CONVORBIRI LITERARE.

ANUL XI.1 ApriIie 1877 1 Martie 1878.

Redactor : Tacob "s(egrwiTi.

1878.T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.

..

i,

Ow,

www.dacoromanica.ro

Arml XL No. 3. 1 Iunie 1877.

CONITORBIRI LITERARE.

Apare la 1 a fie carel luni.

SCRISORI.SCR,SOAREA. ilL

Scriitorii strialimbci se impart in trei ca-tegorii : IntAia este acea a latinizatorilor sanpedantilor, cum 6i numete Alecsandri. Pa-ternici inteo vreme, and domneau fitrit mar-ginire asupra colilor, ei astAzi scad din cein ce mai mult la numr.mai remas privesc cu ochii plini de lacrimila risipa clAdirii lor, risipA ce nu mai potimpiedica. Cei de pe urmA representanti, im-presurati din toate partile, s'au intarit ca intr'ocetatue in Societatea Academia de undo semai aparA pe at le este en putintl. Dictio-narul academic este suprema ince/Tare de a'Astra prestigiul ce avusese qi tocmai acestale di lovirea de moarte, aci prin adunareala un loc a tuturor deantatelor lor cnvintei ziceri ridiculul a eit la luminit cu atAtastrAlucire, inat chiar ucenicii lor eel maisimpatici se feresc acum de d6nii.

Categoria a doua se compune din germa-nizatori Acetia, nerepresentati in Romlnia,ci nnmai in Austria, se deosebesc de cei intitiprin aceea c strici limba numai de nevoie,

nu din principin. Fland inv6tAture1e lor inin col1 nemteti de la vgrsta cea mai fra-geda, ei ii insuesc modul nemtesc de gAn-dire 1 in acesta scriu i grAesc romanete.La ei se vede un fenomen foarte curios: dn-mani de moarte ai germanismului de a cArniaintindere pintre Romani tremua ca de ceamai mare primejdie ce amenintA nationalitateanoastrA, tocmai ei sunt acei ce-1 introdnc, farAvoc, in multimea poporalui. Chipul lucrAriilor este aceasta : Ei ieu frasa nemteasa ischimbl fie care cuvnt en until ronagnesc ;dar necunosand limba lor, parte ieu cuviutelatine neintrebuintate i necunoscute de popor,parte alcAtuesc cuvinte intortochiate care aud 3 scop de a reproduce intoemai pe cele nem-teti, dar firete nu deteaptI in mintea Ro-mAnului nici o idee limpede. Cuvintele sunAciudat i frasa intrea0, in constructia eistrains, i mai ciudat

Pe ling numeroasele exemple despre a-aceasta ce ne di d. T. Maiorescu in criticasa Limba romanit in jurnalele din Austria")mai adaog cite-va lute din limba lor jar!.

D-nnl S. C. pornete un proces la tri-) V. Crit ce, pag 8.

11

Putinii

:

and.

-

etti au

www.dacoromanica.ro

78 sausora.

bunalul din Arad contra d-lui D. S. i. ziceintre altele in petitiunea sa :

7, me rog de onoratul tribunale comi-tatense, ea sti binevoeascA a enuncia:

CA jumtate din averile notate intru carteafund. pentru Paulisiu la Nr. 132 pe basadreptului de succesiune este proprietatea measi ca incatul D: S: este deobligat a preda7

aceastA jumetate din lasamntul moplui meuM. S. in poscsiunca mea 7i ca incatul e de-obligat a-mi solvi in decurs de 15 zile subgreument de eseculiime spesele spetificandin decursul procesului, reservndu-mi dreptuld'a cerca desdaunare pentru fruptele folositepe nedrept din aceastA juratate.

D-nul T. D. cliamb, in judecata pe d. F.R. inaintea tribunalnlui de Radna 1 zice in-tre altele in petitiunea sa.

Deloraful a conto pretcnsiunii a fost k-eret mai multe cAte toate li la 1 Ianuariede est timp 7i-a formulat conta sa aneesAad sub B. in suma de fl. 188 v. a. darnrestul n'a solvit in mania nzai multor pro-yawl, amicabile neci creditorelui, neci cesa-tariului, neci mie celui ce in puterca deci-sului de sub C. sum curatorul de secuestrual bunurior socrului meu I. C. care actu-alminte se aflA sub cercetare la comisariatulreg. din Seghedin.

Compaand limba juridica romanti dinAustria, eu acea din Romania, se gasete vreo asenAnare ? Socotese a cei mai multi ju-riti de la noi nici vor intelege ceea ce secere prin petitiile eitate.

Ins . de latirea acestei a dona elase nu a-vem a ne teme, ad limba ei e mult preastrAinft poporului roman pentru a strabate

vre odata pan la el ; ea nu se intemeiaa penici un principiu ea acea a latinizatorilorpentru a putea fi sprijinita in teorie i an-torii inqii au dorinta de a schimla chipul lorde a scrie. 0 indreptare se poate ehiar yeade eati-va ani incoace 1 va fi tot mai sim-titoare, cu at vor inflorl institutele romaneqtide inv6tamnt in Austria i Cu at Ro-manii de acolo vor intra in a atingere maideasa i mai intima cu Romanii de dincoace deCarpa ti.

Categoria a treia cea mai numeroasa tii maiprimejdioasa se compune din acei ce vom numifrantuzitii. Istoria lor incepe pe la anii 184546 and un num& de tineri creseuti in Parisse intoarser6 in patrie. Inantati de strain-area eivilisatiei franceze pe care o vauser6de aproape, uimiti de deosebirea cea maredintre patria lor i. tara in care petrecuseun timp gat de indelangat, plini de enta-siasm i Cu inimi tinere i lesne erezetoare,ei incepur6 deindata a lucra la reformareasocietatii nciastre. Aeeasta activitate a loravii cea intai urmare practia in annl 1848,cancl, plini de incredere in principiele ce sup-seser6 in colile 1 societatea francea, se ma-galia cu speranta a vor put intoeml taranoasta dupa chipul i. asemgnarea acelui po-por mare, viteaz, generos riii luminat cu careavem 9 departata inrudire prin comuna noastraorigine i prin oare care foarte Mine i foartemid asem6nari de earacter. Luerarea acestortineri entusiati avt urmiiri i bune i rele pecare le simtim mai mult acum deat atanei icare se vor judeca eu mai mare dreptate i. ne-partinire Ana det generatiile viitoare. In pH-vinta limbei, de care singua mi-am propussa vorbese aid, se poate spune a la ineeput

www.dacoromanica.ro

SCRISORT. 79

acei din tineri ce aveau menirea de a deven1antori, au facut mural bine. Mai moderatiin aceastA privintA, decAt in privinta politicai sociall, ei an desv61it limba romlneasel pecalea apucata de scrlitorii buni cc am avutla inceputul veaculai nostra, mai cu samit dela 1821 incoace. Cu inceperea reformelors'au infiat i un num& mare de cuvinte luatedin limba franced, dar mai toate trebuitoarei folositoare : ei scriu romitnete ap de ca-rat, incitt ori ce scriere a lor ne place i neatrage pe nesimtite. De signr el tot ap arfi urmat mersnl i. propiirea limbei, dacAdeodata, cam de la proclamarea unirii prin-cipatelor, nn ne-ar fi apucat pe toti o ame-eala i, cuprini ca de nn v6rtej,nu am fi incepnt a sfadma cu o graba, i orAtIcire nepreceputa tot ce ne remAsese dintrecuf, binele ca i r6n1. Cann acestei micArioarbe trebne O. fie creterea strMna ce amapucat a da celui mai mare num& al copiilornotri. Cn introducerea deplinei egalititti dedreptnri, copii din toate clasele sociale se tri-mitean de mici in Paris, unde instrainati detall, de OHO, disfacuti de toate amintirilenationale, i atrai de acel popor francez care,Ca nici in altul, are meteugul de a plitc6i de a contopl elemente stdine in sinnl sea,se departan fad voe de legatnrele patrieii se intorcean straini in mijlocul popornluilor. Plecati de mici ca RomAni bani, ei se in-torceau maH ca rei Franceji.

In tad insit reformele incepute Ci sileaumai pe toti sa intro in viata publid pentrncare cunotinta limbei romAneti era neapa-rata,. In saloane, in corespondenta i in convor-biri private limba franced se introdusese,dar in viata publica aceasta era cu neputibta.

Deci, in graba de a se arCta, de a ajunge,de a eltiga, de a straluel, ei nu mai aveannici timp, nici placere de a se mind intrninv6tarea limbei pArinteti i astfel parte denevoie, parte din uprintA, ei vorbirC i seri-sere romlnete ap cum le venea mai inda-mAng, adica cu constructia franeeta i en cu-vinte franceze. Nici macar nn-i Wean os-teneala de a inlocul in frasele lor zicereastrAina ea nna romtineascA, precum se incearcaa face RomInii din Austria, ci pnnean inpripA pe cea franceza fill% mai multI cerce-tare. Legi none impunCnda-se poporului engramada, textul acelor legi ne infatijeaza oicoana credincioasa a limbei lor. Pe langaaceasta, viata noastr politica, ap precumne-a facut-o institutiile de astNzi, aducCnd ensine inmultirea colilor, parlamentarismul eneuvCataxile sale, intinderea jurnalismului, ateatralui, in toate aceste se vede o neingri-jire i o necunotinta a limbei cu ant maimare, cm cat pripa lucrarii nici le mailasa nn timp de cugetare cAt de mic. Aceicare nu inv6tase la coala strAina trebni .rA sa nrmeze pilda lor, parte de nevoie,preenm advocatii, judecAtorii, impnicinaii itoatA gloata micilor fanctionari chemati de apnne in lucrare nAmolul de legi none ce cit-zuse pe capul lor, parte de raine ca O. nu fieinvinovAtiti el snit oameni incu1i iChiar bCtranii, cuprini de frignrile ce ban-tnean intreaga noastrA societate, alergau or-bi inainte in aceasta goana obteascA ; bace e mai malt autori i poeti buni care odi-nioad incAntase poporal romInese cu scrie-rile lor, se grabeau in editii none 2.-i ase-.mCna limba dupA moda ci stricau astfel eao manli hulitoare frumuseta limbei cu care

neinteleask

ruginiti.

www.dacoromanica.ro

80 SCRISORT.

deteptase pintre Rom Ini simtirea nationali-cIte-va zeci de ani mai inainte. D-nii

G. Sion, C. Boliac 1 multi altii, pintre careresar mai en saml Bolintineanu 1 Eliad nedau cele mai lamurite pilde despre aceasta.

scrlitori din 1848, putini la numgr,intre care mai cu saml V. .Alecsandri, eicare incepnse micarea reformelor stittean a-cum uimiti in fata faptelor ce se petreceauinaintea ochilor lor. Dupg oare care incer-dri de a opri puhoiul prin bane sfltuiri, Sallprin lugri in ris, vgz6nd cl reman nebggatiin. sama, ei se retrasese plini de mIhniredin micarea generall. Poporul alnneca neo-prit pe acest povirni primejdios pentru in-dividualitatea sa, dud deodatI marimea rga-lui pare a fi proclus cleteptarea : Bunul simtso arIta, din non, mai intai sfiicios, apoi cutot mai mult curaj pe fie care zi ce merge.Dar en ce dumani, cIt de puternici 1 dtde numeroi are sI se lupte! Cu mai intreagaadunare a legiuirilor, cu tot aparatul regula-mentelor de administratie, cu scriitorii jur-nalelor politico-literare cu cei mai multioameni politici i, ce e mai primejdios, cuun foarte insemnat num& de invgtatori i

InsI isbIndI nu poate fi indoelnid.Limba nu poate fi scoasI cu meteugire ingprgsnicie din calea ei fireascit, cAci, dacIRomInii au pierdut alte tradipi ale lor prinintamplIrile istorice, limba a remas deapurnreavie 1 statornicI; ea nu a fost pierduthreggsitg,, ci a urmat drumul ei incet i regulat.Literatura popularI ce acum se adunI ne ditdcspre aceasta cea mai bung dovadl 1 estecel mai pnternic sprijin al bunilor scriitori.De altmintrelca ceca ce m mIngle este eg,prin restimpuri asemgnate an trecut i alte

411R

popoare. Pe la sfiritul veacului al 17 multiantori ingleji, uimiti de strIlucirea literatureifranceze care atunci ajunsese, in privinta for-mei, la culmea frumusetei, i atrai de inrin-rirea politid 1 sociall a Franciei asupra po-porului inglez, cgzurg in acela pdcat, deqinu intr'un grad aa de intins. In Germaniaasemene este tiut cum frnmoasa limbl a luiLuther fusese schimositI i prin latinizari ne-sfirite ale pedantilor i mai cu samI prininriurirea scriitorilor ce urmau cu atrnarepe literatii franceji, pnit ce un mare critici un insemnat num6r de anted geniali ar6-tare poporulai lor calea cea adevgratI. Lanoi, dei epoca oamenilor de geniu poate nua venit ItncIt, totu rgul pare a fi ajuns laculme. Trebue sa mai dovedesc aceasta cuexemple ? N'a avea dead a lua in manI maiori ce carte noug, mai ori ce num& de-jur-nal din cele ce apar pe fie care zi; n'a aveadecIt a cita od care cuvgnt limit in corpn-rile legiuitoare san inaintea vre unui tribu-nal. Cu alt prilej, sant acum zece ani, am mailuat in .ris aceastl stdinomanie introdnd inlimba noastrI (v. Gramaticale in Copii de penaturg, pag. 200), astIzi m marginesc la cgte-va exemple speciale, luate din jurnale cu to-tul none i din discursuri flcute de cur6nd debarbati politici cunoscuti :

In Fulgerul din 23 lan. 1877 se cetete:In Mesopotomia a isbucnit cholera, ra-

vagec (striaciuniIe) ce a fAcut...

