1. Obiectul de studiu si metodele de cercetare aplicate in microeconomieObiectul de studiu al microeconomiei – reprezinta legitatile comportamentului individual al agentilor economici bazat pe alegerea dintr-o multitudine de variante alternative de utilizare a resurselor si bunurilor economice.Fondatorul Microeconomiei/ MicroEC – Alfred Marshall 1890 (Principalele stiinte economice)

Disciplinile economice1. Fundamentale

statistica matematica, teoria economica (formeaza mentalitatea economica)

2. Aplicative marketing, comert, merceologie, management, contabilitate

3. De granita drept economic, geografie economica

Economics (Teorie economica): microeconomie, macroeconomie Nivel Microeconomic – proces, fapte, acte si comportamente ale participantilor individuali la activitatea

economica (firme, gospodarii familiale, administratii, banci, etc) Nivel Mezoeconomic – pracese, fapte, acte si comportamente care se refera la sectoare de activitate

economica (primar, secundar, tertiar, cuaternar), la ramurile activitatii economice (agricultura, transport, educatie, sanatate, etc), la regiunile teritorial-administrative.

Nivel Macroeconomic – procese, fapte, acte si comportamente economice referitoare la grupuri de subiecti ecconomici reuniti in categorii omogene, degajate de comoprtamentele lor individuale, precum si la intreaga economie privita ca agregat

Nivel Mondoeconomic – procese, fapte, acte si comportamente ale subiectilor economici si ale comunitatilor internationale privite atat prin prisma legaturilor economice dintre economiile nationale, cat si ca intreg considerat la scara planetara sau zonal-internationala

2. Caracteristica modelului posibilitatilor de productie pe termen scurt si lung. Costul de oportunitate si importanta lui.Premisele modelului posibilitatilor de productie:

1. Alegerea intre 2 bunuri2. Cantitatea si calitatea resurselor EC si a tehnologiilor aplicate ramane constanta3. Gospodaria poarta un caracter inchis

Variante alterntive Grau Fy Porumb Tx Cost de oportunitateA 10 0B 9 1 1C 6 3 1.5D 0 6 2

Co =- 9−101−0

=1 Cost de oportunitate – exprima valoarea sanselor sacrificate ca urmare a deciziei de a folosi

resursele disponibile intr-un mod si nu in altul. El masoara „castigul obtinut” prin „pierderea” celei mai bune dintre variantele sacrificate

0 1 3 60

2

4

6

8

10

12

curba posibilitatilor de productie

curba posibilitatilor de productie

Un punct din afara acestei curbe – semnifica o cantitate care nu poate fi produsa din cauza insuficientei de resurseUn punct din interiorul curbei – semnifica nefolosirea totala a resurselor.Caracteristica curbei:

1. Puncte pe CPP semnifica cantitatea maximala de bunuri care poate fi produsa cu resursele si tehnologiile existente.

2. CPP este descrescatoare cand cantitatea de grau↑si porumb↓si invers.3. Inclinatia pantei CPP semnifica gradul de realocare a resurselor EC si se calculeaza prin intermadiul

costului de oportunitate (cost alternativ)

Co =- −∆Y∆ X

majoram cantitatea de porumb

Co =- −∆ X∆Y

majoram cantitatea de grau

* Cost de oportunitate – reprezinta castigul obtinut din pierderea celei mai bune variante sacrificate.4. Legea costurilor de oportunitate crescande – CPP este concava din cauza actiunii acetei legi si

datorita cheltuielilor suplimentare de adaptare si respecializaare a resurselor pentru producerea bunurilor alternative.

Reactia CPP la modificarea resurselor tehnologice.

↑R Tehnologiile se perfectioneaza deplasarea la dreapta producerea unei contitati suplimentar de grau si porumb

↓R Tehnologiile sau uzat deplasarea la stanga posibilitati mai mici

↑R ↑T doar pentru grau (Y) iar X constant se schimba panta care poate creasca spre dreapta, descreasca spre stanga

↑R ↑T doar pentru porumb iar Y- constant,Creste spre dreaptaDescreste spre stanga

Cum de produs – semnifica modalitatea de combinare a Resurselor (R) EC in vederea cresterii eficientei EC

E= rezultateleobtinute

cheltuielile suportate (costurile) > 1

1. Principiul maximizarii – majorarea costurilor suportarea pentru obtinerea rezultatelor maxime obtinute

2. Principiul minimizarii – celasi rezultat cu mai putine cheltuieliPentru cine de produs – alegerea segmentului de consumatori

*Interesele economice – reprezinta manifestari constientizate ale nevoilor umane care determina anumite comportamente in vederea realizarii performantelor economice necesare dobandirii bunurilor capabile sa satisfaca nevoi.

* Resurse economice – reprezinta totalitatea elementelor si posibilitatilor utilizate ca premise la producerea si obtinerea de bunuri economice

3. Comportamenul consumatorului in abordare cardinalista. Legea I II a lui Gossen si conditiile de maximalizare a utilitatii totale.

Utilitatea (U) – satisfactia obtinuta de consumator in urma consumului bunurilor (caracter subiectivo-obiectiv)Unitatea de masura Utilitatea totala (TU) Utilitatea marginala (MU)„Utili”1,2,3,4...etc.

