat existã, deasemenea, o serie de emergenþe ºimustiri de apã care debuºeazã la ziîn zonele cu relief negativ. Þinândcont de Raportul de încercare nr.525, realizat de Laboratorul calitãþiiapei al Direcþiei Apelor Prut-Iaºi, pre-cum ºi de prevederile din codul NE012/99 ºi analizând conþinutul STAS3349/1-88, apa nu prezintã agresivi-tate sulfaticã sau magnezianãasupra betoanelor, dar din studii aleunor terenuri alãturate reiese cãpoate fi cu o slabã agresivitate car-bonicã.

O caracteristicã a amplasamen-tului o reprezintã faptul cã apa esteprezentã pe o grosime de cel puþin15,00-18,00 m a pachetului de rocã,începând cu adâncimea la care afost interceptatã. Acest strat, cu un

conþinut însemnat de nisip, favori-zeazã circulaþia apei subterane din-spre terasã ºi versant, în care seacumuleazã, spre pârâul Somuzaflat în aval de zona investigatã.SOLUÞII DE FUNDARE RECOMANDATE

Având în vedere cele arãtateanterior, caracteristicile terenului,precum ºi prevederile din normeletehnice ºi cele din STAS 3300/2-85pct. 3.3.2, referitor la existenþa încuprinsul zonei active a unor straturicu caracteristici fizico-mecaniceslabe, fundarea directã a clãdirii, înpachetul de praf nisipos argilos ºinisip argilos cu intruziuni nisipoaseverzui-cenuºii, plastic consistent laplastic moale, cu compresibilitatemare, nu este recomandatã.

În consecinþã, s-a analizat posi-bilitatea fundãrii indirectate a struc-turii prin intermediul unor piloþi dinbeton armat ºi realizarea, sub par-dosealã, a unor coloane din piatrãspartã combinate cu nuclee rigide,peste care se va realiza o pernã dinmaterial granular armatã cu geogrile.

O altã variantã de fundare ºiîmbunãtãþire a terenului nu poate fiadoptatã deoarece, în anii anteriori,în amplasament s-au executatexcavaþii (dizlocãri mari de pãmânt,deterioarea unor drenuri) care aucontribuit la micºorarea caracteristi-cilor fizico-mecanice ale terenuluidin amplasament, intervenþii ceîngreuneazã sau, chiar, pot compro-mite realizarea unei lucrãri de bunãcalitate.

Pe baza caracterizãrii geotehnicea amplasamentului ºi a solicitãrilordiferenþiate pe suprafaþa acestuia,datorate obiectivelor propuse a ficonstruite, au fost stabilite zone deamenajare cu soluþii de fundaredupã cum urmeazã.

Fundarea structuriiFundarea pe teren îmbunãtãþit cu

strat de blocaj ºi pernã de balast, înaceastã fazã în care terenul a fostperturbat, nu prezintã siguranþã. Dinacest motiv, propunem fundareaindirectã prin intermediul unor piloþidin beton armat, care sã depãºeascãterenul cu caracteristice slabe situatpânã la 20,00 - 24,00 m.

Fundarea pardoseliiFundarea pardoselii se va realiza

numai dupã o îmbunãtãþire preala-bilã a terenului care sã contribuie lamãrirea capacitãþii portante, dar ºi laobþinerea unei suprafeþe plane ºi ori-zontale. Aceastã îmbunãtãþire sepoate obþine prin folosirea coloanelordin piatrã spartã ºi balast, combinatecu nuclee rigide din beton, pestecare se va executa un blocaj din pia-trã spartã cu o pernã din balast, cu ogrosime de cel puþin 1,50 m, armatãcu geogrile bidirecþionale, cu respec-tarea normativului C29/85.

În acest sens, se propun coloanedin piatrã spartã ºi balast cudiametru de 600 mm, iar lungimeafiºei de aproximativ 10,00 m.

În faza iniþialã se va realiza înamplasament un poligon experimen-tal în care se vor trasa axelecoloanelor, dupã care se vor executapenetrãri în conformitate cu norma-tivul C 29IV/85. Suprafaþa terenuluide sub pardosealã, care va fi conso-lidatã cu coloane din piatrã spartã ºibalast, va depãºi laturile fundaþieiexterioare (B) cu o lãþime egalã cu B/2.

În funcþie de rezultatele obþinutese va definitiva lungimea de încas-trare a coloanelor, distanþa dintreacestea ºi oportunitatea introduceriinucleelor rigide din beton. Acestenuclee din beton simplu sporesccapacitatea portantã a terenului ºicontribuie la limitarea tasãrilor. Dupãexecuþia lor, se trece la faza urmã-toare de realizare a unei perne dinbalast compactat cu un geotextil deseparaþie ºi geogrile biaxiale.

Îmbunãtãþirea terenului pe întrea-ga suprafaþã determinã ºi creºtereagradului de încastrare la parteasuperioarã a piloþilor de sub funda-þiile stâlpilor, ceea ce mãreºte capa-citatea lor portantã cât ºi rigiditateaîn plan orizontal a grupurilor de piloþi.

Fig. 4: Reprezentare graficã a deplasãrilor monitorizate cu inclinometrul

�� urmare din pagina 17



Soluþia de îmbunãtãþire a terenu-lui cu coloane vibropresate ºi nucleerigide se impune din cauza:

• caracteristicilor fizico-mecanicediferite ale terenului sub pardosealaclãdirii;

• capacitãþii portante mici aterenului de fundare, pânã laadâncimea de aproximativ 10,00 m -15,00 m;

• nivelului ridicat al apei subterane,interceptat la 0,50 m, stabilindu-se laCTN dupã 24 ore în anumite zoneale amplasamentului;

• amplasãrii clãdirii într-o zonãaluvionarã cu stratificaþii încruciºate,orientate nefavorabil dupã linia decea mai mare pantã ºi caracteristicifizico-mecanice slabe ºi diferite;

• circulaþiei libere a apei subterane,dinspre amonte spre aval, care nueste influenþatã favorizând, astfel,drenarea naturalã a zonei;

• evitãrii fundãrii clãdirii în stratulde pãmânt degradat aluvionar, for-mat din strate cu conþinut ridicat denisip saturat, susceptibil la lichefiere,la acþiuni seismice;

• factorului de stabilitate careindicã probabilitatea producerii uneialunecãri în cazul unui seism carac-teristic zonei, prin amplasarea noiiclãdiri în terenul existent;

• menþinerii stãrii de echilibru aîntregului pachet aflat sub con-strucþie, deoarece încãrcãrile sunttransmise prin intermediul piloþilorstratelor inferioare cu consistenþãmai bunã.

Realizarea coloanelor din piatrãspartã ºi a nucleelor rigide din betonsimplu conduce la mãrirea capaci-tãþii portante a terenului de sub par-dosealã prin:

• înlocuirea parþialã a unui mate-rial slab (praf argilos nisipos saturat)cu un alt material (piatrã spartã saubalast) cu caracteristici fizico-meca-nice superioare;

• drenarea pe verticalã a apei prinintermediul coloanelor de materialgranular ºi dirijarea acesteia spredrenuri orizontale colectoare.

Acest sistem de fundare areavantajul drenãrii gravitaþionale aapei dinspre versant, cãtre aval înamplasamentul clãdirii, cu intervenþiiminimale, rãmânând a se executanumai drenuri ºi tranºee drenante demicã adâncime.

Adâncimea de încastrare acoloanelor se va stabili prin obser-vaþii de teren odatã cu începereaexecuþiei lor, în funcþie de gradul deîndesare al materialului în carepãtrunde, de viteza de înaintare atijei de vibro-presare ºi de energianecesarã la înaintare. Aceleaºi con-troale ºi verificãri se vor face, pestrate elementare, la executareapernei din balast armatã cu geogrile.Gradul de compactare al pernei seva realiza în conformitate cu STAS9850/89 ºi C29/85.

SOLUÞII DE DRENAJSUB CLÃDIRE ªI PARCAJE

Pentru înlãturarea efectelor ne-gative ale apei subterane asupracaracteristicilor terenului de fundare

de sub clãdire ºi sub parcaje s-a sta-bilit, pe baza unui studiu hidrogeo-logic, execuþia unor drenuri ºitranºee drenante pentru colectarea ºidirijarea apei cãtre o reþea decanalizare.

CONCLUZII• Utilizarea coloanelor vibropre-

sate din piatrã spartã - balast ºi anucleelor din beton s-a dovedit a fi osoluþie de îmbunãtãþire a terenului.

• Fundarea indirectã pe piloþi foraþi,utilizarea coloanelor vibropresate ºia nucleelor rigide asigurã stabilitateazonei în care este amplasatãinvestiþia.

• Fundarea clãdirii, pardoselilor ºiparcajelor combinate cu sistemul dedrenaj au condus la valorificareaunui teren dificil din punct de vedereal condiþiilor de fundare.

• Alegerea sistemelor de fundareºi drenaj s-a fãcut þinându-se seamade conlucrarea ansamblului supra-structurã - infrastructurã - teren defundare, aºa încât sã se obþinã oeficienþã maximã de rezistenþã ºistabilitate.

BIBLIOGRAFIE1. NP 074/2007- Normativ privind

documentaþiile geotehnice pentruconstrucþii;

2. P 100/1-2006 - Cod de proiec-tare seismicã. Prevederi de proiectarepentru clãdiri;

3. STAS 6054-77 - Teren de fun-dare. Adâncimi maxime de îngheþ;

4. STAS 1242/1-89 - Teren defundare. Principii de cercetare geo-logicã, tehnicã ºi geotehnicã aterenului de fundare;

5. STAS 3300/2-85 - Terenul defundare. Calculul terenului de fun-dare;

6. C 159-89 - Instrucþiuni tehnicepentru cercetarea terenului de fun-dare prin metoda penetrãrii cu con;

7. xxx - Studiu geotehnic ºistudiu hidrogeologic - AmplasamentFãlticeni - SC Progeocon SRL;

8. xxx - Raport de monitorizareinclinometricã ºi piezometricã -Amplasament Fãlticeni - SC Geoso-lution Expert SRL;

9. xxx - Studiu geotehnic ºi hidro-geologic - Amplasament Fãlticeni -consultant general Sanda Manea. �

Fig. 5: Amplasarea coloanelor de balastºi a nucleelor rigide

Fig. 6: Sistem drenaj format din drenuriºi tranºee drenante



Construcþiile mereu la... „înãlþime“!

Dupã 1990, GIP GRUP a avut ca prioritate în activi-tatea sa consolidarea unor asemenea construcþii indus-triale prin aplicarea de proiecte unicat ºi prin realizareade lucrãri de calitate.

Experienþa în proiectare ºi consolidare / execuþie asocietãþii GIP GRUP faþã de aceste tipuri de construcþiia reprezentat un element decisiv în alegerea noastrã caproiectanþi ºi executanþi ai lucrãrilor de reabilitare ºi con-solidare a silozurilor din cadrul fabricilor de ciment dinRomânia.

Având ca mentor iscusit pe regretatul ing. LaurenþiuNaum, colectivul nostru a efectuat investigaþii amã-nunþite ale structurilor avariate, expertizãri ºi proiecteverificate ºi validate de profesori eminenþi ai UTCB, caprof. ing. Dumitrel Furiº ºi prof. univ. Dan Creþu.

Vã prezentãm în continuare lucrarea de reabilitare ºiconsolidare a ansamblului silozurilor de ciment dincadrul platformei Carpatcement Holding SA - Fabrica deciment Fieni, alcãtuit din 12 celule grupate în douãmodule a câte 4 celule unite ºi douã module a câte 2celule unite.

O celulã de siloz este alcãtuitã dupã cum urmeazã:• un radier sub forma unei plãci cilindrice din beton

armat, a cãrei grosime estimatã este de cca. 2,00 m;• soclul silozului, alcãtuit dintr-o placã curbã cilindricã

în grosime de 50 cm ºi o înãlþime de 3,00 m având razainterioarã Ri = 4,25 m ºi raza exterioarã Re = 4,75 m ºi8 stâlpi interiori cu diametrul de 70 cm;

• un planºeu inferior la cota +0,90 m de forma uneiplãci circulare din beton armat cu o grosime estimatã decca. 80 cm;

• o placã curbã cilindricã din beton armat între cota+0,90 ºi cota +29,50 m având diametrul exterior 9,50 mºi grosimea plãcii h = 0,25 m;

• un planºeu acoperiº de forma unei plãci circularedin beton armat.

Silozurile 25, 26, 29 ºi 30 au fost precomprimateparþial cu inele de platbandã 50 mm x 8 mm, amplasatela cca. 80 cm distanþã, pe înãlþimea plãcii curbecilindrice.

Etapele consolidãrii au fost urmãtoarele:• realizarea la faþa exterioarã a fundaþiei a unui inel

din beton armat, ancorat în radierul existent, baza deancorare a armãturilor verticale din soclul silozului;

• restabilirea continuitãþii structurii din beton armatprin reparaþii locale cu mortare aditivate ºi injecþii;

• consolidarea suplimentarã a suprastructurii printr-ocãmãºuialã armatã din beton torcretat de 8 cm grosime,aflatã în conlucrare cu structura existentã prin conectorimecanici.

Lucrãrile de consolidare a primului grup de 4 silozuriau fost finalizate în 130 de zile.

În prezent, prin investiþiile realizate de fabricile deciment din România, s-a promovat ºi menþinut o politicãde mediu beneficã zonelor în comunitãþile locale în careîºi desfãºoarã activitatea.

„România construcþiilor mereu la înãlþime“ este, ºi va fiºi în continuare pentru GIP GRUP ºi partenerii sãi, o devizãde modernizare, dar ºi o responsabilitate socialã. �

Anghel Saligny, remarcabil inginer constructor, a proiectat ºi construit în anul 1888, în premierã mondi-alã, pe baza unei invenþii proprii, în oraºele Brãila ºi Galaþi, silozuri. Silozurile sunt construcþii din betonarmat, formate din elemente verticale numite celule, care au rolul de a depozita, pe un timp relativ îndelun-gat, materiale granulate ºi pulverulente (cereale, fãinã, ciment, minereuri, cãrbuni, cenuºe etc.) oferind, înacelaºi timp, posibilitatea optimã de manipulare ºi conservare a acestora.

Multe dintre aceste construcþii, cu înãlþimi cuprinse între 10 m ºi 70 m, au fost proiectate în perioada1900 - 1920 þinând cont doar de acþiunea hidrostaticã, fãrã a lua în calcul acþiunea seismicã asupra maseistructurii sau forþele hidrodinamice exercitate de materialele înmagazinate. Presiunea verticalã ºi orizon-talã a materialelor însilozate, forþele de frecare verticale dintre peretele silozului ºi material, încãrcãriledatorate greutãþii proprii, sau cele din galeria superioarã, încãrcãrile din vânt, zãpadã, seism ºi variaþiile detemperaturã au contribuit, în timp, la degradarea avansatã a acestor tipuri de structuri.


E-CRANE - încãrcãtoare manipulatoare în echilibru

SISTEMUL DE ECHILIBRU E-CRANELegãtura dintre braþul balansier ºi

contragreutatea mobilã formeazãîmpreunã cu braþul principal unmecanism paralelogram, prin carecontragreutatea contrabalanseazãcontinuu greutatea totalã a structuriide oþel, împreunã cu jumãtate dinsarcina operaþionalã, în funcþie deîntinderea braþelor.

Echilibrul poate fi descris prinformula:

F1 x d1 = F2 x d2unde:• F1: Greutatea sarcinii utile aplicatã

la capãtul braþului balansier;• d1: Distanþa de la sarcina utilã la

punctul de pivotare a braþului principal;• F2: Greutatea contragreutãþii;• d2: Distanþa de la contragreu-

tate la punctul de pivotare a braþuluiprincipal.

ECONOMISIREA ENERGIEIDATORITÃ SISTEMULUI DE ECHILIBRU

Cu maºinile tradiþionale de ridi-cat, sarcina utilã, echipamentele delucru, construcþia de oþel a braþelor,toate trebuie ridicate.

Sistemul de balansare E-CRANEle echilibreazã pe toate, astfel cãforþa necesarã manipulãrii sarciniiutile este mult mai micã. Se sub-înþelege cã aceasta contribuie laeconomii majore de energie.PROBLEMA CU UTILAJELE DE RIDICAT

CONVENÞIONALEPentru ca sistemul sã fie în echili-

bru, contragreutatea trebuie sã com-penseze sarcina. Dacã sarcina creºte,ºi greutatea contragreutãþii trebuiesã creascã.

Ca soluþie alternativã, în loculcreºterii greutãþii contragreutãþii,aceasta ar putea fi mutatã mai înspate faþã de centrul de rotaþie, pen-tru a compensa creºterea sarcinii.

De exemplu, o sarcinã de o tonãdispusã la o razã de 20 m creeazãun moment de încãrcare de 20 tm.

Acest moment de încãrcare tre-buie contrabalansat de o contra-greutate de 4 t, dispusã la o distanþãde 5 m, pentru a avea un moment de10 tm:

20 m x 1 t = 5 m x 4 t

Adãugarea unei contragreutãþieste, de cele mai multe ori, neprac-ticã, totuºi recomandatã.

Echilibrarea cu o contragreutatespecificã poate fi asiguratã numaipentru o razã de acþiune fixã.

Orice creºtere a razei de acþiunela care sarcina este ridicatã distrugeechilibrul.

Firma belgianã E-CRANE produce o gamã de încãrcãtoare manipulatoare speciale, de mare capacitate,al cãror principiu de funcþionare se bazeazã pe echilibrul permanent dintre sarcina manipulatã ºi contra-greutatea mobilã.

Echilibrul este unul dintre factorii cheie pentru orice macara industrialã sau încãrcãtor manipulator.Fãrã un echilibru corect, un astfel de utilaj îºi va pierde stabilitatea. Pentru a evita acest lucru, la toate

utilajele destinate ridicãrii ºi manipulãrii materialelor, se aplicã principiul ”contragreutãþii”.În cele mai multe cazuri aceastã contragreutate este amplasatã la un punct fix pe utilaj.La încãrcãtoarele manipulatoare E-CRANE, contragreutatea este mobilã, în legãturã cu braþul balansier,

astfel încât ea poate sã compenseze automat sarcina ridicatã, în funcþie de întinderea braþelor.

AVANTAJELE UTILAJELOR E-CRANETocmai datoritã sistemului lor de

echilibru, utilajele E-CRANE pot firealizate cu deschideri ale braþelorfoarte mari, de la 24 m la 48 m ºi cuun consum de energie mult redus.

Pot fi fixe, amplasate pe piloni cuînãlþimi adecvate aplicaþiei, saumobile, pe ºine, sau pe ºenile.

Cele pe ºenile pot

fi acþionate de un

generator electric

propriu, care sã le

asigure o indepen-

denþã de miºcare

nelimitatã.

În funcþie de tipul

de graifer cu care

este echipat, încãrcãtorul se poate

utiliza la manipularea de fier vechi,

sau de diverse materiale în vrac.

Pot fi amplasate ºi pe barje

pentru încãrcarea sau descãrcarea

de nave, sau pe platforma unor

nave speciale, pentru lucrãri de

dragare.

Venind în completarea gamei de

încãrcãtoare manipulatoare tip

TEREX-FUCHS, a cãror deschidere

maximã a braþelor este de 22 m, uti-

lajele E-CRANE, prin sistemul lor de

echilibrare, permit raze de acþiune a

braþelor pânã la aproape 50 m, cu

randamente de lucru crescute ºi

costuri de exploatare reduse. �


ESCHENBACH - ZELTBAU:Specialist în producerea,vânzarea, închirierea corturilor,halelor de producþie, depozitareºi de construcþie uºoarã

Firma noastrã, cu sediul în D – 97631 Bad

Königshofen, producãtor de sisteme pentru corturi ºi

hale, scene ºi accesorii complete pentru evenimente

cultural-artistice ºi expoziþionale, serveºte clienþi din

întreaga lume.

Tehnologii moderne ºi materiale performante, de

calitate superioarã, stau la baza realizãrii unor produse

menite sã satisfacã cele mai înalte exigenþe ale benefi-

ciarilor noºtri. Modul de construcþie al sistemelor, tim-

pul scurt pentru montare ºi demontare, nenumãrate

posibilitãþi de modificare ºi combinare, precum ºi stocul

imens din depozitele noastre (250.000 m² material

pentru corturi) pot satisface, într-un timp foarte scurt,

orice solicitare.

Având dimensiuni ºi forme deosebite, sistemele

noastre pentru corturi se pot utiliza, de exemplu, la ame-

najarea de depozite ºi hale pentru târguri ºi expoziþii,

corturi VIP pentru diverse evenimente sau orice alte

manifestãri de acest gen.

Prin construcþia halelor industriale ºi de depozitare

firma ESCHENBACH ZELTBAU reacþioneazã la cerinþele

privitoare la durabilitate ºi eficienþã în sectorul de con-

strucþii. Modelele încep cu hale de depozitare cu rezis-

tenþã micã la greutatea zãpezii, hale industriale cu

rezistenþã mare la greutatea zãpezii, pânã la hale cu

pereþii din metal obþinându-se în final o construcþie fixã.

De la conceperea unui proiect, pe baza unei idei a

beneficiarului, trecând la realizarea lui practicã ºi pânã la

faza finalã, de predare la cheie a unei hale sau alte con-

strucþii, toate sunt produse de cãtre o singurã firmã:

ESCHENBACH ZELTBAU GmbH & Co. Mulþumitã unui

asemenea sistem de lucru au fost realizate cu succes

multe proiecte pentru clienþii noºtri. �

ESCHENBACH ZELTBAU GmbH & Co.Hoher Markstein 18 – 24

D – 97631 Bad KönigshofenTelefon: + 49 (0)9761 / 900 – 0 | Fax: + 49 (0)9761 /900 – 29

Email: [email protected]


Pereþii de interior ALUPROF. Soluþii complexe pentru firme

O imagine a oraºului din sticlãÎn þara noastrã, se construiesc

din ce în ce mai multe clãdiri debirouri ºi centre comerciale care suntproiectate conform conceptului dearhitecturã deschisã. Apar, pe scarãlargã, clãdiri de utilitate publicã lacare se folosesc faþade din sticlã,faþade ce permit pãtrunderea uneicantitãþi mai mari de luminã dinafarã. Acest trend se reflectã ºi înproiectarea spaþiului din interiorulclãdirilor, situaþie care face ca soli-citarea de diferite tipuri de pereþidespãrþitori sã creascã.