In Pressa" din 17 Fevr. 1877 :SA vedem and o s finim oclatA cu acest

compt? ii intrebA intr'o zi unul din crean-

Cati-va

i

Mtn,

scrliteri.

www.dacoromanica.ro

SCRISORI. 81

tierii compte, crdancier in boo dea 0941, socoteald, creditori).

In acela jurnal din 13 Martie citesc verbula sup lia (supplier). Cuyentul pantO (pente)in loc de povirni se intrebuinteazI foartedes. Pe d. N. lonescu, nnul din oratorii nostricei mai cnnoscuti, l'am auzit rostind odatIin Adanarea deputatilor : Noi din aceastAsacrosanctel incing (enceinte) sl ne forum dea luneca pe aceastA pang periculoasI etc.

D. G. Vernescu fost ministru de internein sod. AdnnArii din 11 Martie 1877 intre-buintead verbal , a se recria" (se rcrier).

Jurnalul Timpul" a numit mult1 vremecomisiunea insArcinatl cu facerea instructieiministrilor dati in judecatA

Comitetul do saint public.

Un salut(l) masculin, te infiori cAnd citestiasemene cnvinte ! *)

D. N. Blaremberg, in o sedintA memorabilla adunrii, numeste dIunAzi trupele strAine in-trate in RomAniainvahisoril (envabisseurs,

Din curzul de literaturg generallt al d laiN. Droc-Barcian (Bacuresti 1877), carte ceno poate fi de povAtuire cum nu trebue sAse scrie romiincste, aleg din mii de exemplenumai unul de la pag. 51.

Doue excese sunt de evitat in stilul epis-tolar : figurile strAlucitoare i pom-poase, tururde (les tours) pompoase etc.

Trebue sX marturisesc tit do o vreme in coace jur-nalul Tempul indreptat limba foarte mult. Ase-mons i jurnalul Roniiinul. Se vcde cit axle nationaleinsemnate care misca sari= iMma unui popor, pro-due efectelo sale binartc6teare in toate privintale.

D. Chita actual ministru de instructie publi-cA, in adresa din anal c. cu No. 12,298 sale :

Funclionarii agcniiei romttne, care depa-sand (dpassant) ori ce idee de competenVtetc.

D. Ioan Ghica in edinta Senatului din 9Fevr. 1877, zice :

La Hamburg nu se primelte graul nostru,dedit cu o pcsd (poids) oareyi care...

Mi s'a intImplat stL cetesc o carte de ja-decatA, in care un judecittor do pace con-demna pe un impricinat la frenri de proces"(frais du proces).

Mai en samA done vorbe franceze non in-trodase si obsteste intrebuintate, sunt en atittmai ciudate, cu ctit ele existA in romInestedin vechi, sub- un ca total alt inteles. Acestesunt yorbele sol si cursd. AstAzi toatI lumeadA cuyhtului sob, dupI limba francezl, inte-lesul de reliant: d. e. solid nostru este inviola-bil BA aparAm so/u/ strAmosesc... etc, pe cAndsol insemneazI un trimis san representant alOrd, agent diplomatic etc, de undo si solleinsemneazI legallune. Ear cursel se intrebuin-teazA astAzi pentru cuyntal alergare. In Ba-curesti and sant alergAri de cai, afiele li-pite pe 'Anti indeamnA publicul sA vie laCursele de la BAneasa. Cat ar fi ris barAniinostri cetind asemenea invitAri ! Ei stieau ca. inromAneste cursd insemneazI un instrument sanmasintt care are scopul de a prinde pe eine-ya pe neasteptate, o capcanA, si le-ar fi pA-rut curios de a fi poftiti la o mug ce Ii s'arintinde. In Iasi afiele indeamnA, pe publicsA vie la Alergdrile do pe sesul

ntivklitori).

I. ....

Bahluinlui.

sel.(finir,

si.0

www.dacoromanica.ro

82 SCRISORI.

Pentru co acest caveat romAnesc nu se in-trebuinteazI i. la Bucureti ? Odinioarl Ito-mnii nu aveau alergari de cai. La infiintarealor, urmatA la Iai cam pe la annl 1850, ini-tiatorii acestei petreceri s'au intrebat cumtrebue zicit pe romlnete, 1 i-au adnsaminte de o neve% a mai Constantin Ne-gruzzi scrisA in annl 1836 1 intitulatA oAlergare de cai, novell in care intriga incepela prilejul unei asemene alergIri in Chii-nAn.*) Cuventul era bun fiindcl reproduce&ideea intocmai; era introdus de un autor cu-noscut, prin urmare a fost primit i s'a pas-trat. In Bucureti insit alerglrile infiintAncla-se abie in anal 1875, initiatorii an &cut cmnfac mai toti Ito mlnii culti de astAzi : n'anmai cercetat de avem cuventul in limbs sannu, ei an luat cuventul francez ftr multAbatae de cap. Deaceea jumetatea societatiipentru imbunAtAtirea cailor din Romania aflit-toare in Bucureti are curse ear a doua ju-metate cea din Iai are alergarz !

Dar nu nnmai cuvinte singnratice, ci in-treaga constrnctie a frasei este francezit, bachiar locntiuni san zicetori i proverbe frau-ceze se intrebuinteazit, traducencla-se din caveatin cnvent. De cAte ori am auzit i cetit inscrieri moderne ziceri ca i And !" pentrufranceznl et encore !" sail la ce bun?" (aquoi bon?); aceasta sare in ochi (cela sauteaux yeux ;) 4i voesc pentru aceasta (je vousen veux) etc. Am vezut chiar citat ca pro-verb romInesc pe unmAtorul : la bun auzitorsalute! (a bon entendeur salut !)

P.An intr' atIta lumea cultA i-a inden-tificat gandirea i vorbirea cu cele france-ze, incAt se mirA, dacA cine-va nu pri-

*) V. Collat. Negruzzl, Baled Complecte Vol. I pag. 35.

cepe aceastA limbl a lor. Toti WO, CA locutin-nile i proverbele sant proprietatea esclusivAunui popor, sunt eite din fend. On originalde a concepe lumea, cA s'au alcAtuit odatitcu disvelirea poporalui in toate manifestArilevietei sale, i cA avend inteles pentru densul,ele nu an nici un inteles pentrn un poporstain. DacA a intoarce lucrurile i a traducenn proverb romInesc in frantuzete, aceasta s'aryea deindatit foarte lAmurit, aa d. e. untildin cele mai originale 1 mai frumoase din pro-verbele noastre: reu cu ru, dar mai flu farde reu are pentra noi RmAnii un intelesfoarte limpede, pe cAnd: mal avec mal, maispire sans mal, este pentra Franceji o fras1de om smintit. Dace, noi zicem, am mersstruna san am picat de pe dram ; nu danTatarii ; mort-copt ; calea-valea ; nati o bunit;caracteristicul apoi de ! etc. Mille aceste delocutiuni sunt ale noastre proprie, intelesenumai de noi, 1 flrA inteles pentru alte po-poare, precum acele straine, ori cat le-amtraduce an au nici un inteles i nici un pretpentra noi.

Teti acei care vorbesc, sau scriu san Inv*pe copii in aceastit limbA stricatI fac numairea originalitAtii poporului nostru. Este foartetrist de a vedea cA multi tocmai din cei cean nesfirsit cuventul nationalitate" in gurAi se lanai cu simiriie lor nationale, ne sfA-ritmA limba pArinteascii, elementul de natio-nalitate cel mai puternic. A nu invela limbapoporulni, a nu-i da osteneala sA petranzifirea ei adeveratA, ci a o privl ca o jucAriepe care toll au dreptul sA o sfAie duptt plac,este fapta unui om ce nu respecteaza de locnationalitatea sa. Ori de vom schimba limbanoastrA in limbI latinl, ori de vom germa-

sa-i

www.dacoromanica.ro

ECRISORICIICOANA. NASTASIA IIODORONC. 83

niza-o, ori de vom inadu91 o sub un nmolde cnvinte i ziceri franceze, fie en vole, fiefArit vole, resultatul este acela: dArAmAm celmai trainic element, cea mai puternia teme-lie a n4ionalitMii romline!

Jacob Negruzzi.

Cucoana Nastasia Hodoronc.Comedie in trei acte, Cu ccintece.

ACTIJL II.So petrece.la Iai, un salon blue moblat.

S CENA T.$loim, Elena, Filip.

M'ai somat prin portArei, jupAne, claubanii?

Iu?.. Fermat Dumnizoi... dar jidan aselacare dat banile dipi d-ta ai pus pi mini sit iscA-lese in numele a lui...

FiUp.Mai spune i minciuni acum.

o i m .

Ala sit trAelti, chi nuFilip.

Ce fao?.. Acum n'arn parale...spitz.-

Vus? N'ai parale?.. AtAta reu 1 A vra iu sitam chit ai avot buierile dipi lam Moldovei.

Elena.Vezi Filipe nu-ti spuneam eu adineori?

Vus?.. Ha?..Elena.

ti spuneam cit 9ti un om de treabit (in parte).CAnd n'are pe eine intela.

qloim.In?.. Esti di treabA?.. Ha?.. Duduchi inchi

spus drept! Iu!.. iu nu 9ti jidan ca toate jida-nile ele proaste, af man munes!.. Toti bieriledipi tirgul Ei ai mofluzit i toti ale nostre s'aiimbighitit dipi chele lor I.. Numai iu, vai di capa niu, mAnine ceap i vusturoiu di mi vusturApi linghirichi i cu chit mAninc cu atAt balabustaface mai multi cupii, oi vei, oi veil.. Vus zug-ter ?... poate chi nu credeti?..

No. 3 Cuplete.

Zic zo, jidovile toateCare-s azi priprietariChi dighenile bigatei bencher 9el mai marl!.

Michel, Herse, Avrum, Gold-rinchi,Iteiba Can, jupAn Iic

toti chit sA vezi inchimai man i &lei mai michi

Cu eames esit la spati7 1

Auf man glic, zugter bai gotAi vinclut harbuji muratiPrin tirg chicului prin glot

Eri, la vacs i la chibrituriAzi, c'un lope 9chiop birjarMAni cu made moruntisuriAi ajuns toll bencher marl

Numai iu ghiet loim FinfthulerRupt din tAlpi pAnA'n tichiuAi remas tot timer vuler...01 vei, vei di cap a niu!..

Faip.TEL lase, nu mai spune gogi, cA gap phi-

nA

'Tam.G9a niu?.. AtAtA pagubl di pi cap a d-tale.

Di trei zile slearpata, slearpata cu glod pi papucin'ai -ficut iiici un alirerif... Cum rernane chi-

coni Filipi? rAfosul 9ela di jidan nui vrei sAmai 9tepte, a trecut trei luni el spus chi mergipisti jidichitirie.

Filip.

7

lie.

9i

l

pion.

Vainol

91

big.

} his.

www.dacoromanica.ro

84 CUCOANA NASTASIA HODORONO.

Elena.Ce mai zici acum Filipe ? Mai vre sa me o-

preTti de a m mArita ?Eilip (lui

Ti-am spus cA nu pot plti acum, trebue sitmai altepti; ce dracu! Oiu plati eu!.. Nu-i me-sia in. mama ta?

Iu?.. Iu. 9 gtepta, dar el nui vrei, ai gAsitsA dai la un alt bier cu trei la sut5... D-voastritye mAritati duduchi ?

Elena.Asa jupAne I

Noroc sit dei Dumnizoi ! Dar pi eine luvati?Elena.

Pe d-nul GugulA Trostea!

Vus?.. Pi chiconile GhighitA Proste?.. Ha?..A ghites safte zic gros dipi pinghidipi cap!.. (in parte). A Raft, a maftl.. Ia BAvidem dachi nui putea chitiga i d'aicea cevaparale. (tare). Cum facim chiconi? El ai spuschi scoti m9ie pi vinzare dachi nu i dei paralichiar astAzi...

Ftlip.Bine; voiu lua eu de la altul, ei vol. da

pace.AFoint (in parte.)

Vus zugter?.. Oi veil a svart iur!.. (tre.) Iaai spus pi d-lui sA schimbi sinetile inchi pe laseluni i dachi mai aveti nevoi de viva parale, sAve mai dei vr'o sutA, doue de galbeni...

Zii sit vie, ne-om invol.

. El ai plicat azi dimineatA pi Viana chi ai in-ehirchitirile pi sichiteli, dar ai litsat di pi mini si-netili chi dichimentii ea sit ii facem pi numile aniu; mi-a dat i parali i un cole di hirtie pi tim-bri, dachi vreti facem obligatiuni chiar scum.

Pik).Adu ineoacel.. (ia hArtia pe care 1-0 (16 loim i se

pune la Buis)qloim.

Faeiti sichitealit... (in parte). A ghiter tug a

ghiter tug!.. Aa se faci si trebile chiconi FrA-sini i al niu... (tare). Ferten tuler, fallen pares,trei hindert ferten, met fer und fiften rendler,mallen tauzent fer hindert rendler!... Nu, facetocmai dipi tocmai 1400 do galbeni...

Filip.Cum o ride patru sate? Esti nebun?