Satisfactia obtinuta dintr-o cantitate dintr-un bunTU=f(Qi)TU=∑MU

Utilitatea suplimentara obtinuta din consumul unui bun suplimentar

MU=∆TU

∆Q(bun suplimentar )

MU=TU’(Q)=dTUdQ

Ex. TU= 100+25Q+4Q2

MU=TU’(Q)=25+8Q

Mecanismul alegerii consumatorului a cantitatii consumate dintr-un bunEx.Felii de paine

MU =∆TU∆Q

MU1 = 201

= 20

MU2 =

151

= 15

MU3 = 101

= 10

MU4 = 51

= 5

Cantitatea optimala = 5 (Q opt)MU=0 – punct de satietate → Tumax

Legea utilitatii marginale descrescande (Legea I a lui Gossen) – Pe masura cresterii cantitatii consumate dintr-un bun utilitatea lui scade

Q TU MU

1 20 20

2 35 15

3 45 10

4 50 5

5 50 0

6 45 -5

1 2 3 4 5 60

10

20

30

40

50

60

-10

-5

0

5

10

15

20

25

MUTU

TU=50 → TU maxTU= 130Q-2,5Q2 Qopt - ?Tumax → MU=0

MU = 130 -5Q MU=0 → 130-5Q=0 → -5Q=0 → Q= 26 un.

Mecanismul alegerii consumatorului intre 2 bunuri in cazul restrictiei bugetare

Restrictia bugetara – puterea de cumparare a consumatorului reesind din venitul disponibil si preturile bunurilor dorite.------------------------ - reprezinta dreapta ce uneste totalitatea combinatiilor din bunurile X,Y ce pot fi cumparate de catre consumator prin utilizarea integrala a bugetului disponibil.Ecuatia liniei bugetului : I = X*Px+Y*Py

Qx TUx MUx Mux/Px Qy TUy MUy Muy/Py1 60 ut 60 60/5=12 1 400 ut 400 400/25=162 115 ut 55 55/5=11 2 750 ut 350 143 165 ut 50 10 3 1050 ut 300 124 210 ut 45 9 4 1300 ut 250 105 250 ut 40 8 5 1500 ut 200 86 285 ut 35 7 6 1650 ut 150 6

Restrictia bugetara

Px = 5 u.m MU =∆TU∆Q

Py = 25 u.m TU=∑MUI = 150 u.m1. Varianta: 1*5+3*25=80 TU=60+1050=1110 ut2. Varianta: 3*5+4*25=115 TU=165+1300=1465 ut3. Varianta: 5*5+5*25=150 TU=250+1500=1750 ut I=150

Raspuns: 5 unitati din bunul X si 5 unitati din bunul YLegea II Gossen – Consumatorul isi va aloca venitul sau in asa mod in care utilitatea marginala ponderata la pret pentru diferite bunuri sa devina egala

Formula: MUxPx

= MUyPy

=...=MUnPn

→ Ecuatia de echilibru a consumatorului in abordarea cardinalista

4. Abordarea ordinalista. Axiomele preferintele consumatorilor si caracteristicile curbelor de indiferenta. Rata marginala de substitutie a bunurilor.Premisele modelului ordinalist

Axioma ierarhizarii Axioma tranzitivitatii Axioma nonsatietatiiCapacitatea consumatorului de a-si ordona preferinteleA}B; B}A; A~B

Capacitatea consumatorului de a-si transfera preferintele de la un bun la altulA}B}C}D; A}D

Consumatorul prefera o cantitate mai mare de bunuri fata de una mai mica

Preferintele de consum – sunt reflectate de curba de indiferenta care reprezinta cantitatea de bunuri care aduc consumatorului acelasi nivel de satisfactie.A~B~C~D

2 4 6 80

2

4

6

8

10

12

14

Curba de indiferenta

TU

Caracteristica curbei:1. Exista o multitudine de curbe de indiferenta care formeaza harta curbelor de indiferenta2. Curbele de indiferenta plasate la dreapta de cele anterioare presupun o satisfactie mai mare

TU1<TU2<TU33. Curbele de indiferenta nu se intersecteaza4. Curbele de indiferenta sunt descrescatoare prezentand o dependenta inversa ↓Qy→↑Qx si invers,TU

const 5. Inclinatia pantei curbelor de indiferenta semnifica rata marginala de substitutie a bunurilor

(1) MRSxy = - ΔQyΔQx

TU-constant; Ceteris paribus

6. Curbele de indiferenta sunt convexe fata de origine deoarece pe masura substituirii bunurilor scade MRS (semnificand reducerea coeficientului)

(2) MRS = MUxMUy

Din puntul 1 si 2 deducem: ∆QxMUx= - ΔQyMUyΔQxMUx

→ MUxMUy

= - ΔQyΔQ x

Posibilitati de consum –sunt determinate de restrictia bugetara a consumatoruluiCheltuieti ≤ VenitXPxch . x

+ YPych . y

≤ I

Cantitateaalternativa

QyPaine

QxLapte

A 12 2

B 6 4

C 4 6

D 3 8

5. Linia bugetara a consumatorului: caracteristici si modificari posibileLinia bugetara – combinatia de bunuri consumate care presupun utilizarea integrala a venitului disponibil.Ex.

0 1 2 3 4 50

2

4

6

8

10

12

Linia bugetara

I (Px)

−PxPy

Echilibru consumatorului in conditii statice

Punct de echilibru

TU1 Puncte de intersectie cu TU

Echilibru se obtine in punctul de tangenta a liniei bugetare cu una din curbele de indiferenta

E= −ΔQ yΔQ x

=MUxMUy

=−PxPy

Conditia analitica de echilibru a consumatorului – raportul utilitatii marginale ale celor 2 bunuri – ce reflecta preferintele consumatorilor – sa fie egal cu raportul preturilor celor 2 bunuri, ca expresie a constrangerii carora trebuie sa le faca fata consumatorulFormula de calcul al echilibrului consumatorului in conditii statice:MUxMUY

= PxPy

sau MUxPx

=MUyPy

sau MRSXY¿PxPy

Modificarea restrictiei bugetare∆I Px; Py-const ∆Px I; Py-const ∆Py I; Px - const ∆Px,Py prop – Icon ∆Px,Py nepr – Icon

