Eu am raspuns la toate intrebarile cu exceptia celor trei care se refereau la vizionarea filmelor pe youtube si cu exceptia intrebarii 38 la care slide-ul de la curs era gol.Maine o sa ma documentez si cu privire la ea.

1. Ce este antropologia ?“Antropologia sociala si culturala are ca domeniu de interes toata umanitatea si incearca sa inteleaga legaturile dintre diverse aspecta ale existentei noastre. Antropologia este studiul al de antropologie)

“Analiza comparativa a cum oamenii se comporta in circumstante sociale”. (Raymond Firth, anii 40, The Meaning of Social Anthropology)

“Scopul antropologiei este largirea universului discursului uman”. (Clifford Geertz, anii 80, Thick Description).

Studiul comparativ al simtului comun, atit in formele sale comune, cit si al efectelor sale sociale. (anii 2000, Michael Hertzfeld, Anthropology: Theoretical Practice in Culture and Society)

“Sa descrie caracteristicile comune majoritatii societatilor umane. Antropologul este intr-o situatie comparabila cu cea a astronomului. Misiunea antropologului este aceea de astronom al constelatiilor umane. (anii 60, Claude Levi-Strauss, citat in Claude Lévi-Strauss and the making of structural anthropology, de Marcel Hénaff).

2. Obiectul de studiu al antropologieiIn mod tradiţional, antropologii au studiat societăţile exotice; in prezent studiaza si societatile europene .

3. Obiectul de studiu al antropologiei in America la aparitia ei ca disciplinaDezvoltarea antropologiei în sec 19 şi începutul sec. 20, în SUA: preocupare legată de istoria şi cultura indienilor americani.

a. Care este originea lor geografică?

b. Cîte valuri de migraţie au existat?

c. Cum pot fi grupaţi?

d. Cîte limbi vorbesc?

e. De ce diferă la aspectul fizic?

f. Dar la organizarea socială?

4. Subdisciplinele antropologieiAntropologia socială şi culturală

Antropologia lingvistică

Antropologia biologică (sau fizică)

Arheologia

5. Limbile pidgin si creoleLimbi aparute in zona de contact dintre populatii europene , africane si native.

Limbile pidgin si creole: forme simplificata de vorbire rezultata din amestecul a doua limbi, din care una foarte raspindita cu o limba locala.

Folosita de grupuri care vorbesc limbi diferite si care nu au access la o limba comuna. Nu este vorbit ca limba nativa.

Engleza chineza din Melanezia, Hong Kong

Haiti: formate din cuvinte din limba franceza suprapuse pe limbile africane ale sclavilor.

Lingua Franca: folosita de comerciantii din Meditarana in Evul mediu.

6. Antropologia: stiinta umanista sau stiinta sociala?Antropologia şi studiul artei, literaturii, dansul (“cultura înaltă”)

• Cultura ca mod de viaţă versus cultura ca excelenţă artistică şi intelectuală.

• Cultura nu este doar a elitelor.

• Antropologia este non-elitistă, studiază toate formele de creativitate: şi Shakespeare şi manelele.

• Arta, dansul muzica sînt analizate în contextual lor social şi cultural:

o Ce înseamnă domeniul estetic în alte culturi, care este contextul social al artei, recepţia artei?

o Accentul pe audientă, producţia şi distribuţia artei.

Antropologia şi filosofia/teologia

• Diferenţa dintre ştiinţă şi metafizică.

o Antropologia are o metodă ştiinţifică prin care verifică teoriile>>>filosofia nu are.

• Filosofia::modele morale (ce e bine, ce e rău), ce înseamnă virtute.

• Antropologia: studiază ce există, omul aşa cum e el.

7. Diferente intre antropologie si sociologieAsemănări (sociologie – antropologie):

• Vocabular comun (nu in totalitate): multe concepte comune relaţii sociale, organizare socială, comportamentul uman, ritualuri

• Ambele sînt interesate de generalizări: “dacă X, atunci Y”

• Strămoşi comuni: Weber, Durkheim, Marx.