Pe piaþã se aflã o ofertã bogatãde produse care fac posibile adap-tarea ºi modelarea suprafeþei utile lacerinþele firmelor, ºi, dacã este nece-sar, reorganizarea acesteia.

„În oferta noastrã sunt disponibilesoluþii cu ajutorul cãrora firmele potadapta orice suprafaþã de birou saude magazin, în funcþie de necesitãþi.De pildã, folosind sistemele noastrese pot crea pereþi despãrþitori univer-sali. Cu aceºti pereþi se pot amenajainterioare foarte elegante de birou,de exemplu, din sticlã cãlitã sauvitrine de magazin cu stil, care sãconfere un plus prestigiului firmei,

indiferent de tipul activitãþii desfã-ºurate”, spune Bozena Ryska, de laALUPROF SA.

Adaptare ºi modificãri la îndemânãPentru a construi pereþi despãrþi-

tori din sticlã la sãlile de conferinþã ºila birouri, putem utiliza sistemulMB-45 OFFICE, sistem alcãtuit dinstructuri uºoare, la care elementulportant poate fi din sticlã cãlitã.Acest produs permite realizarea depereþi solizi, echipaþi cu uºi batante,marcate în mod clar. În plus, func-þionalitatea lui vã permite sã schim-baþi designul interior prin eliminareaîmbinãrilor ºi reinstalarea lor, modi-ficând unghiul de construcþie saufuncþiunile sale.

În cazul în care este necesarãizolarea fonicã, în spaþiile de birourise pot utiliza pereþii interiori din foiduble de geam MB-80 OFFICE, pro-duse ce reprezintã o noutate înoferta firmei. La aceºti pereþi umple-rea se poate face cu geamuri, cupanouri sau cu plãci de gips-carton.Adâncimea ºi structura sistemuluipermit montarea, între geamuri, ajaluzelelor, care asigurã separareaspaþiului de restul interiorului. Aceastãsoluþie permite, de asemenea,montarea în pereþi a cablurilor ºiprizelor electrice ºi îmbinarea cuperetele obiºnuit din gips-carton, de75 mm. Posibilitãþile de utilizare aacestor pereþi la suprafeþele comer-ciale sunt aproape nelimitate datoritãfaptului cã unghiul de refracþie alperetelui poate fi de 90÷180 de grade.Aceasta permite montarea elemen-tului de construcþie sub orice formã,pânã la înãlþimea maximã de 5,5 metri.

„Cu cel mai nou sistem de pereþiinteriori de compartimentare cu douã

geamuri MB-80 OFFICE, pe carel-am creat, se pot realiza comparti-mentãri interioare în spaþiile de utili-tate publicã. Sistemul se poate folosicu diverse tipuri de umplere, translu-cide, opace, cu jaluzele, sau cu ele-mente de biroticã. Aceºti pereþisunt, de asemenea, foarte recoman-daþi pentru clãdirile în care estenecesarã o izolare acusticã ridicatã”,subliniazã Bozena Ryska.

Esteticã ºi siguranþãUn alt punct de noutate, în ceea

ce priveºte elementele de compar-t imentare, î l const i tu ie pereþ i itranslucizi anti-incendiu, realizaþi pebaza sistemului MB-78EI, denumiþiºi pereþi fãrã cercevele. Cu acest tipde pereþi se pot realiza, la interior,compartimentãri fãrã profile verticalevizibile care separã modulele pere-þilor. În plus, acest tip de pereþi secaracterizeazã printr-o rezistenþãsporitã la incendiu datoritã faptuluicã sunt umpluþi cu material expan-dabil, rezistent la foc, folosindu-se,de asemenea, silicon anti-incendiuîn spaþiul dintre foile de geam, careeste de doar 4 mm. Siliconul deumplere este disponibil în trei versi-uni cromatice: negru, gri ºi alb.

La identificarea vizualã a unei firme conlucreazã foarte multe elemente: de la semnul distinctiv de siglã,la funcþionalitatea paginii de internet ºi pânã la aspectul punctului de lucru unde vin clienþii. Foarte impor-tantã pentru orice societate este, deci, estetica biroului sau a magazinului. Pentru a vã ajuta în acest sens,ALUPROF oferã clienþilor sãi sisteme de pereþi interiori ce permit crearea unor partiþii din sticlã, moderneºi funcþionale, care vor deveni, cu siguranþã, cartea de vizitã a oricãrei firme.

.

.

Sistemul de pereþi din sticlã fãrãcercevele MB-78EI permite proiec-tarea compartimentãrilor cu înãlþimeade pânã la 3,6 metri, iar modulelepot atinge înãlþimea de 1,8 metri.Încercãrile de rezistenþã la foc aufost efectuate de Institutul pentruTehnologia Construcþiilor (InstytutTechniki Budowlanej ITB) ºi includun model de partiþii aºa-numit mar-ginea liberã, ceea ce înseamnã cãnu existã restricþii cu privire la lungi-mea maximã a structurii de perete.

Dna Bozena Ryska detaliazã:„Sistemul de pereþi fãrã cerceveleanti-incediu, MB-78EI, permite proiec-tarea ºi execuþia de pereþi interiori cusuprafeþe mari. Modulele transpa-rente faciliteazã realizarea unor ele-mente de construcþie care fac cainteriorul clãdirii sã parã mai mare.Pe lângã aceasta, datoritã propri-etãþilor sale ignifuge, sistemul asi-gurã protecþia împotriva focului ºipermite organizarea în clãdiri de

zone de izolare a incendiului, garan-tând condiþii optime pentru evacuareapersoanelor.”

Vitrine de magazin la nivel înaltÎn cazul amenajãrii spaþiului cu

pereþi despãrþitori din sticlã, la careuºile sunt, de asemenea, realizatedin sticlã, soluþia poate fi asiguratãde sistemele MB-EXPO ºi MB-EXPOMOBILE.

O trãsãturã caracteristicã a primu-lui sistem este elementul portantcare este din sticlã cãlitã, fixatã înprofile cu prindere cu cleme. Pro-dusul permite realizarea unui elementconstructiv cu înãlþimea maximã decca. 4 metri ºi lãþimea canatului uºiide 140 de centimetri.

În cazul celui de-al doilea sistem,înãlþimea maximã a panourilor de uºipoate fi de 4 metri, iar lãþimea de1 metru ºi jumãtate. În cazul ambelorsoluþii existã posibilitatea de a sefolosi sticla cãlitã cu grosimile de8 mm, 10 mm ºi 12 mm. În plus,MB-EXPO permite finisarea, peambele pãrþi (bicolor), a suprafeþelordin aluminiu ale profilelor decorative.Aceste sisteme oferã posibilitatea dea se organiza ºi împãrþi spaþiile ºisuprafeþele de la interior într-un noumod. Efectiv, se pot realiza elementeconstructive fixe din sticlã, uºi cudeschidere tradiþionalã ºi uºi batantedin sticlã, precum ºi segmente de uºiarmonicã ºi uºi pliante, care îºigãsesc utilitatea în magazine, centrecomerciale, expoziþii ºi spaþii debirouri.

„Sistemele MB-EXPO ºi MB-EXPOMOBILE sunt soluþii facile ºi ele-gante, cu adâncimea profilului fixã,indiferent de grosimea sticlei, variindde la 8 mm la 12 mm. Înãlþimea ma-ximã a elementului de construcþiecare se poate atinge este de 4 metri.În afara bunei funcþionalitãþi ºi arezistenþei, sistemele se caracteri-zeazã printr-o esteticã deosebitã,datoratã, printre altele, garniturilordiscrete de la geamuri”, adaugãBozena Ryska.

Pereþii despãrþitori sunt un ele-ment indispensabil fiecãrei clãdiri debirouri ºi galerii comerciale. Deseori,prin prisma esteticii lor, este per-ceputã reputaþia firmei. De aceea,firmele ar trebui sã foloseascã pro-duse care sã garanteze realizarea ºimontarea acestor pereþi, precum ºiestetica ºi un nivel înalt de funcþio-nalitate. Produsele ALUPROF asigurãtoate aceste caracteristici ºi oferãnumeroase posibilitãþi de adaptare ladiferite cerinþe ale firmelor. �

.

.


Tehnologia revoluþionarã RigipsActiv’Air®

pentru clãdirile certificate în programul„Green Homes“ / „Case Verzi“

Tehnologia Activ’Air®, premiatã de Consiliul Român pentru Clãdiri Verzi

Romania Green Building Council (Consiliul Român pentruClãdiri Verzi) i-a acordat recent companiei Saint-Gobain RigipsRomânia premiul “Produsul Inovator al anului 2015” pentruplaca de gips-carton Rigips Activ’Air® – un produs 100% natu-ral pentru un habitat durabil, care eliminã formaldehida dinaerul interior, protejând, astfel, sãnãtatea oamenilor.

Saint-Gobain Rigips: brevet internaþionalpentru tehnologia revoluþionarã Activ’Air®

Tehnologia Activ’Air® reprezintã rezultatul multor ani de studiu,eficacitatea sa fiind atent analizatã ºi demonstratã în laborator,dupã testarea de cãtre organisme independente: Institutul inde-pendent ECO din Köln ºi Grupul de laboratoare EUROFINS dinDanemarca. De asemenea, a primit ºtampila “Aprobat” din parteaInstitute for Building Biology (IBB) din Rosenheim.

Saint-Gobain Rigips România,atestatã de curând de cãtreConsiliul Român pentru ClãdiriVerzi (Romania Green BuildingCouncil) ca furnizor de soluþiipentru clãdirile certificate înprogramul “Green Homes” /“Case Verzi”, pune la dispoziþiaclienþilor sãi tehnologia revolu-þionarã Activ’Air®, cu rol activîn purificarea aerului din interi-orul clãdirilor, ajutând la crea-rea unui climat sãnãtos atâtpentru adulþi, cât mai ales pen-tru copii, aceºtia din urmã fiindmult mai sensibili atunci cândsunt expuºi la compuºiiorganici volatili nocivi în con-centraþii ridicate (în specialformaldehida), prezenþi în pro-dusele de curãþare, textile,parchet, vopsele ºi în specialîn mobilier.

Aceastã tehnologie este înglobatã atât în placa din gips-carton Rigips Activ’Air®, cât ºi în plafonul demontabilGyptone Activ’Air®, produse care contribuie la crearea unui climat sãnãtos în interiorul clãdirilor, îmbunãtãþind activaerul interior prin reducerea concentraþiei unor compuºi chimici evidenþiaþi în cercetãri recente ca fiind nocivi. Aceste pro-duse au o duratã de viaþã de pânã la 50 de ani, substanþa activã acþionând pentru purificarea aerului în toatã aceastãperioadã, aliniindu-se, astfel, noilor cerinþe ale viitorului în ceea ce priveºte habitatul durabil, consumul de materiiprime, climatul, sustenabilitatea, dar mai ales protecþia mediului. Utilizarea materialelor care au o duratã de viaþã mareface ca reînnoirea cererilor de resurse în timpul perioadei de utilizare a clãdirii sã nu mai fie necesarã.

Cum funcþioneazã Activ’Air®: cea mai recentã inovaþie de la Saint-Gobain Rigips

Având în vedere cã timpul petrecut în interi-orul clãdirilor poate ajunge uneori chiar ºi pânãla 22 de ore pe zi, calitatea aerului este extremde importantã. Tehnologia Activ’Air® a fost spe-cial conceputã pentru a descompune formalde-hida, un compus organic volatil, în compuºi inerþinedãunãtori, rezultatul fiind un aer interior semni-ficativ îmbunãtãþit.

Cele douã produse promovate de Saint-GobainRigips România care înglobeazã tehnologiaActiv’Air® (placa din gips-carton Rigips Activ’Air®

ºi plafonul demontabil Gyptone Activ’Air®) suntdeschizãtoare de drumuri atunci când vine vorba despre îmbunãtãþirea aerului interior în ºcoli, instituþii, spitale,case, clãdiri comerciale sau birouri, reþinând ºi neutralizând formaldehida din aerul interior. Doar utilizarea plãcilor dingips-carton RigipsActiv’Air® pentru placarea pereþilor interiori ºi a plafoanelor poate reduce cu pânã la 70% nivelul deformaldehidã dintr-un metru3 de aer dintr-o încãpere (presupunem placare 1 m2 spaþiu), în timp ce utilizarea plafoanelorGyptone Activ’Air® (presupunem placare 0,4 m2 spaþiu) poate reduce acest nivel cu pânã la 60%. Aºadar, folositeîmpreunã – plãcile din gips-carton Rigips Activ’Air® pentru placarea pereþilor ºi Gyptone Activ’Air® pentru placareaplafoanelor pot reduce chiar mai mult nivelul de formaldehidã dintr-o încãpere. Acest raport corespunde placãriipereþilor ºi tavanului unei camere, luând în considerare un living obiºnuit de apartament sau dormitorul unui copil într-ocasã: 4 m lungime x 4 m lãþime x 2,5 m înãlþime, cu uºã ºi fereastrã, însemnând un volum de 40 m3 ºi o suprafaþãcumulatã a pereþilor ºi plafonului de 52 m2. Este important de adãugat faptul cã, în urma procesului de absorbþie, adi-tivul din placa de gips-carton absoarbe compusul organic volatil ºi îl transformã într-un compus inert, care nu se poateîntoarce în aer sub formã de poluant.

Pe lângã rolul de purificare a aerului, plafoanele GyptoneActiv’Air® au ºi un înalt grad de reducere a nivelului dezgomot, îmbunãtãþind acustica în toate tipurile de încãperi în care sunt utilizate, fiind recomandate în special în sãlilede curs, spitale, instituþii, reducând timpul de reverberaþie, asigurând, astfel, o calitate îmbunãtãþitã a vorbiriiºi mai puþin zgomot de fond în încãpere.

Produsele Saint-Gobain Rigips: Impact crescut asupra mediului interior, impact scãzutasupra mediului exterior

Produsele inovatoare ale Saint-Gobain Rigips îndeplinesc cele mai exigente cerinþe de calitate, ele având oduratã de viaþã similarã cu cea a clãdirii în care sunt utilizate. Atât plãcile din gips-carton (numele companieidevenind un sinonim pentru acest produs), cât ºi gleturile ºi tencuielile marca Rigips® folosesc o materie primã 100%reciclabilã de un numãr infinit de ori. Roca de gips provine din depozitele naturale de rocã din Cariera Cheia de laTurda, unde compania îi desfãºoarã operaþiunile industriale. Puþini ºtiu cã ipsosul natural rezultat din roca de gipsare proprietãþi benefice pentru sãnãtate, deoarece poate regla umiditatea din spaþiile interioare. Atunci când atmosferaeste prea uscatã, ipsosul cedeazã molecule de apã fãcând mediul ambiant mai plãcut, iar când mediul este umedpreia din umiditatea excesivã. În plus, acþioneazã ca o barierã în cazul unui incendiu deoarece moleculele de apãîncorporate în material fac produsele greu combustibile.

Produsele ºi soluþiile propuse de Saint-Gobain Rigips pot fi folosite cu încredere la proiectele din programul decertificare ”Green Homes” (Case Verzi), compania asigurându-se, prin produsele sale, cã mediul construit va fi osursã de siguranþã, confort ºi inovaþie. Prin calitatea materialelor sale de construcþii ºi prin tehnologia de care dis-pune, Rigips România contribuie la dezvoltarea programului ”Green Homes” (Case Verzi) în Romania, rãspunzând,astfel, provocãrilor viitorului.

Saint-Gobain Rigips inoveazã an de an, propunând pieþei noi produse ce rãspund nevoilor de confort termic, acustic, de pro-tecþie la umezealã ºi la foc, precum ºi noi soluþii pentru pereþi, pardoseli, tencuieli ºi plafoane fixe sau demontabile, apte de a creaforme funcþionale ºi estetice interesante în mall-uri, teatre, spitale ºi clinici, hoteluri, spaþii de învâþãmânt ºi chiar acasã la noi.Deºi nu-l vedem, Rigips® este pretutindeni în viaþa noastrã, zi de zi.

În România, Grupul Saint-Gobain este format din patru societãþi (Saint-Gobain Construction Products Romania cu diviziileIsover, PAM, Rigips ºi Weber; Saint-Gobain Glass Romania cu diviziile Glass ºi Abrazivi; MTI Impex Braºov ºi Brodrene Dahl) cucirca 1.100 de angajaþi ºi opereazã douãsprezece unitãþi de producþie în opt situri industriale, localizate în Braºov, Brãneºti,Cãlãraºi, Ploieºti, Satu-Mare, Tulcea, Turda ºi Suceava. �

www.rigips.ro


EURO QUALITY TEST EXPERTIZE - CONSULTANÞÃ - TESTE LABORATOR CONSTRUCÞII

Domeniul de activitate al SC EURO QUALITYTEST este cel care se referã la agremente ºiexpertize, activitãþi de inginerie ºi consultanþãtehnicã legate de acestea, necesare în domeniulconstrucþiilor.

Serviciile furnizate de societatea noastrã cuprindurmãtoarele prestaþii de care poate beneficia oricefirmã din construcþii pentru eficientizarea activitãþiisale:

1. Expertizare, Consultanþã (Inginerie, Proiectare,Dirigenþie de ºantier, Monitorizãri) ºi Testãri in situconstrucþii ºi cãi de comunicaþii – Drumuri, Cãi Ferate,Poduri, Lucrãri de artã, Construcþii civile ºi industriale.

2. Consultanþã tehnicã în vederea Certificãrii con-formitãþii produselor ºi materialelor de construcþii.

3. Laborator încercãri construcþii grad II autorizat ISCpe domeniile:

• GTF (Geotehnicã ºi teren de fundare);• MBM (Materiale pentru Betoane ºi Mortare); • BBABP (Beton, Beton Armat, Beton Precomprimat);• AR (Armãturi de Rezistenþã din oþel beton, sârmã

sau plase sudate);• ANCFD (Agregate naturale pentru lucrãri de CF

ºi Drumuri);• MD (Materiale pentru drumuri);• D (Drumuri);• HITIF (Hidroizolaþii, izolaþii termice ºi izolaþii fonice);• VNCEC (Verificãri nedistructive ºi ale comportãrii

în exploatare a construcþiilor).4. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeo-

logice ºi Impact de mediu, Foraje pentru apã, forajede observaþie nivel hidrostatic ºi epuismente pentruconstrucþii ºi cãi de comunicaþii.

5. Cadastru ºi Topografie – Cadastru, Intabulare,Planuri Topografice de detaliu, GPS, Consultanþã,Asistenþã, Execuþie, Monitorizare topograficã.

6. Arhitecturã ºi Proiectare – Documentaþii tehniceîn vederea realizãrii de Planuri urbanistice - PUG(General), PUZ (Zonal), PUD (Detaliu), CertificatUrbanism (CU), Autorizare de Construire (DTAC),Proiectare (PTh+DDE).

7. Subtraversãri prin foraj dirijat de cãi de comuni-caþii - drumuri ºi cãi ferate.

Eficienþa prestaþiei noastre este garantatã de

faptul cã firma are în componenþa ei un personal

competent / recunoscut / atestat / autorizat de:

• ISC – ªef laborator ºi ªefi Profile;

• MLPAT (MLPTL): - Diriginþi/Inspectori de ªantier,

AQ, CQ, Verificatori de proiecte ºi Experþi Tehnici pe

domeniile Af, A1, A2, A3, A4, B2, B3, D;

• ANCPI - Experþi clasa I Cadastru / Cartografie /

Geodezie;

• MTI-AFER – Responsabili SC.

În acest sens, este bine de ºtiut cã EURO

QUALITY TEST SRL are documentat, implementat

ºi certificat un Sistem de management integrat,

conform standardelor SR EN ISO 9000:2008 -

Calitate, 14001:2005 - Mediu ºi OHSAS 18001:2008

- Sãnãtate ºi Securitate Ocupaþionalã, iar pentru

Laboratorul de încercãri conform SR EN ISO/CEI

17025:2005.

Prestigiul societãþii noastre este strâns legat ºi

de faptul cã EURO QUALITY TEST SRL este mem-

brã a asociaþiilor profesionale:

• CNCisC - Comisia Naþionalã Comportarea in Situ

a Construcþiilor;

• APDP - Asociaþia Profesionalã de Drumuri ºi

Poduri din România;

• SRGF – Societatea Românã de Geotehnicã ºi

Fundaþii;

• ISSMGE - Societatea Internaþionalã de Mecanica

Solului ºi Inginerie Geotehnicã;

• AICPS – Asociaþia Inginerilor Constructori

Proiectanþi de Structuri;

• RNLC - Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din

Construcþii;

• EuroGeoSurvey - Societatea Europeanã a

Inginerilor Geologi. �

Echipa EURO QUALITY TEST


Sisteme speciale de fundarefolosite la realizarea instalaþiilor de iluminat nocturn

pentru unele stadioane din Româniaing. Victor BEJENARIU, prof. univ. dr. ing. Marin MARIN - Universitatea Politehnica Timiºoara,

Facultatea de Construcþii, Departamentul Cãi de Comunicaþii Terestre, Fundaþii ºi Cadastru

Proiectul de faþã a avut ca obiec-tiv îmbunãtãþirea dotãrilor Stadionu-lui Municipal Vaslui, în vedereaîncadrãrii sale în condiþiile cerute denormele actuale. Concret, s-a avutîn vedere realizarea fundaþiilor pen-tru stâlpii de iluminat nocturn ai sta-dionului. Proiectantul general alinvestiþiei a fost firma SC LuxtenLighting Company SA, proiectantde specialitate pentru infrastructurãfiind firma SC Planar Serv SRL,Timiºoara.