I QxPx=20

QyPy=10

5 0

0 10

100 u.m 1 8

2 6

3 4

4 2

↑I – la dreapta↓I – la stanga

↓Px – la dreapta↑Px – la stanga

↓Py – la dreapta↑Py – la stanga

↓Px,Py – la dreapta↑Px,Py – la stanga

↑Py↓Px

6. Echilibru consumatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului consumatorului prezentata de curbele ”venit-consum” si „pret-consum”Formula de calcul al echilibrului consumatorului in conditii statice:MUxMUY

= PxPy

sau MUxPx

=MUyPy

sau MRSXY¿PxPy

Modificarea restrictiei bugetare∆I Px; Py-const ∆Px I; Py-const ∆Py I; Px - const ∆Px,Py prop – Icon ∆Px,Py nepr – Icon

↑I – la dreapta↓I – la stanga

↓Px – la dreapta↑Px – la stanga

↓Py – la dreapta↑Py – la stanga

↓Px,Py – la dreapta↑Px,Py – la stanga

↑Py↓Px

7. Procesul de productie, factorii de productie si functia de productie. Perioada scurta si perioada lunga de timp.Proces de productie – transformare a reurselor economice in bunuri economiceresurse economice bunuri economice

Factorii de productie:1. Pamant → N (limitat)2. Munca → L (costisitor)3. Capital → K (variat)4. * aptitudini antreprenoriale → A

Functia de productie – combinarea tehnologica a factorilor de productie care asigura obtinerea unui volum maximal de bunuri / este expresia matematica a unui fenomen tehnic, adika o relatie matematica (liniara sau neliniara) care reflecta, pe baza conditiilor fiecarei firme, relatia dintre iesiri (rezultate) si intrari (factori de productie utilizati) din si in activitatea economica.Q = f(N,L,K)= f(L,K) factorul N este inclus ca KResurse:

1. Resurse fixe – sunt acelea al caror nivel de utilizare nu poate fi schimbat intr-un interval scurt de timp2. Resurse variabile – sunt acelea al caror nivel de utilizare poate fi modificat intr-un interval scurt de

timp, pentru a raspune necesitatilor procesului de productiePerioade de timp:

1. Pe termen scurt / perioada – bazata pe ipoteza ca intreprinzatorul urmareste maximizarea productiei prin majorarea unui factor de productie variabil (de obicei, munca), iar ceilalti factori sunt ficsi.

Combinarea factorilor de productie

2. Pe termen lung / perioada – tati factorii sunt variabili

8. Produsul total, marginal si mediu al factorului de productie variabil. Esenta legeii randamentelor neproportionale. Conditia eficientei maxime a factorului de productie variabil si maximizarii produsului total.Produs total → TPL = Q =∑ MP(al factorului de productie variabil L reprezinta volumul total de bunuri produse intr-o perioada determinata de timp, cu ajutorul factorului variabil, ceilalti factori, sunt supusi principiului ceteres paribus)

Produs marginal → MPL = ΔTP LΔL

=ΔQΔL

→ Productivitatea merginala a muncii

(al factorului variabil reprezita volumul suplimentar de bun obtinut prin utilizarea unei unitati suplimentare de factor de productie variabil. Se exprima prin raportul variatiei produsului total al acestui factor si variatia cantitatii factorului respectiv)

Produs mediu → APL = TPuL

→ productivitatea medie a muncii

(al factorului de productie de productie variabil reprezinta volumul de bun obtinut pe o unitate de factor de productie utilizat, exprimat prin raportul produsului total al acestui factor si cantitatea utilizata al factorului respectiv)Legea randamentelor nonproportionale – stipuleaza ca, atunci cand cantitati crescande dintr-un factor de productie variabil se considera cantitati fixe din ceilalti factori de productie, productivitatea medie si cea marginala s factorului variabil cresc, ating un nivel maxim dupa care se cunoaste o evolutie descrescatoare, in conditiile in care productia totala cresteK L TPL MPL APL Randamentul factorului variabil6 1 4 4 4

MPL>APL

Zona randamentelui crescator al factorului variabil6 2 14 10 76 3 25 11 8.56 4 40 15 106 5 60 20 126 6 72 12 12 MPL=APL - randament constant6 7 77 5 11 MPL<APL

Zona randamentului descrescator al factorului variabil6 8 80 3 106 9 80 0 96 10 75 -5 7.5 Zona ineficientaConcluzii:

1. Pe termen scurt volumul de productie are o limita de crestere2. Pe termen scurt actioneaza legea randamentelor neproportionale3. Eficienta ce mai mare a utilitatii factorului de productie variabil este cand APL=MPL4. Producatorul maximizeaza produsul total cand produsul marginal se egaleaza cu zero TPmax↔MP=05. Produsul mediu este maximal cand se egaleaza cu cel marginal APmax↔MP=AP in aceste conditii firma

va obtine profit maxim6. Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului

de productie variabil7. Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade, rezulta ca firma

inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil.8. Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat

factorului de productie variabil.9. Cand produsul marginal este pozitiv, productia totala crest.10. Cand produsul marginal este negativ, productia totala scade; de aceea nici un producator nu va opta

pentru o productivitate marginala negativa.11. Produsul marginal reflecta actiune legii productivitatii marginale descrescande sau legea

randamentelor nonproportionale

9. Izocuantele si caracteristicile lor. Rata marginala de substitutie tehnologica. Randamentele de scara

Izocuantele - reprezinta combinatiile de factori de productie care permit sub aspect tehnologic permite producerea unui anumit volum de lucru

1 2 3 5 60

1

2

3

4

5

6

7

QQL

Caracteristicile izocuantelor:

1. Exista o multitudine de izocuante care formeaza – harta izocuantelor2. Izocuantele plasate la dreapta de cele anterioare reflecta un volum mai mare de productie Q3>Q2>Q13. Izouantele nu se intersecteaza, deoarece reflecta volumul de productie.