Iu!.. Nu esti mbun . . FA sichitealA, mi rog !..Nola sute capete ai sit dei?.. Ha ?. . Cu douesi jumitate pi trci luni: tvei mul nein ahten; met7

fer a halbe, tvei und tvitutig met a halb, trotmul?.. Faci eizeci i epte ijiinitati i cu douoBute: nein hiudert zeb und zectig met a halb,met Svoi hindert... Vus ?.. faci tocmai o tribe, osutit eizeci l epte ; acum, dobandile pi sumluni: trei mul elf ist trei und treisig, met treimull zebn und zectig, mahen fenf und trcisig ;fertel ist trei, acum zees mul faci 228 i cu 1167,fact nu? 1395, douo zeci i cinci franei hartie dipi timbri, trei galbeni pentru d ni Grefier dipiobiceiu. Ha ?... faci tocmai di pi tocmai pi cap1400 di

Tu faci socotealA pe 31/2 la sutit?

Nu-i, &easel Dumnizoi numailalt bier Ai dA 4.

Pi 3 /i 1/4;

Elena.Cum palm?. . Adineori spuneai trci ?. .

qlo://t.Trei? (cittre public). Zugter duduchi trei !..(tlenei)

AtAta rAu i iu 9 lava chi trei dacA 9 aveabanii di prApAdit... auf =nen tatAs...

Filip (se scoalA).Doar n'am inebunit I Haide, carl-te deaici, oiu

imprumuta de la altul i mitine da paralele.,Floim (in parte).

Vus ?. Vus ?.. Vus ?.. Ni?t ghit I..(tare) Ghini,chicone Filipe, ghini... incapi sipirari. . . darai si del la un altul chit nu-i faci, af man glic,

ai se-i plAt9ti inchi unu la sutit dipi tribinalb9 ca se-ti dei napuliuni eau galbini i zara-

file gi telalic... pe cAnd asa mi-i da i mie, doi,trei galbeni pentru vostinealit, ti-i face fi un po-manit, de trei zile n'ai mineat de chit un chiselde vusturoiu qi trei beghele.. Oi vei

qlo im.

t5Toim.

7077711.

zu, wind si

si

pits.

Filip.

asel-

Si-oiu

,

I .

si

10i111..

a

www.dacoromanica.ro

CUCOA.NA NAsTAsa IIODORONO. 65

Elip.Nu dau decitt doi 7i jumtate, s'a sfirsit.

AFOiM.

SA n'ai parti dipi pereiuni a rabinului, zugtervar, dachi pi Leiba Bacan, nu-i platesti treiinchi pini si ghiselti parali se faci trirhi qica vai dipi cap a lui... S'ai scumpit marfili di pistivaml si plAtirn la donmul prinlar tot ce chistigam

7

dipi chicli bor... i inchi si mai vezi...

Nu Cuplete.

Ghir pi cap, ca se prinziPi loseli, poduri, ghir,Do rupi vei, toti dintiChind si mergi pi spaiir !..

Ghir pi muni, ghir pi chicioariOhir pi pomg, ghir pi nuci,Pi chibrit, pi liminariOhir pi cusmi, pi papuci.

Ba-i patent& pi dighiandBa-i lieeniA si 'nchi cum !..Ba-i fonciar, bai timbri, vamg,Ba-i regic pi titiun!

A zoi, chi di soccIi ghiniToate chetri din. asfalt,Sint, zic zoi, mult mai puOneDe chit ghir l'avem de dat.

.Apoi vini ghir pi currPentru Rabin i halrunDipi cum la carte zugtorChiar din vremi lui Avraru !

Pc gitini, pa ghilti, pi curchiPi coll, daschili fi pi boi,Ghir pi linguri, oale, curhiCa sA nui sprain pi no'.

Apoi vini ghir ; Oi tuitsLa prinlari i la prifecliMai dilmi af manen munesDe chit toati cari deV.

*i de nu-i vrei,Mergi pi sus, in pumni si'n brinci

b:s

apliett, constituiie,Paragraf doi zeci i cinci !..

Numai pentru balabusteNici un ghir n'avem di dat ;Dar acurn ai venit veste,Chi la earner si senat

Un proect i face-acumAExtra-fain; cum nici nu-i stiiSA-i plAtelti un franc pi lundCa s'ai drept sa ai cupchii.

Oi vei !.. Oi ! vei !.. i chiti altili di pi cap alor, nutuai ia 7tii; sA fereascA Dumnizoi!

Elena (facet lui Filip).DA-i cal cere, ce sd faci? tii cat ai umblat ti

n'ai putut gAsi... 7'apoi ne trebue p antra nuntA,cAci, Filipe, suet hotAritA, iau pe Gugu;A, ori-cumar fi !

1bis.

'51am.Nu, chim remune chicone ?

Elena.Ilaide 1oim, ii dAnt cAt ceri, dacA insA ii-om

da banii inainte do termen, s ne scazi dobAndacum ii-o platim acurn !

Aista nu se chiamA treabA sfirsita7

chiconA du-;

duchi.

Altfcl sanatatel nu-mi trebue !

Ghini, chicone, ghini nu to sipiral. Ca si vezichi iu 9ti prietini chi d-ta, fie chim ai z!s, du-duchi. . . (Filip se pane la seris). Dar mie, mi-i da

mie telalichi ?

Lad, ca, Guilt banii toi (sale)

Vus ?.. Ai niei ?.. AtAta r6u dipi cap a niu !Chin oxen iu atite banile, mi fac beneher piViana ea RotOld undi i plAtelti dud 1 pse lasuti...

?dip.Da, Ea plate7te dud 1 vase in sutA pe !

qloim.Zugter pi an 1.. Pi lunA, man creuvurt

12

si-si

la

$/oiat.

Fdip.

al

fliechi

4.

miuti,

Si-Fs

qlo ha.

ci

www.dacoromanica.ro

Be CUCOANA NASTAISII IIODORONC.

Pe an !

Anne a nostru Lei tocmai pi tocmai chit cloi-sprezece de a li bor... d-ta nu-i sti, d-ta n'ai fostpi bursi .. Iu ai fost pi toti bursili... si vezi cighiligie esti acolo, chind esi di pi diusili par'chiai bevut un sip intreg do prafuri de chini chinaesti bulnav di frighirile; a zoi var, vi ih leb !

EatA obligatiunea gata.

Ha ?. . SA mergem dipi tribunal... (is parte). Miduc intAi pi la chicona Nastasia, sA-i spun, ea iuai ficut sd se insori cu chiconu GhighitA 1

Me intorc indata; Eleno !.. Es pe din dos ea sAgAsesc mai curend trAsurA . Haide *loim !. .

A ghits sabas sArut rnunile ducluchi !...(salutd pAn ce ese).

SCENAElena (singurg).

S6rmanul Filip, cAt de tare e sup6rat!.. SAimpotriv9te la cAsAtoria mea eu aeel 004 pen-trued dragostea sa de frate, ghiceste cA-mi onitorinima, ingrop viitorult Dar fie ce va fi, nusunt eu cut d'intAi femee, care se jertfeste casA aibA cu ce trAl! 0 I dar ce viaV, voiu maiayes Doamne ?... Nimeni care sA te inteleagg,nimeni care sA facA batA inima! oterge

SCENA IV.Elena, Mihai.

Mthai.Doamna Elena Vultur ?. .

Elena.Mihai ?. . Frumos 4i lade, nu mA mai cunosti ?

MihaiDum, d-ta ?.. A ! am si dreptate, am lAsat un

copil i vez in fata mea, eel mai frames chip defemee.

Elena.Al. Al. tii cA spui frumos complimentele ?

Nu ride, me vezi uimit.

Elena.Atunci iti multAmese... Vino de sezi colea

lAngA mine 1.. (lade pe canapes imprennit ccMihai.

Nu te intreb de trecut, liu cA aisuperAri... sA vorbini do viitor...Bps

Elena.Cd me mArit?..

avut multeFilip, mi-a

MihaiDa! nu mi-a spus insd pe prea fericitul mire !

Elena.D nub GugutA Trostea.

Mihai (s,u1Ant1n-se).Cutn ?. . Negresit glumesti 1 ..

Ekna.Ba, de loc.

Dar bine, aceasta imi pare cam... nepotrivit.Elena.

De ce?Mthai

E un... nu 9'iu cum sA-ii spun...Elena.

Un prost vrei sA zici ?.. Fie !.. Ce sA-ti spun !0 femee ca mine numai umbld dupA boabele denisip care strAlucesc. Satuh i. de a numAra stelelc'pc cer, chitcste la stupii plith cu miere, nu labAzAitul albinelor...

Mihai.Imi iau euventul inapoi, am lAsat o femee cu

inimA de foc i gAsese in boo un sloiu de ghiatA !Elena.

Nici una, nici alta. Ai lAsat un vlAstar care sefrfingea din cotro bfitea vAntul si gAsesti un trunchittcare nu se mai mhidiazA, ci stA neelintit pe rAdA-cina sa.

Mihai.AscultAndu-te irni pare cA vizez 1..

Elena.Pentru cc ?.. Am stat destul in cuscA poleitAl

suspinAnd de amor, po cAnd elinarasul meu imicAnta pe toate tonurile, pAnd ce intr'o bunA di-mineatA s'a isprAvit sementa din sticlutA 1.. SuntsAtulA do Ah si de Of 1.. mAncare bunA, visez

!

-cA-mi

=IS.=

Mihai).

1

Fthp.

p.

.57f/1m.

III.

Iscrim9.

Nagai.

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASTA RODORONC. 87

privind la lunA 0 la stele, somn adAnc dorelteinfitteArata mea inimA, cAnd sara po rAcoare laglasul privighitearei undele loptese frunzelor pepc aripele zefirului...

Mihai (in part )Nu, nu se poate s5 fie adev5ru1 ! De cAnd. stint

n'am suferit mai mult ascultAnd asemenea cuvinte... (mica tticere). i pe cAnd nunta ?

Elena.Eu sunt gata, ciit mai cufend atAt mai bine

7

cA zeu dacA e nesuferit sh remite cine-va fatA mare,apoi mai prost lucru nu sc poate, decAt sd staimultd vremc v6c1uvA !

Pentru ce ?Elena.

PentrucA o fatA se viscazI eroina romanclor cecitete, plange sau sArutA de plAcere pe dAdacA

adoarmo strinend la sin un vohun din bi-blioteca de lecturA a vre unui librar pe cando vduvt... M dar se schimbAm vorba, barbitiinu inieleg aceasta femeile trebue BA ascunzabine, bine di farA, ei nu pot ... Ia spune-mi cete-ai &cut de atAt mnar de vreme ?.. Filip mi-aspus cit ai fust in strainatate ?. .

Mihaidoi ani i jumatate am lipsit die taril, am

fost in Paris !..Elena

Imi inchipuesc ce-ai fAcut acolo, ai studiat ini-ma femeilor.

MihaiTe ineIi, a fi perdut thnpul cAutAnd acul in

carul cu fen : cartea aceasta n'are nici inceputnici sfir0t. Din nenumratele file ce o compun,partea cea bunit s'a facut nevzutA i pe cea reacivilisatiunea a turnat cerneala din toate cAlimA-rile amoresatilor, Meat te fe?teleti feu de tot,dact vrei sa cit9ti intr'Ansa.

Elena.A cui e vina ? DacA nu furati filele cele bunedact nu vArsati cerneala pe raindOid ; cea mai

frumeast 0 mai placuta carte tot inima femeetar fi fest !

Dnmnezeu singur a remas n indoiala, daca

Adam san Eva a fost de vinA ; d-voastra inst nodesebideti usile sau ne aruncati scara de mAtasA

) 7pe fereastral..

Elena.De Met sA nu v scuture praful

pioare, bArblitelului cAnd se intoarcezing, de la cArti sau do la drAgutele

7

tunci, vra sA zicA, eqti pusnic !.211,1tai

de pe ari-in zori desale !.. A-

Nu, sunt advocat !Elena (isbutind a se liniti).

A ! A !. ear vine cucoana Nastasia, de s'ar is-prAvi mai cur6nd istoria asta cA nu mai pot stiresuflu de dAnsal..

Cine-i accea, cucoana Nastasia?Elena.

N'o cuno0i ?.. mare minune, cucoana NastasiaHodoronc este o betrAna, ca multe alte, care teface frumos ca sl-ti spue cA. eti urit i care facestarostii, I) pentrucA, ajunsa in vtirstA de a nu maifi iubitA, gAs9te o deosebita plAcere sit fact pealcii a se lubl si al II) cA0g1 parale bunicele ;cum vezi i chiar de la mine, cu meltelugurile sale,ea m'a stArostit cu d. Trostea!

Mimi (care a stat pe groduri, in partt.).Cum s'o scap ?

SCENA V.Aceiafi Nastasia.

Nitstcsia.Strut ochii puiurrule .

Elena.Strut maim cucoanA Nastasic.

Nastasia (Meet)Am fost eri pe la mire, 'di mai da tatu-seu o

Elena (zimbind cu amariiciune).Bine, bine oucoanA Nastasie iti infatirz pe

cel mai bun prieten al nostru...Nastasia (il ingso.trii, de ens pa'nX j $s)

SA. mA invrednicesc cu faniilia d-tafe. Ej suntcucoana Nastasia Hodoronc !

ElenaD-nul Mihai Luciu:

A?a,

0

Mihai.

ti

i

ti

Ni7wa.

OIilto

motie...

www.dacoromanica.ro

E8 OUCOANA NASTASIA HODORONO.

nstasia.Ficiorul, cucoanei Smaranda Luciu ?

111,1zai

Apt, !

Nastasia.Ptiu!. . BatA-te norocul sA te bath!

Mihal.Ai cunoscut pe maica mea ?