Deosebiri (sociologie – antropologie):

SOCIOLOGIE ANTROPOLOGIE

Societăţile vestice şi industriale Societăţile exotice, extraeuropene

Convergenta recenta sociologie-antropologie

Sociologi care studiaza lumea a 3-a.

Antropologi care studiază corporaţii, underclass-ul, oraşe din Occident, oamenii de stiinta

Formulari cu statut de legi, generalităţi, explicaţii din birou.

Atenţie la detaliu, la cotidian, la punctul de vedere al celui studiat pentru antropologi

Date cuantificabile Date cuantificabile / anecdotica.

Durata mai scurta Durată de cercetare mai mare

Date neverificabile Date in general verificate

8. Diferente intre antropologie si economie, Diferente intre antropologie si stiinte politice

Antropologia şi politologia; Antropologia şi economia• Stiinţele politice şi economice studiază societăţile care au stat şi care au economie de

piaţă, adică statele-naţiune vestice.• Antropologia studiază de obicei

o societăţi de dimensiuni mai mici; o fără stat;o sisteme economice care nu sînt specifice economiei de piaţă: economia bazată

pe dar, pe troc, pe furt, etc.

• Societăţile vestice: politica şi economia sînt privite ca separate de restul societăţii: de asta economia e diferită de sociologie şi de ştiinţele politice. [ex. Ziare]

• Societăţile exotice: politica şi economia sînt contopite cu alte domenii ale vieţii sociale – cu rudenia. Personajele religioase sînt şi manageri economici.

• Economie: In toate societăţile scopul de a maximiza cistigul. • Antropologie – nu cistigului este universal

o KWAIKUITL: Maximizarea prestigiului, a capacitatii de cooperare si de intr-ajutorare, a coercitiei, etc

• Politologia şi economia: normative, dau soluţii.• Antropologia: studiază comportamentul aşa cum e el.

9. Diferente intre antropologie si folclorAntropologia şi folclorul• Asemănări: studiază oamenii obişnuiţi, subiecte asemănătoare: locuirea, hrana,

hainele, muzica• Antropologia studiază funcţiile sociale ale unui comportament, in contextul in care

apare• Folclorul studiaza mai mult partea literară, estetica

o Ex. Folosirea unei comparaţii, balade, ritual.

o Folclorul: implicat in ideologiile nationaliste, constructia statului-natiune.

o Transforma cultura in carnaval si spectacol.

10. Etnografia – etnologia• Etnografia: sens dublu

(1) Proces şi metodă – metoda etnografica: cercetarea de teren, observaţia participativă(2) Produs: un articol sau o carte scrisă în urma unui proces de cercetare de teren • Etnografia diferă de scrierea de călătorie, gazetărie, sondaj, notele personale ale

antropologilor. CUM?• ”Etnologia”: teoria elaborată pe baza acumularii de etnografii.

Analizează, interpretează şi compară rezultatele etnografiei. Incearcă să producă generalizări, pornind de la mai multe studii de caz.

Etnografia Etnologia

Cercetare de teren, adunare de date Foloseste date adunate de alti cercetatori

Descriptiva Sintetica

Specifica unui grup Valabila la mai multe grupuri, cimparativa

11. Relativismul cultural – etnocentrismul• Există diferenţe semnificative în comportamentul oamenilor. • Acestea trebuiesc luate ca atare. • Diferenţele trebuiesc înţelese după standardele culturii studiate, mai degrabă decît după standardele societăţii de care aparţine cercetătorul.• Opusul relativismului cultural: etnocentrismul.• Relativismul cultural = instrument metodologic.