Punctele pe izocuante reflecta diferite volume deproductie4. Pentru majoritatea cazurilor izocuantele sunt descrescatoare.5. Panta izocuantelor semnifica raportul de schimb a factorilor de productie numit rata marginala de

substitutie tehnologica

MRSTLK ¿−ΔKΔL

= MPLMPK MRSTKL ¿−

ΔLΔK

=MPKMPL

Rata marginala de substitutie tehnologica – indica de la cate unitati dintr-un factor de productie va refuza producatorul pentru a utiliza un alt factor de productie suplimentar, volumul de productie ramanand constant

6. Izocuantele sunt convexe fata de origine deoarece MRST scade

Posibilitatea economica de producere a bunurilor este determinata de restrictia bugetara a producatoruluiL*PL+K*PK ≤ TC (cost total)

12. Daca MP>AP, produsul mediu creste, rezulta ca firma inregistreaza randament crescator al factorului de productie variabil

13. Cand produsul marginal este mai mic dacat cel mediu, produsul mediu scade, rezulta ca firma inregistreaza randament descrescator al factorului de productie variabil.

14. Cand produsul marginal este egal cu cel mediu rezulta ca firma inregistreaza randament constantat factorului de productie variabil.

10. Linia izocost a producatorului: caracateristici si modificarile posibile.Linia izocost – semnifica combinatiile de factori de productie carora le corespunde un nivel dat al costurilor totale.

Capital:1. Cap uman – L2. Capital funciar – N3. Tehnic – K fix si circulant4. Capital financiar

Area ce cuprinde linia izocost cuprinde combinatii posibile a factorilor de productie Modificarea liniei izocost∆TC – PK;PL-const ∆PL – TC;PK-const ∆PK – TC;PL-const ∆PL;PK-prop –TC-

con∆PL;PK;TC –prop

Q L K QL L K

10 1 5 12 2 6

10 2 3 12 3 4

10 5 1 12 6 2

↑TC – la dreapta↓TC – la stanga

↑PL – la stanga↓PL – la dreapta

↑PK – la stanga↓PK – la dreapta

↑PL;PK – la stanga↓PL;PK – la dreapta

11. Echilibru producatorului in abordare statica. Modificarea echilibrului producatorului reprezentata prin curba de extensie a firmeiE=∆k/∆L=P(L)/P(k)=MP(L)/MP(K)Echilibru producatorului in conditii statice – combinatia factorilor de productie care asigura un volum minimal de costuri necesara producerii volumului dat de bunuri

Modificarea echilibrului producatorului in conditii dinamice (∆K,L)Curba de extensie a firmei

12. Costul de productie pe termen scurt. Costul total mediu si marginal, relatiile dintre eleCostul de productie este expresia monetara a consumului de factori de productie pentru obtinerea unui bun economic dat. Costul de productie este o marime agregata (el cumuleaza toate cheltuielile ocazionate de realizarea bunului economic)Ele pot fi implicite (includ cea mai buna alternativa de alocare a resurselor proprii sacrificate de intreprinzator in favoarea obtinerii unei productii date) contabile (cheltuieli explicite, adica platile efectuate de firma furnizorilor externi pentru factorii de productie cumparati la pretul pietii) economic (includ chleltuielile implicite, explicite si profitul normal)Costul total (TC) reprezinta ansamblu cheltuielilor necesare producerii unui volum dat de bunuri TC=TFC+TVCCostul mediu (AC) reprezinta cheltuielile necesare producerii unei unitati de bunAFC =TFC/QAVC=TVC/QATC=AFC+AVCCostul marginal (MC) – exprima sporul de cheltuieli necesare producerii unei unitati suplimentare, determina limita pana unde este rational de majorat volumul de productieAnaliza costului marginal ne permite sa deducem unele lucruri importante in privinta volumului de productie de exemplu daca:MC<P – este rational de majorat volumul de productieMC<P – de redus volumul de productieMC=P avem un volum optim de productie

Pe termen scurt modificarea costului total este determinata de modificarea factorului de productie variabilIntre produsul mediu si marginal al factprului de productie variabil si costul mediu si marginal exista o actiune inversa: daca produsul mediu si marginal creste, costul mediu si marginal scade si inversCostul marginal indica pragul pana la care este justificata majorarea volumului de productie aceasta fiind MC=PCostul mediu este minimal cand se egaleaza cu cel marginal ACmin↔AC=MC

13. Costul de productie pe termen lung. Economiile si dezeconomiile de scara. Dimensiunea optimala a firmeiCurba costului total de productie pe termen lung se deduce din „traiectoria de extindere a firmei pe termen lung”Regiunea segmentelor curbelor costurilor medii pe termen scurt permit obtinerea curbei costului mediu pe termen lung.Randament de scara crescator semnifica o majorare proportionala mai mare a volumului de productie comparativ cu majorarea factorilor de productie utilizatiTendinta de scadere pe termen lung a costurilor medii se numeste economie de scara Randament de scara descrescatori se inregistreaza cand o data cu cresterea volumului de productie, costurile incep a creste mai repede decat cantitatile produseTendinta de majorare pe termen lung a costurilor medii se numeste dezeconomie de scaraIn cazul randamentului de scara constant costurile pe termen lung vor fi constanteVolumul de productie in care finiseaza economiile de scara si incep efectele randamentului de scara constant se numeste efect de scara minimal eficient

14. Incasari din vanzari (totale, medii marginale) si profiturile (totale, medii, marginale). Maximizarea profitului total in abordarea indicatorilor totali si marginaliIncasari totale (TR) veniturile obtinute din vinderea unui volum dat de bunur TR=QxPIncasari marginale (MR) venitul suplimentar obtinut din vinderea unei unitati suplimentare de bun MR=∆TR/∆QIncasari medii (AR) venitul obtinut din vinderea unei unitati de bun AR=TR/Q