Tema de proiectare a constat, înprincipal, din date privind încãrcãrilenormate (permanente ºi din vânt)care ajung la fundaþii prin intermediulpilonilor ce susþin seturile de reflec-toare. Aceste date, împreunã cupoziþia în plan a axelor pilonilor ºicotele superioare ale fundaþiilor, aufost furnizate de SC Luxten LightingCompany.

Pilonii iluminatului nocturn s-auamplasat în cele patru colþuri ale in-cintei stadionului, în afara perimetru-lui celor douã tribune ºi peluze.Axele principale ale fundaþiilorpilonilor se aflã pe dreptele careunesc poziþiile în plan ale centrelorpilonilor cu centrul terenului de fotbal.

DESCRIEREA OBIECTIVULUITerenul de fundare

Pentru alegerea amplasamentuluis-au folosit date existente din analizeanterioare. Amplasamentul selectateste localizat în zona centralã aoraºului. Probele de pãmânt au fostprelevate de la o adâncime de 2 m,din amplasamentul F1 (fig. 1).

În conformitate cu Studiul geoteh-nic efectuat pe amplasamentul

fiecãrei fundaþii, s-a identificat urmã-toarea stratificaþie a terenului:

• 0,00 - 3,00 umpluturã nisipoasãneomogenã;

• 3,00-4,30 argilã cenuºie, negri-cioasã, plastic moale;

• 4,30 - 8,30 nisip gãlbui, mijlociu,inundat, plastic curgãtor;

• 8,30 - 10,0 marnã cenuºie, com-pactã, incompresibilã, cherosianã.

Având în vedere natura terenuluide fundare s-a recomandat încas-trarea fundaþiei în stratul alcãtuit dinmarna cenuºie micacee, pentrupilonii F3 ºi F4 ºi argila gãlbuie com-pactã, pentru pilonii F1 ºi F2.

Deoarece aceste straturi sesitueazã la adâncimi mari (8 m) seimpune adoptarea unei soluþii defundare indirectã prin intermediulunei grupe de 40 micropiloþi foraþipentru fiecare stâlp în parte, culungimea de 15 m.

FundaþiileProiectarea fundaþiilor s-a fãcut

þinând seama de caracteristiciteterenului de fundare, aºa cum aufost prezentate mai sus ºi în cadrulstudiului geotehnic, ºi de încãrcãrilenormate la baza stâlpului.

Înainte de a face dimensionareafundaþiei, încãrcãrile normate au fosttransformate în încãrcãri de calcul,conform prevederilor punctelor dinSTAS 10101/20-90, coeficienþii par-þiali de siguranþã rezultând în temeiulurmãtoarelor date:

• zona pentru încãrcarea din vânt;v = 20 m/s;

• starea limitã ultimã de rezis-tenþã ºi stabilitate sub acþiuneagrupãrilor fundamentale;

• construcþii sensibile la acþiuneavântului;

• clasa de importanþã I a con-strucþiei.

S-a ales aceastã clasã de impor-tanþã având în vedere cã avariereainstalaþiei de nocturnã, din cauzaproximitãþii acesteia cu stadionul,poate duce chiar la pierderi de vieþiomeneºti ºi la crearea de panicãprintre spectatori.

Deoarece Ia toate fundaþiile apareforturi de întindere, verificareacondiþiei de smulgere a piloþilor afost hotãrâtoare în dimensionareanumãrului acestora.

Micropiloþii au fost dimensionaþiastfel încât sã asigure preluareaeforturilor de smulgere datoratemomentului încovoietor indus deacþiunea vântului asupra pilonilor ºia panoului de reflectoare.

Vã prezentãm soluþiile de fundare pentru instalaþiile de iluminat nocturn de la stadioanele de fotbal dinVaslui ºi Galaþi. În funcþie de condiþiile geotehnice din fiecare amplasament, s-au folosit sisteme de fun-dare indirectã sau fundaþii pe piloþi executaþi la faþa locului. Soluþia de fundare aleasã constã în realizareaunor piloþi sau micropiloþi sub talpa fundaþiei. Stabilirea numãrului de minipiloþi, precum ºi dispunerea lorîn plan, constituie obiectul prezentei lucrãri. S-a ales acest tip de fundare având în vedere ºi solicitãrileimportante de smulgere care apar la nivelul tãlpii de fundaþie.

Fig. 1: Vedere generalã a amplasamentuluiºi poziþionarea pilonilor de iluminat nocturn



Cele mai reprezentative lucrãri de construcþii,cãrora societatea le-a asigurat consultanþã tehnicãde specialitate, din anul 2000 ºi pânã în prezent, sunt:

a) Consultanþã ºi proiectare pentru accesare defonduri naþionale ºi fonduri europene:

� Proiecte integrate - Gugeºti, Jariºtea, Pãuneºti,Andreiaºu de Jos - jud. Vrancea; alte judeþe - FondulEuropean pentru Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã(FEADR);

� Lucrãri de reabilitare ºi modernizare obiective deinteres local;

� Reabilitare ºi modernizare ºcoli;� Ansambluri de locuinþe pentru tineri - lucrãri deru-

late prin programul naþional ANL;� Ansambluri de locuinþe sociale;� Reabilitare termicã clãdiri;� Restaurãri ºi puneri în valoare ale monumentelor

istorice;� Înfiinþare sau dezvoltare de ferme de creºtere a

animalelor ºi procesãri produse alimentare - din FonduriEuropene pre ºi post aderare;

� Lucrãri de reabilitãri, balastãri ºi modernizãri dedrumuri de interes local;

� Lucrãri de alimentãri cu apã ºi canalizãri;� Înfiinþãri de baze sportive.b) Alte lucrãri:Efectuarea auditului energetic pentru reabilitarea

termicã a clãdirilor:� Ansambluri de locuinþe;� Reabilitare termicã a ºcolilor.c) Asistenþã tehnicã prin diriginþi de ºantier atestaþi.Toate serviciile de consultanþã, lucrãrile de proiectare

ºi alte servicii s-au înscris în termenele contractuale sta-bilite cu beneficiarii, iar calitatea lor s-a realizat conformcerinþelor exprimate prin specificaþiile contractuale.

INFRASTRUCTURANECESARÃ REALIZÃRII OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþãtehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, demãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºimijloacele de transport necesare pentru inspectarealucrãrilor de construcþii.

Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, oreþea de calculatoare, inclusiv programele necesareelaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri,instalaþii, reþele tehnico-edilitare.

În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare suntpermanent la dispoziþia clienþilor.

De când funcþioneazã, SC ALMA CONSULTING SRLFocºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþinecertificãri:

ISO 9001/2008(Sistemul de Management al Calitãþii);

SR EN ISO 14001/2005(Sistemul de Management de Mediu);

SR OHSAS 18001/2008(Sistemul de Management

al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale).A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile

oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de TopulNaþional al firmelor private. �

Sc ALMA CONSULTING srl FocºaniARHITECTURÃ, INGINERIE ªI SERVICII DE CONSULTANÞÃ TEHNICÃ

Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativadoamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerieºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea.

ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilorpublice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºiactivitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a.


Fundaþia a fost armatã cu baredin oþel beton PC52. Oþelul PC52s-a folosit Ia preluarea eforturilordate de momentul de încovoiereindus de acþiunea vântului asuprapilonului metalic ºi a reflectoarelor.

Calculele au fost efectuate con-form normativelor în vigoare.

Pereþii de la groapa fundaþiei aufost sprijiniþi în vederea preveniriipierderii stabilitãþii masivului depãmânt.

BREVIAR DE CALCULMINIPILOÞI φ153 mm

Solicitãri normate:PermanenteN = 156 kNM = 2.800 kNmT = 76,5 kNObservaþie: S-a notat cu 1 axa de

solicitãri maxime a fundaþiei (axacare leagã centrul acesteia cu cen-trul terenului de fotbal) ºi cu 2 axaperpendicularã pe aceasta ºi trecândprin centrul fundaþiei.

Solicitãri de calcul:Ca urmare, rezultã solicitãrile de

calcul, care sunt:N = 15,6 ⋅ 1,1 = 171 kNM = 280,0 ⋅ 2 ⋅ 1,3 = 7.280 kNmT = 7,65 ⋅ 2 ⋅ 1,3 = 199 kNCalculul minipiloþilor - Capaci-

tatea portantã:R = k(m3 ⋅ pv ⋅ A + U ⋅ Σ(m4 ⋅ f ⋅ 1))unde:K = 0,7m3 = 0,8m4 = 0,6pv = 1.350 kN/m2

f = 40 kN/m2 pentru nisipurif = 65 kN/m2 pentru argile ºi

marnãA = 0,018 m2 aria unui minipilotU = 0,48 m perimetrul minipilotuluiPe baza datelor de mai sus, rezultã

o capacitate portantã: R = 151,2 kNCalculul grupei de minipiloþi:S = [(N + G)/n] +

+ (M + T ⋅ 2,2) ⋅ x/Σ(xi2)

Cu datele arãtate mai sus ºi cumodul de dispunere al minipiloþilordin planºele de execuþie rezultã:

Smax = 93,65 kNSmin = - 78,65 kNRezistenþa la smulgere a unui

minipilot cu fiºã de 15 m va fi:Rsml = k ⋅ m3 ⋅ U ⋅ Σ(f ⋅ 1)Rsml = 82,55 kNSmin = -78,65 < Rsml = 82,55 kNPentru o fundaþie sunt necesari

un numãr de 40 micropiloþi, dispuºiconform schiþei din figura 3.


Fig. 3: Secþiune ºi plan dispunere minipiloþi la o fundaþie

Fig. 4: Armare radier fundaþie

Fig. 5: Armare minipilot

TEHNOLOGIA DE EXECUÞIETehnologia de execuþie a constat

în efectuarea de sãpãturã mecanicã,cu excavatorul, pânã la talpa funda-þiilor, amplasatã la cota -1,00 m.De la aceastã cotã s-au realizat

micropiloþii cu instalaþie de forat cutubaj recuperabil pânã la cota-15,00 m. Micropiloþii au lungimea de15,0 m, diametrul de 156 mm ºi aufost armaþi cu 4 φ16 din PC52. Dupãrealizarea micropiloþilor s-a trecut laarmarea, cofrarea ºi turnareabetonului din blocul de fundaþie. Subfiecare fundaþie s-au realizat unnumãr de 40 micropiloþi încastraþi înblocul de fundaþie cu dimensiunile înplan de 7,0 m x 5,2 m ºi înãlþimea de1,0 m. Pilonii se vor aºeza pe uncuzinet cu dimensiunile în plan de2,8 m x 2,8 m ºi înãlþimea de 1,5 m.

În figurile 6 - 8 sunt prezentatemomente din timpul execuþiei.

CONCLUZIISoluþia de fundare indirectã, prin

intermediul minipiloþilor, a fost ceamai potrivitã din punct de vedere alposibilitãþilor tehnologice de exe-cuþie, determinate ºi de accesul difi-cil la amplasamentul fiecãrui pilon deiluminat nocturn. În timp, instalaþiade iluminat nocturn s-a comportatfoarte bine din punct de vedere alrezistenþei ºi stabilitãþii, lucrarea fiindrealizatã în anul 2008.

BIBLIOGRAFIE1. MANOLIU I. Fundaþii ºi pro-

cedee de fundare, Editura Didacticãºi Pedagogicã Bucureºti, 1983;

2. PÃUNESCU M., ªTEFÃNICÃMARIA, MARIN M., Soluþii de fundarepentru stâlpi cu solicitãri complexe,Editura Marineasa, Timiºoara, 2005;

3. GE - 029-97 - Ghid practic pri-vind tehnologia de execuþie a pilo-þilor pentru fundaþii;

4. DIANU V., GHEORGHIU V.Fundaþii de adâncime, EdituraTehnicã, 1997;

5. TUNS IOAN, Calculul ºi alcã-tuirea fundaþiilor pe piloþi, EdituraMatrix Rom 2007;

6. STANCIU ANGHEL, LUNGUIRINA, Fundaþii, Editura Tehnicã2006. �Fig. 7: Sãpãtura manualã dupã realizarea micropiloþilor Fig. 8: Carcasã de armãturã a radierului

Fig. 6: Instalaþie de forat micropiloþi


Soluþii de proiectare, execuþie ºi reabilitarea unor structuri portuare fundate pe coloane,amplasate pe sectorul maritim al Dunãrii (I)

dr. ing. Victor DUMITRESCU, ing. Carmen POPESCU, ing. Dan IVAªCU - SC IPTANA SA Bucureºti

CHEU VERTICAL DANA 31,PORT BAZIN DOCURI GALAÞI

Bazinul Docuri Galaþi (Mm 80 + 400)are cheuri amenajate cu pereuri dinpiatrã ºi cheuri verticale pe laturaaferentã silozului de cereale. Pelatura esticã se aflã una dintre caleleºantierului naval. Dana 31 esteamplasatã în Bazinul Docuri Galaþi,pe latura din dreapta a bazinului(latura pe care este amplasat silozulvechi „Anghel Saligny“), între danele30 si 32, oferind un front de acostarede 130 ml (fig. 1 ºi 2) ºi în prezent,dupã întocmirea proiectului tehnic ºia detaliilor de execuþie, urmeazãînceperea execuþiei.

Condiþii geotehnicePrin poziþia sa, la exteriorul arcu-

lui carpatic, judeþul Galaþi ocupãzona de întrepãtrundere a marginilorprovinciilor fizico-geografice est-europeanã, sud-europeanã ºi înparte, central-europeanã, ceea cese reflectã fidel atât în condiþiile cli-materice, în înveliºul vegetal ºi desoluri, cât ºi în structura geologicã areliefului. Sub aspect geomorfologic,amplasamentul se aflã situat în zonade luncã a Dunãrii. Din studiile ºicercetãrile geotehnice efectuate înzona danelor 31 - 33, au rezultaturmãtoarele formaþiuni litologice:

• formaþiunea 1 - este reprezen-tatã de umpluturi alcãtuite din pietriº,cãrãmizi ºi moloz având cca. 1,00 mgrosime;

• formaþiunea 2 - apare pe cca.13,00 m grosime ºi este reprezen-tatã din argile în proporþie de 92%,la care se adaugã 8% intercalaþii deturbã; formaþiunea este mâloasã ºialcãtuitã din urmãtoarele strate:Stratul 1 (stratul superior) în grosimede cca 5,00 m - argilã mâloasã,cochilifierã, plastic consistentã, cenu-ºie ºi cafenie (ϕ = 7°30’; Stratul 2, îngrosime de cca 2,00 m - argilã prã-foasã, cenuºie ºi cafenie, plasticconsistentã, cu intercalaþii de nisipfin galben cenuºiu ϕ = 13°, c = 3,8 t/mp;

În condiþiile creºterii traficului portuar, în zona Dunãrii maritime a apãrut necesitatea extinderii unorfronturi de acostare existente, pentru derularea operaþiunilor portuare de încãrcare/descãrcare în/din navefluviale/maritime, în condiþii de siguranþã ºi eficienþã economicã. Extinderea fronturilor de acostare serealizeazã prin prelungirea unor cheuri de tip estacadã care, în mod tradiþional, pentru Dunãrea maritimã(între Brãila ºi Sulina), sunt fundate indirect pe piloþi sau coloane. Fundarea indirectã este singura opþiuneîn condiþiile geotehnice particulare zonei de luncã a Dunãrii inferioare (soluri slabe sedimentare), para-metrilor de exploatare portuarã, cu variaþii de nivele ale apei de cca 6,00 m – 7,00 m, sarcinilor/solicitãrilormari pe care le implicã utilajele portuare (macarale, încãrcãtoare frontale), precum ºi interacþiuniimijloacelor de transport intermodal (nave fluviale, maritime, trenuri, auto), care se deruleazã pe structurileportuare. Articolul de faþã prezintã câteva cazuri ale unor structuri portuare sau ºantiere navale pentru caresunt punctate soluþiile de proiectare, execuþie ºi/sau consolidare propuse în concordanþã cu condiþiilegeotehnice ale amplasamentului, cu ipotezele de calcul ºi solicitãrile din exploatare normalã/excepþionalã.

Fig. 2: Vedere Bazin Docuri GalaþiFig. 1: Amplasament ºi cãi de acces Dana 31


Stratul 3, în grosime de cca 4,00 m -argilã mâloasã, cochilifierã, cenuºiuînchis, plastic consistentã ϕ = 9°,c = 3,3 t/mp; Stratul 4, în grosime decca. 1,00 m, - turbã neagrã ϕ = 7°,c = 3 t/mp; Stratul 5, în grosime decca 1,00 m, - argilã mâloasã cenuºieplastic moale ϕ = 11°, c = 2,2 t/mp.

• formaþiunea 3 - apare pe cca.8,50 m sub precedenta, este repre-zentatã, în proporþie de 92%, dinnisipuri fine argiloase saturate, lacare se adaugã 8% intercalaþie deturbã ºi este alcãtuitã din urmã-toarele strate: Stratul 1 (stratul supe-rior), în grosime de cca 4,00 m - nisipfin argilos cenuºiu saturat ϕ = 33°,c = 0,0 t/mp; Stratul 2, în grosime decca 1,00 m - turbã neagrã ϕ = 6°,c = 3,7 t/mp; Stratul 3, în grosimecca 3,50 m, - nisip fin argilos,cenuºiu saturat ϕ = 33°, c = 0,0 t/mp.

• formaþiunea 4 - apare pe o gro-sime de cca. 14,50 m ºi este repre-zentatã, în proporþie de 42%, dinargilã prãfoasã cu film de nisip fin,30% argilã plastic vârtoasã cu nisipºi pietriº, cu intercalaþii de turbã(8%) ºi nisip (20%) ºi este alcãtuitãdin urmãtoarele strate: Stratul 1(stratul superior), în grosime de cca2,00 m - argilã cenuºie plastic con-sistentã cu filme de nisip fin cenuºiuϕ = 17°, c = 0,5 t/mp; Stratul 2, îngrosime de cca 0,50 m - turbã nea-grã fisilifierã ϕ = 6°, c = 0,0 t/mp;Stratul 3, în grosime de cca 12,00 m- argilã prãfoasã cenuºie plasticmoale consistentã cu filme de nisipfin cenuºiu argilos ϕ = 16°, c = 0,0 t/mp.

• formaþiunea 5 identificatã subprecedenta, apare de la cota -30,00ºi este alcãtuitã din nisip ºi pietriºϕ = 33°, c = 0,0 t/mp.

Pânza freaticã s-a interceptat laadâncimi de 2,50 - 3,00 m de la cotaplatformei în amplasament. Înaceste condiþii, pentru lucrãrilehidrotehnice ºi civile, se recomandãexecuþia de fundaþii indirecte, pecoloane forate încastrate în orizontulde nisip ºi pietriº, cu min. 2,00 m înstratul de bazã situat sub cota -30,00.

Lucrãri proiectateÎn vederea realizãrii unui front

continuu de cheuri verticale pe laturadinspre silozul „A. Saligny“ din Ba-zinul Docuri Galaþi (latura danelor30 - 31 - 32 - 33), s-a propus moder-nizarea frontului de acostare de ladana 31, prin construirea unui noucheu vertical, care sã îl înglobeze pecel existent. Din condiþii de modula-ritate date de distanþele dintrecoloanele de la apã (ºirul A) ºi dedistanþele dintre coloanele la uscat(ºirurile B ºi C), corelate cu dimensi-unile grinzilor din beton precompri-mat, cheul va fi alcãtuit din douãtronsoane de câte 42 m ºi unul de46,20 m, rezultând o lungime totalãde 130,20 m. Cheul (fig. 3) va aveao infrastructurã formatã din 3 ºiruride coloane forate, unul la apã ºidouã la uscat, cu diametrul de φ1,20 mºi lungime (fiºa) L = 35 m, ºi o supra-structurã din grinzi prefabricate post-tensionate monolitizate.

Cheul va putea permite, la nive-lele cele mai scãzute, respectiv la±0,00 m etiaj local, acostareanavelor fluvial-maritime cu pescaj depânã la -7,00 m etiaj local. Corona-mentul cheului din dana 31 se vaalinia cu danele 30 ºi 32 ºi va aveacota +6,30 m etiaj local Galaþi(~+7,20 m MNS). Aliniamentul para-mentului nou de acostare va fi la dis-tanþa de 7,00 m de paramentulcheului vechi, în prelungirea cheuluiexistent al danei 30 (fig. 4).

Lucrãri infrastructurã cheuInfrastructura danei va fi realizatã

din douã rânduri longitudinale decoloane:

• Rândul dinspre apã, format dintr-unsingur ºir de coloane (A), foratevertical, la echidistanþã în lungulcheului de 4,20 m; Diametrul esteφ1,20 m ºi lungimea L = 34,85 m;Vârful coloanelor se aflã la cota -32,00,încastrate minimum 2,00 m în stratulde pietriº ºi/sau nisip. Coloana seîncastreazã în radierul de la cota+2,85 faþã de etiaj. Tubul de forare alcoloanei, între cota de încastrare înradier ºi cota -15,50, rãmâne înglo-bat (cofraj pierdut) în lucrare.Coloanele de la apã se vor arma cucarcase alcãtuite din bare longitudi-nale, dispuse în 4 tronsoane.

• Rândul dinspre uscat, formatdin douã ºiruri de coloane, ºirul Bcãtre apã ºi ºirul C cãtre uscat,cu diametrul φ1,20 m. Coloanele depe ºirul B sunt forate cu o înclinarede 8° faþã de verticalã, la echidis-tanþã de 3,25 m în lungul cheului.

Fig. 3: Secþiune transversalã prin cheu Fig. 4: Cheu vertical Dana 30 Galaþi



Coloanele de pe ºirul C sunt dispuseîn pereche cu cele de pe ºirul B,având aceeaºi echidistanþã de 3,25 m.Coloanele sunt înclinate cu 12° faþãde verticalã.

Distanþa între ºirul de coloane dela apã (B) ºi ºirul de la uscat (C) estede 3,50 m, mãsuratã la încastrareaîn radier (cota intrados radier +2,50 metiaj local).