12. Emic – EticETIC: In Occident practica a fost descrisă ca un act brutal, ca viol sau ca tortură, ca deprivare de sexualitate, ca un act ce ridică rata de mortalitate în rîndul femeilor. “Cei care practică asemenea practici controversate – îndepărtarea clitorisului, poligamie, mariajul copiilor, sau mariajele prin constrîngere – le apără explicit ca fiind necesare pentru controlul femeilor şi recunosc deschis că acest obicei rezistă la insistenţa bărbaţilor”• Programe internaţionale numeroase de combatere a acestei practici:

• Misionarii creştini incepind cu anii ’20-’30.• Curentul de opinie feminist;• Activişti pentru drepturile omului din Africa (proveniţi din

rîndul;populaţiilor care nu practică asemenea intervenţii); Organizaţii internaţionale (Organizaţia Mondială a Sănătăţii).EMIC. Aceste practici trebuiesc înţelese din punctul de vedere al nativilor şi al celor care le practică, mai degrabă decît din exterior. • EMIC – ETIC: studiul din punctul de vedere al populatie::studiul din punctul de

vedere al cercetatorului.

13. Mutilarea genitală• Practică culturală întîlnită la diverse grupuri etnice din mai mult de 25 de ţări din Africa, atît

la femei, cît şi la bărbaţi.• Rată de răspîndire ridicată:• 80% în Egipt, Etiopia, Gambia, Mali, Somalia• 50% în Kenya, Ghana. • Variază de la un grup etnic la altul.• Grade diferite de intervenţie: de la îndepărtarea clitorisului, pînă la tăierea labiilor mici sau

coaserea lor. • Motivul îndepărtării este extra-terapeutic: cultural sau religios.• Un studiu din Egipt pe 50 de femei a arătat că doar 2 erau deranjate că au trecut prin această

experienţa. • Cînd aflau că antropoloaga nu era circumcisă, se arătau dezgustate şi au rîs de ea. • S-au întrebat cum mama sa a putut fi atît de neglijenta, dar au admirat-o pentru că, în

condiţiile date, s-a putut mărita. • • “Este dificil pentru mine – luînd în considerare numărul de ceremonii pe care

le-am observat, inclusiv pe a mea – să accept că ce apare ca fiind exprisia bucuriei şi a sărbătoririi extatice a feminităţii, să ascundă experienţe de constrîngere şi subjugare. Majoritatea femeilor Kono pe care le-am observat participă la aceste ritualuri pentru ele doresc acest lucru. Ele savurează puterile supranaturale ale executantelor acestor ritualuri împotriva bărbaţilor în societate şi se întăresc cu legitimitatea autorităţii feminine, şi, în mod deosebit, cu autoritatea mamelor şi bunicilor lor.”

“Mutilarea genitală” şi imaginea de sine a femeilor• Fuambai S. Ahmadu, Disputing the myth of the sexual dysfunction of circumcised women,

2009 • Femeile care practică aceste operaţii se văd şi sînt văzute in culturile respective ca fiind:• Mai frumoase , pentru că acea “protuberanţă urîtă atît la vedere, cît şi la atingere este

îndepărtată. Idealul de frumuseţe la zona genitală este ca ea să fie netedă – Dacă este lăsată în starea naturală, este mai urîtă şi lipsită de atractivitate”.

• Mai feminine . Organul nemodificat este văzut ca ambiguu dpdv sexual. Din perspectiva femeilor, clitorisul este văzut ca un vestigiu al organului masculin. Indepărtarea sa duce la obţinerea unei identiţăţi feminine complete, acceptarea lor în reţele sociale ce includ femei adulte, şi în final căsătoria.

• Mai civilizate . Alterarea clitorisului este o expresie simbolică de afirmare a dorinţei cuiva de a exercita control asupra dorinţei sexuale şi auto-control.

• Mai “doamne” - onorabile. Intervenţia chirurgicală comunică simbolic dorinţa femeilor de a continua lineajul şi dorinţa de continua reproducerea socială. "Mutilarea genitală” ca ritual de trecere spre feminitatea adultă