Profitul – rezultatul activitatii economice care se formeaza din direferenta dintre veniturile incasata si cheltuielile suportateProfit total T : T =TR-TCП ПProfit marginal M : M =MR-MCП ПProfit mediu A : A =AR-ACП ПProfitul normal este castigul minimal pe care proprietarul firmei il poate obtine din indeplinirea functiei antreprenoriale in cadrul firmei dateDaca din incasarile firmei se scad costurile contabile obtinem profitul contabilDaca din incasarile firmei se scad costurile economice se obtine profitul economic (sau profit pur)Profitul poate fi dimensionat prin intermediul a doi indicatoriMasa profitului constituie suma totala de profit obtinuta de un agent economic, calculat ca diferenta dintre venituri si cheltuieliRata profitului reprezinta raportul dintre masa profitului, costurile realizate, exprimat in procente

15. Cererea si factorii ei determinanti. Legea cererii. Modificarea cantitatii cerute si modificarea cererii.Cererea individuala (d) pentru un bun reprezinta cantitatea de bun pe care cumparatorul doreste si este in stare sa o cumpere intr-o perioada de timp, la un nivel anumit al pretului. Cererea poate fi reprezentata grafic, tabelar si analitic cu ajutorul functieiCererea pietii (D) este egala cu suma cererilor individualeCurba cererii indica cantitatea maxima de bun pe care cumparatorul poate s-o achizitioneze, in perioada dat, la diferite nivele de pretFactorii care influienteaza cererea:

1. Pretul bunului Legea cererii – la cresterea pretului cantitatea ceruta scadeExceptii bunurile Veblen (bunurile de lux, dependenta directa dintre cantitatea consumata dintr-un bun si pretul acestuia); si bunurile Giffen (bunuri inferioare, pentru care cantitatatea ceruta va creste chiar daca acest bun va deveni mai scump)

2. Venitul disponibil I↑→D↑ (bunuri normale)I↑→D↓

3. Preturile la bunurile substituibile si complementare↑Pa→↑Qb (substituibile)↑Pa→↓Qb

4. Anticiparea viitoarelor preturi↑Pa→↑Da ↓Pa→↓Da

5. Publicitatea (dependenta directa)6. Moda7. Traditiile obiceiurile8. Numarul de consumatori (dependenta directa)

La modificarea cantitatii cerute are loc deplasarea punctului pe curba in dependenta de cresterea sau scaderea cantitatii (ceteris paribus)La modificarea cererii are loc deplasarea curbei (ceteris paribus)

16. Oferta si factorii ei determinanti. Legea ofertei. Modificarea cantitatii cerute si modificarea oferteiOferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr-o perioada de timp ,la un anumit nivel al pretului. Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe piata.Spre deosebire de cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita.

Interdependenta dintre schimbarea pretului si modificarea cantitatii de bunuri oferite constituie continutul legii ofertei.Cresterea pretului conditioneaza crestera cantitatii oferitesi invers.

Oferta poate fi:

a) individuala(cantitatea de bunuri pe care un producator este dispus sa o vinda la un pret anumit)

b) totala sau de piata(totalitatea ofertelor individuale).

Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.Cu cit pretul creste ,cu atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare.

Factorii de influenta:

1.pretul;

2.costul de productie,care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi tehnologii.El poate sa creasca din cauza sporirii pretului la resursele limitate.Daca costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile respective se va mari. Si invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.

3.Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de prêt.

4.Schimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la reducerea ofertei.

5.Politica fiscal si subsidiile.Majoritatea impozitului pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si invers,micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii ,acestea incurajeaza cresterea ofertei.

6.Calamitatile natural si social-politice.Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social-politice pot fi favorabile cresterii ofertei(stabilitate politica, de exemplu) sau defavorabile(schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de joc)

7. Anticiparea preturilor.

17. Echilibru de piata. Reechilibrarea pietii modelul Walras si modelul MarshallFormarea echilibrului de piata se face prin imbinarea cererii si ofertei.Avem pret de echilibru si cantitatea de echilibru , la intersectia lor pe grafic obtinem punctul de echilibru. Avem modelele de reechilibrare a pietei: modelul Walras(reechilibrarea pietei prin modificarea pretului), modelul Marshall (reechilibrarea pietii prin modificarea cantitatii)

a) Restabilirea echilibrului in cazul abaterii preturilorDaca pretul se stabileste la un nivel superior celui de echilibru (P1), cantitatea ceruta (Q1) va fi mai mica decat cantitatea oferita (Q2) formandu-se un excedent pe piata. Datorita concurentei, vanzatorii vor reduce preturile ce va atrage cresterea cererii cumparatorilor. Astfel cererea va absorbi excedentul de bunuri, determinand restabilirea echilibrului. (Walras)

b) Restabilirea echilibrului in cazul abaterii cantitatilor de bunuriCand cantitatea Q1<Q2, pretul cererii P1>pretul ofertei P2, vanzatorii fiind interesati sa majoreze oferta la un pret atat de favorabil, restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru. Cand cantitatea Q2>QE pretul ofertei P1> pretul cererii P2 vanzatorii fiind impusi sa reduca oferta pentru a-si vinde bunurile, restabilind prin aceasta cantitatea de echilibru (Marshall)

18. Modificari ale echilibrului de piata cauze si consecinte8 grafice (determinam ce facem P si Q)

1. D↑ S-constant2. D↓ S constant3. D constant S↑4. D constant S↓5. D↑ S↑ proportional6. D↓ S↓ proportional7. D↑ S↓ proportional8. D↓ S↑ proportional