Nastasia.Dar cum Doamne eartd-m ? Cunosc ipe cu-

conu Costachi, ti pe cucoana Sevasta i pe cu-conu Pavel i pe Lerqa i pe Marita i pe Ian-cutor i pe CostAchita. Toti act crescut pe bratelemele ; ia mai detmAzi erai o broascA ia atAtica tiacum to ai fAcut gogemite...

Magar !. zi.. . zi, nu-ti perde vorba cucoanANastasie.

Nastasia.Alei, MihAitg dragA, ca" doar nu m'a fAcut ma-

ma pe Bahluiu!.. Ei ! Ei !.. am fost i eu odatA,Int rad dam pe zecel umblau baetii dupA mine culimba scoasA ti nu dear cA nu mi plAcea, batA-i

bath. !.. Ei !.. undo sunt vremile celea, peand Nastasia, era totul lui tot in tergul Iatului?

No Li. Cuplete.

Cu carete-apelpisiteCu caletti de cele maxiNuma 'n pluturi, poleite

cu seaseoarmAsari,

Cu ciocoi protipeniadiCu-ArnAttii cu mot la fesijuu 'n caprg, 'n coadA

cu visitei pe-ales

Zioa, sara pe rAcoareUntie nici cu gAndul daiFrAgezica ea o &are0 matcatA in6 'ntAlneai.

CAnd cu Rut i la bratetiCAnd cu 'n PaV4 cu 'n VizirCana cu Consuli 'n caretitCand cu Ncmii la spatir.

Incat toti ca pe-o minunePo-un cal breaz m6 cunottcaMie ti mare 'ntrcaga lumePan i plodur' le pe-ata,...

Dar vai !.. soarta Nastasieiintoarse fata 'n dos

Turd', Nemti, Ruti s'a dus pustiei'am remas, cum vezi, pc; jos !.. I Lis.

Ce sA facem cucoanA Nastasie asa e in lume :Azi, mladitA. de tufan,MAnc, coadA de ciocan !

Nastasia.CoadA de ciocan ?.. Ti !. ca mucalit mai efti,

bata-to norocul, cucoano Malaita. (in parte). Da i o-braznic cum se cade ! sAri-i-ar ochii !.. (tare). E17dar mAtAlutl, drag& mAsei, ce-ai mai fAcut, decAnd nu te- am vzut ?

Elena.Ce sA fac cucoanA Nastasie ?.. ea la tarA, m

se urca grozav !.Nastasia.

SAraca Nastasia! CAnd cram ca matAlutA, nustiam ce e uritul !.. toatA, ziulica mi-era plinit ca-;sa de musafiri, ttii colea !.. alesi pe sprinceanA...unul mai dihai decAt altul, de nu ttiai pe caresA pui ochiul ; acum s'a intors lumea cu susu 'njos, cele tinere ii mAnAncA zilele la bucAtArienu vezi pe uliti decAt de cele in doi peri, de nicidracul nu se mai uitd la cle... Ei !.. Ei !.. invremea mea, nu Oa cucoana ce e bucAtAria, a-veam patru bucatari ce bucatari! MAncaibucatele cu ochii, par'a nu crau acute de inAnAde om!

No. 6.

Ce blamanjaleCe baclavaleCe ciulamaleBort sfrantuzesc,Ce anghinareMutelti la frigareStacoji de mareStufat nemtesoD'apoi chescheturi

;

Mihal.

sA-i

s'altu!..

Ii

Mthai.

i

Si

Ii

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA 110DORONC. 89

Cu marafeturiCrafae wnfiate ca din cimpoin

Dar capamaleGhiveciu, sarmale

D'apoi pacelo cu usturoiu...CAnd de plAcinteMi-aduc aminte

Nal simt ca-mi vine sA, tot inghitCat do piftioHalal sA-i fie

Nici Sahul Frantei n'a pomenit !Eaca ye spun Ti-nai lasa gura apA !

Mihai.Credeam eft n'are sit se mai sfirrascA, cucoanit

Nastasie, borsurile frantuzeTti si stufaturile nem-! )

.

CA nici nu semineatA si pAnA

Kastasia.sfirrau !.. Tinea mesele de di-sara i de sara pAnA dimineata !

Mihai.Nu ye perdeati vremea.

Nastasia.Aa sA tii d-ta I Raposatul d-nialui, era oda-

tA om, romKn nea9, bun i la casa lui i lacasa altora !. Dumnezeu sA-1 erte I ... Me ve-dea cu ochii in gura lAcomiei i unde mijiresucea musteata zicend : Brava tie Nastasie!"Nu ca de-al de tineri din zioa de azi, cArora nule intrA in cash, dacAt tot lingAi de-ai lor frAsorocovAt in buzunare, de biata nevastA abia iiface cAte o rochita pe au, si aceea de cit oride lAnA ! Pe cAnd dacA an mai in chide ochii, i-arumbla nevasta. nurna 'n mAtAsArii si 'n catifele...cum bunAoarA cucoana Sita cea de lAngl tergulcucului... tii cea frumoasA ?.. Toate cucoaneleo rAvnesc !..

Elena.Te inrli, cucoang Nastasie, nu toate !

Nastasia (n pa te).Cinbtita mh-sei !...

MohaiCucoana Nastasia, are dreptate, cum s'ar fi de-

osebit D-ei de celelalte ...(des(bicle un album, in parte)SArmana Elena !

A'astas'a.Ba al ziob cucoane MihAitA . parte). Plea-

nire-ar fierea 'n tine !. . (iueet Elenei). E istet bAe-tul, numai cam obrAzuicut, dar gAsit omul,par'cA nu ittiu eu cine-i ? Ia tatu sell a fost unbiet vechilaf la cumnatul verului de nepot al ne-poatei verului al doilea al socrului socru meu ar-hen postelnicul cuconu Nastasaehi Burdufiescu;fAcut i el din ciupite de colea oleacA de dincoloo lecutA, done trei pArAlute i biata ml-sa Durn:nezeu s'o erte a cam calcat de multe ori pe lu-necusuri

7altmintrelea o femee de treabA numai

)umbla cu traista de minciuni, de colo pAnA colo,fi-i-ar terina uparA !

7

.21filiai (in parte).Me pune la cale cotoroanta

Elena.Te rog nu-mi critica familia lui ; tin la denim

ca si la a mea!Nastasia.

Cum, ai kat inadins ? Dar eu glumesc, Len-tico Dumnezeu s'o erte; vorbind drept nici n'afost femee mai de ispravA...

Elena.Ia sA lAsAm mortii la o parte cucoanA Nastasie.

(se depIrteazil).Nastasia (in parte).

Hm !.. cocos boule . . vorba ceea ; se tine cudensul ori nu me chiamA pe mine Nastasia !Bine cl prinsei de veste ! .. de-a fi sA pierd sutade la FrAsina, sA scot macar ceva do la acesta !(tare). Doamne, Lenti*oarA, pe zi ce merge te facimai frum9icA nuli fie de diochi...

Elena.MC faci sk me rorsc cucoanA Nastasie !

Nastasia (ineet).Ar fi bine sit dai cu nista alifie venAtA pe obraz,

cA eaca ai done sbArcituri cam mAricele colea.Elena.

M'am nAscut cu de, nu sant de betrAnctA ! . .Nastas:a (lui Mihai).

VorbA-i? a cam inceput sA-i dea Oral alb ! , .

.Mihai (tare.)Cui sit dea p Crul alb ? d-nei Vultur ? . .

Nastasia.Trone MArico i d-ta mie fratioare cA ea ei abia

;teyti .

bis.

(;n

dracului...

.

I

zha

a

-

www.dacoromanica.ro

90 CTICOANA NASTASIA 110DORONC.

niscuti in lume, a fi av6nd vre-o douezeei deanisori...

Elena.Si doi impliniti.

Nastasia parte).Pe-o rases, cum s'ar zice. . . Ei, dar e obrAz-

nicut cum se cade flaimuc ista ! . .Elena.

Timpul e 9a de frumos ! M'as duce si Indprimblu putin, mergi cu. mine Mlai ?

Nastasia.Duceti-vd, ducef-v6 hu1ub9ilor, dad!, nu-ti pe-

trece acum cAnd suntcti tineri, cAnd yetiiti vrea i nu+ putca! (incet Elenei). Ei

frumusel bitiatul !Mihai.

M6 earti, voiu s'astept peNastasia.

Apoi atunci, tii una, pui9orule ! merg eu ciica si mi ei singuri in birji...

ElenaNu te supera, in toate zilele es singuri.

.Nastasia.Ce sup hare incape ? eaca vorbi ! . (incet).

,$'apoi tii SA nu intri pe gura lumii, poate Sisimri mirele. .

7

Elena.Cum ?

Nastasia.Haide, haide degrabi, om merge oleaci i prin

sfinta Vineri, am dat si-mi facA ni7te cArnati demascur cu mirodenii

Elena (in parte)Aa mi se cade, eine m'a pus ?

Nastasia.Hai, garofita misci. .

Elena.Nu te duci Mihai, pini ce m6 voiu intoarce ?

(il ia de minn.).Mihai (siruti mana).

Daci nu vei intArzia !Nasfasia.

Las, las ci ia acul ti-o adue inapoi... (Elenei)Ar, tif, sit potrivim lucrurile sit nu se pr

ElenaCe vrei si zici, nu inteleg...

.Nastasia.Ei Iasi nu te mai ferl de mine, ei nu to spun

eu la nimeni.Elena.

NJ te inteleg, cc vorbesti !.Nastasia.

Hai, hai, nu te mai preface, botoaico ! SA neveclem sAnatosi cucoane !

1

Mihai.Cu pleaciune, arhonda cucoanit Nastasie !

Nastasia.Vai de mine Mihditil, co me arhonderetdi, ei

doar nu Bunt dccAnd nemtii cu coadi ?

Pardon, pardon, ai rezon! A rcvoir MadameHodoronc ! . .

Nastasla (in parte).Madamit e mi-ta si tatu-thu jerchinosule! .. Las'

sfrijitule mi-i incipea tu vreodatit ghiari !Maici Doamne, ce scArmAnAturA am si-li trag calui Surnurache and nu e cu minte.

Elena.EatA-m6 gata, la revedere Mihai !

SCENA VI.Mihal singur, apoi Filip.

MihaiEati lipitoarea care suge singele cel bun din

inima femeilor ! Sermana Elena: ! (rot:Ann gi -ditor )

Filip (intrind).Buna zioa Mihai Ce fel, singur ? .. Elena

nu-i aici?iMthai.

S'a dus sA se primble putin.

Sin gull ?Mthai.

Cu cucoana Nastasia. Nu te super-a, dar eu nuas lsa pe sora mea cu o rAncizAturi ca aceasta!

Filip.Imprejuririle silesc de multe ori pe om sit bea

cind nu-i e sets !

(Jn

imbe-total,

mAtAlulA

MihAitA

Mihai

'n

.

Filip.

Edits!

www.dacoromanica.ro

50.MPA:G1=1==C2,et,e0aNd. liatiTASiA LIODUItONC.

Mihai.Nu inteleg, cum? vei lisa pe soma ta sa ia de

sot pe GugutA Trostea ?

Ce sa fac, .nu vrea sA m'asculte !Mthai.

Dar bine nesocotitule, cunosti pc acel out?Filip.

Cand roiu vedea astAzi, va ottrit !Mthai.

E un dobitoc, o vita incAltata .Filip

Asa imi spun toti, dar ce si fac? Ti-ain spuscu mosia perd neincetat, am fost silit sA

mai imprumut de la jidan astAzi 200 de galb.;astfel cA acutn pentru 500 de galb. imprumutati,datoresc 1400.

Mihai.Vra sa zic, jertfesti pe Elena, ea sA te scapi

pe tine ?Filip.

Mihai, lovit in sufictul meu cu aceste cu-vinte !

Atn spus adeverul imi pare rea cA a trebuit sAti-1 spun eu pentru ca sA-1 vezi . AscultA Pilip,opreste aceastA cAsAtorie...

.Filip.Ti-am spus cA Elena, nu vrea sA m'asculte.

Mihai.Trebue sA o luminezi.

FittP.Lumineaz-o tu dacA te bizui, eu am facut tot

ce mi-a stat prin putinta.Mthai.

MA insArcinez cu multAmire, mai Cu samA cAinsumi voiu core de la tine o indatorire de prie-ten. Mai intAi trebue st-ti mArturisese cA pe eatme vezi de mare si de bun sfetnic, aunt, cum s'arzice, amorezat . . .

Amorezat ? Tu? . .

Eu d gArgAunii cAsAtoriei imi sbarnae princoati

Nu povestea, basra? . .Mihai.

Poveste, basm, boteaz-o cum iti placeBata coto rog. De fel aunt grozav de fricos, me spariide toate lighioanelc ce intAlnesc in cale noaptea,asa pe ne9teptate ; ii n'as voi, dupl cc m'oia in-sura s A me impedec de vre-o stafie aseunsA indulap sau in vr'un loc stiut. tii ea prietenii stintfoarte prieteni, and nevasta frumusicA.

vrei sit me faci pazitor ? . . pe mine ? eau-ta-ti de treaba, nu sunt bun de-asa lucru, me cu.-

;

nose bine, oiu face ea lupul pe care l'a pus sap Azeasca oile...

Mihai.Nu-ti cer aceasta, numai pecatul acesta nu

vrea sa mi-1 ieu in spinare. Nu, me fe-reasca Dumnezeu, tocmai ca sA nu dau deripl mA a gat de tine. Femeea de care iti vor-besc este Margareta filea. lui Tachi TurturicA, varabunft cu natArAul de Gugula. Dupa cum stii, astAzisosesc cu totii de la tart aici. Cum va veni, in-cepi de-i ft carte, intrebuinteaza toata ghibaciata ea astfel sa stiu cu cine am a face.