In culturile respective practica este privită ca un rit de trecere necesar către maturitate şi către rolul de femeie. Riturile de trecere sînt practici ceremoniale care ghidează, controlează şi reglementează statusul indivizilor în diferite momente din viaţă. In culturile respective: cineva nu se naşte femeie, ci devine. Simplul fapt biologic trebuie să capete o semnificaţie socială. Ritualul, mai mult decît cromozomii determină identitatea unei femei. “Mutilarea Genitală” importanta pentru instituţia căsătoriei Practicile respective sînt legate şi de sistemul complex de strategii matrimoniale, bazată pe “plata miresei”. Mariajul în multe societăţi umane (inclusiv cele din Europa pînă acum ceva timp) nu este o decizie a doi indivizi, ci implică negocieri complexe între familii, între grupuri de rude. “Mutilarea genitală” este un fel de garanţie al purităţii viitoare a femeii – are loc înainte de mariaj. Părţile trebuie să se pună de acord asupra plăţii pe care mirele şi familia sa trebuie să o efectueze către familia miresei, în schimbul fertilităţii, purităţii şi pierderii braţelor de muncă. Plata pe care o efectuează mirele este o recunoaştere a faptului că femeia pe care o va lua de nevastă a fost oprită prin “mutilarea genitală” în exprimarea oricărei forme de plăcere sau de sex înainte de căsătorie.

14. , 15. Evolutionism, Creationism, Catastrofism, Lamarkianism, structural-functionalism

• Evolutionismul : in evoluţia omenirii, unii oameni au rămas mai în urmă, sînt “rămăşiţe” ale trecutului;• Charles Darwin: speciile mai bine adaptate supravieţuiesc, selectie naturala;• Creationism: D-zeu a creeat toate speciile, asa cum sint. Charles Linnaeus;• Catastrofism: D-zeu a creat lumea, dar a fost distrusa de catastrofe si recreata din nou;• Lamarkianism: Trasaturile dobindite in timpul vietii devin genetica.• EXEMPLE DE TEORII EVOLUTIONISTE:

• Henry Maine: Omenirea a evoluat de la rudenie (triburi) la teritoriu (statul naţiune), de la statusul dobîndit, la contract;

• Edward Tylor: dezvoltarea religiei: animism >> cultul strămoşilor >> religie monoteiste;

• Lewis Henry Morgan: sălbăticie >> barbarism >> civilizaţie – după gradul de complexitate politică; De la matriarhat la patriarhat;

• Engels: “Originea familiei, a proprietatii private si a statului”.• Către începutul secolului 20, evoluţionismul şi-a pierdut atracţia.

• Multe date folosite erau greşite, contactul direct cu oamenii preferabil antropologiei de birou.

• “Unitatea psihică a omenirii”: toţi oamenii au capacitatea de a învăţa cultură şi de a se adapta la mediu. Ex. aborigenii australieni.

• “Rămăşiţele trecutului” considerate ca făcînd parte din prezent, ca avînd o funcţie în funcţionarea societăţii.

• Culturile ‘ciudate’: nu sînt rămăşiţe, ci forme de coeziune, rebeliune. Structural–functionalismul • Ce pastreaza o societate ca intreg?• Studiul sistematic al unei culturi, mai degraba decit studiul evolutiei;• Descrierea paternurilor de rezidenţă, rudenie, apartenenţă, moştenire, mariaj care

explică funcţionarea unei grup social;• Instituţiile sociale (ex. rudenia) provin din nevoi ale oamenilor: nevoia de socializare

şi transmiterea identităţii si a proprietatii, a organizarii politice;• De aici provine şi noţiunea noastră actuală de “cultură”;• Malinowski despre cultura: “un tot integrat ce formează constituţia grupurilor sociale,

a îndemînărilor, credinţelor şi obieceiurilor.”

16. Cabinetul de curiozitati Cabinetele de curiozitati

• Sec 16 – 18;• Tinute de printi, savanti si amatori, muzee private, mobila scumpa;• Le priveau ca un microcosmos, sau sinteza a lumii animale, minerale si umane;• Aveau senzatia ca acumularea de obiecte va duce la dezvaluirea secretelor

crearii lumii;• Cabinete din Suedia, 1655, respectiv Bologna, 1677.