Cota de fundare a coloanelorînclinate de pe ºirurile B ºi C este-32,00 cu încastrare de minimum2,00 m în orizontul de pietriº. Pentrupreluarea eforturilor datorate încãr-cãrilor din seism, coloanele de perândurile B ºi C au fost prevãzute, lacapãtul superior, cu tuburi metalicecu lungimea de 5,00 m ºi grosimeade 14 mm. Cota de fundare aelementelor fiºate tip coloane, de-32,00 m etiaj local, va fi determinatãpentru fiecare element în parte, înfuncþie de intercepþia stratului denisip ºi/sau pietriº în care este nece-sarã încastrarea pe min. 2,00 m.

Pentru realizarea structurii che-ului nou se va desface ºi demolaparþial cheul vechi, prin dezafectareasuprastructurii existente, de la cotacoronamentului actual pânã la o cotãsituatã la cca +2,30 m etiaj local,care este ºi cota platformei de lucrupentru instalaþia de foraj.

Se vor executa teste PIT, pentruverificarea continuitãþii fiºei betonatela toate coloanele ºi încercãri staticepentru verificarea la smulgere/com-presiune („Normativ privind încer-carea în teren a piloþilor de probã ºia piloþilor din fundaþii - Indicativ NP04-2000“) astfel:

• pe fiecare dintre cele trei ºiruride piloþi A, B ºi C se va încerca lacompresiune câte un pilot, iarpiloþii adiacenþi de pe acelaºi ºir sevor verifica indirect la smulgere (severificã primul grup de trei coloaneturnate de pe fiecare ºir, total 9coloane);

• încercarea la forþa orizontalã seva efectua pe câte o pereche depiloþi vecini de pe fiecare ºir A, B ºiC, mãsurându-se eforturile ºi depla-sãrile relative ºi absolute (se verificãîn total 6 coloane, câte o pereche pefiecare din ºirurile A, B ºi C).

Lucrãri suprastructurã cheuSuprastructura danei 31 este

compusã din urmãtoarele tipuri deelemente:

• Radier continuu la apã dinbeton armat, rezemat pe ºirul A decoloane de pe rândul dinspreapã, în formã de L, având talpa de2,50 m lãþime ºi 1,17 m grosime;partea verticalã a radierului includeparamentul superior al cheului ºi areînãlþimea de 3,50 m. Radierul vaavea cota la intrados +2,80 m etiajlocal, asigurându-se, astfel, lucrul laniveluri medii ale Dunãrii, iar cotacoronamentului la +6,30, conformtemei de proiectare. Între tron-soanele radierului este prevãzut unrost de dilatare de 2 cm. Deplasãrilerelative ale tronsoanelor sunt prelu-ate prin intermediul unor reazememobile de neopren, amplasate lapartea orizontalã a rostului.

Tubul metalic pierdut al coloa-nelor din ºirul A se încastreazã înradierul de la apã pe o lungime de10 cm, iar carcasa de armãturã acoloanelor se încastreazã în radiercu lungimea de ancoraj de 1,3 m.Montarea grinzilor prefabricate se vaface pe bancheta radierului pe unmortar de pozã, dupã ce betonul dinradier ºi-a atins clasa de rezistenþã.În etapa a doua de betonare se vaturna elevaþia radierului, în care sevor îngloba mustãþile de la grinzileprefabricate.

În radierul de la apã se vor încas-tra binta de 50 tf, scara metalicã deacces pe cheu ºi apãrãtorul demuchie al coronamentului cheului.

• Radierul continuu la uscat dinbeton, turnat în etapa 1-a pecapetele coloanelor din ºirurile B ºiC de pe rândul dinspre uscat, vaavea 5,50 m lãþime ºi 1,45 mgrosime, urmând a fi continuat spreuscat cu un zid vertical din betonarmat cu rolul de susþinere a umplu-turii din spatele cheului.

Tuburile metalice ale coloanelorde pe ºirurile B ºi C vor pãtrunde înradier pe o lungime de 10 cm, iarîncastrarea se va face prin inter-mediul unei carcase suplimentare dearmãturã. Radierul cu grosimea de1,45 m se toarnã într-o singurãetapã, împreunã cu capul coloa-nelor. Pentru micºorarea împingerii

active, în spatele radierului de lauscat se va executa un prism dinanrocamente cu sort cuprins între 10ºi 50 kg/buc. Între prismul de anro-camente ºi terenul natural sauumpluturã se va amplasa un filtrudin geotextil cu rol de separaþie.

• Grinzile prefabricate precompri-mate sunt dispuse perpendicular pefrontul de acostare al danei ºi suntsolidarizate între ele printr-o placãsuperioarã (suprabetonare) din be-ton armat, desfãºuratã pe întreagalungime a grinzilor pe direcþie trans-versalã ºi pe lungimea tronsonuluide danã pe direcþia frontului deacostare. La capãtul cãtre apã,grinzile reazemã direct pe radier,prin intermediul unui strat de mortarde egalizare ºi sunt solidarizate curadierul printr-o grindã monolitãfrontalã de 1,10 m grosime, dez-voltatã pe înãlþimea grinzilor ºi aplãcii de suprabetonare. La capãtulcãtre uscat, grinzile transmit încãr-carea la radier prin intermediulunui aparat de reazem mobil dinneopren armat, cu deplasarea limi-tatã corespunzãtor deformaþiei saleunghiulare capabile.

Rostul dintre grindã ºi zidul degardã al radierului va fi protejat deun dispozitiv de acoperire a rostuluicu rolul de asigurare a continuitãþiisuprafeþei de rulare, de etanºare ºide preluare a deplasãrilor relativediferite ale suprastructurii produsede acþiunea temperaturii ºi demiºcarea seismicã a terenului.

Grinzile cu lungimea L = 19,45 m,înãlþimea H = 1,90 m, cu secþiuneatransversalã în formã de T, se rea-lizeazã din trei tronsoane prefabri-cate din beton armat clasa C 40/50,asamblate prin post-tensionareaunor cabluri de precomprimare intro-duse în canalele cu traseu curbiliniu.

Grinzile curente au lãþimea tãlpiisuperioare de 2,00 m, iar cele de lamarginea tronsoanelor de danã aulãþimea tãlpii de 1,00 m. Post-ten-sionarea cablurilor se va realizanumai dupã ce betonul din rosturi vaatinge rezistenþa finalã.

Cablurile pentru grinzile interme-diare sunt compuse din 6 toroanede câte 7 fire, cu diametrul de5 mm, cele pentru grinzile marginaleale tronsonului sunt alcãtuite din


4 toroane de câte 7 fire de 5 mmdiametru ºi corespund normei euro-pene EN 10138-3 - „Oþeluri pentruprecomprimare -Toroane“.

Deoarece în exploatare grinzilesunt supuse la cicluri alternanteumiditate - uscare, existând situaþiicând sunt imersate în apã un timprelativ îndelungat, trebuie urmãritãîn mod special asigurarea grosimiiminime a betonului de acoperire aarmãturii ºi a nivelului de imperme-abilitate al betonului corespunzãtorunei penetrãri în profunzimea aces-tuia de maximum 10 cm, atunci cândelementul de beton este supus uneipresiuni a apei de 12 bari.

• Placa generalã de suprabetonare,din beton armat monolit de 25 cmgrosime, de la partea superioarã agrinzilor, se toarnã în câmp continuu,de preferinþã fãrã rosturi de turnarepe fiecare din cele trei tronsoane aledanei 31. Placa este protejatã lapartea superioarã cu o hidroizolaþiede tip membranã, peste care setoarnã un strat de cca. 14 cm gro-sime de beton rutier cu rol de pro-tecþie a hidroizolaþiei ºi de asigurare

a unei suprafeþe de rulare pentruvehicule, cu structurã rugoasã ºirezistenþã adecvatã la uzurã.

• Accesorii de cheu pentru anco-rarea navelor - constau în bolarzi de50 t, apãrãtori metalici tip muchiecontinuã de coronament, panouriamortizoare din polietilenã de înaltãperformanþã (pentru acostarea însiguranþã a navei de calcul întrecotele +6,30 ºi +0,50, dispuse la dis-tanþa de 8,40 m, în dreptul coloa-nelor, cu energia specificã absorbitãde 390 KNm), scãri metalice deacces (încastrate în radierul de laapã, dispuse câte una pe fiecare dincele trei tronsoane ale cheului).

Pe cheu, peste placa monolitã,se vor monta utilajele tehnologice deoperare mãrfuri generale la navã.

Particularitãþi caz structurãDin calculul de rezistenþã al

cheului (dimensionare ºi verificarecoloane, radiere, grinzi) în ipoteza„acþiune seismicã“, realizat conformSR EN 1998-2:2006 (EUROCOD 8 -partea 2 PODURI) ºi P100-2006, arezultat necesitatea redimensionãriistructurii cheului faþã de structura din

studiul de fezabilitate elaborat ante-rior apariþiei standardelor amintite.Pentru asigurarea la seism a struc-turii, în documentaþie au fost pre-vãzute urmãtoarele modificãri faþãde SF:

• A fost micºoratã distanþa întreperechile de coloane de la uscat,iar coloana intermediarã a fosteliminatã;

• S-a mãrit diametrul coloanelorde la uscat de la 1,10 m la 1,20 m ºis-a introdus un tub metalic de 5,00 mlungime, pentru a prelua eforturiledin acþiunea seismicã;

• S-a mãrit distanþa dintre ºirurilede coloane de la uscat, rezultând ºio mãrire corespunzãtoare a radierului.

Din calculul de capacitate por-tantã a coloanelor a rezultat:

• Cota de fundare a coloanelors-a coborât cu 4,00 m, de la -28,00 mla -32,00 m, asigurându-se, astfel,încastrarea de minimum 1,5 diame-tre în stratul de balast conform SREN 1536-2004 ºi o capacitate por-tantã sporitã.

(Va urma)


Sistemul Naþionalde Monitorizare a Comportãrii in Situ a Construcþiilor

dr. ing. Felician Eduard Ioan HANN

Printre schimbãrile aduse de tranziþia de dupã 1990se numãrã ºi „noua” Lege nr. 10-1995 privind calitatea înconstrucþii ºi „noul ” normativ P 130-1997 ºi 1999 elabo-rate sub egida ministerului ºi inspecþiei de stat în con-strucþii. Din pãcate a rezultat o lege stufoasã, o corciturãîntre vechea Lege nr. 10-1977 ºi Directiva UE privindlibera circulaþie a produselor de construcþii. În cadrulaºa-zisului sistem al calitãþii, a apãrut, printre altele, ºicomponenta „urmãrirea comportãrii în exploatare ºiintervenþii în timp”. A urmat revizuirea ºi completareaNormativului P 130, cu marea inovaþie „inspecþiaextinsã” ºi apoi, o altã „inovaþie”, respectiv „Instrucþiunileprivind autorizarea reponsabilului cu urmãriea specialã acomportãrii construcþiilor”, o aberaþie în folosul ISC che-mat sã „ateste” competenþa lor, contra cost bineînþeles.

Semnalele mele critice de-a lungul anilor, ca ºi alealtora, de altfel, s-au oprit în zidul rezistent al autorilor ºibeneficiarilor Legii nr. 10-1995, respectiv MLPAT ºi lSC,care nu au acceptat în ruptul capului o discuþie publicãpe aceastã temã. A continuat, astfel, sã dãinuie ºi exis-tenþa responsabilului cu umãrirea curentã a comportãriiconstrucþiilor, el putând avea, în cazul clãdirilor, oricemeserie. Doar la construcþiile hidro- termo- nuclearo-energetice sau la drumuri, poduri ºi cãi ferate aveaumeserii tehnice ºi erau numiþi dupã instructaje adecvatescopului. Pânã la urmã, ISC a renunþat la responsabilulcu urmãrirea specialã iar domeniul a rãmas descoperit,adicã la stadiul dinainte de 1990.

A apãrut, în acest fel, posibilitatea ºi necesitateareorganizãrii sistemului de monitorizare a comportãriiin situ a construcþiilor pornind de la urmãtoarele consi-derente:

• Construcþiile de orice fel existente pe teritoriul þãriireprezintã zestrea, bogãþia cea mai importantã ºi dura-bilã a poporului nostru, rezultatul muncii generaþiilor tre-cute, prezente ºi viitoare, expresie a creativitãþii ºispecificului popular, oferind, totodatã, adãpost ºi suporttuturor activitãþilor noastre ºi constituind garanþia dez-voltãrii noastre economico-sociale; în acelaºi timp, con-strucþiile au devenit din ce în ce mai sofisticate, maigrandioase, mai pretenþioase în exploatare;

• Construcþiile nu sunt indestructibile ºi veºnice, ci sedegradeazã în timp sub acþiunea agenþilor de mediu na-tural ºi tehnologic, tinzând, în final, dacã nu se intervine,spre ruinare ºi dispariþie;

• Pãstrarea / prezervarea fondului construit existentîn stare aptã pentru exploatare devine, deci, o datoriepatrioticã pentru indivizi ºi colectivitãþi, ca ºi pentru statulromân; în acelaºi timp, însã, ºi o modalitate de evitare apierderilor ºi de economisire a resurselor naþionale.

Din acest motiv, s-a prevãzut din nou ºi în Legea nr.10-1995 obligativitatea urmãririi comportãrii construcþi-ilor ºi a intervenþiilor pe acestea, considerându-le o com-ponentã necesarã a sistemului calitãþii în construcþii.

Vechiul sistem, bazat pe responsabili ºi colective deUCC numite de forurile tutelare superioare, nu mai este,însã, aplicabil deoarece:

• a apãrut masiv proprietatea privatã ºi odatã cu earesponsabilitatea proprietarilor privaþi de construcþii pelângã propietatea de stat;

Dupã cum se ºtie, marele cutremur din 4 martie 1977, care a urmat celui din noiembrie 1940, a evidenþiatunele aspecte noi, îngrijorãtoare, cu privire la posibilitatea aprecierii comportãrii construcþiilor afectate,din cauza lipsei unor documente lãmuritoare de-a lungul anilor de exploatare cu privire la alcãtuirea con-structivã de proiect ºi istoricul comportãrii lor.

Legea nr. 9-1977, privind siguranþa, durabilitea, funcþionalitatea ºi calitatea construcþiilor, a þinut cont deacest aspect ºi a introdus obligativitatea urmãririi comportãrii construcþiilor. Normativul P 130-1978 a pre-cizat clar modalitãþile de aplicare a acestei prevederi legale, urmând ca înscrierea rezultatelor ei sã se facãîn cartea tehnicã a construcþiei, a cãrei alcãtuire, completare ºi pãstrare era, de asemenea, reglementatã.

Activitatea de urmãrire a comportãrii construcþiilor a fost atribuitã, pe plan naþional, unor responsabilisau colective cu urmãrirea comportãrii construcþiilor (UCC). Sistemul a funcþionat ºi s-a dezvoltat pânã în1989, cei implicaþi fiind numiþi de conducerea instituþiilor cãrora le apaþineau construcþiile, în majoritateproprietate de stat sau cooperatistã. Un aport la instituþionalizarea acesui sistem l-a avut ºi schimbul deexperienþã ”Comportarea in situ a construcþiilor” iniþiat de mine, în 1976, la Oradea. Pe baza orientãrilorprezentate atunci, am elaborat în 1978 primele Norme metodologice privind urmãrirea comportãrii înexploatare a construcþiilor. Ulterior, în Normativul P 130 din 1988, ºi apoi în intervalul 1978 - 1988 s-au ela-borat normative pentru toate categoriile de construcþii din dotarea unitãþilor economice, administrative,culturale, sanitare, educaþie, justiþie etc.

ªi a urmat decembrie 1989, apoi tranziþia…


• a apãrut piaþa liberã a produselor ºi muncii, în carefiecare ocupaþie este reglementatã ºi plãtitã conform ca-lificãrii ºi competenþei;

• a apãrut o nouã mentalitate în ceea ce priveºtecerinþele pentru calitatea produselor ºi serviciilor oferitebeneficiarilor;

• a apãrut necesitatea integrãrii în Uniunea Euro-peanã ºi a respectãrii legilor ei…

Soluþia de asigurare a aptitudinii pentru exploatare ºide prelungire a duratei de serviciu a construcþiilor dinfondul construit naþional, þinând seamã de condiþiilepolitico-social-economice actuale, constã în instituirea,prin lege/HG/OUG, a unui sistem naþional de moni-torizare a comportãrii construcþiilor prin care propri-etarii de construcþii publice ºi private sã fie obligaþi a leurmãri în exploatare ºi a lua mãsurile necesare de inter-venþie, înainte ca acestea sã devinã un pericol public,sau chiar pentru proprietarii lor. Proprietarii - publici ºiprivaþi, ai unor construcþii de amploare ºi complexitatestructuralã mare, a cãror avariere sau distrugere arimplica riscuri majore de pierderi de vieþi omeneºti saubunuri materiale importante, sunt obligaþi sã angajezepersonal calificat ºi competent, atestat într-una dincele trei ocupaþii înscrise în COR, respectiv „Respon-sabil tehnic cu urmãrirea curentã a comportãrii con-strucþiilor”, „Specialist în urmãrirea comportãriiconstrucþiilor”, sau „Expert în monitorizarea com-portãrii construcþiilor”, dupã caz ºi nevoi.

Realizarea acestui obiectiv presupune urmãtoriipaºi:

• Inspectoratul de Stat în Construcþii sã selectezeºi sã întocmeascã lista obiectivelor strategice de pe teri-toriul þãrii, la care sã se controleze, în mod sistematic,existenþa ºi rezultatele activitãþii de monitorizare a com-portãrii construcþiilor. Nerespectarea prevederilor legii sãfie consideratã contravenþie sancþionatã cu amenzi.

• Consiliile judeþene sã înfiinþeze în cadrul comparti-mentului arhitect ºef / disciplina construcþiilor, comisii deatestare a competenþei candidaþilor pentru ocupaþia deresponsabil tehnic cu urmãrirea curentã a com-portãrii construcþiilor, formate din 3 - 5 ingineri con-structori cu vechime ºi experienþã, prezidate de ºefulIJC local. Verificarea candidaþilor sã se facã în raport decerinþele standardului ocupaþional respectiv, candidaþiipromovaþi urmând sã primeascã un atestat de compe-tenþã care sã le permitã libera exercitare a ocupaþiei caangajat sau liber profesionist.

• MDRAP ºi MEC sã aprobe, la cerere, înfiinþarea decomisii de atestare a competenþei candidaþilor pentruocupaþia de specialist în urmãrirea comportãrii con-strucþiilor în cadrul facultãþilor de construcþii ºi a Insti-tutelor Naþionale de Cercetare Dezvoltare cu preocupãri

în construcþii civile, industriale, hidrotehnice, cãi decomunicaþie ºi transport º.a. Verificarea candidaþilor sãse facã în raport cu cerinþele standardului ocupaþionalrespectiv, candidaþii promovaþi urmând sã primeascãun atestat de competenþã care sã le permitã exercitareaocupaþiei ca angajat sau liber profesionist. Comisiile,compuse din 3 - 5 cadre didactice sau cercetãtori cuvechime ºi experienþã, vor fi prezidate de ºeful de cate-drã sau secþie de cercetare în specialitatea candidatuluiavând titlul de dr. inginer.

• MDRAP sã autorizeze Comisia Naþionalã Com-portarea in situ a Construcþiilor pentru organizarea, subegida Inspectoratului de stat în construcþii, a comisiei deatestare a competenþei candidaþilor la ocupaþia deexpert în monitorizarea comportãrii construcþiilorformatã din 7 membri CNCisC ºi invitaþi (cercetãtori ºiproiectanþi) cu titlu de dr. inginer, din partea instituþiilor ºiorganizaþiilor interesate. Verificarea candidaþilor sã sefacã în raport cu cerinþele standardului ocupaþionalrespectiv, candidaþii promovaþi urmând sã primeascãun atestat de competenþã care sã le permitã exercitareaocupaþiei ca angajat sau liber profesionist.

• MDRAP ºi MEC-ANC sã asigure verificarea ºiaprobarea celor trei standarde ocupaþionale pro-puse de CNCisC iar MMFPS ºi MF sã stabileascãîncadrarea pe funcþii ºi salarizarea pentru cazulexercitãrii celor trei ocupaþii ca agajaþi la stat.

Adoptarea sistemului naþional de monitorizare acomportãrii construcþiilor ar avea ca efecte pozitive:

1. Posibilitatea oferitã proprietarilor publici ºi privaþide a angaja profesioniºti competenþi atestaþi, care sãpreia din responsabilitãþile lor privind starea tehnico-funcþionalã a construcþiilor din dotare ºi aptitudinea lorpentru exploatare, prevenind, astfel, degradarea lor pre-maturã, necontrolatã ºi accidentele previzibile.

2. Posibilitatea oferitã inginerilor constructori dea se specializa într-o ocupaþie interesantã ºi aducãtoarede venit, cu o arie largã de aplicare.

3. Posibilitatea oferitã întreprinzãtorilor de a înfi-inþa societãþi de monitorizare a comportãrii construcþiilor,cu un personal competent atestat, dupã modelul celordin strãinãtate.

4. Posibilitatea oferitã actualilor angajaþi înurmãrirea comportãrii construcþiilor (responsabili saucolective UCC) de a se atesta ºi de a cãpãta, astfel,libertatea de angajare în alte locuri.

5. Asigurarea aptitudinii pentru exploatare aobiectivelor strategice cu personal competent deîncredere.

Cred ºi sper cã aceastã soluþie sã fie luatã în discuþiecât mai curând, înainte de un probabil, nou, marecutremur… ! �


Execuþie lucrãri suprastructurã,instalaþii electrice, sanitare ºi HVAC

la Hermes Business Campus Etapa 2 - Corp B

HERMES BUSINESS CAMPUSeste un complex de birouri situat peBlvd. Dimitrie Pompeiu nr. 5 - 7,Bucureºti. Complexul este primainvestiþie a grupului belgian Atenorîn România, va fi construit în maimulte faze, iar la final va avea osuprafaþã totalã de 78.000 mp.Atenor Group are o experienþã de20 de ani în domeniul dezvoltãriiimobiliare ºi a realizat proiecte dedimensiuni mari în Belgia ºi Luxem-burg, iar în prezent are proiecte înderulare în Bucureºti, Budapesta ºiBruxelles. Hermes Business Campuseste dezvoltat prin intermediulsucursalei NGY Properties Invest-ment din România.