19. Implicarea statului in mecanismul de functionare a statuluiInterventia statului in cadrul pietii. Sunt 2 metode: met. de interventie directa si met. de interventie indirecta.cea directa implica fixarea pretului maximal si fixarea pretului minimal.cea indirecta implica introducerea impozitelor si subventiilor. Metode directe:Fixarea pretului maximal – in scopul apararii intereselor consumatorilor statul fizeaza un nivel maximal posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon ce nu poate fi depasit. Acest pret este mai mic decat pretul de echilibru. Astfel bunurile devin mai putin atractive pentru producatori si mai accesibile pentru consumatori, ceea ce va genera deficit de produse, sau descresterea calitatii produselorFixarea pretului minimal – in scopul apararii intereselor producatorilor statul fixeaza un nivel minimal posibil al pretului, adika un nivel al pretului plafon sub care nu se pate vinde un anumit bun sau serviciu. Acest pret este mai mare decat pretul de echilibru. Astfel se reduce cererea consumatorilor, bunurile devin mai scumpe, oferta creste ceea ce va genera excedent pe piataMetode de interventie indirecta:Impunerea taxelor – impunerea taxelor determina majorarea costurilor de productie, acestea la randul lor reduc oferta dela S0 la S1 astfel volumul de echilibru se va diminua de la Qe0 la Qe1 pretul majorandu-se de la Pe0 la Pe1 Drept consecinte: consumatorii vor achita preturi mai mari,consumand mai putin; producatorii vor vinde mai scump, dar dupa achitarea impozitelor vor obtine venituri mai mici din cauza reducerii ofertei; pe termen scurt – statul obtine venituriAcordarea subventiilor – acordarea subventiilor duce la diminuarea costurilor de productie, acestea ka randull lor majoreaza oferta de la S0 la S1 astfel volumul de echilibru creste de la Qe0 la Qe1, reducand pretul de la Pe0 la Pe1. Drept consecinta: consumatorii vor achita preturi mai mici, consumand mai mult; producatorii vor vinde mai ieftin, dar vor obtine venituri mai mari datorita volumului de bunuri mai mare vanduta, statul suporta cheltuieli, subventiile fiind platite din bugetul de stat.

Consecintele :pret maximal nu poate fi depasit ,este fixat de catre stat.scopul-sustinere consumatorilor cu venituri mici. Solutia- subventii sau dotatii care iar cointeresa pe producatori sa produca aceste bunuri.Pret minimal:scopul-sustinerea veniturilor anumitor producatori(agricoli)-problema securitatii alimentare a tarii. Solutii-export,achizitii publice, prelucrarea si lichidarea stocurilor.

20. Elasticitatea cererii in functie de pret esenta modalitati de evaluare, tipuriElasticitatea – masura in care o variabila oarecare „raspunde” la modificarea altei variabileElasticitatea cererii – masura in care cantitatea ceruta se modifica in functie de modificarea unuia dintre factorii sai de influienta.Elasticitatea cererii in functie de pret ,de exemplu,se masoara prin raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a pretului acestuia.Elasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.In functie de masura sensibilitatii fata de modificarea pretului,cererea poate fi :a)elastic, >1b)inelastica(rigida) <1 c) cu elasticitatea unitara =1d)perfect elastica →∞e) perfect inelastica = 0Cererea elastica exista atunci cind modificarea pretului conditioneaza modificarea cererii.De exemplu ,daca pretul unui bun creste cu 20%, cantitatea ceruta poate sa scada cu 30% sau cu 20%.In cazul cererii rigide sau inelastice insa(lucru ce se intimpla de obicei,cu bunurile de prima necessitate,cum ar fi piinea ,chibriturile ,vesela ,sarea),o data cu cresterea sau micsorarea pretului,cerea la aceste bunuri ramine aproximativ acceasi, rigida.Cerea cu elasticitate unitara exista atunci cind pretul si cantitatea ceruta se modifica cu acelasi procent.

21. Elasticitatea cererii in functie de venit esenta, modalitati de evaluare, tipuriElasticitatea cererii in raport cu venitul exprima modificarea cantitatii cerute dintr-un bun generata de modificarea venitului consumatorilorCoeficientul de elasticitatea a cererii in functie de venit se calculeaza raportand modificarea procentuala a cantitatii cerute la modificarea procentuala a venitului, celelalte conditii ramanand neschimbateED/I=∆Q(%)/∆I(%)=∆Q/∆I*I0/Q0

Clasificarea bunurilor in functie de valoarea coeficientului elasticitatii cerere-venit1. Daca ED/I <0 atunci bunui i este un bun inferior (bun de tip Giffen) cererea scade pe masura ce venitul

creste 2. Daca 0<ED/I<1 atunci bunui i este un bun normal al carui coeficient bugetar scade odata cu cresterea

venitului. Acestea sunt bunuri de prima necesitate3. Daca ED/I=1 atunci cantitatea ceruta creste in aceeasi proportie cu cresterea venitului 4. Daca ED/I>1 atunci bunul i este un bun de lux coeficient bugetar creste odata cu cresterea venitului iar

cresterea cantitatii consumate este superioara cresterii venitului Tipurile elasticitatiia)elastic, >1b)inelastica(rigida) <1 c) cu elasticitatea unitara =1d)perfect elastica →∞e) perfect inelastica = 0

Modalitati de evaluareElasticitatea cererii arcAlasticitatea cererii punct

22. Elasticitatea cererii incrucisate esenta modalitati de evalure tipuriElasticitatea incrucisata a cererii exprima raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun, ca urmare a modificarii procentuale a pretului pentru alte bunuri, celelalte conditii ramanand neschimbateEX/Y=∆QX(%)/∆PY(%)=∆QX/∆PY*P0(y)/Q0(x)Clasificarea bunurilor in functie de valoarea coeficientului elasticitatii incrucisate

1. Daca EX/Y <0 atunci bunurile X si Y sunt complementare – cresterea pretului bunului X genereaza descresterea cererii bunului Y

2. Daca EX/Y >0 atunci bunurile X si Y sunt substituibile – cresterea pretului bunului X a genereaza cresterea cererii la bunul Y