• Muzee de istorie naturala: • Sec 18-19• Zoologie • Geologie • Cultura umana • Exemplu: Lewis & Clark, expeditie 1804 in Vestul SUA, comandata de

Thomas Jefferson – 300 de specii noi, contact cu indienii.• Cautari in situ ale specialistilor: “Am intilnit o specie de sopirla denumita de

francezi prarie buffaloe sint native ale acestor cimpii, ca si celor din Misourii.  Le-am denumit sopirla cu corn.”

17. Antropologia de birouAntropologia de birou sau de fotoliu:

• Date adunate indirect, prin intermediul misionarilor, comercianţilor, exploratorilor.

• Dupa 1700: o Multe descoperiri ştiinţifice:

o omul a trăit pe pămînt de mai mult decît timp se credea.

o Pastorii luterani calculaseră pe baza bibliei că D-zeu a creat pămîntul

pe 19 august 4523 înainte de Cristos.o Acumulare graduală de date despre oamenii din alte zone ale lumii, ale

culturi, alte “rase”. Modul de reprezentare: Cabinetele de curiozitat

18. Observatia participativa (reguli)• Branislaw Malinowski – The Argonauts of Western Pacific – Melanezia, linga Australia.Observatia participativa : Antropologul trebuie sa Identifice “punctul de vedere al nativului” • observe viata cotidiana a unei societati, institutiile sociale precum economia, rudenia, religia;• sa invete limba populatiei respective.• sa stea perioade lungi si sa devina unul dintre nativi, sa vada lumea “din punctul de vedere al nativului’’;• Treaca prin ‘soc cultural’;

19. Ce inseamna cultura dpdv antropologic1. Invăţată prin simboluri : • Cliford Geertz: “cultura este un sistem de simboluri, mecanisme de control – planuri, reţete, reguli, instrucţiuni de ghidare a comportamentului”. • Simbolurile nu sînt doar lingvistice, sînt şi obiecte: steagul, apa (religie). • Se învaţă conştient şi inconştient: nimeni nu spune cît de aproape trebuie să stăm unii de alţii.• Comunicare lingvistică : atuu important în adpatarea la mediu – maimuţele au abilităţi culturale rudimentare. • Simturile sint educate de cultura: Skill::kill 2. Impărtăşită şi cuprizătoare:• Nu e atribut individual, ci de grup. • Credinţele, experienţele, memoria leagă oamenii între ei.• Cultura cuprinde aspecte care sînt privite ca triviale sau care nu merită atenţia

cercetătorilor (ex. ce fac oamenii în spaţiul privat).3. Integrată:• Cultura nu este o colecţie aleatoare de obiceiuri şi credinţe.• Dacă se schimbă economia, rudenia sau sistemul de relatii de proprietate se schimbă şi

cultura4. Este un mod de a face lucrurile, nu este identitate.• Rusticul la tara

20. Selectia naturala• Interes crescut legat de istoria naturala începînd cu secolul 18. • CREATIONISMUL– Speciile sînt imuabile, nu se pot schimba - D-zeu.– Carolus Linnaeus: prima clasificare a plantelor şi animalelor

• Specii, subspecii, ordine, etc• Dacă înţelegem ordinea naturală, înţelegem ordinea divină • CATASTROFISMUL– Focuri, inundaţii au distrus speciile vechi. – După fiecare eveniment, D-zeu a creat din nou.– Arca lui Noe EVOLUTIONISMUL

• Speciile au apărut din alte speciii prin modificare treptată.• Charles Lyell – principiul uniformitarianismului – Principiile Geologiei, 1837

– Evenimentele din trecut trebuie explicate in termenii forţelor care înca mai acţionează şi astăzi.

• Charles Darwin a aplicat principiul uniformitarianismului la entităţile vii.• Numărul speciilor nu este fix, ci a crescut de-a lungul timpului. • Selecţia naturală • Procesul prin care natura selectează forţele cele mai competitive pentru supravieţuire

şi reproducere. • Selecţia natură apare acolo unde există competiţie pentru resursele strategice. • Speciile necompetitive dispar. • Ex: girafele: animalele cu gîtul mai lung să se adapte• Această trăsătura va fii favorizată de selecţia naturală. • Explicaţia greşită: se lungeşte gîtul şi se moşteneşte.