Atenor Group a decis dezvol-tarea complexului dupã un studiu depiaþã aprofundat, în urma cãruia aconstatat necesitatea de spaþii debirouri moderne în zona de nord aCapitalei. Zona administrativã Piperaa fost aleasã pentru aceastã dez-voltare, întrucât beneficiazã delocalizare ºi accesibilitate excep-þionale. Construit de-a lungul bulevar-dului Dimitrie Pompeiu, ansamblulimobiliar se învecineazã cu ºoseauacare leagã perimetrul aeroporturilor

Bãneasa ºi Otopeni. Amplasat înapropierea celor douã aeroporturiimportante ale oraºului, noul cartierde afaceri este conectat, de aseme-nea, la reþeaua urbanã de transportîn comun, aflându-se chiar vis-à-visde staþia de metrou.

OCTAGON CONTRACTING &ENGINEERING a fost antreprenorgeneral pentru construirea primeiclãdiri din cadrul proiectului, respec-tiv corpul B. Clãdirea are o suprafaþãînchiriabilã de 18.000 mp ºi are4S+P+8E+Et. tehnic.

Lucrãrile la clãdirea B au demaratla finalul lui 2010, când OCTAGON acâºtigat contractul de antreprizãpentru infrastructura pentru cele 4niveluri subterane. Lucrãrile geoteh-nice executate au fost urmãtoarele:

• Grindã de ghidaj pereþi mulaþi40X100 m- 305 m;

• Pereþi mulaþi D 800 mm, h =24,75 m;

• Grindã de coronament 0,65 m x100 m - 297 m;

• Piloþi de fundare D 1.500 mm ºiD 1.000 mm, h = 25,85 m;

• Încercare pilot D 1.500 mmL= 14,03 m (2 buc) la compresiune,pentru o încãrcare de 5.528 KN;

Antreprenor General: SC OCTAGON CONTRACTING & ENGINEERING SABeneficiar: NGY PROPERTIES INVESTMENT SRLProiectant General: SC ITERUM CONSTRUCT SRL

• Confecþionare ºi montare înpiloþi a popilor metalici ºi de sus-þinere planºee;

• Confecþionare ºi montare capi-teluri metalice de susþinere planºeepentru subsol 3 ºi subsol 4 - 182 buc;

• Proiectare ºi execuþie sistem deepusiment ºi þevi inclinometrice înpereþi mulaþi - 9 buc;

• Confecþionare, montare þevisonometrie în piloþi ºi realizare testultrasonic - 1.074 m;

• Confecþionare ºi montare spri-jiniri metalice în zona golului rampeiauto;

• Excavaþie generalã pânã la cota13,72 (59,465 mc).

• Construirea a douã planºeepentru subsol 3 ºi subsol 4 din betonarmat în sistem top-down, având3.950 mp fiecare;

• Construirea radierului 1,40 mînãlþime - cota 12,22 – 6,261 mc.

Lucrãrile au fost finalizate înoctombrie 2011.

În 2012 compania OCTAGON afost contractatã de Alpine Bau pen-tru a executa lucrãrile de armare –betonare suprastructurã.

În 2013 OCTAGON a preluatcontractul de antreprizã generalã dela firma austriacã ºi a adãugat la

lucrãrile contractate un nou pachetde lucrãri, constând în execuþie:

• Suprastructurã: parter, nivele1-8 ºi etaj tehnic;

• Lucrãri de arhitecturã: pereþi,plafoane, pardoseli, finisaje interioare,tâmplãrie interioarã ºi faþadã.

• Instalaþii electrice;• Instalaþii sanitare;• HVAC.Complexul Hermes Business

Campus este caracterizat prin sobri-etate arhitecturalã ºi flexibilitatea orga-nizãrii spaþiale. Proiectul are multeelemente “verzi” ºi va fi auditat învederea obþinerii certificãrii BREEAM. �


Concepþia structuralã ºi proiectareape baza controlului mecanismului de cedare

a structurilor multietajate supuse la acþiuni accidentale (*)prof. dr. ing. Florea DINU, prof. dr. ing. Dan DUBINÃ, drd. ing. Ioan MÃRGINEAN -

Universitatea Politehnica Timiºoara, Facultatea de Construcþii conf. dr. ing. Ioan PETRAN - Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, Facultatea de Construcþii

dr. ing. Mircea PÃSTRÃV - cercetãtor Urban INCERC, Cluj Napoca dr. ing. KOVACS Attila - cercetãtor INCD Insemex Petroºani

dr. ing. Dorin AªCHILEAN - ACI Cluj SA

Structurile pentru clãdiri pot fisupuse, de-a lungul duratei lor deviaþã, la o varietate mare de acþiuni.Proiectarea ºi execuþia clãdirilor tre-buie sã þinã cont, însã, de faptul cã

unele dintre aceste solicitãri potatinge valori extrem de mari, cu multpeste cele considerate în calcul. Înasemenea situaþii, clãdirile trebuiesã fie capabile sã preia aceste

solicitãri, fãrã sã sufere avariimajore, pentru a proteja viaþaocupanþilor ºi a echipelor de inter-venþie ºi pentru a reduce pagubelemateriale.

Un exemplu în acest sens estedat de exploziile de gaze produse înclãdirile de locuinþe din cauza unordefecþiuni sau a utilizãrii necores-punzãtoare a instalaþiilor. În astfel desituaþii, structura de rezistenþã poatefi grav avariatã, ceea ce poate con-duce la cedãri parþiale sau totale,cum a fost cazul clãdirii Ronan Point,din Londra, în anul 1968 (fig. 1.a)sau, mai recent, a unui bloc de locu-inþe din Zalãu, în anul 2007 (fig. 1.b).

Un caz special este cel al explo-ziei de gaz dintr-o clãdire publicã dinSighetul Marmaþiei, din data de19.02.2012, atunci când s-au produsexplozii succesive ºi a fost pusã înpericol ºi viaþa echipelor de inter-venþie (fig. 2). Prima explozie s-aprodus din cauza acumulãrii de gazeîntr-una dintre încãperile clãdirii.Ulterior, în dimineaþa aceleiaºi zile, aavut loc o altã explozie într-un spaþiusituat în acelaºi imobil. Evenimen-tele produse s-au soldat cu acci-dentarea a 21 de persoane, dintrecare 17 spitalizate (ulterior, înregis-trându-se un deces) ºi cu pagubemateriale importante (distrugereaimobilului în proporþie de 75%).

Proiectul de cercetare cu titlul „Concepþia structuralã ºi proiectarea pe baza controlului mecanismuluide cedare a structurilor multietajate supuse la acþiuni accidentale“, se desfãºoarã în cadrul ProgramuluiPN II Parteneriate. Programul a început în anul 2012 ºi se încheie în anul 2015.

Cele cinci instituþii partenere în cadrul proiectului sunt Universitatea Politehnica Timiºoara, în calitatede coordonator, Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, Urban INCERC Filiala Cluj Napoca, INCDInsemex Petroºani ºi ACI Cluj SA în calitate de parteneri.

Programul de cercetare are ca obiectiv principal dezvoltarea unor prevederi de calcul ºi alcãtuire pen-tru reducerea riscului de cedare a clãdirilor în cazul producerii unor acþiuni accidentale. Cercetãrilecuprind analize teoretice, studii numerice ºi încercãri experimentale realizate pe elemente ºi subansam-bluri de structuri pentru clãdiri în cadre multietajate.

Fig. 1: Explozii de gaze în clãdiri: a) clãdirea Ronan Point, Londra, 1968; b) bloc de locuinþe, Zalãu, 2007

Fig. 2: Imobil avariat de explozia de gaze, Sighetul Marmaþiei, 19.02.2012

(*) Lucrare prezentatã în cadrul celei de a XIII-a Conferinþe Naþionale de Construcþii Metalice, Bucureºti, UTCB, 21-22 noiembrie 2013


Cauza primei explozii a consti-tuit-o aprinderea amestecului infla-mabil gaz metan - aer de aproximativ20 m3, la limita inferioarã de explo-zivitate, urmatã de o destindere deaproximativ ºase ori a gazelor rezul-tate, adicã un volum final de cca.120 m3 gaze de ardere. În urmareacþiilor de ardere, la nivelul spaþiu-lui s-a creat o suprapresiune care aacþionat asupra elementelor clãdirii(fig. 3).

Cea de-a doua explozie s-a pro-dus în timpul inspecþiei efectuate deechipele de intervenþie (fig. 4). Con-cluziile au scos la ivealã numeroaseprobleme ce pot servi ca lecþii pentruviitor, cum ar fi nerespectarea nor-melor tehnice pentru proiectarea ºiexecutarea sistemelor de alimentarecu gaze naturale, acoperirea cuasfalt a aerisitoarelor de pe alinia-mentul traseului gazului, mãsurareadefectuoasã a concentraþiilor demetan în timpul cercetãrii primuluieveniment, reþinerea mercaptanuluiîn sol, fapt ce a fãcut ca gazul metancare a pãtruns în încãperile imobilu-lui sã nu poatã fi sesizat olfactiv decãtre victime.

Pe lângã exploziile de gaze, semai pot enumera aici solicitãrile detip impact, explozii externe, incendii,cedãri de reazeme, dar ºi greºeli deproiectare sau execuþie, schimbareadestinaþiei, deteriorarea în timp amaterialelor sau a prinderilor ele-mentelor structurale etc. Cutremurulpoate intra, de asemenea, înaceastã categorie, deoarece poate fiurmat de incendii prelungite, cum afost cazul cutremurului de la Kobe,

din 1995. Unele dintre aceste eveni-mente extreme se pot producesimultan sau la un interval mic detimp, cum ar fi, de exemplu, cazulturnurilor WTC, în 2001, atunci cândimpactul iniþial a fost urmat deexplozie ºi apoi, de incendiu.

Luarea în considerare a tuturorscenariilor posibile la proiectareaclãdirilor este o sarcinã dificilã,deoarece nu se poate estima cu pre-cizie tipul de solicitare extremã,modul ºi frecvenþa de producere sauintensitatea maximã. În astfel decazuri, chiar dacã structura a fostproiectatã sã reziste la anumite situ-aþii extreme, nu poate fi garantatã ocomportare corespunzãtoare la altesituaþii extreme. Se poate observa,deci, cã proiectarea structurii pebaza unor solicitãri predefinite nupoate garanta un nivel corespunzã-tor al robusteþii structurii.

Normele naþionale sau europeneactuale conþin câteva prevederi careiau în considerare faptul cã, pedurata de viaþã a construcþiei, se potproduce anumite accidente. Astfel,conform prevederilor din EN 1990[1], rezistenþa structurii poate fi asi-guratã prin urmãtoarele mijloace:

(i) eliminarea sau reducerea proba-bilitãþii de producere a unei acþiuniextreme (hazard);

(ii) selectarea unei forme struc-turale cu sensibilitate redusã la oacþiune extremã;

(iii) selectarea unui sistem struc-tural ºi a unei metodologii de proiec-tare care sã reducã riscul de cedarea unui element sau a unei pãrþi dinstructurã;

(iv) evitarea folosirii sistemelorstructurale fãrã redundanþã sau curedundanþã redusã, care pot cedadin cauzã cã nu pot asigura o redis-tribuire a eforturilor;

(v) asigurarea unei conlucrãri lanivelul structurii ºi prevederea unorlegãturi adecvate între elementelestructurale.

Toate aceste mãsuri sunt gânditesã asigure o robusteþe suficientã,care sã permitã structurii sãsupravieþuiascã în cazul produceriiunor acþiuni extreme. Problema prin-cipalã constã în asigurarea, cu ungrad rezonabil de încredere, a uneieficacitãþi reale a acestor mãsuri.

Pe plan mondial au fost fãcutenumeroase cercetãri în scopulîmbunãtãþirii rezistenþei clãdirilor laacþiuni extreme. Una dintre meto-dele noi dezvoltate este cea care sebazeazã pe controlul mecanismuluide cedare ºi þine cont de faptul cãanumite evenimente extreme potcauza avarii locale semnificative,care se pot propaga la nivel global ºipot produce colapsul structurii. Apli-carea unui astfel de concept deproiectare poate sã asigure orobusteþe ridicatã la orice solicitarecu caracter extrem care scoate dinlucru anumite elemente structurale.

Proiectul de cercetare CODECare ca obiectiv principal dezvoltareaunei metodologii bazate pe controlulmecanismului de cedare, care sãpoatã fi folositã la proiectarea struc-turilor în cadre pentru clãdiri.

Cercetãrile cuprind studii teore-tice ºi numerice dar ºi un amplu pro-gram experimental pe materiale,detalii de îmbinare ºi subansamble.În lucrare se prezintã rezultateleparþiale obþinute în cadrul proiectuluiºi concluziile analizelor numerice.

STUDII PRIVIND ROBUSTEÞEACLÃDIRILOR LA ACÞIUNI EXTREMEStructurile pentru clãdiri trebuie

sã fie proiectate astfel încât sãprevinã producerea ºi extindereaavariilor cauzate de o acþiuneextremã. O astfel de structurã tre-buie sã posede unele caracteristiciimportante, cum ar fi redundanþãstructuralã, legãturi între elementesau ductilitate. Lipsa unor astfel decaracteristici poate conduce la

Fig. 3: Fazele propagãrii primei explozii

Fig. 4: Fazele propagãrii celei de-a doua explozii



cedarea structurii ca urmare a unoravarii locale. În cazul clãdirilor multi-etajate, un astfel de fenomen senumeºte colaps progresiv ºi defi-neºte situaþia în care o avarie (saucedare) localã, care a fost declan-ºatã de un eveniment extrem, sepropagã din element în element,rezultând, în final, cedarea întregiistructuri sau a unei mari pãrþi dinstructurã (disproporþionat de mare înraport cu avariile iniþiale).

În Europa, primele studii referi-toare la colapsul progresiv au fostiniþiate în urma cedãrii structuriiRonan Point, din Marea Britanie, înanul 1968, atunci când o explozie degaz la unul din etajele superioare aleclãdirii a dus imediat la cedarea unuipanou marginal, iar, în final, lacedarea unei zone extinse din struc-turã (fig. 1.a).

Primele recomandãri, apãrute în1970, cu ediþiile ulterioare din 1974ºi 1976, au adus o anumitã îmbu-nãtãþire a robusteþii, fapt confirmatde performanþa structurilor supuseacþiunilor accidentale, inclusiv explozii,impact etc. ºi proiectate pe bazaacestor reglementãri.

Eforturile de cercetare continueau condus la îmbunãtãþirea preve-derilor de proiectare ºi la publicareaunei noi versiuni a standardului în1991, urmat de alte ediþii în 2004,2010 ºi 2013. Cerinþele prevãzute înaceste standarde conduc la structurimai robuste, cu o rezistenþã maimare la acþiuni extreme; de exem-plu, impact sau explozie (externãsau internã).

O metodologie de evaluare arobusteþii clãdirilor multietajate a fostdezvoltatã recent în Marea Britanie[2]. Metoda combinã influenþa ducti-litãþii, redundanþei ºi capacitãþii deabsorbþie a energiei ºi cuantificãrobusteþea structuralã printr-o mãsurãunitarã ºi anume, capacitatea pse-udo-staticã a sistemului structural.

În afarã de Marea Britanie, studiisimilare asupra colapsului progresivau fost efectuate în Suedia, Dane-marca ºi de asemenea, în Germania,Olanda ºi Franþa. Cooperarea lanivel european ºi prevederile dindiferite standarde naþionale au con-dus, mai târziu, la dezvoltareaprevederilor din normele Eurocod.

În ultimii ani, cercetãrile realizateîn domeniul structurilor în cadremetalice au vizat în special anumitemecanisme specifice, cum ar fi dez-voltarea efectului catenar, ductili-tatea elementelor ºi a îmbinãrilor [3].

În SUA, primele studii asupracolapsului progresiv au început înanii ‘70 ºi s-au concentrat pe evalu-area riscului de cedare la structuriledin elemente mari prefabricate dinbeton, în cazul exploziilor de gaz.Primele cerinþe au fost cele referi-toare la asigurarea rezistenþei la focºi a integritãþii structurale pentruasigurarea rezistenþei la colaps pro-gresiv ºi au apãrut în 1972.

În urma atentatelor din anii `90(WTC, 1993; Murah Building, Okla-homa 1995) ºi mai ales a celui de laWTC, din septembrie 2001, auapãrut mai multe recomandãri ºiprevederi de calcul ºi alcãtuire. Celemai importante sunt cele elaboratede General Services Administration[4] ºi Department of Defense [5].Recomandãrile GSA sunt folositeatât la proiectarea clãdirilor noi cât ºila evaluarea celor existente. Stan-dardul UFC se aplicã, în principal, laproiectarea clãdirilor care sunt înadministrarea Departamentului Apã-rãrii, dar poate fi utilizat ºi la alte apli-caþii, inclusiv civile.

Ultima versiune (UFC, 2010)oferã, în afarã de reguli generale ºiproceduri detaliate de proiectare,cerinþe specifice pentru evaluarearezistenþei la colaps progresiv aclãdirilor din beton armat, a clãdirilormetalice, a clãdirilor din cãrãmidãsau a celor din lemn.

În Japonia, istoria îndelungatã aevenimentelor seismice a fãcut caprevenirea colapsului progresiv subacþiuni extreme, altele decât seis-mul, sã fie consideratã mai puþinimportantã. Prãbuºirea turnurilorWTC din 2001 a tras un semnal dealarmã cu privire la consecinþele dra-matice ale colapsului progresiv încazul clãdirilor înalte. Evenimentelede la WTC au demonstrat cã, încazul producerii simultane sau suc-cesive a unor acþiuni extreme, deexemplu explozie dupã impact sauincendiu dupã explozie, efectelesunt devastatoare, deoarece sce-nariile iniþiale de proiectare, bazate

Fig. 5: Clãdire supusã la cedarea unui stâlp ºi modelarea sub-componentelor

Fig. 6: Transformarea rãspunsului neliniar static în rãspuns dinamic maxim (pseudo-static)



pe un singur hazard, sunt insufi-ciente. De asemenea, incendiilecare se produc în clãdirile avariate,ca urmare a cutremurelor, pot fi con-siderate scenarii multi-hazard. Listade exemple poate continua cu celmai mare dezastru natural care aafectat Japonia în ultimul secol ºianume, cutremurul urmat detsunami din 11 martie 2011.

În urma colaborãrii dintre Japan-ese Society of Steel Construction(JSSC) ºi Council on Tall Buildingsand Urban Habitat (CTBUH) auapãrut primele recomandãri pentruîmbunãtãþirea redundanþei ºi a rezis-tenþei la colapsul progresiv. Docu-mentul introduce noi tipuri de oþel, cuproprietãþi îmbunãtãþite sub încãrcãriextreme [6], [7] ºi prezintã mãsuripentru creºterea rezistenþei la colap-sul progresiv.

ANALIZA DE ROBUSTEÞEA STRUCTURILOR ÎN CADRE

PENTRU CLÃDIRI.PROIECTUL CODEC

Proiectul de cercetare CODECcuprinde 7 activitãþi principale, grupateîn 3 etape distincte (fig. 7):

• etapa 1: Studii preliminare, situ-aþia actualã în domeniul robusteþiistructurilor pentru clãdiri;

• etapa 2: Studii numerice ºi încer-cãri experimentale pe materiale,componente ºi structuri;

• etapa 3: Recomandãri privindcalculul ºi alcãtuirea structurilor încadre pentru clãdiri în vederea pre-venirii cedãrii sub acþiuni extreme.

În lucrare se prezintã principalelerezultate obþinute în prima etapã,precum ºi rezultatele parþiale obþi-nute în cea de a doua fazã, aflatãîncã în desfãºurare, în specialpregãtirea programului experimentalºi simulãrile numerice preliminarefolosite în faza de proiectare a speci-menelor ºi a standurilor experimentale.

Studii preliminareîn domeniul robusteþii

structurilor pentru clãdiriRezultatele preliminare obþinute

în urma studierii rãspunsului struc-turilor la acþiuni extreme au arãtat cãsistemele proiectate la acþiuni seismicepe baza conceptului de capacitateau o robusteþe corespunzãtoare,care creºte odatã cu creºtereaacceleraþiei de proiectare (fig. 8). Unfactor important îl reprezintã legãtu-rile în noduri dintre elemente. Astfel,

structurile cu legãturi rigide în noduripe douã direcþii pot suporta pierde-rea a doi stâlpi fãrã iniþierea colapsu-lui progresiv. În cazul celor culegãturi pe o singurã direcþie, însã,pierderea a doi stâlpi poate conducela cedarea structurii, mai ales lastructurile care sunt proiectate laacceleraþii seismice reduse (fig. 9).

O importanþã deosebitã în pre-venirea colapsului o are capacitateaîmbinãrii de a permite dezvoltareaefectului catenar în cazul unor defor-maþii mari. Studiile au arãtat cãîmbinãrile cu placã de capãt ºiºuruburi au o capacitate suficientã

dacã sunt dimensionate sã cedezeîn modul 2, adicã cedarea sã seproducã prin încovoierea plãcii decapãt, concomitent cu rupereaºurubului.

Pentru a studia capacitateaîmbinãrii la întindere, aceasta poatefi descompusã în macro-compo-nente care, apoi, sunt studiatenumeric ºi experimental. De aseme-nea, o contribuþie importantã lacreºterea rezistenþei la colaps pro-gresiv o are realizarea conlucrãriiîntre grinzile metalice ºi planºeul dinbeton ºi, de asemenea, armareasuficientã a planºeului.

