RĂZBOIUL

DE INDEPENDENŢĂ A ROMÂNIEI

(1877 – 1878)

RĂZBOIUL

DE INDEPENDENŢĂ A ROMÂNIEI

(1877 – 1878)

CUPRINS

• Premisele proclamării independenţei României• Desfăşurarea războiului de independenţă• Tratatele de pace• Urmările războiului de independenţă• Aplicaţii• Bibliografie

PREMISELE INDEPENDENŢEI

ROMÂNIEI

PREMISEINTERNE

PREMISE EXTERNE

1 2 1 2 3

PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

- PREMISE INTERNE -

1.România se comporta ca

un stat independent: Încheia tratate

comerciale în nume propriu;

Desfăşura unele demersuri diplomatice în nume propriu.

PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

- PREMISE INTERNE -2. Dorinţacvasiunanimă a societăţiiromâneşti dedobândire aindependenţeistatale.

PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

- PREMISE EXTERNE -

1.Răscoalele antiotomane desfăşurate în Balcani ( Bosnia-Herţegovina, Bulgaria şi Serbia-Muntenegru) în anii 1875-1876

PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

- PREMISE EXTERNE -

2.Pregătirile Rusiei pentru un nou război cu Turcia

PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI

- PREMISE EXTERNE -

3.Problemele cu care se confrunta Imperiul Otoman

din cauza mişcării “Junilor Turci”.

CUPRINS

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -

În septembrie 1876, odelegaţie română sedeplasează la Livadia,în vederea încheieriiunei convneţii

militarecu partea rusă.

LIVADIA, PALATUL IMPERIAL

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -

La 4 aprilie 1877 s-a încheiat convenţia militară româno-rusă.

La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, iar trupele ruseşti pătrund pe teritoriul românesc.

CAROL I

ALEXANDRU II

Turcia ripostează, bombardând malul românesc al Dunării.

La 26 aprilie1877, armata română răspunde tirurilor de artilerie turceşti, bombardând Vidinul, de la Calafat.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -

CALAFAT - 1877

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -

“Asta-i muzica ce-mi place!”

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI - Interpelat în

Camera Deputaţilor, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a rostit, la 9 mai 1877, Declaraţia de Independenţă a României.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI -

Mihail Kogălniceanu –

“Declaraţia de Independenţă”

“Suntem independenţi,

suntem naţiune de sine

stătătoare!”

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- ETAPELE RĂZBOIULUI -

Etapa a II

-aEtapa I

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- ETAPA I -

În prima etapă (iunie – august 1877), armata română a desfăşurat operaţii auxiliare, în sprijinul armatei ruseşti:a)susţinerea trecerii trupelor ruseşti pe malul drept al Dunării.

b) Flotila românească a contribuit la distrugerea flotei turceşti care patrula pe Dunăre.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- ETAPA I -

NAVA “RÂNDUNICA”

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- ETAPA I -

c) Preluarea unor puncte cucerite de armata rusă (cetatea Nicopole), pentru a înlesni manevrele militare ale acesteia.

CETATEA NICOPOLE

Până în luna iulie 1877, evoluţia armatei ruseşti pe frontul din Balcani este încununată de succese.

Situaţia se schimbă, după cele două asalturi asupra Plevnei (8 şi 19 iulie),respinse de turci.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- ETAPA I -

Marele duce Nicolae (fratele ţarului Alexandru al II-lea) solicită intervenţia armatei române pe frontul din Balcani.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

- ETAPA I -

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a -

În urma solicitărilor imperioase ale Rusiei, principele Carol I decide trecerea trupelor române la sud de Dunăre.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a -

Al treilea asalt asupra Plevnei, realizat de trupele româno-ruse, s-a declanşat la 30 august 1877.

Trupele române cuceresc reduta Griviţa I.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a -

Se decide asedierea Plevnei. Luptele continuă.

La 9 noiembrie

armatele române cuceresc Rahova.

După un îndelungat asediu, la 28 noiembrie, Plevna capitulează.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a -

După căderea Plevnei armatele româno- ruse se despart. Armata rusă porneşte spre Constantinopol.

Armatei române îi revine misiunea de a ataca cetăţile Vidin şi Belogradcik.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a -

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a -

La 12 ianuarie 1878 s-a desfăşurat una din crâncenele bătălii date pentru cucerirea Vidinului: bătălia de la Smârdan.

DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ- ETAPA a II-a -

Epuizarea trupelor otomane a determinat solicitarea încheierii armistiţiului de la Kazanlîk, la 23 ianuarie 1878.

CUPRINS

TRATATELE DE PACE- SAN STEFANO -

La 19 februarie 1878 s-a încheiat tratatul de la San Stefano, prin care se marca sfârşitul războiului româno-ruso-turc.