21. Selectia naturala la oameni: Legealui Thompson (nasul); variatia dintilor, legealui Allen (variatia membrelor), forma parului, culoarea pieliiADAPTAREA IN CAZUL OAMENILORLEGEA LUI THOMPSON

• Nasurile mai lungi se găsesc în zonele (1) calde şi aride; (2) foarte reci• Cald şi uscat: Membranele şi vasele de sînge umezesc aerul care intră în plămîni.• Rece: Păstrează distanţa între aerul rece şi creier

DINTII• cei mai mari la populaţiile de vînători şi pescari, care înghit o cantitate mare de nisip şi

mestecă foarte mult. LEGEA LUI ALLEN

• Mărimea relativă a membrelor (urechi, degete, mîini, picioare) creşte odată cu temperatura.

• Mîinile şi picioarele lungi sînt specifice climatelor tropicale – dispersează căldura.• In climatele reci – mîinile şi picioarele sînt mai scurte.

FORME DE ADAPTARE SI SELECTIE NATURALA• Forma părului

– Creţ în zonele tropicale pentru a disipa căldura– Drept pentru a o păstra.

• Culoarea pielii– Melanina – element care se află în piele. – Produsă de contactul cu soarele.– La tropice – oamenii sînt mai închişi la culoare.– Spre poli, sînt mai deschişi.

Oameni – urşii polari.

22. Rasa in zoologie• In biologie: rasa este o subspecie a aceleiaşi specii, care s-ar reproduce cu o alta

subspecie, dar o face din cauza izolării geografice.

23. Rasa in antropologie• Europenii au favorizat culoare pielii în clasificarea rasială: albă, neagră şi galbenă• Nu se suprapun bine pe trasaturile fizice.• Contraexemple

o Polinezienii, indienii americani: bruneţi şi cu trăsături asiatice – nici albi, nici galbeni, nici negrii.

o Indienii: piele neagră, dar nu sînt clasificaţi ca negrii. o Aborigenii: trăsături africane, dar păr blondo !Kung – Sun: negrii sau mongoloizi?o Culoarea pielii, înălţimea, forma craniului, trăsătura facială – combinaţii

numeroase

24. Fenotipul si rasaFenotipul – anatomie şi fizionimie

a. Culoarea pielii, forma părului, culoarea ochiului, tipul de sînge, capacitatea de a distinge culorii, greutate, forma corpului, trăsături faciale, etc

25. Rasa in SUA (hipodescendenta), Rasa in Brazilia (schimbatoare)• America

– rasa dobîndită la naştere, 4 rase, hipodescendenţă– Hipodescendenţa: copiii rezultaţi din căsătoriile mixte sînt automat plasaţi în

rasele non-albe• Brazilia

– Sistem diferit de clasificare – 500 de categorii– Studiu dintr-o localitate de 750 de oameni – 40 de categorii– Caz: antropologul dintr-o comunitate braziliană

• Branco - alb • Claro – deschis la culoare • Louro - blond • Sarara – roşcovan cu piele deschisă • Mulato claro – amestecătură spălăcită • Mulato - amestecătură

– In prieten de-al lui cu pielea închisă la culoare apelat în feluri diferite • Escuro - închis la culoare • Preto – negru • Moreno escuro – brunet închis la culoare

• Cei cu piele mai închisă tind să fie mai săraci – foşti sclavi;• Brazilia: “Banii te fac alb”;• Cei care sînt albi şi săraci sînt percepuţi ca fiind mai negrii;• Cei care sînt negrii şi bogaţi sînt percepuţi ca fiind mai albi;• America: există corelaţie clasă – rasă, dar categorizarea nu se schimbă.

– USA: numărul non-albilor creşte– Brazilia: numărul albilor creşte

26. Momentul aparitia omului modern (aproximatie)APARITIA OMULUI MODERN

• Kenya, Tanzania – Ultimul strămoş comun cu stramosii cimpanzeilor si ai gorilelor: acum 8 milioane de ani.