Fig. 7: Prezentarea activitãþilor din cadrul proiectului

Fig. 8: Analiza colapsului progresiv pentru structura necontravântuitã,proiectatã în zona seismicã ag = 0,32 g, legãturi pe douã direcþii

Fig. 9: Analiza colapsului progresiv pentru structura contravântuitã,proiectatã în zona seismicã ag = 0,08 g, legãturi pe o singurã direcþie



În cazul unor structuri cu redun-danþã redusã, realizarea unui sistemde planºee cu armare pe douãdirecþii ºi o legãturã solidã cu struc-tura de susþinere poate asiguraredistribuþia eforturilor din zoneleafectate, inclusiv prin dezvoltareaefectului catenar (membranã) înplanºeu. Planºeele au, de aseme-nea, un rol important în izolareacompartimentelor afectate de incen-diu ºi împiedicarea propagãrii lacompartimentele adiacente.

Studii numerice ºi încercãriexperimentale pe materiale,

componente ºi structurisolicitate la acþiuni extreme

Programul de cercetare din ceade-a doua fazã a proiectului acuprins studii privind robusteþeastructurilor în cadre multietajate, cudiferite regimuri de înãlþime, cu saufãrã contravântuiri, care folosescdiverse soluþii de îmbinãri grindã -stâlp ºi mai multe soluþii de planºee.Structurile studiate au fost proiectateîn conformitate cu normele actuale,la acþiuni din situaþiile normalã ºiseismicã, dar fãrã luarea în consi-derare a acþiunilor din situaþia deproiectare accidentalã.

Pentru analiza de robusteþe, aufost considerate diverse scenarii decedare a unor stâlpi. S-a folosit pro-gramul de calcul ELS [8], care arecapacitatea de a modela fenome-nele complexe ce apar în structurã încazul unor solicitãri extreme (efectul

catenar în grinzi, efectul de mem-branã în planºee) ºi care poate mo-dela cu acurateþe interacþiunea dintrestructura metalicã ºi planºeul dinbeton armat (fig. 10). Pentru mode-larea comportãrii macro-componen-telor a fost folosit, de asemenea,programul de calcul cu element finitABAQUS [9].

Din aceste structuri proiectate, s-auextras subansamblurile, nodurile ºicomponentele de îmbinãri pentrustudiile experimentale, care cuprind:

• încercãri de tracþiune pe ele-mente T-stub prinse cu ºuruburi ºipe suduri la temperatura ambiantã ºila temperaturã ridicatã, cu diferiteviteze de deformare (fig. 11);

• încercãri la pierderea unui stâlppe noduri grindã - stâlp (fig. 12);

• încercãri la pierderea unui stâlppe subansambluri alcãtuite din douãtravei ºi douã deschideri (fig. 13);

• încercãri la explozie pe îmbinãrigrindã - stâlp.

Fiecare program experimentalprezentat mai sus a fost precedat destudii numerice care au avut ca scopevaluarea parametrilor de compor-tare ºi modul de cedare sub acþiunileconsiderate. În cazul încercãrilor penoduri ºi subansambluri la cedareaunui stâlp, au fost, de asemenea,investigate condiþiile de similitudinedintre încercarea experimentalã ºi

Fig. 10: Analiza robusteþii structurilor în cadre: a) modelul 3D cu ºi fãrã conlucrare cu planºeul;b) starea deformatã, 2 stâlpi perimetrali cedaþi, structurã cu legãturi pe o singurã direcþie,

cu ºi fãrã conlucrare cu planºeul

Fig. 11: Stand ºi specimen experimental pentruîncercarea pe macro-componente

Fig. 12: Stand ºi specimen experimental pentru încercarea pe noduri la cedarea unui stâlp

Fig. 13: Stand ºi specimen experimental pentru încercarea pe subansambluri la cedarea unui stâlp



structura realã din care au fostextrase specimenele. Astfel, au fostdispuse legãturi laterale care sãasigure specimenelor încercate unmod de comportare similar cu cel alstructurii întregi. S-au realizat modelenumerice pentru fiecare tip de speci-men ºi au fost simulate condiþiile demargine ºi modul de încãrcare.

CONCLUZIIRãspunsul structurilor pen-

tru clãdiri sub acþiunea unorîncãrcãri accidentale, depindede mai mulþi factori, cum ar fitipul sistemului structural sauproprietãþile materialelor utili-zate în elementele structuraleºi nestructurale. O mãsurã dereducere a riscului de cedareo constituie proiectarea struc-turii pe baza controlului meca-nismului de cedare ºi constã

în analiza ºi conformarea structuriiastfel încât sã reziste la diferitenivele de avarie fãrã iniþierea colap-sului. Proiectul de cercetare prezen-tat în lucrare, care se desfãºoarã înperioada 2012 - 2015, are ca obiec-tiv principal tocmai reducerea riscu-lui de cedare a clãdirilor în cadremultietajate sub acþiuni cu caracter

extrem. Cercetãrile efectuate pânãîn prezent au arãtat o îmbunãtãþire arãspunsului structural atunci cândstructura utilizeazã sisteme cu legã-turi pe douã direcþii, sau planºee înconlucrare cu structura de rezis-tenþã. În faza urmãtoare a proiectuluise vor realiza încercãri experimen-tale pe macro-componente, ele-mente ºi subansambluri, atât subîncãrcãri statice cât ºi sub acþiuneadirectã a exploziilor.

MenþiuniAceastã lucrare a fost susþinutã

financiar de Unitatea Executivã pen-tru Finanþarea Învãþãmântului Supe-rior, a Cercetãrii, Dezvoltãrii ºiInovãrii prin contractul PN II PCCA55/2012 „Concepþia structuralã ºiproiectarea pe baza controluluimecanismului de cedare a struc-turilor multietajate supuse la acþiuniaccidentale“ CODEC (2012 - 2015).

BIBLIOGRAFIE[1] EN 1990, Eurocode 0 - Basis

of structural design, 2002;[2] IZZUDDIN BA, VLASSIS AG,

ELGHAZOULI AY, NETHERCOT DA,Assessment of Progressive Collapsein Multi-Storey Buildings, Proc. ICE,Structures and Buildings, 160(4), 2007,DOI: 10.1680/stbu.2007.160.4.197;

[3] ROBUSTNESS, Robuststructures by joint ductility, RFSR-CT-2004-00046, 2007;

[4] GSA 2003, General ServicesAdministration (GSA) ProgressiveCollapse Analysis and DesignGuidelines For New Federal OfficeBuildings and Major ModernizationProjects, 2003;

[5] Department of DefenseDOD UFC 4-023-03, Unified Facili-ties Criteria (UFC), Design of Build-ings to Resist Progressive Collapse,2010;

[6] JSSC 2005a, Guidelines forcollapse control design - Construc-tion of steel buildings with highredundancy, Jap. Soc. of SteelConst. & Council on Tall Buildingsand Urban Habitat, 2005;

[7] JSSC 2005b, Guidelines forcollapse control design - High per-formance steel products for buildingconst., Jap. Soc. of Steel Const. &Council on Tall Buildings and UrbanHabitat, 2005;

[8] Extreme Loading for Struc-tures, Ver. 3.1, Applied ScienceInternational, Durham, NC, 2010;

[9] ABAQUS/CAE 6.11-1, DassaultSystemes, 2011. �

Fig. 14: Stand ºi specimen experimentalpentru încercãri la explozie

Fig. 15: Extragerea specimenelor din structura realã a) ºi simularea comportãrii pe structura realãºi pe modelul experimental (modelare în ELS)

Fig. 16: Modelarea comportãrii nodurilor la cedarea unui stâlp (modelare în ABAQUS)

Fig. 17: Modelarea comportãrii subansamblurilor la cedarea unui stâlp, structura metalicãfãrã conlucrare cu planºeul: a) stâlp interior; b) stâlp de colþ (modelare în ELS)


Mentenanþa echipamentelor tehnologice din construcþii,componentã vitalã pentru creºterea eficienþei

lucrãrilor de construcþiidr. ing. Marian BADIU – ICECON SA Brãila

conf. dr. ing. Doina IOFCEA - Facultatea de Utilaj Tehnologic pentru Construcþii Bucureºti

Un procent apreciabil din bunu-rile de capital ale unei firme de con-strucþii îl reprezintã echipamenteletehnologice. În consecinþã, menþinereaacestora în stare de funcþionare, laparametrii de performanþã, consti-tuie o condiþie a asigurãrii eficienþeiactivitãþii firmei.

Este evident cã, din punct devedere strict economic, structuracostului cu exploatarea parcului deutilaje cuprinde preponderent cheltu-ielile cu întreþinerea ºi reparareaechipamentelor tehnologice.

Activitatea de menþinere a echi-pamentelor tehnologice în funcþiune,la parametrii normali, este numitãmentenanþã. Deoarece pondereasumelor - din costul total de pro-ducþie - alocate activitãþii de mente-nanþã este consistentã, ea impune oanalizã amãnunþitã la nivel manage-rial, astfel încât reducerea cheltu-ielilor de exploatare / întreþinere sãfie corelatã cu asigurarea producti-vitãþii / eficienþei ºi a calitãþii lucrãrilorexecutate.

Din perspectiva managementuluifirmei, paradigmele moderne alementenanþei vizeazã cerinþele deorganizare a resurselor tehnice învederea asigurãrii disponibilitãþii ºiperformanþelor sistemului de maºiniºi utilaje la un nivel tehnic ridicat.

În conformitate cu datele exis-tente privind calitatea lucrãrilor,starea tehnicã a utilajelor, costurileexagerate ale lucrãrilor ºi nu în celedin urmã ale accidentelor înregis-trate, la nivelul firmelor autohtone deconstrucþii, constatãm cã proble-ma mentenanþei, importanþa ºirolul acesteia în desfãºurarea pro-cesului de producþie nu este con-turatã corespunzãtor. Necesitateaschimbãrii de atitudine în modul încare unii managerii abordeazã

mentenanþa e indiscutabilã, ºi poatefi argumentatã succint prin reduce-rea pierderilor de timp ºi bani.

Condiþiile specifice de lucru aleechipamentelor tehnologice pentruconstrucþii sunt caracterizate de vari-aþia continuã a sarcinilor la care suntsupuse ºi a parametrilor mediului delucru. În consecinþã, în procesul delucru, echipamentele tehnologice ºicomponentele lor sunt supuse la ouzurã accentuatã, producându-se,astfel, modificarea parametrilor con-structivi ºi funcþionali ai acestora,încât, dupã un anumit timp, nu maiasigurã o funcþionare normalã.

Disfuncþiile ºi defectele - denaturã funcþionalã sau structuralã -care apar conduc la funcþionareaechipamentelor cu un randamentscãzut, cu un consum ridicat decombustibil, cu indici calitativi neco-respunzãtori iar, în final, pot aveadrept consecinþã chiar scoaterea dinfuncþiune a utilajului. De aceea,pentru înlãturarea neajunsurilor ºiasigurarea funcþionãrii maºinilor ºiutilajelor la parametrii funcþionalicorespunzãtori, se impune ca, peperioada exploatãrii, sã se aplice, înmod continuu ºi coerent, un complexde mãsuri privind activitatea dementenanþã.

Implementarea celor mai bunepractici de mentenanþã, cu impactdeosebit asupra firmei, presupune oabordarea sistemicã, bazatã pecapacitãþile logistice, administrativeºi manageriale, astfel încât sã se asi-gure creºterea eficienþei economice.

Dacã indicatorii de productivitateºi eficienþã urmeazã sã fie asiguraþiprin aceste practici de mentenanþã,eºti tentat sã-þi pui întrebarea ceconþin ºi care sunt modalitãþile lor derealizare potrivit conceptelor actuale.În acest sens, vom prezenta, pe

scurt, clasificarea tipurilor de mente-nanþã, respectiv identificarea fazelorîn realizarea celor mai bune practici.

Astfel, existã:• mentenanþã reactivã, care pre-

supune repararea dupã manifes-tarea defectului, fãrã a cãuta cauza(inconveniente: programare redusã,reparaþie incompletã);

• mentenanþã corectivã, ce pre-supune executarea unor obligaþiiplanificate la intervale periodice detimp prin care sã se asiguremenþinerea în stare de funcþionare,la parametri optimi, a maºinilor ºi uti-lajelor (pe baza unui program deintervenþii bine stabilit, cu reparaþiicorecte ºi complete; de precizat cãprogramul de mentenanþã se apreci-azã în funcþie de ciclul de viaþã alechipamentelor ºi nu în funcþie decât de repede este repus în funcþiune);

• mentenanþa preventivã estedeterminatã printr-un program careare ca scop eliminarea sau pre-venirea mentenanþei corective ºi /sau a celei reactive (un program dementenanþã preventivã mai amplupresupune evaluarea periodicã amaºinilor ºi utilajelor pentru a identi-fica posibile probleme în vedereaprogramãrii imediate a intervenþiilornecesare prevenirii oricãrei disfuncþiia condiþiilor de funcþionare);

• mentenanþa predictivã (mijloculde îmbunãtãþire ºi creºtere a produc-tivitãþii, calitãþii lucrãrilor executate ºirandamentului total al sistemului demaºini), presupune folosirea mijloa-celor ºi metodelor moderne de moni-torizare a stãrii de funcþionare amaºinilor ºi utilajelor, avertizând tim-puriu apariþia unui defect iminent.

Utilizarea sistemelor moderne demonitorizare a conformitãþii para-metrilor / indicatorilor efectivi de

Politica de mentenanþã este obiectivul fundamental de evaluare, diagnozã ºi monitorizare a stãriitehnice, pentru menþinerea performanþelor de capabilitate ale utilajelor. Ea este adoptatã pe baza politicilorstabilite, astfel încât sã fie definite clar ºi eficient etapele de reabilitare a echipamentelor.


funcþionare asigurã alertarea depar-tamentului de mentenanþã, permiþândluarea celor mai bune decizii pentruprogramarea intervenþiilor.

Existenþa pe piaþã ºi în dotareafirmelor de construcþii a maºinilor ºiutilajelor de mare complexitate teh-nicã (a cãror valoare a crescut), neobligã sã constatãm cã mentenanþanu este deloc o problemã simplã; eautilizeazã în prezent o multitudine deaspecte la nivel strategic, tactic ºioperaþional, implicând totodatã capa-bilitãþile personalului de exploatare /întreþinere, abilitãþile inginerilor ºi nuîn ultimul rând, o viziune de manager.

Rolul strategiei de mentenanþã(tratatã sistemic ºi nu artizanal), esteacela de a obþine ºi menþine:

• disponibilitatea optimã a echipa-mentelor tehnologice pentru a men-þine capacitatea de lucru a firmei,adicã reducerea pierderilor de timpºi bani;

• condiþii de operare optime pen-tru resursele tehnice;

• folosirea eficientã ºi la capacitãþimaxime a resurselor de mentenanþã;

• creºterea duratei de viaþã aechipamentelor tehnologice;

• atitudine promptã în caz dedefect.

Operatorii trebuie instruiþi adec-vat pentru a dobândi îndemânareanecesarã exploatãrii corecte a echi-pamentului în frontul de lucru. Ei tre-buie sã ºtie cum se lucreazã cuechipamentele achiziþionate, sã fiecapabili sã-ºi însuºeascã ºi sã înþe-leagã instrucþiunile de exploatare –folosirea ºi întreþinerea maºinii.

Pentru reparatori, verificarea stãriitehnice a echipamentelor tehnolo-gice pentru construcþii reprezintãprincipalul mijloc de identificare aeventualelor defecte, pentru a asi-gura o aplicare eficientã a strategieide mentenanþã complexã.

Mentenanþa, fiind o activitateextrem de importantã pentru viaþamaºinilor ºi utilajelor, trebuie fãcutãîn mod riguros, programat ºi sub oatentã verificare.

Pentru rezolvarea practicã aproblemelor de mentenanþã, estenecesarã o bunã organizare, datãfiind însemnãtatea funcþionãrii per-manente a utilajelor la parametrifuncþionali prestabiliþi, ce asigurãexecutarea lucrãrilor în condiþii desiguranþã ºi calitate. Orice abaterede la funcþionarea normalã trebuieestimatã ca deranjament, luându-setoate mãsurile de remediere, în con-formitate cu documentaþia tehnicã autilajului. Pentru aceasta este nevoieca personalul de mentenanþã (core-lat cu capacitatea firmei), inclusivoperatorul de utilaj sã urmãreascãrecomandãrile de întreþinere, elabo-rând / completând documentaþiispecifice. De exemplu, pentru un

încãrcãtor frontal (fig. 1), documen-tarea activitãþilor de mentenanþãcuprinde: inspecþiile, înlocuirile nepre-vãzute/planificate; aspecte de ex-ploatare (condiþii de lucru, uzuraorganelor active), practici de repa-rare; înregistrarea informaþiilor.

Inspecþia tehnicã a încãrcãtoruluifrontal vizeazã principalele elementece asigurã funcþionarea normalã autilajului (fig. 2).

Programul de mentenanþã, respec-tiv întreþinerea (curãþarea, înlocuirea,verificarea, lubrifierea, golirea /reumplerea - cu lichid de frânã, uleipunþi, ulei hidraulic, reductoare,lichid rãcire, combustibil), se face zil-nic, sãptãmânal, lunar sau dupãfiecare 500, 1.000 ore de func-þionare, iar înlãturarea defectelorapãrute în funcþionare se va face înconformitate cu cartea tehnicã autilajului.

Organizarea mentenanþei maºinilorºi utilajelor de construcþii, integrareaacesteia în planul de management,conduce la ridicarea performanþelorºi a competitivitãþii propriei firme.Dar, acest lucru nu e posibil fãrã oridicare a nivelului profesional al per-sonalului din exploatare ºi între-þinere. Dezinteresul unor managerifaþã de activitatea de mentenanþã acondus ºi conduce la lucrãri de con-strucþii de calitate îndoielnicã, cutermene de execuþie întinse ºi cos-turi ridicate.

Faptele demonstreazã cã estenevoie de o altã abordare a acti-vitãþii economice specifice fir-melor de construcþii. Retoric,putem afirma: a sosit momentulca managerii sã se aplece maimult asupra rãsfoirii revistelor despecialitate (ignorate ºi tratate cudispreþ), preluând ºi aplicândsoluþii care sã contribuie la îmbu-nãtãþirea activitãþii firmei, cum dealtfel se întâmplã în þãrile dezvoltate.

BIBLIOGRAFIEICECON GRUP: „Îndrumar privind

mentenanþa echipamentelor tehno-logice aflate în exploatare, pentruasigurarea calitãþii lucrãrilor de con-strucþii", indicativ NE 003/2015. �

Fig. 1

Fig. 2


Caracterizarea, din punct de vedere geotehnic,a nãmolurilor de la staþiile de epurare,

în vederea depozitãrii lorprof. univ. dr. ing. Loretta BATALI, drd. ing. Andreea CARASTOIAN -

Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti, Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii

Dezvoltarea durabilã reprezintãun obiectiv strategic, care se reali-zeazã în cadrul general ºi prin acþiu-nile de protecþia mediului.

Orice aglomerare urbanã creeazã,odatã cu creºterea populaþiei sale,noi probleme, inclusiv de protecþiamediului, probleme care trebuierezolvate fundamental ºi într-o oare-care perspectivã, ele având, de celemai multe ori, un caracter nou, dificilde sesizat iniþial.

În procesul de epurare a apeloruzate rezultã, ca reziduuri, cantitãþiînsemnate de nãmoluri, în diversestadii de umiditate, cu conþinuturimari de substanþã organicã, cu pro-cente ridicate de elemente nutritivenecesare culturilor agricole, cu oputere mare de fermentare pro-ducând mirosuri dezagreabile, având,câteodatã, ºi un conþinut importantde ioni ai metalelor grele.

Gestionarea deºeurilor rezultatedin procesarea apelor uzate urbane- cunoscute sub numele de nãmoluri -,constituie una dintre cele mai mariprobleme ale regimului apei în marilecolectivitãþi umane.

Din punct de vedere fizic, nãmo-lurile provenite din epurarea apeloruzate se considerã sisteme coloi-dale complexe, cu compoziþii etero-gene, conþinând particule coloidale

(d < 1 μ), particule dispersate (d = 1 ÷100 μ), agregate, material în sus-pensie etc., având un aspect gelati-nos ºi conþinând foarte multã apã.

În cadrul proiectului „Elaborareapoliticii naþionale de gestionare anãmolului de epurare“, în care UTCBeste partener, a fost elaboratã ostrategie naþionalã pentru gestio-narea acestora [1], care prezintãurmãtoarele opþiuni de valorificare anãmolurilor:

a) Utilizarea pe terenuri - agricul-turã, silviculturã, reabilitarea terenurilor;

b) Recuperarea energiei - inci-nerare, ardere în industrie;

c) Alte procese - recuperareresurse/energie, compostare;

d) Depozitarea - în depozite dedeºeuri municipale sau depozitespecifice nãmolurilor.

Articolul îºi propune sã abordezeproblematica nãmolurilor din punctde vedere al posibilitãþii depozitãriilor, caz în care este util sã fie cunos-cute unele caracteristici fizice,mecanice ºi hidraulice determinateprin metode geotehnice.

CARACTERIZAREA NÃMOLURILORDE LA STAÞIILE DE EPURARE

Principalele tipuri de nãmol carese formeazã în procesele de epurarea apelor uzate sunt:

• nãmol primar, rezultat dintreapta de epurare mecanicã;

• nãmol secundar, rezultat dintreapta de epurare biologicã;

• nãmol mixt, rezultat din ames-tecul de nãmol primar ºi dupãdecantarea secundarã, obþinut prinintroducerea nãmolului activ în excesîn treapta mecanicã de epurare;

• nãmol de precipitare, rezultatdin epurarea fizico-chimicã a apei,prin adaos de agenþi de neutralizare,precipitare, coagulare - floculare.

Dupã stadiul lor de prelucrare încadrul gospodãriei de nãmol, se potclasifica în:

• nãmol stabilizat (aerob sauanaerob);

• nãmol deshidratat (natural sauartificial);

• nãmol igienizat (prin pasteurizare,tratare chimicã sau compostare);

• nãmol fixat, rezultat prin solidifi-care în scopul imobilizãrii compuºilortoxici;

• cenuºã, rezultatã din incine-rarea nãmolului.