7

Ftltp.lini pare cam nccuviincioasA aceastA faptA...

Mihai.Necuviincioast ?.. De ce ?.. Cine deschide o-

chii dupa ce cumperit, cumpera totdcauna marftproasta.

FiltP.Ti-e lesne de torbit i toate vor fi bune daca

ii va bate joc do mine, dar daca jucAndu-mA cufocul me voiu frige ?

Mihai.N'ai teamA) voi fl secs din cuptor inainte do a

se cone pAnea.Filip.

Multe prostii am &cut, voiu face-o 9i pe aceasta.Mihai.

Aceasta scrisoare 4i va arata arvona ce mi-adat.

=9..0bi

fi intAia

i

Mhai.

Filip.

ti-e

tii-e

Filip.

raip.

eri,

i

Maui.

Fait,

www.dacoromanica.ro

913 CUCOANA 2.1.18TABIA 1101)013.0NC.

SCENAAceia,7i,

VoimOi vei, chicone, ghini chi ti ghisesc !..

Frlip.Ear ai venit, cc mai vrci ?..

qtoim.Oi vei, nu-i ghini di cap a niu! D-ta nu i spus

pi mini chi ai pricina pi jidichitirie chi vicini dipi pArnent a kr. Oi vei, ai vinit pisti tribinal, pa-

tcrenoi de ei coloi, par'cd sint ursoi di scli7 7

cari li poartA Iiganile chi betide dipi nas i voi-nicosA i frighiros5, ca un pa p'. dipi tara tureeasc5,chind s'oi vuitat di pisti mini parchi intrase incurhi chi lei asa imi cargo sudorile dipi sad-

)narea

Ky. 7Donmul pre7edinte chind nui l'ai vizutPar a d sale smirna s'oi ficuti china ca zavozi tus-patru-ai strigatToti jidichitori s'oi virit subt pat !..

Oi rilmen, rihnen rihnenAsa vulintir

7

Oi rihnen) rihnen iihnenN'ai vizut, vei mir!..

Jidovime toata di pi tribinalPeste cap pi scarA toti ai dat navalZo ! di spaimA marl, tot,i strigam ghivalti chi bot, di frichi, dam in elalalt!

Oi rihnen, rihnen etc.F11;p.

Ei si ?..

Vus vi?.. Nu-i luau dipi fagl 1.. Eli ai spuschi d-ta nu ai mulie ehim n'ara in, ehi diehimen-trill cari le-ai pus ipotechi pi mini sint hunt safact perciuni, chi eli ai dichimenturi lobe dipi in-generli di hotarnichi chi sa-ta i iu avom BAno Ettergem pi bot a lui.

Fa:1).Eti un prost, eu i-am tras in judceatit pentru

cft mi a impresurat pArnAntul!70im.

Vus impresurat?.. Eli spun chi ai furat, nu-iimpresurat I..

Mihai (in parte).Ce idee nimeritA imi vine!

Filip.Nn-ti fie fricA degeaba, mei prostule!..

Mrhai (amain littor).Ba are toat dreptatea sa-i fie fric, clumnule.

Oui Dacti te-a impins pecatul impru-nn4i bani, isf fundul mogici pc care n'u are, apoipcqi sA le antii aliluia!

Vus, Aljluia. lh ?..Fit ip.

Cc, 91i nebun?..Mihai (Ci face seam farti si-1 radii loim).

Nebun e?ti d-ta, d-le, care ai incIat pa toatdlumea, dar tc-oiu invqa en minte, vein cumpCrai sinetul acestui biet jidan, precum am cumperat

pe a celorlay pc care i ai intIat i-ti vain a-rata eu ce prqcsc oamenii necinstiti ca d-ta.

qroim.A glitter vurt!. Ai vurghit ca un puret de sici

fain!.. In vinz, iu vinz dipi d-ta...Faip (in parte).

A ! acurn inteleg...Mihai.

Cati bani i ai dat, nenorocitule ?

0 mie de patru sute do galbinini pi Napuliunichi

Mihai.0 into patru sute de galbeni ?

Faip.Minte, numai cinci sute.

Vus einei sute?.. sinetili a niu e legalizat pitribinal: o rote patru sute

Mihai.Atunci, srmane, zi cA nu i-ai avut niciodatit!.

'Vus zugtcr?.. Oi vei, arihnenMihai

Ruline sA-li fie d-le I frurnoase aunt acestea ?mitnanci plinea unui biet sarae I..

AFoint.Oi vei, oi vei mir 1

YU.qloins.

7

1

loim). sA-i

qloan.

ziny...

70im.

stt

tea

..

(tuna.

poltlhi

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASiA 1.10DORONC. 89

Filip.Bani din punga lui nu perde cleat cinci sate,

toti ccilalti sunt dobAndal

DobAnda ? .. Dar dobAnda nu esti bani, mi rog?Zugter dobdadl ! .. Dar iii n'ai plitit dubAndA pa-tru la sutA dipi Nuhlm BarbA-G-roasit ca sA-i deipi d ta cu trei s'un sfert ? .. Chic oi velt a svar-ter suler ! Facem un ghisefc chicone, chit deid-ta ?

Mihai.Ce gheseft, si 50 de galbeni dacA-ti voiu da,

ti-i dau de pomanA (scoate mai mate hartii dinb:zunar.) Priveste : acesta e un sinet al d-sale depatru mii de galbeni .

Vei !Mihai

Acesta de 1500, tot cu ipoteel! dA-mi 10galbeni pe ele i i le dau tie.

'Tatra.Iu am toate dichimentrile di pi musie, zugter

var ?

Ce s fac eu ele nu-ti spun cA sunt minciu-noase ?

Minscinoase ? Zic zoi chi nu! .. (1uandu-1 la oparte). Sint pi cheli di epirle de sei bdtrAn L. Pamvdzut iu singhir chind l'ai impiseat.

Filip (in par!e).Monne, jidanul de Ma!

Mihai.Intelege, sdrmane, cA mosia lui toatA e de zece

Wei dupA documente si cA a hnpresurat pAnAntulrAzesilor pe care i-ai v-dzut la tribunal, dacA divom sooata mosia In vdnzare, eel mult o sit-ti re -mAo o sutA do galbeni f i aoeia oine stie and i-ilua! .

1Foitn,01 vei, ghiter puret, chit dei d-ta ?

Mihai.DacA se hotAreste sA ia de nevastA pe vara

mea pe care a inselat-o ea tin misel ,

Filip (in parte).Dar bine le arpeste !. .

Chim ?. . Chim?.. Ai insilat pi vara d-sale,ha ?..

Mihai.Da nenorocita, a desonorat-o!...

sPoin.t.01 vei vei I.. A zoi a motpanoia iah hab an

manen leben nist ghezein !. .Ftlip (in parte).

De undo dracu i trAsnea asemenea lucruri princap ?. .

Atanci iti dau 500 de galbeni pe sinet.

Cinci sate ?. . Vei Moisi, Moisi di ce-ai&cut pi neam al nostru?. .

Ftl(p.Ce-ti pasA tie ? Nu ziceai cA nu sunt banii tdi?

Nu-s ai thei, zic i zu, i-am imprumutat dipiNusAm BarbA,GroasA, frati al niu, dipi mama luitatu-sAu (lui Mihai). tii una, chicone, eacA jutiu mai las 50 di galbini dipi sinet... Buni pa-rali, zo var ih leb, nu i perdi chilipir ! . .

Mihai.Nu am vreme BA stau la toemealA eu tine Oui

Filip). Vrea sA zicA nu vrei, d-le, s'o iei de ne-vastA ?.. SA ne vedem sAnAtosi ! (urel).

Chum remAne cu mini, chicone ?

Cum si remAe ? .. Ai perdut banii si pace 1..floitta (plInge).

V oi veil . vei I . ghitAr got !.. Marnl niu, ma-mA niul de ce te-ai ficut balabusta lui tata niuea si mi fad pi iu?..

WaitPriveste, d-nule, in co stare ai adua per..un blot

sArac I

Oi ghiter puret, par'ehi esti Moisi, ehind ai dat22

Faint.

Fo

pint.

.

Mihai.

..

Foim.. .

Mihai.

Fein).

M

..

pint.

mir I.

www.dacoromanica.ro

Di CUCOANA NASTASIA HODORONC.,

mana, dipi jidovi ca si ii mininci!. Chit mai dei ?Mai da ceva buerule ... (se vaitu).

Taci I Me 'nvoesc d nule, iau de nevastA pevara d- tale, insA mai am o conditie...

qloim.Vus ? conditie ? .. Mai vrei conditie .

SA me scapi si de terani!

Nu-i, nu-i, lasd si-1 omoare tdranii I .. Mihni)Nu ? . Acuma se insoard chit mai dei buierule?.

MihaiBine atunci... pentru cA mi e mild de tine

7iti

7

dau 700 adicA 200 dobtmdd la cei 500.

SA perd 700 de galbeni ?

acestia ti i dau degeaba!6loim (incdt).

Nu i degeaba, zichi zu, el ia pi d-voastrA dinevastA i i Pa da indirdt, el esti un om di trea-

bai got... Mai dA macar 200...Mihai.

Nu mai dau o para !..

Oi vei, oi vei ! Stai d nile advocatili, stAi ISvarter iur .. (est.).

Ftlip (singur).Saracu jidan, nu i frica pro stA I Cum dracu a

trecut prin capu lui Mihai cabazlAcul acesta ?In adever ideea ar fi

Mihai (intrnk.M'am intors d-nulc, pentruci aeest nenorocit

s'a hotArit sA mi venzA sinetul cu 760 de galbeni.Du-te jupitne de cumOrA o coald de hArtie thn-bru I ..

Mi due, mi due!. (coboar). Cine dei parale?

DA tu!$57oint.

Zugter si dei parale 9i pe hArtie amid.

Mihai.Na e6rmane, ii dau tot eu.

1o*m.A yvail iur, a svart iur ! . . (in parte, scoOnd o Mrtie.)

Am iu hArtii dar si mi prifac chi mi due si-I chim-par. . . (ese.)

FiUpHal. hal. hal. esti nebun De unde vrei sA

dau 700 de galbeni jid nului ?. .Mahai.

Ai cei 200 pe care i-ai imprumutat de la den-sul azi?

Filip.Dal

Mihai.Eu am primit eri 550 o parte din mostenirea

ce mi-a remas de la mosul meu.

Ce fel? Eu insA....Mihai.

perde vorba in zadar! La ce dracu arfi bun un prieten, cAnd n'ar da ce-i prisosestepentru a ajuta pe cei care-I iubesc ?. . numai sAte sArute i sA te inAd9e stringendu te in brate ?.DA-mi ce-i 200 de galbeni !..

Ftlip (dandu-1).Eatd-i... Dar aceastA purtare nu este oare cam...

Mahai.Nu fii copil Jidarad a dat 500 si ia 750 in

doi ani, imi pare cd dobAnda e foarte band 1..MO) (NrCznd pe loim).

Jidanul IMihai.

DacA nu to vei tine cre cuvent, d-le, sA stii cdte impusc I..

t710i111.

Da, si-1 omori, ea p'un musehi I . . Pultim harti.(Yihai se pone la biurou l Buie).

./Vo 8 tFloim.

Oi siracACapi sacAPerciunoasdi rifoasA

Cum di ciudA, murit. (bis).

$1ohn.

,Foim.

Mika.

minunatl...

Filip.

Fil p.

I

n'ai

FiRp.

Qui

bi,

510:00.

$loint.

www.dacoromanica.ro

CCCOANA NASTASLt HODORONO. 95

Traisig tauzent thulerOi vei Sloim FinfthulerVie a id ferflihtHast als sih fertirt!..

Bani toatiChistigatiZic zu, frati,Pi driptati

Oi vei, vel, ai prapadit!.. (bis. trei ori).Si Rifehi, Rifehi sedi pi casACu un cociorbi lunghi i groasACa un lioaicA di pi pistiaOi Moisi, Moisi schinare-a niu.

Toate jidaniToate tirtani$i toti mutaniOi; ioi, ioi io!

Ca dip'un chiniCu bot pi viniEi dipi miniOr striga ho!

Vino jupAne de sub aerie, eatA 200 de galbeni.Haide ea mine sitli dau i pe ceilalti.

Micar 50 mai dei chiconeMihai (se preface cA vrea sA rup5. s'netul).

Primesti ori ba?

iachi iscAlesc!.. Nu 'ncapi sipirari!.tiseMeste).

Mihai.Haide la tribunal si nimeni sA nu stie auzi ?. .

;

qloim.Ghini, ghini, (pe la spatele lui Filip). Oi rihnen ta-

taneu a svart rih!..Filip (singer),

Visez oare?. . Visez sau in adevdr mi-am Bel-pat mosioara din ghiara jidanului?.. 0! da unprieten adevArat e mai priincios cleat vedereaochilor I..

S CENA VIII.Filip, Elena.

Elena.Te-ai intors?

Filip.Tocmai, cAnd tu plecasesi.

Elena.Mihai; s'a dus?

Filip.Tu ai intrat pe ici si el a csit re colea. Nu

stii ce s'a intdmplat in. lipsa ta!Elena.

Ce?

Mihai nea scapat mosia din mAna jidanului.Elena.

Cum?

AncA plAtindu i numai 750 in loc de 1400 degalbeni...

Elena.Nu inieleg de loc!

Filip.Adevdrat c gen de inieles!.. Jidanul inselat

asupra rAzesilor, a crezut cA Cu am impresuratpAnidntul lor.. Mihai profitA i cumpda de la ji-dan sinetul nostru pe care-1 plAteE,Ite cu cele 200de galbeni ce mai imprumutasem azi i cu 530de la ddnsul.