• In urmă cu 5-8 milioane de ani datorită răcirii climei au apărut suprafeţe întinse de savană;

• Maimuţele >>> Oameni moderni – Tendinţe o Deget opozabil; o Favorizarea vederii, în dauna mirosului; o Favorizarea mîinilor, în dauna nasului; o Complexitatea creierului mai ridicată; o Investiţie parentală – un singur copil produs; o Socialitate – ajutor reciproc;

27. Tranzitia de la maimute la oamenii moderni (trasaturi)• Volum cranian foarte scăzut 430 cm2 faţă de cimpanzeu 390 cm2 • A crescut volumul craniului;• A crescut masa corporală • S-au diferenţiat femeile de bărbaţi – datorită măririi craniului; • Vegetarieni – mestecau iarbă : dinţi foarte mari, creastă craniană;

28. Mesul biped ca forma de adaptare• Mersul biped - Diferenţă faţă de maimuţe

o Formă de adaptareo Abilitatea de a vedea pe suprafeţe întinseo Capacitatea de a transporta cu mîinileo Reducerea expunerii la caldura solară

29. Homo erectus (trasaturi specifice)Homo erectus

• 1.8 milioane de ani în urmă; • Foc - a ieşit din Africa, în Asia şi Europa; • Unelte mai complexe;• Vînat în grup;• S-a dublat capacitatea craniană – 900 cm2.

30. Homo sapiens (trasaturi specifice)Homo sapiens – 300000 de ani în urmă

• Neandertalii – Craniu foarte mare 1300 cm2– Au trăit în Europa, trunchiuri masive, mediu rece.

• Homo sapiens modern– Toţi oamenii moderni au apărut în urmă cu 200000 de ani dintr-o femeie care a

trăit în Africa Sub-sahariană. – Descendenţii au plecat din Africa în urmă cu 135000 de ani. – In urmă cu 12000 s-a încheiat ultima glaciaţiunie – S-au răspîndit Homo

sapiens sapiens – In locul mamiferelor mari – mamuţi, oamenii s-au orientat spre

cules/pescuit/vînat.

31. Cum a aparut agricultura• Orientul apropiat în urmă cu 10000 – 12000 ani;• Colectarea de grîu sălbatic – Sedentarism; Pastoralism;• Un kg de grîu se poate aduna acum într-o oră cu unelte din neolitic;• Creşterea populaţiei – presiune asupra resurselor;• Experimente de creşterea grîului în zonele aride – au încercat să îşi păstreze modul de

viaţă – Legea lui Romer;• Irigaţii – Apărute în urmă cu 7000 de ani;• Diviziunea muncii – apariţia surplusului economic – stat • Definitie stat: societate cu guvern centralizat şi diviziunea societăţii în clase sociale.

32. Consecinte ale aparitiei agriculturii• Au apărut:

• Populaţiile care produc hrană – populaţii neproductive (elită administrativă, preoţi, meşteşugari)

• taxarea• scrierea• banii• pieţele• clădiri publice • Oraşe – sate – funcţii administrative• Munca neliberă – sclavia• Armata obligatorie• Bolile de dinţi

• Economiile “hidraulice”: Unde a apărut agricultura prin irigatii, au apărut şi statele

33. Obiectul de studiu al economiei în stiintele economiceEconomia (def): Studiul alocarii rationale a resurselor finite, in vederea maximizarii profitului si utilitatii.

Doua variante principale 1. Economia neoclasica (micro-economia):

• Alocarea resurselor si luarea deciziei• Cerere• Oferta

2. Economia politica (economie institutionala): modalitatea in care resursele sint alocate inre grupurile din societate:

• Munca• Capitalul• Tehnologia• Renta.

34. Obiectul de studiu al economiei în antropologie• Studiul antropologic al economiei (antropologie economica): studiul comparativ al

productiei, schimbului, consumului in societatile umane. • Analizeaza relatiile sociale din jurul productiei, schimbului si consumului.

Critica antropologica a paradigmei economice