Caracteristicile fizico-chimiceale nãmolurilor

Clasificarea nãmolurilor dupãcompoziþie conduce la luarea în con-siderare a douã mari categorii:

• nãmoluri cu compoziþie predo-minant organicã, ce conþin peste 50%substanþe volatile în substanþauscatã ºi care, de regulã, provin dinepurarea mecano-biologicã;

Modernizarea staþiilor de epurare municipale existente sau construirea unora noi determinã o creºteresubstanþialã a cantitãþii de nãmoluri care trebuie gestionate. Aceste nãmoluri pot fi utilizate în primul rândîn agriculturã, cu anumite restricþii ºi cu condiþia acceptãrii lor de cãtre fermieri.

Cantitãþile excedentare vor trebui depozitate, în stare fermentatã, în depozitele municipale sau tempo-rar ori permanent în alte spaþii. Pentru a putea fi depozitate final în celule de stocare proiectate pentruacest scop, este utilã cunoaºterea proprietãþilor nu numai chimice sau fizice, ci ºi a celor geotehnice.

Articolul trece în revistã problematica depozitãrii acestor nãmoluri, face o sintezã a cercetãrilor dindomeniu realizate pe plan naþional ºi internaþional ºi prezintã rezultatele unui studiu experimental privindcaracteristicile geotehnice ale nãmolurilor. Cercetarea a fost realizatã în cadrul proiectului AM POSMediu POSM/6/AT/I.1.2010 „Elaborarea politicii naþionale de gestionare a nãmolurilor de epurare“, în careUniversitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti este partener.


• nãmoluri cu compoziþie predo-minant anorganicã, ce conþin peste50% substanþã uscatã ºi care,de regulã, provin din epurarea fizico-chimicã.

Umiditatea nãmolurilor variazãîn limite foarte largi, în funcþie denatura nãmolului (mineral sauorganic), de treapta de epurare dincare provine (primar, secundar, deprecipitare etc.). Astfel, materialelegrosiere reþinute pe grãtare ºi site auumiditate de 60%, nãmolul primarproaspãt 95% - 97%, nãmolul activîn exces 98% - 99,5% ºi nãmolul deprecipitare 92% - 95%.

Densitatea specificã a nãmolu-rilor depinde de greutatea specificãa substanþelor solide pe care leconþin, de umiditatea lor ºi de prove-nienþa nãmolului în cadrul staþiei:nãmolul primar brut are o greutatespecificã de 1,004 - 1,010 t/m3,nãmolul activ excedentar are valorimai mici, în jur de 1,001 t/m3, iardupã îngroºare 1,003 t/m3.

Conþinutul de substanþã uscatã,ca ºi umiditatea, variazã foarte mult.Este important, însã, de precizat cã,în cazul depozitãrii nãmolului, estenecesar a avea minimum 35%conþinut de substanþã uscatã.

Dintre caracteristicile chimice sepoate menþiona conþinutul de materiivolatile (V) ºi minerale (M) în sub-stanþã uscatã. Acesta este un criteriude clasificare a nãmolurilor (nãmolorganic pentru care M/V < 1 ºi nãmolanorganic în care M/V > 1), precumºi un criteriu de selecþie a pro-cedeelor de prelucrare, întrucât unnãmol organic este putrescibil ºi seare în vedere, mai întâi, stabilizareasa, mai ales pe cale biologicã (fer-mentare anaerobã, stabilizare aerobã),pe când nãmolul anorganic se prelu-creazã prin procedee fizico-chimice(solidificare, extracþie de compo-nente utile etc.).

Caracteristici geotehniceÎn ultimii ani a existat o preocu-

pare, pe plan internaþional, în ceeace priveºte determinarea experi-mentalã a caracteristicilor geoteh-nice ale nãmolurilor.

Sunt de interes urmãtoarelecaracteristici:

• densitate, densitate specificã;• umiditate, conþinut de materie

uscatã;

• conþinut de materii organice;• granulozitate, limite de plastici-

tate;• contracþia liniarã, umflarea liberã;• permeabilitatea;• compresibilitate - modul de

deformaþie, deformaþie specificã;• rezistenþã la forfecare - para-

metrii rezistenþei la forfecare, coezi-une nedrenatã;

• parametrii optimi de com-pactare.

Din sinteza unor date din litera-turã [2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9] rezultãurmãtoarele caracteristici:

• densitate specificã, ρs = 1,69 -1,88 g/cm3;

• densitate, ρ = 1,07 - 1,16 g/cm3;• limita superioarã de plasticitate,

wL = 100% - 352%;• limita inferioarã de plasticitate,

wP = 49% - 215%;• contracþia liniarã 10%,• umflare liberã 1,11 - 1,275%;• indicele porilor, e = 1,28 - 5,18;• indicele de compresiune, Cc =

0,4 - 1,66;• coeficientul de consolidare secun-

darã, Cs = 0,03 - 0,24;• coeficientul de permeabilitate,

k = 10-7 - 10-11 m/s;• coeficientul de compresibilitate

volumicã, mν = 2 m2/MN;• coeficientul de consolidare, cν =

0,04 - 1 m2/an;• umiditatea optimã de compactare

Proctor, woc = 40% - 53%;• greutate volumicã în stare uscatã

maximã, γdmax = 8 kN/m3;• unghi de frecare internã, φ = 35

- 44,3°;• coeziune, c = 14,5 - 46 kPa;• rezistenþã la forfecare nedre-

natã, su (Vane test) = 136 - 152 kPa.Trebuie precizat faptul cã nãmo-

lurile pe care s-au realizat studiileerau destul de diferite, având variaþiimari de umiditate, consistenþã, com-poziþie etc.

Una dintre concluziile acestorstudii a fost cã depozitarea nãmo-lurilor împreunã cu alte tipuri dedeºeuri solide (hârtie etc.), permiteobþinerea de densitãþi mai mari,rezistenþe la forfecare mãrite ºi com-presibilitãþi reduse. Permeabilitateaamestecurilor a fost, însã, mai maredecât cea a nãmolului singur [3].

Concluzia cercetãrilor realizatede Diliunas et al [8] a fost cã, dupã operioadã de 1 - 2 ani de uscare laaer, nãmolul poate fi utilizat caacoperire la depozitele de deºeuri.Poligonul experimental realizat, carea fost acoperit cu 0,5 m de nãmol, aarãtat cã, în ciuda fisurilor apãrute lasuprafaþa materialului, stabilitateanãmolului împrãºtiat a fost adecvatã.De asemenea, s-a determinat faptulcã, pentru pante de 11° - 16°, grosi-mea de nãmol poate fi de 0,50 m, întimp ce pentru pante mai line de 6° - 10°poate creºte pânã la 1 m.

DETERMINÃRI EXPERIMENTALEPE NÃMOLUL DE LA STAÞIA

DE EPURARE IAªIDate generale

Staþia de epurare a municipiuluiIaºi este printre cele mai mari dinþarã, în prezent ea preluând un debitmediu de 4,2 mc/s. Staþia estedimensionatã pentru un debit totalde 4.200 l/s ºi 8.400 l/s pe timp deploaie.

Linia de tratare a nãmolului estealcãtuitã din:

• Îngroºãtor de nãmol activ înexces;

• Staþie de pompare a nãmoluluiproaspãt;

• Rezervoare de fermentare(metantancuri);

• Platforme (paturi) de uscare anãmolului;

• Gazometre.Nãmolul sedimentat în decan-

toarele primare, atât cel din linia I câtºi cel în exces de la treapta biologicãA de la linia II, sunt pompate spreîngroºãtoarele statice. În acesteîngroºãtoare se reduce umiditateanãmolurilor primare la cca 92% -94%, umiditate potrivitã unei bunefuncþionãri a digestoarelor. Excesulde nãmol, atunci când existã, împre-unã cu apa de nãmol rezultatã dinîngroºare, curg printr-un sistem decanalizare ºi un sistem de pompare,spre intrarea în staþia de epurare.

Având în vedere o funcþionarenormalã a utilajelor ºi instalaþiilor,cantitãþile zilnice de nãmol îngroºat,primar ºi activ în exces, asigurã ali-mentarea digestoarelor cu cantitãþicare sã permitã reducerea standarda substanþelor organice conþinute în



nãmoluri, într-un timp de retenþie de16 - 21 zile (dacã volumele de ali-mentare produse zilnic scad, timpulde retenþie creºte ºi invers).

Dupã fermentarea nãmolurilor îndigestoare, nãmolurile cu un con-þinut mai ridicat de substanþe mine-rale ºi un conþinut mai scãzut desubstanþe organice ajung într-un sis-tem de rezervoare, sistem din caresunt alimentate instalaþiile ºi utilajelede deshidratare a nãmolurilor.

Program experimentalÎn scopul determinãrii caracteris-

ticilor geotehnice utile, în vedereadepozitãrii nãmolurilor ºi þinând contde starea lor, programul experimen-tal a cuprins:

• determinarea umiditãþii prinuscare în etuvã la 60°C ºi la aer;

• determinarea densitãþii speci-fice cu picnometrul;

• determinarea granulozitãtii ºi alimitelor de plasticitate (pentru wL -metoda cu conul);

• determinarea permeabilitãþii, înpermeametrul cu gradient variabil;

• determinarea capacitãþii por-tante cu penetrometrul de buzunar ºia evoluþiei sale în funcþie de umidi-tate;

• determinarea rezistenþei laforfecare nedrenate prin Vane test ºia evoluþiei sale în funcþie de umi-ditate;

• determinarea contracþiei liniareºi a umflãrii libere;

• determinarea caracteristicilor decompresibilitate, în edometru;

• determinarea parametrilor rezis-tenþei la forfecare, în aparatul deforfecare directã.

Umiditatea determinatã prinuscare la etuvã, la 60 °C, este cu-prinsã între 327% (iniþial) ºi 89%(final), faþã de 250% (iniþial), cât s-aobþinut prin uscare la aer.

Limitele de plasticitate obþinuteau fost: wL = 243%, wP = 83,61%,IP = 159,39%. Pentru o umiditate de250% rezultã un indice de consis-tenþã Ic = -0,04.

Umflarea liberã a rezultat de3,4%, iar contracþia liniarã între 66%ºi 77%. Pentru contracþia liniarã s-aprelevat nãmol la o umiditate egalãcu WL ºi s-a fasonat sub forma unuicilindru care s-a pus pe o tavã.

Se mãsoarã lungimeainiþialã a cilindrului. Selasã sã se usuce la aerºi se mãsoarã periodiclungimea. S-a determi-nat, astfel, contracþialiniarã, ca raport pro-centual al lungimiifinale faþã de lungimeainiþialã. În urma deter-minãrii valorilor mediiale rezistenþei la forfe-care în regim nedrenat,determinatã cu Vanetest, a fost realizat ungrafic în funcþie deumiditatea determinatãprin uscare la etuvã(fig. 1).

Valorile maxime aufost de 1,2 N/mm2. Tim-pul de uscare la aer afost de 8 zile (192 h).

În acelaºi mod s-a procedat cuvalorile rezultate din testarea cupenetrometrul de buzunar (fig. 2).Valorile au variat între 1.200 ºi 2.200daN/cm2.

Coeficientul de permeabilitatedeterminat în permeametrul cu nivelvariabil, pe nãmolul în starea sa ini-þialã, a rezultat egal cu 1,4 x 10-4 cm/s.

Valorile parametrilor rezistenþei laforfecare, din încercarea de forfe-care directã, pentru nãmolul înstarea iniþialã, au rezultat extrem descãzute, φ = 4,5°, c = 4 kPa. Au fostaplicate eforturi extrem de mici(10, 20, 30 kPa), deoarece consis-tenþa scãzutã ducea la refulare subsarcini mai mari.

Din încercarea edometricã efec-tuatã pe trepte de pânã la 37,5 kPa,

a rezultat un modul edometric de331 kPa ºi un indice de compresiuneCc = 1,4 (fig. 3).

Faþã de datele gãsite în literaturade specialitate pentru aceºti para-metri se pot constata atât asemã-nãri, cât ºi deosebiri. Acestea dinurmã sunt generate de diferenþelemari între nãmolurile studiate dediferiþi autori (unele pretratatechimic, cu diferite umiditãþi, unelecompactate etc). În general, sepoate considera cã acest materialare un comportament similar cu unpãmânt coeziv organic, fiind carac-terizat prin umiditãþi foarte mari,compresibilitãþi foarte accentuate,rezistenþã la forfecare redusã. Prinuscare la aer se observã o îmbu-nãtãþire a parametrilor, fapt confir-mat ºi de studiul elaborat de Diliunasº.a. (2010) care au gãsit cã, dupã

Fig. 1: Variaþia rezistenþei nedrenate, determinatã prin Vane test,în funcþie de umiditate

Fig. 2: Variaþia capacitãþii portante, determinatã cu penetrometrul debuzunar, în funcþie de umiditate

Fig. 3: Rezultatele încercãrii edometrice pe nãmolul în starea iniþialã



1 - 2 ani, materialul capãtã propri-etãþi care îl pot recomanda pentrurefolosire (de exemplu la acoperireadepozitelor de deºeuri) [8].

Permeabilitatea sa este destul deredusã, dar pe baza contracþieiliniare mari, se poate prevedea ofisurare masivã, care va crea cãipreferenþiale de curgere, deci o va-loare globalã mare a permeabilitãþii.

Parametrii foarte scãzuþi pentrustarea iniþialã a rezistenþei la forfe-care conduc la concluzia cã materi-alul trebuie bine deshidratat înaintede depozitare, altfel pantele la careacesta poate fi stocat vor fi extremde mici.

Compresibilitatea foarte marearatã cã vor exista tasãri mari alematerialului depozitat. Pe mãsurauscãrii, materialul se îmbunãtãþeºtedin punct de vedere al rezistenþei.

CONCLUZIINãmolurile provenite de la staþiile

de epurare a apelor uzate reprezintão problemã serioasã, având învedere cantitãþile tot mai mari gene-rate. În România, dezvoltarea actu-alã ºi modernizarea staþiilor deepurare ne pune în faþa problemeigestionãrii acestor volume impor-tante de nãmoluri. În acest contextse înscrie ºi proiectul „ElaborareaPoliticii Naþionale de gestionare anãmolului de epurare“ proiectfinanþat din fonduri europene, con-dus de Mott Mcdonald ºi în careUTCB este partener. Prezentalucrare a fost elaboratã în cadrulacestui proiect ºi a beneficiat derezultatele ºi datele lui.

Aceastã strategie stabileºte caposibilitãþi pentru nãmoluri:

• pe termen scurt - prevenire /evitare;

• pe termen mediu - minimizare(prin tratare se reduce volumul apeiºi al substanþelor uscate volatile; prinincinerare se reduc elementelesolide), reciclare (aplicare pe terenca fertilizator organic; recuperareacomponentelor valorificabile), recu-perare de energie (combustia);

• pe termen lung - depozitare(eliminare sub formã de „deºeu“).

Cum opþiunea depozitãrii esteacceptatã în continuare pânã în2020, se pune problema proiectãrii

unor depozite care sã preia acestecantitãþi de nãmoluri sau utilizarealor pentru acoperirea unor deºeuriexistente. De asemenea, se pot uti-liza ca material de acoperire sauumpluturã. În acest context, proble-mele specifice sunt:

• o deshidratare ºi/sau tratarecorespunzãtoare a nãmolului, pentrua putea fi transportat, manipulatºi depozitat;

• cunoaºterea parametrilor geo-tehnici ai nãmolurilor depozitate, înscopul evaluãrii stabilitãþii pe termenscurt ºi lung, a tasãrilor, a timpuluide consolidare etc.;

• acolo unde existã deja depunerilichide de nãmoluri se impune otratare in situ sau ex-situ, pentrupunerea lor în siguranþã.

• reutilizarea nãmolurilor în altescopuri (cum ar fi, de exemplu,acoperirea depozitelor de deºeuri).

În cadrul prezentei lucrãri s-arealizat un program experimentalcare sã permitã determinarea unorparametri geotehnici ai nãmolurilor.Astfel, s-au determinat unii para-metri fizici (densitate specificã, umi-ditate, contracþie liniarã), hidraulici(permeabilitatea) ºi mecanici (com-presibilitate, rezistenþã la forfecare).Acest program, care nu este complet(nu au fost determinate carac-teristicile de consolidare mai detaliatsau caracteristicile de compactare,de exemplu), a pus în evidenþã,printre altele, necesitatea uneideshidratãri mai accentuate anãmolurilor în scopul mãririi rezis-tenþei lor (dacã sunt depozitate; încazul reutilizãrii în agriculturã un ast-fel de tratament nu este necesar).De asemenea, se pot amestecanãmolurile cu alte reziduuri solide,menajere sau nu, care sã le confererezistenþe superioare.

S-a pus în evidenþã o îmbunã-tãþire a caracteristicilor mecanice,chiar ºi numai prin uscare la aer, îndepozit. Pentru astfel de amestecuriposibile trebuie realizate programeexperimentale similare, în scopul dea determina caracteristicile materi-alului rezultat.

MULÞUMIRIMulþumim Companiei de Apã

Iaºi, d-lui ing. Doruº, pentru infor-maþiile furnizate ºi sprijinul acordatîn realizarea acestei cercetãri.

BIBLIOGRAFIE1. „Elaborarea politicii naþionale

de gestionare a nãmolurilor de epu-rare. Strategia naþionalã de ges-tionare a nãmolurilor“ (2011);

2. O’KELLY, B.C., SewageSludge to Landfill: some pertinentengineering properties“, Journal ofthe Air & Waste Management Asso-ciation, Jun 2005, pg. 765, (2005);

3. LO, I. M. C., ZHOU, W. W.,LEE, K. M., „Geotechnical charac-terization of dewatered sewagesludge for landfill disposal“, Cana-dian Geotechnical Journal, Oct.2002, pg. 1139 (2002);

4. O’KELLY, B. C., „Consolida-tion properties of dewatered munici-pal sewage sludge“, CanadianGeotechnical Journal, Oct. 2005,pg. 1350, (2005);

5. O’KELLY, B.C., „Geotechnicalproperties of municipal sewagesludge“, Geotechnical and Geologi-cal Engineering, No. 24/2006,pp. 833 - 850, (2006);

6. O’KELLY, B. C., Effect ofbiodegradation on consolidationproperties of dewatered municipalsewage sludge“, Waste manage-ment, No. 8/2008, pp. 1395 - 1405,(2008);

7. ARULRAJAH, A., DISFANI,M. M. et al., „Select chemical andengineering properties of wastewater biosolids“, Waste manage-ment no. 31/2011, pp. 2522 - 2526,(2011);

8. DILIUNAS, J., DUNDULIS, K.et al., „Geotechnical and hydro-chemical properties of sewagesludge“, Bulletin of EngineeringGeology and Environment, no.69/2010, pp. 575 - 582, (2010);

9. KIM, E-H., CHO, J-K., YIM, S.,„Digested sewage sludge solidifica-tion by converter slab for landfillcover“, Chemosphere, no. 59/2005,pp. 387 - 395, (2005);

10. CARASTOIAN, A., „Carac-terizarea nãmolurilor de la staþiile deepurare din punct de vedere geo-tehnic în vederea depozitãrii lor“,Lucrare de disertaþie UTCB, (2012). �


Deficienþe apãrute în exploatarea drumurilorcu straturi din agregate naturale

stabilizate cu cenuºã de termocentralãdr. ing. Bogdan ANDREI - director general PROEX CONSTRUCT SRL, vicepreºedinte ROMCEN

ing. Nicolae POPESCU - ºef Secþie Cazane CET Govora SA, preºedinte ROMCEN ing. Ludovic ZELICI - director tehnic calitate CET Govora SA, vicepreºedinte ROMCEN

Stabilizarea materialelor pentrufundaþii rutiere este o practicã dedatã relativ recentã, extinzându-seîn Europa dupã anii 1960 - 1965,urmând exemplul tehnicilor care seaplicau pe scarã mare în SUA, înscopul optimizãrii performanþelormecanice ºi, implicit, a capacitãþilorportante ºi durabilitãþii în timp aºoselelor.

Sintagma stabilizare implicã oconotaþie de ameliorare a perfor-manþelor mecanice ale materialelor,respectiv ale straturilor „tratate“, fiinddefinitã în STAS 4032/1-90 astfel:stabilizare – tratarea mecanicãsau cu lianþi a pãmântului sauagregatelor naturale utilizate înstraturile rutiere, în scopul mãririicapacitãþii portante ºi a rezis-tenþei în timp a acestora.

În cadrul lucrãrilor de drumuri, întehnologia materialelor locale stabi-lizate, se folosesc atât lianþi nehidra-ulici (tratarea pãmânturilor coezive ºifoarte coezive cu var pentru execuþiastratului de formã din alcãtuireacomplexelor rutiere), cât ºi lianþihidraulici, aparþinând la douã grupedistincte:

• cu prizã rapidã: ciment Portland;• cu prizã lentã: lianþi puzzolanici,

îndeosebi sistemele binare (zgurãgranulatã – activator, cenuºi volantede termocentralã – activator, tufurivulcanice – activator etc).

STAS 4032/1-90 [2] oferã urmã-toarele definiþii:

• liant hidraulic – pulbere mine-ralã care, în amestec cu apa, reac-þioneazã dând produse care seîntãresc în timp.

• liant puzzolanic – material care,în amestec cu un activator, înprezenþa apei capãtã proprietãþihidraulice (include cenuºa de termo-centralã, zgura granulatã de furnal,tuf vulcanic).

• puzzolana – produs natural deorigine vulcanicã, bogat în siliceamorfã ºi aluminã, care în prezenþaapei ºi a varului capãtã proprietãþiliante. Prin extindere: produsul natu-ral sau artificial are proprietãþipuzzolanice. În consecinþã, trebuiereiterat cã noþiunea „liant puz-zolanic“ desemneazã întotdeaunaasociaþia compozitã puzzolana -activator.

CENUªA DE TERMOCENTRALÃ,MATERIAL RUTIER

Cenuºile de termocentralã repre-zintã reziduurile rezultate din ardereacãrbunilor energetici în procesele deobþinere a produselor în cogenerare,provenite, în general, din impuritãþileminerale – sterilul – acestora.