Elena.Ce fel? a-1i inselat pe jidan ?

Filip.Si eu am crezut mai intAi asa, dar tot el mi-a

dov.edit cA am plAtit banii jidanului cu clulAndAfoarte bunA. DacA ai fi fost aici, ai fi ris de tc-aifi prApAdit!

Elena.Mihai dat 550 de galbeni?

FArA sA-i cer si fdrA sA-mi dea timp BA nu-iprimesc!

Elena.AceastA purtare dovedeste un suflet nob:1 si

bun; md simt cu totul miscatA! ti volts m 1

(es).

Pint/.

FlUp.Si

Filip.

(bo5n.nu-i

ii-a

www.dacoromanica.ro

96 CIICOANA NASTABIA HODORONO.

innl din toatit inimal.. (in parte). Vorbele aceleifemei adineori m'a &cut 3A rolesc, scum, de ce-mi bate inima 9a de tare?

SCENA IX.Aceiagi, Nastasta.

Nastasia.Hop i eu!

Elena (in parte).Ear?.. A!..

Xastas'a.Am auzit suerAnd drumul cel de fer, si am a-

,

lergat sA firn cu toiii eAnd o veni mirele.

tii una cueoanA Nastasie ? Mi-am luat de saml;toatA lumea imi spune eA Gugur, cela e un do-bitoc; nu vreu BA nenorocesc pe sorA-mea i darnoi ne vom duce chiar acum la un otel ear d-tavest9te

Nastasia.Vai, de mine! Nu faceli una ca aceasta cA re-

mAn de ris si de ocarl Lencur, nu te Ina duplgura lumei mAieur, e frumuselunde pui atAta avere, (ince. Nu ILencisoarA, mAritA-te 0 pe urmAcum ti-a plAcea...

ElenaNu, Filipe, mai cu samA acum

voiu laa de scq ori cum ar fi!.Nastas'a.

Vezi bine puiusorule, ce are a face cA e cam

bAiatul,scApa din mAnAjoacAli calul

sunt hottiritA II

copilandru! atAt mai bine!.. (incet.) ai pccelalalt ca sA ti tie de urit.

7

Elena.CucoanA Nastasie, ve yog...

Filip.Ce BA fie acest sgomot?

Gheorghe,

Auleu! Auleu!..

Ptiu! Piei drace!Nastasia.

SCENA X.Aceia.,91, Ghcorghe.

Gheorghe.Auleu I Auleu

Tog.Ce este? Ce s'a intAmplat?

Gheorglae.Auleu I

Filip.Dar ce e?

Gheorghe.Ne-am r6starnat ea drumul eel de fer, lual'ar

dracu, Auleu!..Tog.

CAnd, unde, cum?. .Gheorghe.

Auleu! cit ne-a omorit cucoane. Mo dusesem cumimi poruncise cucoana stt-i qtept la harA, numaice fuerA i sosesste harabaoa cea nemtascA fir-arimplitatA sA fie, cAnd sA steal pocneee odattt cadin fundul ocnei i ne isb9te in slava cerului.cape boabele de grAu la vOnturat pe cei din nit-untrui pe cei de afarA ciel s'a apart m4na...

Tog.A!..

Nastasia.Vai de mine! Dar stApAnii tel uncle Bunt?

Gheorghe.Dumnezen mai stie, i-a fi laat dracu pe toii...

Voei (afurg).Aleo ! Valco I (mare sgomot)

SCENA XI.Aceiafi, Tachi, Frcisina, Gugiqil, Margarela (top stalcili.)

No 9.(Fie care rand zis de Priisina se repet1 do Tachi, G gu(it

gi Gheorghe)

I.Vai de mine

de mineOf nu mO lasati cti, pier (bis.)

Vai de minede mine

Lua-l'ar dracu drum de fier (bis.)

i.

apoi

(afoul).

i

Fdip.

'apoi

I

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTABIA HODDRONO. 97

Freisina. Tachi. Top.Capu! Coastal Mori

Gheorghe.Auleu spinarea meal

Fretsina. Tachi.

Capu! Coastal

Guguta'.

MAseaoa (bis).

Too. Gugutel.

Mor! MAseaoal (bis)Impreuuit.

Freisina. Valeo, valco coasta meal..Tachi. Valeo, valeo falca meal..Gugutd. Al Al A! mAseaoa meal..Ghcorghe. Auliu spinarea mea I..

Freisina.Vai de mine 9i de mine ! Of! of! m'a o-

moritl

1 bis.

Guguta.Welt Valeu! raseaoa, Ia uitaii-vo

cum s'a umflatTote.

Co 'ntAmplare !Frasina.

Aa mi se c ide, dacA mi-am luat asfel de bar-bat !

Tachi.Dar bine FrAsinio, tot eu aunt de vinA ?

Frasina.Fugi sA nu te vaz in ochi, si-am spus sA mi ie

bilet la clasa 1.7 n'ai vrut...Tachi.

Eu am zis, drAguil i tu ai spus sA nu ma a-mestec...

M'ai virit cu toi jidanii la un loc, MITA ma-Bina' sA me stAlcesti remAn calla, toatA viata!)

Nastasia.Auzi d-ta! Ei hei! saracu rAposatu, Dumnezeu

sA-1 crte, cum mi-1 mai invarteam. eu !Tachi (in parte)

Lua-tear naiba 9i pe tine chiftiri0,!Fraina.

Aa surioarA sA ma omoareTachi.

Dar la mine, nu te uii FrAsinilo, in ce halsunt 1..

Goguttl.Dar la mine ?

Frdsina.A161.. cft nu-mi incape pe mAnA, num* eel

cu drumul de fer, lua-Par toi dracii de tioactli 1..Vai ce anghimaht i-a da sA mAnAnce, numai eu&tin Ne ataii ma mg. cucoana Elena ?

Elena.Da, DoamnA, sant foarte mAhnitA de cele ce

vi s'a intAmplat !Gguf, (Nastasiei).

D ei, e cucoana Elena.Nastasia (ineet).

Da uitA te gaii la ea.Freisina.

A9a surioarA, ne-a adus drumul de fer, de prinsara nemiascit ca BA ne rupA oscioarele 1.. Fr-Vorul matale?

Filip.Da, cucoanA FrAsino (in parte). Ce minunatA fa-

milie fata insA eNastasia (Elenei).

Bietul mire !.. Ntt te laa cA-I vezi 9a, altmin-trelea e curAiel!

Elena (Nastasiei).Se cunoaste de pe urechi.

FreisinaVai de mine in ce hal me vedeli.... Ia pri-

veste me rog... Acesta e barbatu-meu Tachi Tur-turicit prins pe Bahluiu... Acestalalt vi-1infiiez nepotul melt Guguig, in te uitA la el;deabie l'atn scos din hoo.t) eacu masinei undo a-

7 7

zuse, nutnai verful picioarelor 9i capul di mai re-mAscse afarA !..

Gugutii.Alen ! Valeu! tare me doare !

Frasina.EatA qi pe tlica inca Margareta!

Filip.D-voastrA vi s'a intAmplat .ceva dloara,?..

MavarctaNu; Irara lovit polio la mAnn, clan nu-inimio.

1..

"%rhino.

sA

frum9icl...

7

par'eA-i

mei; I.

I

I

,

www.dacoromanica.ro

93 CIICOANA NSSTASTA HODORONCANDRU C:ODANUL.

Ioana (iuirAud rApede).Cuconi01 cuconqa, am trimcs dupit un doctor

si au venit patra!7

Too.Patru doctori?.. Alm! Valeul.. (incep care de

care a so YAM mai tare.)(Sfirs:tul actului 13).

G. Bengescu.

ANDREI CIOBANUL.povestirea unui satean.

Era in toamna anului 1860, pe la sfirsitallnnei Septembre. Eu si cu un amic al mendin copilArie ne preumblam pe pustille stradeale orasului Folticeni i cAntarn a iscodl pe-tneeri.

Ce facem noi, Nicnle, pe asa framestimp, gi zisei en, nu este chip sA pregatimvre-un vgnat? nu dear pentrn a stArpi toatesAlbatAcinnile din codri, par pentrn a ne gls1mai multi la nn lee si pentrn a sfirsi vgnatuljos la cover cn o scripch si o cobz 5. la spate.

Minune de idee ! imi respunse Nicn. SAcerclm pe la prietenii nojtri proprietari dephduri dear gi vorn indapleca ; eu mg voiuduce la Matache ; tn date la Gheorghiej saula Aleeu, si pe la opt ciasuri a ne intilnimla Constantinica ca sh.-1 indemnIm i pe el,desi e cam gros in burti. Amundoi am ple-cat la treabA.

Ciasul opt sosind, am fest la local de in-tAlnire dar mare no fa supgrarea cAnd Oa-rgm unul de la altul cA am foA refuzati detoll de a rindul.

Gheorghies spnse ea nu a gAtit 1nel de

legat boll la grajdiu ; Matachl cA nu a ghtitarAtnra de teamnI; ear Alecn el, are grande trierat si de trimis la Galati.

De-ar fi Iorgu la tirii, zise Mai, stin ehel nu ne ar refuza ; el e gata la ori ce po-trecere, dar el rimbll dupl insurat si chiara pocnit-o bine, clei am auzit despre logod-nica lui, cit e &area fetelor din Iasi, fru-moas& ea Elena Cosinzeana, ins& cu cositaneagrA nu de aur.

Halal de el ! respunsei si imprenutE aleAtni-ram o scrisoare de felicitare si o trimiserlmbunului nostru amic Iorgn.

A doua zi dimineata pe chnd edeam trim-tit in pat en o tigarA in gull, nn pupasvechin a fratelui men Costachi, Ion Tarn,intr.& in cas& en nn raval: Cucoane Vasilid,zise el, nn neamt a sosit chiar acum de laHomer si a adus o scrisoare eltrA d-voastrl."Luand serisearea, ce se vgd. D. Bezirks-

.

vorsteher din Homer, mg invita pe mine icAti-va prieteni si Mtn parte la o vgaItoarein pIdurile Solchl spre a mai impntina cerbiicare faceau stricieluni stogarilor locnitorestiin penile Warner.

Mg imbrAchi nurnal decit si alerghi laNieu care dormea Ana: Sai Nienle gi ziseien, traggnda-i perina de sub cap, imbracl-te,pregAteste-te sl mergem la Homer la nn vg -nat mare : suntem iuvitati de Tastanefski ;astAzi spre sarl trebue sl, fim ace's), cidgoana porneste mine.

Bravo ! zise el, avem O. petrecem de mi -nune, Tustanofski e vesel ; vom vgna, nuvom vgaa, dar vin ban stin cA vom boa, sivom, vea6 cele done nemtoicute cc ne-a datin ()chi and am fost in earn treenti acolo.

Ala, in vreme el prinse si se pregateas7A, eawww.dacoromanica.ro

ANDRE: CIODANUI. 53

m6 dusei Ia Constantinica sag indemn s mear-gg i el, insa aici n'am isbutit, caci nagncaseea o zi mai inainte cn prea =lig pofta nitealivenci i acum ii platea Ocatele

Din toti invitaii numai Nicn i eu cramnestramutaV in hotarirea de a merge la Ho-mor, i snindu-ne in birja lui Constantincn Tarcu pe caprg, clang; clanga, eati-ne a-jani la Cornu-Iyancei, treatoarea Bucovinei.Quten-morgen zise un neamt b6trgn, cu nnnas cat o patlagicg, cu o pipa de faians inguru, av6ad portretul lui Ferdinand pe ea,i pnfuind ate o roati de fum, a carni mirosne fgcea s stranntam.

Nicn care era mai tare in nemtasca a ex-plicat trecerea noastra in Bucovina i scopnlcare ne-a facut a Ina pntile en noi, cxciputile splim6utase pe d. EinnEhmer crezgmlca mergem si le lulm Bucovina indarapt, innmai dupg ce am argtat scrisoarea mai ma-relui Oa am oblinnt libera trecerea, inseni-nandu-ne nutnele, pronumele, ochui, ba (liari negeii de pe ob-az in mai multe condicii protocoale.

Pe o osea and mai bung, egad mai rea,am Onus Ia jumdtate cale, Cotal morii undoam intrat pe K. K. Sfrasse adic oseaoa co vi-ne despre oraul Suceava i merge in Transil-vania. Deacolo am inceput a vedea poalelemuntilor, i dupa un drum de un cias ca prino grading, ajunser6m la Homor unde Tusta-nofsld ne atepta cu marl preggtiri.

Sara a fost vesell,o mitt societate foarteplIcutg ne-a primit in sinul ei ; petrecurnaimpreunk pang pe la mieznl noptii i adouazidimineata patru cants nemteti, cAte cn nncal la o parte de oite, ne-au incarcat i dusla locul hotgrit pentru goang.

-Dupg nu cias de mers am ajuns la oraulVama, ear deacolo pe o oselutg gngustg pemalul Moldovitei am plecat spre locul aamamit Dea de unde trebal sg porneasca goa-na; ne am inchipuit ca Dea va fi un sat, caacolo vom ggsl gonai, pucai, caini etc. insaajunggnd acolo v6zuram in loc pustiu care'Area a fi fost odinioarg o vatrg de sat, caeiMica pe uncle locuri se vedea ate un stilpraslet, eate o andrama vechie rgzematit pefurci, ate rtn copacel roditor, pntred la ra-(lacing. Tustanofski dada ordine sit inceapagoana i noi puraii ne suir6m pe un pieiorde mnnte gafaind de ostenealg. Tacerea ceamai mare se flcuse pang ce goana inceph,dar deodata se alai tin tropot ea de o her-ghelie de cai ce pArea di se apropie ; Cerbnlpornise cu o ciutg i doi iezi; i vedeam foarteblue din depArtare cAd plidurea e naltg

Se auzi in sfirit o puca, inteo aripa careprodusese in inimile pucailor in neastemprfoarte mare. Mare fu necazul nostru candvdzur6m v6natul Ingnd naprasnic o directieen totul opnsa noud i merggad spre aripastinga, uncle erau cei mai proti pucai cadnoi cram pui in locnrile cele bune, ca pu-cai de mang intai.