3. Daca EX/Y =0 atunci bunurile X si Y sunt autonome (indiferente unul fata de celalalt) cresterea sau descresterea pretului la bunul Y nu influienteaza nici intr-un fel cererea la bunul X

cererea poate fi :a)elastic, >1b)inelastica(rigida) <1 c) cu elasticitatea unitara =1d)perfect elastica →∞e) perfect inelastica = 0

23. Elasticitatea ofertei esenta modalitati de evaluare tipuriElasticitatea ofertei reprezinta sensibilitatea ofertei marfii la variatiile diferitor factori , mai ales la variatiile pretului. Ea se masoara prin coeficientul elasticitatii ofertei (E )Elasticitatea ofertei in functie de pret – exprima gradul modificarii ofertei dintr-un bun in functie de modificarea pretului sau celelalte conditii ramanand constanteElasticitatea ofertei este de mai multe tipuri:• unitara-cind oferta se modifica (creste) in aceasi masura cu modificarea (cresterea) pretului.• elastica-cind sporirea ofertei o depaseste pe cea a pretului.• inelastica-oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului lui.Perfect inelasticaFactorii care determina elasticitatea sunt: • costul productiei- cind costul creste, scade elasticitatea ofertei, si invers.• gradul de substituire- daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea ofertei.• posibilitatile de stocare a bunurilor- elasticitatea creste daca posibilitatile de stocare sunt mari.• perioada de timp de la modificarea pretului

Modalitati de evaluare Punct Arc 24. Analiza comparativa a caracteristicilor concurentei perfecte, monopolului si concurentei monopoliste

Concurenta perfecta

Monopol Concurentei monopoliste

Difinitie Forma ipotetica a pietii in care nici un producator sau consumator nu are puterea de a influenta preturile de pe piata

Structura a pietei pe care exista o singura firma ce vinde un anumit produs si care este protejata de intrarea concurentilor pe piata prin existenta barierilor

Existenta unui numar mare de firme care vand produse similare, dar difirentiate, barierele de intrare fiind nesemnificative

Caracteris-ticileconditiile

1. Atomicitate a pietii

2. Omogenitatea perfecta a

1. Existenta pe piata a unui singur ofertant

2. Controlul absolut

1. Concurenta monopolistica se apropie de concurenta perfecta prin numarul mare de vanzatori, dar se diferentiaza de aceasta prin preferintele consumatorului pentru produsele

bunurilor3. Intrarea –

iesirea libera de pe piata

4. Transparenta pietii

5. Factorii de productie au mobilitate perfecta

asupra accesului la resurse

3. Protectia integrala a informatiilor

4. Existenta unor puternice bariere de intrare pe piata

5. Produsul oferit nu are un substituient apropiat

unei firme2. Concurenta monopolistica se apropie si de

monopol caci vanzatorii decid pretul la care isi vand produsele tinand cont de relatia dintre pret si cererea care le este adresata

3. Curba cererii areo inclinatie descrescatoare, astfel ca si monopolul firma va trebui sa tina cont de relatia dintre pretul produselor pe care le comercializeaza si cererea ce ii este adresata

4. Se distinge de monopol prin aceea ca pentru fiecare firma azista concurenti ce produc bunuri substituibile

Numarul si marimea firmelor

Multe firme mici O singura firma Multe firme toate mici

Natura produsului

Produse omogene Un singur produs Produse difirentiate

Conditiile de intrare si iesire

Nu exista bariere Protectie totala fata de intrarea rivalilor pe piata

Nu exista bariere

25. Cererea optimizarea volumului de productie a formei in conditiile concurentei perfecte. Maximizarea profitului total si minimizarea pierderilor. Conditia de incetare a activitatii firmei

Maximizarea profituluiFiecare producator este interesat sa-si maximizeze profitul, deci obiectivul lui prioritar se poate scrie

astfel: = TR - TC ---> maxπ

Pentru ca functia profitului total sa aiba un punct de maxim, este necesar ca prima derivata sa fie nula, iar derivata a doua sa fie negativa.

Prima conditie de profit maxim: ’= 0, adica:π

de unde rezulta ca prima derivata a functiei profitului total este nula atunci când încasarea marginala devine egala cu costul marginal, adica:

MC = MR (=p)A doua conditie de profit maxim: ” < 0, adica:π

de unde rezulta ca a doua derivata a profitului este negativa atunci când ritmul de crestere a costului marginal vedere numai portiunea crescatoare a curbei MC, atunci este suficient sa verificam îndeplinirea doar a primei depaseste ritmul de crestere a încasarii marginale, adica:

A doua conditie de profit maxim este îndeplinita numai pe portiunea crescatoare a costului marginal, atunci când MC intersecteaza de jos în sus MR. Ca urmare, daca avem în conditii de profit maxim (MR = MC).

Inchiderea firmei pe termen scurt si lung:Atunci cnad pretul produsului pe piata scade atat de mult incat firma nu-si poate acoperi cheltielile, firma trebuie inchisa pentru a-si minimiza pierderile pe termen scurt. In aceasta situatie, pretul pietii nu permite firmei sa obtina profit pentru nici un nivel al productiei. Inchiderea firmei poate fi temporara sau poate presupune iesirea de pe piataInchiderea temporara a firmei se refera la decizia pe termen scurt a firmei de a nu produce nimic o perioada determinata de timp datorita conditiilor curente ale pietii. In acest caz firma isi mentine capacitatea de

productie si suporta in continuare costurile fixe, cand conditiile pietii se modifica si pretul incepe sa creasca, firma poate produce din nou.Iesirea de pe piata a firmei se refera la decizia pe termen lung de a parasi piata. Atunci cand firma iese de pe piata ea elimina in totalitate cheltuielile fize – isi vinde echipamentele de productie renunta la contractul de inchiriere al cladirii in care isi desfasoara activitatea etc. Firma va lua decizia de a se inchide daca curba costului marginal intersecteaza cura venitului marginal intr-un punct situat sub curba costului variabil mediu.