TRATATELE DE PACE- SAN STEFANO -

Negocierile s-au purtat doar între partea rusă, respectiv cea otomană.

Românii nu au fost chemaţi să participe la tratative.

Situaţia favorabilă, pe care şi-a creat-o Rusia, prin aceste negocieri, a stârnit nemulţumirea altor puteri, care nu au recunoscut tratatul de la San Stefano.

TRATATELE DE PACE- SAN STEFANO -

TRATATELE DE PACE- BERLIN -

Congresul de la Berlin s-a desfăşurat între 1 iunie – 1 iulie 1878. Pentru România, hotărârile luate prin tratatul de la Berlin au fost mai dezavantajoase decât cele de la San Stefano.

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1878 1918 1945

pierderi umane

ani

URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

1. Pierderi umane (morţi şi răniţi)relativ semnificative, ridicate la efectivul de aproximativ 10000 de persoane.

URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

2.Între 1878 – 1880 are loc recunoaşterea internaţională a independenţei româneşti.

1878

1879

1880

ITALIA

RUSIA

TURCIA

AUSTRIA

GERMANIA

FRANŢA

ANGLIA

URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

3.În anul 1881 România îşi ia titlul de regat, urmând să joace un rol important în lumea balcanică.

4.Ca urmare a deteriorării relaţiilor cu Rusia, România aderă în anul 1883 la Tripla Alianţă.

URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

CUPRINS

APLICAŢII

TexteHărţiExerciţiiRebus

CONVENŢIA ROMÂNO – RUSĂ(fragmente) 4 aprilie 1877

1. [...] Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuinţele armatei ruse, de transportul său, precum şi pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad anturalmente în sarcina Guvernului Imperial.

2. [...] Guvernul Majestăţii Sale, Imperatorul tuturor Rusiilor se obligă a menţine şi a se face a se respecta drepturile politice ale Statului Român, astfel cum rezultă din legile interioare şi tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a României.

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢǍ(fragmente) 9 mai 1877

“[…] În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem ? Suntem independenţi : suntem naţiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător .

[…] Aşa dară, d-lor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentaţiunei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi indepenentă […]. Noi trebuie să dovedim că avem conştiinţa misiunei noastre, trebuie să dovedim că suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să păstrăm această ţară şi drepturie ei pentru copiii noştri şi această misiune în momentele de faţă este încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la hotare.”

TELEGRAMA MARELUI DUCE NICOLAE19 iulie 1877

“Turcii, îngrămădind cele mai mari mase la Plevna, ne nimicesc. Rog să faci fusiune, demonstraţiune şi, dacă-i posibil, trecerea Dunării cu armata după cum doreşti să faci. Între Jiu şi Corabia această emonstraţiune este indispensabilă pentru a uşura mişcările mele.

Nicolae” Primită marţi 19 / 31 iulie 1877, orele 9

seara Poiana.

TRATATUL DE PACE DE LA SAN STEFANO19 februarie 1878

Prevederi privind statul român 1. România este nevoită să cedeze

Rusiei sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail, Bolgrad);

2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României: Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor;

3. Se recunoaşte independenţa României.

TRATATUL DE PACE DE LA BERLIN1 iulie 1878

Prevederi privind statul român 1. România este nevoită să cedeze Rusiei sudul

Basarabiei ( Cahul, Ismail, Bolgrad); 2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României:

Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor; 3. Se recunoaşte în mod condiţionat independenţa

României. Condiţii: Modificarea articolului 7 din Constituţie, cu privire

la acordarea cetăţeniei române; Preluarea de către statul român a consecinţelor

falimentării trustului Strousberg.

HĂRŢI

HĂRŢI

Belogradcik

N P R V

HĂRŢI

HĂRŢI

HĂRŢI

INSULA ŞERPILOR

EXERCIŢII

Citiţi telegrama trimisă de marele duceNicolae lui Carol I, la 19 iulie 1877.

Identificaţi situaţia armatei ruse în momentul în care a fost trimisă telegrama.

Enunţaţi un motiv al refuzului Rusiei de a accepta de la început colaborarea cu armata română, în Balcani.

REBUS

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

2

3

4

5

6

VERTICAL5. Cea mai puternică fortificaţie din Balcani.

ORIZONTAL1. Cetate preluată de români de la ruşi, pentru a le uşura operaţiile militare.

2. Capitală în care s- desfăşurat congresul care a finalizat războiul.3. Tactică utilizată pentru cucerirea Plevnei.4. Redută cucerită de armata română.5. Numele generalului turc învins la Plevna.6. Localitate aproape de Vidin, luată cu asalt de armata română.

BIBLIOGRAFIE

1.BERINDEI, DAN – Cucerirea independenţei,Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977

2.www.wikipedia.org/Războiul_de_ Independenţă_al-României

3.www.worldatlas.com