Turcul insg, caul se pleca, and se ridica,del nu indrgznea a da de la mare departare,dei 61 singur acum mai vedea frumosul cerbcu alaiul seu,

A .doua 1 a treia impucAturl se auzir6.In sfirit haitaul se mantul; pucaii se

adunard la un loc i tocmai cel mai pAclitosdintre ei avusese norocul sl oboare cerbul,ear ciuta i iezii resucindu-se la acea impq-citurl au rupt linia gonqilor i au scApat.

ci

Iscomiei.

rata.

www.dacoromanica.ro

100 ANDREI CIOBANUL.

V6natul e bun, e frumos, vorba, dara sosit vremea sa ne coborim la conac undeni se pregatise de-ale mAncarii ci b6uturei.

Aco lo v6zui pe un puca3 b6trAn ce cedeamai aproape de mine 0-1 intrebAi dacA nucumva in acea vale a Moldov;tei fusese vreo-dinioarl sat.

Sat ! sat! domnule, respuuse el, oftand. Daroamenii din el fiind r6i, Dumuezeu i-a pe-depsit i eland potop peste sat, i-a inecat, ia hat casele i biserica, cid vezi d tauncle curge acum apa Muldoviti, volo erao bisericup pe un dlnab i astlzi nici de urmA,nu i se mai dl.

Plin de curiositate rugai pe mo, VialsA mi povesteascA acea intamplare i apzan-du-se b6trAnu1 pe o rAdlcind de brad, el in-cepA sA ne spue astfel :

La poalele muntelui Dal era un saticor,care se alcatuea din vr'o douezeci de case.In mijlocul satului era zidita o bisericutAci in ograda bisericei era o asap, uncle traeapopa satului, pArintele Alexa Stupcanu.-0a-menii din sat erau cunoscuti ca oamenifarA frica lui Dumnezeu, 1iartgoi i chiartalhari, cxei in fie care an d. Bezirks Vor-steh.er trimitea cate trei, patru la d. Hauptmannla CernAuti, spre a-i inchide la temnicti cu ferein pieioare i cn lantuguri in. degete.Nici po-pa nn era tocmai om curat, el nu era romAn debatin ci rusneac, i-mi spunea tatal men clpopa cel intii i dupX el cei mai multi sltenidin Dm, singuri in toatA Bucovina, an mers des'an inchinat la Bezirksamtul din CAmpu lung,dad a venit poronca di Bucovina 0 imp6rg-teasca i nu mai ede domneascl. Aceastlfapti a lor se vede el a mlniet pe Dumne--zeu, cxci tatal men spun, di eine se leapldit

de Oil i de lege, sufletul acelnea e,dat dra-cului.

Apoi domuule nu numai atIta ; s'a mai po-vestit Ana ceva: aici in sat era un bletfoarte bun, blAnd, dar fAr parinti ; el erafrunaos ca un brad, cinstit i harnic ca celintai gospodar.

El s'a tocmit cioban la oi, la cel intilfruntac al satului Ionip DrugA, dar omulavea o fatA frumoasa, i, din una in alta, v-znda-se copii azi, v6z6ndu-se mAni, i aplAcut until altuea, i aa fata von sA-1 ieede barbat, insI eand pArintii an simtit, au a-lungat pe &din, i-au oprit veo cate-va oi,ce avea cumprate cn munca lui ci i-au po-roncit se fag din sat.

Ca toate acestea flecAul nu a pArAsit satul;un alt on], Ion Mull ii lui pe langi el i-1gAzdul.

Se zice ca Iordachi Drugi, de ciudA, ar fidat intr'o noapte foc casei lui IIiu1, pentrucl a primit in gazdA pe Andrei, cAci in ade-v6r, casa lui Iliup arse intr'o noapte plu'intemelie pe cind intra popa in Vinerea-Marela prohod.Popa insI era siret, el tinea cucei bogati i strimbAtAtea pa acei slraci i cuchipul acesta se alAturase de casa lui Drugli mustra pe I1iuA di, nu a fost supus luiDrugA, fruntacul satului. Apoi acesta sfAtuitde popa i tem6ndu-se ca nu cumva fata luisa se mai intoarel la Andrei, o mAritit cusila dap& fiul popej, un prostallu ce nu tiapaste bobocii.

Ear Andrei perznd toatl nIdejdea, s'a dusdin sat i de voea lui s'a bagat in oaste, s'afIcut catanA, inctit o bucatl de vreme nicis'a auz it vorbind de el in Dee; spre bueurialui Drugl i a popii.

d-le,

mica

nu-i

www.dacoromanica.ro

ANDREI CIOBANUL. -101

ese ani mai tkrziu in luna ml cuptior,dupk o secetk de trei luni, se vic2it deodatkdupa, muntele Dea, ridickndu se o negreatkcumplitk ; fulgerile incepur6 si brkzdeze cerul,nourii se rostogoleau unii asupra altora si tinvuet, ca cum ar fl fost sfirsitul lumii ingro-zea norodul : o cumplita furtunk se st6rnise,un nour se sparse in ceriu 1 cash lui Dru-g fu trAsnitk i acoperitk de flackri, earde pe casa lui o park rolie ruptl de v6ntpied pe cea de alkturea, care era a popii sio preact in cenu,k.

Popa, v6z6nd nenorocirea ce ameninta satul,s'a bkgat in biscric i Mud epitrahirul ingat a incepnt sfintele ragIciuni ; car Zamfiracu copilaul era dusk la camp peste apa, unclepopa avea poptioi de prasild.

De .ce popa cetea, de ce vijOlia se faceamai mare, ear dad Drugl vrol sk pue pi-ciorul pe pragul bisericei, un fulger II atinsei-1 mica cu feta la reskrit i cu 'allele in-cletate, ca cum ar fi vroit sk se roage luiDumnezeu ca. sl 1 ci te do pdcatele ce Muse.

Nu treat mult i ploaea amestecatk cugrindind mare ckt ouele, nu mai cddea inpickturi, ci curgea pAnzA ca sivoiul, inekt in-tr'o elipA acoperl tot satul, afarl detkt acestecAte-va uri i andramale pe care le vedetiastAzi aice. Mserica, dupI ce se clktink clt-vatiny, se risipl deodatI c'un vuet ingrozitoracoperind sub ddrkmktarile ci pe toti acei ccalergase inikuntrul intro care era si barbatulZamfirei,

Casele erau fdrmate, pomii desrkdacinati,si in urgia aceasta, numai IliuA, cel cu friealui Dumnezen, care Oploise pe Andrei, ascapat cu viatI urcAndu-se grabnic la munte.

In vremea aceea, pe cand satul Dea se da-

rkma i Dumnezeu fulgera si ineca pe ceiZamflra sermaua, v6z6nd ca Moldavita

vine furioasti si tem6ndu-se a nu o apneanoap tea pe camp, lad copilul in brate si treatcu rkpegiune bratul sting a rialui, insit andsk, tread si bratul cel drept, deodati se vnitincunjurata din toate pitrtile de apk, carecretea v6z6nd en ochii. Atunci ea tidied co-pilal in sus, si in spaima ei cumplita c5.-1va perde, incept sk, rAcneascd din toate pu-tulle cernd ajutor.

Trei catane se aflau pe mal i se uitau laaceasta cumpnit, care ameninta viata mumeisi a pruncalui. Unul din ei ii svrli mun-dirul pe mal, se descultit si so arunco: in apkin not improtiva suvoiuld, care ajunsese a-cam Ong, la brAul nenorocitei femei.

Voinicul ajunse la local unde Zamfira selupta cu moartea, smunci copilul din manileei si ajung6nd la mal ii depuse in bratul ce-lorlalte dou6 catane, ear el se intorsese sprefemee care acum era acufundatd de valurileapei. Cufundkudu-se si el, o prinse de Or ato vitejie nepilduitA i luptind impotriva inspn-matelor valuri, o scoase si pe d6nsa la mal,mai mult moartd deckt

--Dumnezeu a fo3t cu tine Andrei, strig;soldapi de pe mal, vzad aceastk faptk vite-

.jeasck la care ei nu s'ar fi cutezat ; ai scitpatdone sufiete si imp6ratul te va resplAtt no-

.

greit.Deodata Zainfira detepOndu-se din

nul ei amuck un tipet recuno'sc6nd pecare o inbise din toate puterile inimei.

Zaanflro, 6i zise atunci Andrei, tu nu tevei intoarce in satal ta, intre nelegiuitii deshteni din Dea ; iLvoiu gIst en alt local 1Dutunezeu te va mitngdea si addposti I

23

r6,

vie.r3

left-Andrei,

www.dacoromanica.ro

102 ANDREI CIOBANULSTAREA. NOASTRA ECONOMICA.

Dar satenil din Dea nu mai erau cad sa-tul intreg fnsese spalat de infricoatul uvoin.

Unde era odinioarl biserica trece acummatca pktulni Moldovita, i undo era tamlui Drag, se vede numai an stilp afumat iaphiet de fulger. Ear un an dupit aceastAintImplare Andrei cu voea implratului se cu-nuna en Zamfira, se aezl la Orguorul Va-ma, unde petrect o via muncitoare i imbel-ugatA. Ear din tulpina lui e1 un neam intregde oameni buni numiti Andrieviceti care i.altAzi sant fruntaii tlrgnorului Vama.

V. Forescu.

tllth! asura slat unstro RCIMO.

STAREA NOASTRA ECONOMICA.

(tIrrnare).

Care stint cauzele acestei stAri injosite aindustriei noastre, pentru care insui agri-cultara nu poate prospera ? DupA cum credemnoi sant done mai cu saml 1) concurentastrlial ; 2) o rea .sistenal de instructie.

Concurenfa streiind. Natiunile acele careau ajnns mai curgad a avea 0- Industrie aucAutat de indatl ce industria lor a inceput aproduce peste trebuiqele Ord, locuri undeel poatl vinde productele lor. Nu au socotitdeci nici pedeci, aid indepArtare pentru a-ideschide piete spre vnzarea prisosului lor iaa 4ncl de prin secolul XVI vedem cl Angliai Francia yin dupl Italia i cautA cles-

chidA o pitql insemnatl in Orient, mai alesin Turcia. Cea intli grijl a acestor popoareiudustriale a fost de a incheia conventiuni cuPoarta, prin care sa reducd mai la nirnic taxapusd asupra obiectelor de import; pentru caastfel put6nd vinde mai eftin productele lor,t intindA necontenit negotul.

Din timpnri mai vechi declt eAderea noas-trl sub Poarta OtomanA ne-a remas an do-cument relativ la Moldova, care este foarteimportant peutru studiul relatiilor comercialeale acestei teri, alezAra6ntnl doa0 aniar al maiAlexandra cel Ban, pomenit mai sus (Nota22). Prin acest document flcut in favoareanegutitorilor din Lemberg, li se invoete ea eisl plAteascl vain/ mai uoarl de cum a fostin trecut prin urmare contine deja urmeleunni prbgres in sensul liberului schimb, carea fost atlt de dinnAtor Romknilor. TaxavamalA este redusa, in genere la 71/2 la sutl(3 groi de la o grivng, grivna avea 40 degroi) dar micimea taxei se compensa prin fap-tul el dad marfa mergea prin mai multe orae,in fie care din ele se plAtea vamit, conformsistemuln feodal introdns i la noi in unclepriviri prin inriurirea polonA, prin urmare,in realitate taxa era cn malt mai mare decilt71/2. Pentrn a mai atin gecIteva particalaritAtiale acestni document, insemnAm c cunoscgiicai buni moldoveneti trebnitori la resboae,ceara din care se fAceau luminArile pentrubisericl, argintnl ce se estrAgea din blislujea la facerea podoabelor bisericeti ila baterea monedei, jderli din care se fAceaublAnurile boereti, erau oprite a se ex-porta din taxa. Tara pe atunci era tot instare& in care se vede i astAzi, adicA caratagricoll ; deaceea o vedem importAnd posta-Ali

i

o

www.dacoromanica.ro

EMMA NOABTRA, ECONOMICA. 103

vuri, stag, =RA, stofe de matasl,nadragi, coarde de arc, sIbii i export/Ind viteporci, veverite, vulpi, piei crude de oae, demiel, de bou, pegte nepreparat i alte materiibrute pentra care se plAtea o vault( in destulde mare de export, care va fi ingrealat foartemalt scoaterea lor din tarn. De cereale nuse vorbegte de loc in documental acesta, fiindc. Moldovenii atunci necunosand popugoiulsa nutreau cu gran, svarA, 'mein i pe lAngAaceste agricultura era departe de a avea in-tinderea actuall, pAnagatul fiind mai cu mattacoperit cu 'Mari, ear lAtirea agricultureiincepknd in terile noastre abia de'la regula-mental organic, incoace (1834)46). Totugi e-xista o industrie nationalA constAnd in face-rea de funii pentru boi, de pAnza, de caskpentru rufele sIteanului, de ciciule, sumane,cojoace, opinci, catrinte i altele de aceste.