Cenuºile de termocentralã suntcaracterizate ca fiind puzzolane arti-ficiale – rezultate ca produse secun-dare – având o compoziþie chimicãelementarã complexã. Aparþinândclasei puzzolanelor artificiale, elesunt materiale silicioase, lipsite de ocapacitate proprie de întãrire, careconþin însã compuºi (SiO2 + Al2O3 +Fe2O3 >70% ) ce se combinã cuvarul (CaO) – ca activator – înprezenþa apei, la temperaturã ordi-narã ºi dau naºtere unor noi formaþi-uni de hidrocompuºi, greu solubili în

Amploarea fãrã precedent a unor programe de dezvoltare a reþelei de drumuri în þara noastrã necesitãconsumuri de materiale (agregate naturale, lianþi) de multe ori neregenerabile ºi costisitoare, dificil deasigurat din sursele tradiþionale. Soluþiile alternative de înlocuire a agregatelor naturale, a lianþilor, ca vari-ante viabile la tehnologiile clasice, adoptarea ºi dezvoltarea continuã a tehnologiilor de reciclare consti-tuie preocupãri ale cercetãtorilor, proiectanþilor ºi constructorilor din domeniul rutier. Astfel, amestecurilestabilizate alcãtuiesc, cu succes, straturile de fundaþie din structurile rutiere rigide sau atât straturile defundaþie cât ºi straturile de bazã din alcãtuirea structurilor semirigide.

Comparativ cu fundaþiile tradiþionale, netratate, cu grosimi mari, fundaþiile stabilizate, constituite dintr-osuitã de straturi mai subþiri (asize), cu rigiditate considerabil sporitã, asigurã o repartizare mai judicioasãa încãrcãrilor din trafic pentru grosimi globale mai reduse ale structurii rutiere, conform modelului exem-plificat în figura 1, dupã S. Jercan [1].

Fig. 1: Reducerea grosimii structurii rutiere prin folosirea materialelor stabilizate în fundaþie


apã, care manifestã proprietãþi liantelatente.

În majoritatea termocentralelor,cenuºile sunt captate, transportate ºidepozitate pe halde în stare umedã(fig. 2a). Însã, în cazul lucrãrilor destabilizare a pãmânturilor, a agre-gatelor naturale în cadrul structurilorrutiere sau la obþinerea cimenturilorcu adaosuri, a mortarelor ºi betoa-nelor etc., pentru a-i pune în valoarecaracterul puzzolanic, cenuºile secapteazã în stare uscatã, sub formãde pulbere (fig. 2b).

Utilizarea cenuºilor de termocen-tralã în construcþiile rutiere are oistorie de succes de peste 60 de ani.La început, a fost practicatã pescarã extinsã în SUA, în deceniul alpatrulea al secolului XX, apoi,începând din deceniul al cincilea ºiîn Europa de Vest, în principal înFranþa, Belgia, Germania, MareaBritanie.

Nivelul de experienþã ºi vari-etatea aplicaþiilor sunt foarte diferite

de la o þarã la alta, cu o plajã largã autilizãrii, de la lucrãri de terasa-mente, ramblee, rampe la poduri, latratarea pãmânturilor coezive castraturi de formã sau a agregatelornaturale ca straturi de fundaþie ºi debazã din componenþa structurilorrutiere rigide ºi semirigide.

Urmãtoarele douã exemple recentepot fi edificatoare:

În Anglia – Drumul A 52Froghall din Staffordshire a fostrealizat prin înlocuirea vechii struc-turi rutiere, pe grosimea de 40 cm, cuun material nou constituit din agre-gatele granulare (5 - 20 mm) preexis-tente, reciclate cu adãugare de 12%cenuºã volantã, 3% var îndeplinindrolul de liant ºi 27% nisip.

În Franþa – Drumul RN 47 LensLa – Basse din departamentul Pas-de Calais a fost supralãrgit, pelungimea de 7,5 km, utilizându-secirca 50.000 de tone de cenuºãvolantã pentru stabilizarea agre-gatelor naturale din straturile de fun-daþie (stratul superior de fundaþie –28 cm grosime cu 13% cenuºã ºi unstrat de bazã – 22 cm cu 19%cenuºã) [3].

În þara noastrã existã, de aseme-nea, norme care reglementeazã uti-lizarea cenuºii de termocentralã,atât în lucrãrile de terasamente, laumpluturi cât ºi ca valorificare supe-rioarã, la execuþia straturilor din agre-gate naturale stabilizate, cenuºaavând rol de substituent parþial sautotal al cimentului. Implementarea înpracticã a rezultatelor experimentale,a încercãrilor ºi studiilor de laboratornu a atins, însã, un nivel operaþional,rãmânând episodicã ºi doar cucaracter experimental, din cauzainerþiilor autoritãþilor administrative.

De reþinut cã Asociaþia Profesio-nalã a Producãtorilor ºi Utilizatorilorde Cenuºã din România – ROMCENare ca principal obiectiv „promova-rea utilizãrii cenuºilor rezultate dinprocesele de ardere a cãrbunilor(combustibili solizi fosili) în cen-tralele termoelectrice, ca resursereciclabile valoroase pentru industriamaterialelor de construcþii ºi în con-strucþiile rutiere“. În acest sens, SCCET Govora SA, principalul membrufondator al ROMCEN, a certificat

prin SC CEPROCIM SA – CIM-OCP,în conformitate cu EN 450-1 +A1:2007, produsul cenuºã zburã-toare pentru beton Categoria A,N,având drept domeniu de utilizare:adaos tip II pentru beton, mortar ºipastã de ciment.

De asemenea, trebuie menþionatfaptul cã, pentru fabricarea acestuitip de produs (cenuºa), fluxul tehno-logic a fost modificat în scopulobþinerii ºi pãstrãrii unor caracteris-tici constante impuse de organismulde certificare. O prezentare schema-ticã a procesului de producere acenuºii de termocentralã pe fluxtehnologic în cadrul CET Govoraeste redatã în figura 3.

Un alt sortiment de cenuºã, pro-dus ºi livrat cãtre potenþialii utiliza-tori, este cenuºa pentru cimentcare, începând cu anul 2008, a fostlivratã de CET Govora în cantitatede peste 500.000 t. Aproape toateaceste cantitãþi au fost preluate defabricile de ciment, destinaþia lorfiind cea pentru obþinerea unor sorti-mente de cimenturi sau de lianþihidraulici rutieri.

APLICAÞII ALE CENUªII DE TERMO-CENTRALÃ ÎN LUCRÃRI RUTIERE.

DEFICIENÞE APÃRUTE ÎN EXPLOATARE,ÎN CAZUL LIPSEI UNEI COORDONÃRI

TEHNICE DE SPECIALITATEConstrucþiile rutiere sunt lucrãri

care înglobeazã importante cantitãþide materii prime (agregate naturale,lianþi). Acest fapt poate constitui unavantaj pentru consumul de cenuºãde termocentralã, ceea ce ar con-duce, indiscutabil, la obþinerea unoreconomii importante privind costulinvestiþiilor de bazã.

Pe de o parte, costul scãzut alcenuºii în raport cu cel al materi-alelor de umpluturã (pentru lucrãrilede terasamente) sau al cimentului,respectiv al altor tipuri de lianþifolosiþi la realizarea straturilor defundaþie sau de bazã ale structurilorrutiere, iar, pe de altã parte, perfor-manþele mecanice ridicate ºi bunacomportare în exploatare, cât ºiaspectele de mediu, sunt factori decare proiectanþii, constructorii ºiautoritãþile contractante ar trebui sãþinã seama în luarea unor deciziiatunci când este vorba de moder-nizarea sau reabilitarea ºi chiar

Fig. 2: Captarea, transportul ºi depozitareacenuºii de termocentralã.

a – pe cale umedã, b – captare uscatã



execuþia unor lucrãri noi de infra-structurã rutierã.

Pentru transpunerea lor în prac-ticã, un rol important îl au studiileaferente etapei de proiectare, cât ºirigurozitatea urmãririi calitãþii prin per-sonalul implicat în faza de execuþie.

Dacã în ceea ce priveºte studiileaferente etapei de proiectare, ºianume studiul topo cât ºi studiulgeotehnic, acestea furnizeazã datelede intrare necesare elaborãrii corectea unui proiect de drum, abordareaaspectelor care þin de dimensi-onarea structurii rutiere, în strânsãcorelare cu traficul (ca intensitate ºicomponenþã), cu natura ºi calitateamaterialelor, de o manierã adecvatã,

conform normelor de proiectare, fãrãa face concesii de la calitate, consti-tuie premisa unei structuri durabilecu menþinerea unei stãri de viabili-tate prevãzutã în etapa de proiectarepentru perioada de serviciu.

Aplicarea unor tehnologii, dupãexperienþa lucrãrilor realizate în alteþãri cu tradiþie în execuþia drumurilor,fãrã o implicare în cunoaºtereatuturor aspectelor ce pot interveni încazul unor lucrãri complexe, aºacum sunt cele de modernizarea /reabilitarea structurilor rutiere, nureprezintã ºi garanþia succesuluiexecuþiei. Spre exemplificare, urmã-torul caz poate fi edificator:

Pe raza judeþului Vâlcea, laaproximativ 50 km de CET Govora,

s-a încercat realizarea unui tronsonexperimental privind modernizareaunui drum judeþean, care avea dreptparte carosabilã o împietruire.

Elementele geometrice ale trase-ului au fost pãstrate, astfel încât nuau fost necesare exproprieri, iar înprofil transversal drumul prezentaurmãtoarele caracteristici: lãþimeapãrþii carosabile 5,60 m ºi douãacostamente de 0,30 m (fig. 4).

Tronsonul experimental, realizatîn anul 2008, prevedea o ranforsarea structurii existente cu un strat deagregate naturale stabilizate cucenuºã de termocentralã ºi oîmbrãcãminte asfalticã executatãîntr-un singur strat.

Fig. 3: Fluxul tehnologic de producere a cenuºii în CET Govora

Fig. 4: Vedere în profil longitudinala sectorului experimental

Fig. 5: Drum în profil transversalîn rambleu

Fig. 6: Drum în profil transversalmixt



Traseul drumului nu impunea ele-mente de dificultate în etapa deproiectare a modernizãrii, amprizasa fiind generoasã, cu elementelegeometrice ale pãrþii carosabile ºiacostamentele bine definite peaproape întreaga lungime. Declivi-tãþile erau mici, drumul era în majori-tatea sa în rambleu (fig. 5), însãexistau ºi câteva porþiuni cu profiltransversal mixt (fig. 6), fiind pre-vãzute, de asemenea, ºanþuri pentrupreluarea ºi evacuarea apelor prove-nite din precipitaþii.

În ceea ce priveºte dimensiona-rea unei structuri rutiere cu straturidin agregate naturale stabilizate culianþi (puzzolanici) existã standardeºi normative care reglementeazã:elementele geometrice, condiþiiletehnice de calitate, procedeul depunere în operã, urmãrirea ºi con-trolul calitãþii, recepþia lucrãrii.

În cadrul execuþiei tronsonuluiexperimental, dupã o pregãtire înprealabil a stratului suport (fundaþia),amestecul de agregate naturale sta-bilizate cu cenuºã de termocentralãactivatã, realizat într-o staþie debetoane, ºi care urma sã aibã rolulde strat de bazã în viitoarea struc-turã rutierã modernizatã, a fosttransportat cu autobasculanta ºirãspândit pe lãþimea pãrþii caro-sabile, în „cordoane“ (fig. 7).

A urmat o profilare a materialuluicu ajutorul unui autogreder, reali-zându-se astfel ºi o mai bunã omo-genizare a amestecului (fig. 8).

O ultimã operaþie, înaintea aºter-nerii stratului de îmbrãcãminte asfal-tic de 4 cm, a fost compactarea peîntreaga platformã a drumului (fig. 9).

În scopul edificãrii comportãrii întimp a tronsonului experimental, înurma unei solicitãri cãtre ConsiliulJudeþean Vâlcea, a fost realizatã, înluna mai 2012, o investigaþie vizualã,care a urmãrit starea actualã a dru-mului, fiind prelevate, totodatã, ºi câtevacarote din stratul de îmbrãcãminte

asfaltic ºi stratul de bazã din agre-gate naturale stabilizate cu cenuºãde termocentralã. Astfel, a fost pusãîn evidenþã apariþia, într-un timpfoarte scurt de la darea în exploatarea drumului nou modernizat, a uneiserii de degradãri specifice acestortipuri de structuri (fig. 10).

Fig. 7: Rãspândirea amestecului de agregatestabilizate cu cenuºã

Fig. 8: Aºternerea stratului din agregatestabilizate cu cenuºã

Fig. 9: Compactarea stratului din agregatestabilizate cu cenuºã

Fig. 10: Degradãri ale pãrþii carosabile – mai 2012



Carotele extrase au putut pune înevidenþã urmãtoarele:

• o grosime a stratului deîmbrãcãminte asfaltic de 4 cm.

• grosimea stratului de balast sta-bilizat (care a putut fi extras) deaprox. 5 cm (fig. 11).

• grosimea straturilor, îmbrãcãmin-tea asfalticã ºi stratul de bazã al noiistructuri rutiere, 14 - 16 cm (fig. 12).

Din grosimea de 10 - 12 cm astratului de bazã din balast stabilizatcu cenuºã de termocentralã acti-vatã, doar cca 5 cm au putut fiextraºi în urma carotãrii, restul dematerial dezintegrându-se, din cau-za unei matrici liante slabe. Mai mult,la marginea acostamentului, într-osecþiune, a putut fi pusã în evidenþãprezenþa materialului neconsolidat(cenuºã de termocentralã ºi balastneliat) (fig. 13).

CONCLUZIIApariþia prematurã a degradã-

rilor, varietatea ºi frecvenþa lor peîntreg tonsonul experimental pot fi

puse pe seama unor erori de pro-iectare ºi/sau execuþie.

Astfel:• Grosimea insuficientã a stratului

din agregate naturale stabilizate cucenuºã de termocentralã, precizând,aici, cã o grosime minimã construc-tivã în cazul modernizãrilor sau alreabilitãrilor pentru astfel de lucrãrieste de 18 cm.

• O dimensionare a structurii rutierepe baza normelor în vigoare.

• Calitatea cenuºii de termocen-tralã (granulometrie, indicele fizic deactivitate), tipul acesteia (de electro-filtru sau de haldã).

• Compoziþia amestecului stabi-lizat (procentul de cenuºã ºi de acti-vator ºi calitatea acestuia, procentulde agregat natural, curba granulo-metricã a amestecului uscat), umidi-tatea amestecului în timpul execuþiei.

• Grosimea stratului aºternutdupã compactare.

• Realizarea gradului de com-pactare (identificarea de material

neconsolidat pune sub semnulîntrebãrii: cantitatea de activator,apã pentru hidratare, realizarea uneicompactãri eficiente).

• Calitatea stratului de îmbrã-cãminte asfalticã (prezenþa agre-gatelor friabile, alterate ºi nu întotalitate ca piatra concasatã), fãrã aconsidera epuizate totalitatea aspec-telor care ar fi putut conduce laapariþia acestor degradãri (nu a exis-tat o analizã pe baza proiectuluitehnic ºi documentelor de execuþie),explicã într-o manierã logicã degra-darea apãrutã la suprafaþa stratuluide îmbrãcãminte.

În contextul celor prezentatepânã acum, ROMCEN susþine pro-movarea utilizãrii cenuºii de termo-centralã în lucrãri de infrastructurã(la umpluturi în ramblee, ca adaos înbetoane, drept componentã a lian-þilor puzzolanici alãturi de un activa-tor bazic). Totodatã, atragem atenþiacã folosirea neraþionalã, fãrã a aveala bazã exigenþele ce rezidã dinnormele tehnice de proiectare, exe-cuþie ºi control al calitãþii poate con-duce la nereuºitã în aplicareatehnologiilor specifice lucrãrilor rutiereºi la compromiterea ideii de utilizarea unui material folosit pe scarã largãîn alte þãri ºi practic, abandonat înRomânia.

BIBLIOGRAFIE[1] JERCAN S.: „Suprstructura ºi

întreþinerea drumurilor“. Ed. Didac-ticã ºi Pedagogicã, 1980;

[2] STAS 4032/1-90: „Lucrãri dedrumuri. Terminologie“;

[3] ANDREI B., POPESCU N.,ZELICI L.: „ROMCEN – o iniþiativãpentru dezvoltare durabilã“. RevistaDrumuri. Poduri. Ed. Media DrumuriPoduri România, 2012. �Fig. 13: Aspectul stratului stabilizat sub îmbrãcãmintea asfalticã

Fig. 11: Stratul asfaltic ºi cel de balast stabilizat Fig. 12: Grosimea straturilor (îmbrãcãminte/strat de bazã) noii structuri rutiere



Anul acesta IEAS aduce în prim-plan un concept inovativ ºi de mare actualitate pentru România, concept carepune accentul pe valorificarea resurselor firmelor din industrie ºi pe promovarea produselor ºi serviciilor smartpentru oraºe – Smart City. Smart City la IEAS reprezintã: Energie Inteligentã, Clãdiri Inteligente, TehnologiiInteligente, Transport Inteligent, Sisteme de securitate inteligente.

IEAS, International Electric&Automation Show, eveniment care are loc în fiecare an la Bucureºti, la PalatulParlamentului, a ajuns anul acesta la ediþia cu numãrul 11. Evenimentul IEAS reuneºte, timp de 4 zile, companiile dereferinþã din industrie, instituþiile de profil, reprezentanþi ai autoritãþilor locale, ministerelor, precum ºi numeroºireprezentanþi ai industriilor vizate. IEAS este un eveniment „business to business”, un eveniment tehnic, ce îmbinãelemente de show cu acþiuni de matchmaking ºi business networking.

Industria este într-o continuã miºcare ºi dezvoltare, acest lucru putând fi observat în prezent pe toate pieþele, fiecã vorbim despre proiecte aflate în derulare sau proiecte noi. Numeroase companii de echipamente electrice,automatizãri sau furnizoare de energie electricã au înþeles importanþa deosebitã a prezenþei lor în cadrul eveni-mentelor specializate.

2015 a adus o piaþa mult mai dinamicã, cu reveniri ale expozanþilor din anii anteriori, dar ºi firme noi care au alessã fie prezente anul acesta la IEAS. Peste 15% din numãrul participanþilor este reprezentat de companii din strãinã-tate, din þari precum Bulgaria, Germania, Italia, Polonia, Spania, Ungaria ºi Turcia. În cele 3 sãli de expunere vor fiprezente aproximativ 95 de companii ºi se aºteaptã 4.000 de vizitatori pe perioada desfãºurãrii evenimentului.

Anul acesta, IEAS aduce în prim-plan un concept inovativ ºi de mare actualitate pentru România – Smart City.Smart City la IEAS vizeazã urmãtoarele teme principale: Energie Inteligentã, Clãdiri Inteligente, TehnologiiInteligente, Transport Inteligent, Sisteme de securitate inteligente.

În cadrul evenimentului vor avea loc o serie de work-shop-uri, menite sã aducã un plus de dinamism conferin-þelor tradiþionale. Peste 10 companii din domeniu vorsusþine workshop-uri pe teme extinse, de la casãinteligentã ºi device-uri smart pânã la transformatoareindustriale. Acestea vor avea loc într-un spaþiu specialamenajat în sala I.C.Brãtianu, cu o capacitate de 50 delocuri pentru public.

Elementele de show din acest an, de care se vorbucura toþi participanþii la IEAS, vor fi din aria produselorsmart – cititoare smart de cãrþi de vizitã, modalitãþi deacces smart, info-touch-uri, aplicaþii smart, zona derelaxare specialã ºi multe alte surprize.

IEAS 2015 se va desfãºura sub sloganul „SmartEvent in a Smart City” ºi va fi evenimentul anului dedicattehnologiilor ºi industriei. IEAS rãmane partenerul deîncredere pentru toþi cei care activeazã în industria deechipamente electrice ºi automatizãri.

Accesul la eveniment se face dinspre Calea 13 Septembrie, intrarea în Palatul Parlamentului fiind E1/B3.Atât parcarea cât ºi accesul la eveniment sunt gratuite.

Programul de vizitare este:08 -10 septembrie – 10:00 – 18:00 11 septembrie – 10:00 – 16:00

Vã aºteptãm la IEAS 2015!

DK EXPO - Str. Slt. Virgil Stoianovici, Nr. 4, Sect. 1, BucureºtiTelefon / Fax: 021 231 27 36 / 021 231 91 84

E-mail: [email protected] / www.ieas.ro

„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se

distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai impor-

tante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabri-

caþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale,

instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de

investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de

investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale,

Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a

României etc.) aflate în baza noastrã de date.

În fiecare numãr al revistei sunt

publicate: prezentãri de materiale ºi

tehnologii noi, studii tehnice de

specialitate pe diverse teme, intervi-

uri, comentarii ºi anchete având ca

temã problemele cu care se con-

fruntã societãþile implicate în

aceastã activitate, reportaje de la

evenimentele legate de activitatea

de construcþii, prezentãri de firme,

informaþii de la patronate ºi asoci-

aþiile profesionale, sfaturi econom-

ice ºi juridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acest

mod, un schimb de informaþii ºi opinii

cât mai complet între toþi cei implicaþi

în activitatea de construcþii.

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Dan Dubinãprof. univ. dr. ing. Florea Dinuprof. univ. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Loretta Bataliprof. univ. dr. ing. Paulicã Rãileanuprof. univ. dr. ing. Marin Marining. Victor Bejenariudr. ing. Victor Dumitrescudr. ing. Felician Eduard Ioan Hannconf. dr. ing. Ioan Petrandr. ing. Marian Badiuconf. dr. ing. Doina Iofceadr. ing. Bogdan Andrei

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82Fax: 031.405.53.83Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

Caracteristici:� Tiraj: 5.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

�� 11 numere - 150,00 lei + 36 lei (TVA) = 186 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã �� persoanã juridicã ��Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (ordin de platã) nr. ..............................................................................................................................................în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi,împreunã cu copia chitanþei (ordinului) de platã a abonamentului,prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la [email protected] prin poºtã la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“,013935 – Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RC August 2015 – pdf

Documents

Transcript of RC August 2015 – pdf