Dupit ce Moldova gi cu Mantenia intrar6sub suzeranitatea turceascA, Tureia le impuse

tractatele ce le fAcuse cu. Francia, Anglia,mai apoi i cu alto teri, prin care taxa im-portalui era redusk la 3 la sutl, istfel cAacele tractate degi nu incheete de noi, ne be-gan totug in mod abusiv, a respecta alcAtui-rile contractate de poporal suzeran. Cel intAiatratat de pace gi amicitie, care contine dejaunele dispositii relative la negot, a fost in-cheet intre PoartA i Francia in 1535 ; acestaa fost urmat de alte tractate in 1569, 1581,1604, 1614, 1673, 1740, gi mai la urmk in1802 gi 1838. '') La inceput taxa de importpentru productele industriei franceze precum

Vezi respunsnrile comishlor agr;cole in Analde eco-nomice 1862 p. 109. Din acest fapt se esplici cumogoarele noastre desi neingrAsate totus n'au secatpan& astazi.

47) Martens et Cussy. Recnells des traits II p. 278.

acea de export pentru productele turcegtiera de 5 la sntk, dar printenn tractat decomereiu mai nou ea fa redusA la 3 la sutti,dupg cum se poate yea aceesta din articolulinserat in tractatul eu Rusia din 1783 gireprodus nice din capitalatiile franceze"): De

negastorli franceji an plait mai inainte 5la sutA vamk pentru mArfurile ce ei aduceanin statele noastre i pe care le duceau de-a-ice, dar fiindcl s'au rugat de a reduce acestdrept la 3 la mita in considerarea prietenieicelei vechi, ce an en Sublima noastra Poartlgi a rugamintei lor de a insera aceastk schim-bare in nouele capitnlaii, noi am primit ce-rerea lor gi ordonAm ca in conformitate eaea sA nu se mai poatk cere de la ei maimalt de 3 la sutk etc." In 1838 insk v6e.indFrancia cA Tarcii tot urmeazA a laa pentruexport gi import care care alte dkri nepre-v6zute de tractate, convenl cu Turcia, ca pen-tra mArfurile exportate din Turcia se pla.-teasel 12 la sutti ear pentru cele importate5 la sutk, ceea ce se regalk prin conventiaincheetA in 1838 intre Francia gi Poarta Oto-maul art. IV gi V.49)

Ceva mai tArziu cleat Francia sub domnialui Iacob I intrk gi Anglia in legAturk cuPoarta prin tractatul din 1606 clruia urmeazAtractatele din 1641, 1675 gi 1809.5) Dreptulde vamk, care de sigur la inceput era de 5la sata ca i pentra mArfarile franceze se re-duce mai apoi la 3 la sutI, pant cAnd in1838, urmeazI aceeagi modificare in tarifalvamal ca gi pentru Frantia5').

4 8)

49)b0)81)

Martens. L. C. I p. 287.Martens 1V p. 543-548.Martens 11 p. 174 si 333.Martens 1V p. 533.

")

si

si

www.dacoromanica.ro

104 bTAREA NOASTRA ECONOMICA.

Dupti aceea ineheiard Teri le de jos, Spania,Italia, Austria, Rusia si Prusia conventii co-.merciale n Turcia toate fiind primite pe pi-cior egal cu natiunile cele mai favorizate;Francejii i Englejii, i indatorite a plAti 3 lasuta din valoarea mArfei importate 1 exporta-te.52) Dup1 drept Moldova si Tara RomAneascaca teri tributare flu erau do loc legate princonventiile comerciale incheiate de curtea su-zeranl 53), dar in fapt Incrurile se petrecusealtfel. Terile ce impingean pe Turd la trac-tate aveau tot interesul de a ne considerape noi ca legati prin aceste conventii, si pede alti parte puterea' Turciei si slAbAciuneanoastr esplic indestul cum acest princi-pia de drept international nu fu respectatnoi cAzur6m victima pnternicilor nostri com-petitor]. Moldova si Tara RomAneascA fur6deci considerate ca legate prin tractatele in-cheiate de Tarci i aceasta nu numai indi-rect dar se exprima chiar categoric in uncletractate de comercin, asa d. e. in tractatul enAustria din 1784 in care in art. Il se spansca : Desi dispositiile relative la vamA suntclar si precis llmurite in tractatul decomercinde la Passarovitz ; fiind insl ca internunciula declarat c prin trecerea timpulni s'an stn.carat in privirea acelei aseari mai multe a-buzuri contrare regulei stabilite in provinciileotomane si mai ales in Moldova i Valachia,Sublima Poart1 le confirma aici din non pen-

52) Pentru cele done Sicilii tractatele din 1740 qi 1799Martens. L. c. 11 p. 154. Pentru Austria din 1649,1699, 1718 (Csrlovitz) 1739 (Belgrad), 1747 i 1784. -Martens I p. 319. Pentru Spania 1782. Martens I p.235. Fentru Prusia 1761 Martens I p. 11 . Pentra Ru-sia in 1711, 1739, 1774 (Cue uk Cainardji) i 1783.Martens I p. 111, 162, 278.

tarea de popor tributar nu implica dealt acele in-datoriri ce i 1e-aa luat expres Ora asuprii.-i. Intoate celclalto priviri ette stat suveran.

tru a fi de acum observate in intreg imperiulotornan.54) Deasemene in tractatul cel mai nouincheiat cu Francia i Englitera in 1861 seprevede in art. XX ca : Tractatul se ya punein lucrare din zioa incheerii sale si va re-remlne valabil pe 28 de ani. Supunerea a-cesttda la vre-o revisie sau declaratia dea TOI SI so prelungeaseA validitatea lui Anel,pa 21 de ani inainte trebue al se facl duptidecurgerea de 14 ani. Va area Mae peststot teritorul tureen inclusiv Egipetul, depen-dinple africane, .Moldova, Muntenia. IualtaPoartA se declarit gata a conferl i altar na-Vuni favorile garantate prin acest tractat." 55)Deaceea i vedem cum Poarta ne impune di-rect prin firmanuri respectarea acelor tractate.Astfel printeun firman din 1843 Octoravrie,Poarta conform regulamentelor de yiimi, a-cAror observatiuni sunt obligatoare pentru totisupuii imperiului nostra si conform traeta-tulni de comerciu cu puterilo amice, care fi-xeazit la 5 la sutA dreptul de perceput prinvAmile imperinIni nostra pa toate mArfurileimportato din strAinAtate, yAmile yalahe vorpercepe, fie pe apl, fie pe uscat, dreptul de6 la sutl pa toate mArfurile importate inprincipate. "56) Printeo serisoare vizirialA dinacela, an, Dechemyrie, adresata, Domnulni Va-lachiei, se prescrie ca" de la marfurile austriaceatat exportate cAt i importate sA se ice nu-mai 3 la sutA.57)

In 1859, Guvernul turcesc vaAnd cA printaxa de 12 la sun. asupra exportului cauzaan mare rAu agriculturei imperiului sell, nu-

54) Martens I p. 319.$5) Analele economice 1862 p. 159.56) Martens V. p 367.

Raccoita dei trattati clei suditti austriaci neglistati della Porta ottomana. 1823 p. 206.

si

si

53)

51)

www.dacoromanica.ro

STABEA NOASTRA, ECONOMICA. 105

mi o comisiune insArcinatA cu schimbareatarifului vamal, astfel a taxa de export sti,fie redusl la 8 la sutA i de acolo in fie carean sA se reducit cAte 1.0/0 heat dupa 8 aniexportul O. fie en total liber, ear lipsa re-sultata in casa statului din aceasta redaceresa se implineasea dintr'un adaos de 3 la sutlla taxa de import, care fu prin urmare ri-dicata la 8 la sutL

Pria tractatul din 1861 incheet pe 25 deani intre Frantia, Anglia i Poarta otomana,se introduse acea taxA de 8 la sutA, asnpraobiectelor de import care fuses() fixata prinreforma vamall a imperiului otoman. FiindcAprin acest tratat despre care s'an arnat maisus se cuprindea in mod expres i provinciileRomane ca parte integrauta a imperiului oto-man, terile noastre pentru a face in act deautonomie reduserA ea 14 0/0 acea taxcl, de

pentra a protesta astfel incontra acelniabus ce-1 fAcea Poarta aroganduli asupranoastrA drepturi ce nu le avea. Astfel akin-serAm noi a impune numai 71/2 0/0 pe reAr-furile strAine, care tax5, poate fi conside-ratA mai mult ca o taxa fiscala decAt ca unaprotectionistA. Din aceasta instt derivA toatAnenorocirea noastrA, neputinta desvoltArii in-dustriale. Dar aceasta invinovAtire a liberuluischimb, regimul sub care am trAit pana acuma,poate 'Area stranie economitilor notri, carefiind import* mai cu sama din Franciafocularul ideilor liber-schimbiste, cunt i maitoti partisani ai acestui nenorocit cistern. inu se sfiesc a sustin chiar in Camcrit teorii,care conduc Ia o mina sigurA pe poporulnostru, atAta putere dobAndesc ideologiile cAndpun stapAnire pe oameni ! CAci noi credemcL sustinerea ideilor liber-schimbiste la noi

in tub, ezte un adevArat act de tradare na-tionaia.

Si cercetarn deci sistemul protectionist inasemAnare cu liberal schimb qi. sA vedem pen-tru starea in care ne aflam, care din cloudeste de preferit.

Pentru a pretul in adevArata sa valoareliberul schimb trebue s. observAm in careteri el s'a desvoltat mai MU. Acepta desigur cA s'a fAcut in Francia i Anglia, don6teri care prin desvoltarea lor industrialA auajuns la acel grad de a puth concnra cu orice altA tarA i care prin urmare au tot in-teresul de a nmplea lumea cii prisosul pro-ductelor bor. Cine insa a observat cA eco-nomia politicA e departe de a fi o tiintApurl i el ea represinta in mare parte ten-dintele politice ale popoarelor, va intelege deindata pentrn ce s'a nIscut ia Francia i

teoria liberului schimb : pentrucA aceastiteorie era cea mai potrivitA, cu starea indus-trial1 a acestor doue teri.

Ce ne spnne sistemul liberulni schimb ?Cumpgrti obiectele de care ai nevoe de unde lepoti avea mai eftine qi mai bune, prin urmare,tu Romanule, procurcl-fi obiectele trebuin(elortale din Anglia, Francia sau Austria qi nu teapuca sa le produci singur ccca ce n'ai puttface nici aga de bine nici aga de eftin caconcurtnfii tgi, ear tu indeletnicindu-tecu crearea de producte brute pentru care te-acreat Dumnezeu !

Liber-schimbijtii uitA in aceastA teorie pepersonajul principal in economic, anume peproducgtor i so gAndese numai la con-

An-glia

remiui

IV.

www.dacoromanica.ro

106 tiTAREA NOASTRA BOONOMIC41

sumator. Dar cu ce va cumpilra produatorulacele prodncte eftine ? Se va respunde : cuproductul muncei sale. Dar ce va fi acestproduct intr'o tara in care cariera muncei einchisk pretutindenea i care nu este alta de-ad acea grea i r6u platita a cultivatornluide pitmnt ? Nu este total de a cump6ra, fiecat de eftin. Trebne sit ai en ce sa cumperii pentru a avea acel ce, trebue sti-1 catigi ;citigul insa intr'o tara agricola este en totulmarginit nefiind nici o concurenta prin va-rietatea muncei la care pot s se dedee oa-menii58). Mal capital al sistemulni libernluischimb este deci ca deqi clei o pialet mai ef-Una pentru cumplirarea oblectelor, ucicle piafamult mai necesard pentru vinclerea muncel. 59)

Liber schimbitii ne spun apoi ea noi cum-p6ram de la straini marfuri v6ndute in schimbpe ale noastre, incgt in realitate noi consu-mam tot productele noastren. Aa ar B, dnain acel schimb nu s'ar face nici un profit,clad produatorii de manufacturi s'ar mul-taml numai en onoarea de a produce, fark atinde la vre-un catig material ; dar catigulmaterial &di de care nici un om nu produce

SS)

SA)

60)

Mill, unnl din aparatorli cei mai puternici ai libe-ruled schirnb dovedeste prin argnmentarea sa ca arein vedere numai pe consumator. In principiile salede eonomie politica (traducerea germana III p.277).el spnne: oste cu toate aceste evident (si ca d.Carey nu vede aceasta este unul din multele lacrnriciudate din carte& d-sale) ca. aceasta ingreuiare nueste primit cleat pentra a dobindi un avantaj co-virsitor. Cand o marfa este cumparati. in strainatateen producte indigene cu toate indoitele costuri aletransportnlni, atnnci acest fapt demonstra cit econo-misirea la costurile productici este totus mai marecleat cheltneble de transport, on cat ar fi de grele

ca astfel mtinca terei intregi tot dobandeste o res-plitire mai bun4.4Dithring. Kritische Grandlegang chr Volk wirth.schaftslehre 1866 p. 431.I. B. Say. Copra complet d'conomie politique Fa-tigue 1 Cap. XIV I XV.

nimic, schimba, cn total lucrurile i anumein defavoarea terei agHcole. Inteadev6r, candvindem noi o catime de lank bruta pentru osuta lei i o primim tot pe aceea inapoi subforma de leseturi in valoare de o mie lei,ce catiguri s'a realisat prin ea ? de la noian cittigat numai prodneaorul de materiebruta, o catime oare care de bani, necesaripentru existenta sa ; de la tara industriala ancatigat acei ce au spalat, ce au curittit, ceau tors, ce au taut lana, acei ce an boit te-setura ; apoi fabricantul,