26. Cererea si optimizarea volumului de productie a firmei in conditiile monopolului. Pretul de monopol si maximizarea profitului total. Monopolul se confrunta cu toata cererea de pe piata. In aceste conditii nivelul optim al productiei monopolului (Q*) corespunde punctului de intersectie a venitului marginal (MRportacaliu) cu curba costului marginal (MCpunctat). Pretul de vanzare este P* (corespunde combinatiei Q, Pde pe curba cererii). Nivelul pretului cerespunzator ofertei Q* este mai mare decat pretul produsul pe o piata concurentiala (Pc), deoarece monopolul pate fiza nivelul ofertei dupa cum doreste. Firma monopolista va restriciona oferta, pentru a obtine un pret de vanzare ridicat P

Q

Pentru P* si Q* (dreptungiul mare din grafic) profitul monopolului e maxim, orice alta combinatie profit-pret il micsoreaza. Atunci cand produce Q* monopolul obtine un profit supranormal denumit profit de monopol (micul dreptunghi) Maximizarea profitului se poate mentine pe termen lung datorita lipsei concurentei.

Volumul optim de productie corespunde conditiei MC=MR insa P>MRNivelul pretului stabilit de firma monopol depinde de gradul de elasticitate a cererii la produsele firmei

27. Practicile anticoncurentila si masurile antimonopolisteMasuri animonopoliste

Actiunile anticoncurentiale

Interzicerea intelegerii intre intreprinderi

1. Fixarea, intelegerea de modificare uniforma a preturilor de vanzare a bunurilor sau a tarifelor la servicii

2. Limitarea productiei in scopul vinderii ulterioare a bunurilor la preturi mai inalte3. Divizarea pietilor de desfacere, sau a surselor de aprovizionare

Interzicerea abuzului de positie dominanta

1. Stabilirea la produsele proprii a preturilor inalte de monopol si la materiile prime a unor preturi mici

2. Practicarea preturilor de ruinare adica a preturilor care pot provoca ruinarea falimentarea concurentilor si descurajarea celor care ar dori sa intre pe piata

3. Refuzul de a trata cu anumiti furnizori daca acestea nu accepta conditiile impuse lor.Controlul asupra concentrarilor

1. In UE se cere autorizarea pentru tranzactiile de concentrare la nivel national doar pentru firmele cu o cifra de afaceri de peste 2,5 mlrd eu, iar la nivel comunitar de peste 5 mlrd eu

2. In R.M se cer a fi autorizate toate tranzactiile de concentrare interdictia poate interveni daca in urma concentrarii agentul economic va detine o cota de piata mai mare de 35 %

Controlul ajutoarelor de stat

1. Prescrierea datoriilor unor firme2. Garantii de stat pentru imprumuturile contractate de la agentii financiari3. Stabilirea unor facilitati fiscale privilegiale4. Finantarea privilegiata a infrastructurilor5. Vanzarea privelegiata a terenurilor apartinand domeniului politic

28. Caracteristicile oligopolului. Strategiile oligopoliste concurentiale: Modelul Cournot si modelul BertrandOligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. O piata este considerata oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20.Oligopolul exista in ramurlei: siderurgia, chimia de baza,producerea de avioane,calculatoare etc.Trasaturile pietei oligopoliste:*Concurenta redusa*Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi.Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.Modelul Cournot(strategii de duopol bisatelit):Trasaturi generale:

1. Cei doi duopolisti sunt complet independenti (nu exista nici un fel de intelegere intre ei)2. Fiecare isi urmareste maximizarea profitului propriu3. Pentru fiecare duopolist exista incertitudine cu privire la comportamentul celuilalt4. Fiecare duopolist are o functie de reactie la deciziile celuilalt (adika isi fundamenteaza deciziile tinand

cont de modul si gradul in care deciziile celuilalt ii afecteaza atingerea scopuluo propriu)Functia de reactie represinta nivelul ofertei care maximizeaza profitul pentru orice nivel al ofertei firmei concurenteDaca firma 1 anticipand ca firma 2 va produce volumul q2, decide sa produca volumul q1, atunci productia totala anticipara de 1 va fi q1+q2, vanduta la pretul P. Cererea este descrescatoare in functie de pret: P=f(q*). Venitul fiecarui duopolist depinde de volumul propriu de productie cat si de productia concurentului, deoarece pretul de piata se stabileste in functie de volumul total de productie (q*=q1+q2)TR1=q1*P=q1*f(q1,q2) functiile de profit: T 1=TR1(q1,q2)-TC1(q1) ПTR2=q2*P=q2*f(q1,q2) TП2=TR2(q1,q2)-TC2(q2)Modelul Bertrand (strategii de duopol simetric)Trasaturi generale:

1. Este un caz particulat al duopolului de tip Bowley (strategii de duopol cu dubla dominanta ori de doupol non-satelit) – cazul in care bunurile produse de cei doi duopolisti sunt perfect omogene;

2. Intre preturile celor doi duopolisti pot exista trei relatiia) p1=p2: cererea globala se imparte in mod egal intre cei doi duopolisti (q1=q2=q/2), datorita

omogenitatii bunurilor (oferta influenteaza cererea;)b) p1<p2: toti clientii fug de la firma 2 la firma 1 (q1=q; q2=0)c) p1>p2: toti clientii fug de la firma 1 la firma 2 (q1=0; q2=q)

29. Caracteristicile oligopolului. Strategiile oligopoliste cooperante curba Sweezy si modelul carteluluiOligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun oarecare. O piata este considerata oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20.Trasaturile pietei oligopoliste:*Concurenta redusa*Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi.Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei.In cazul oligopolului cooperant, in mod ideal, ansamblu firmelor pe piata de oligopol se comporta ca un monopol adoptantand o politica unica de pret si un volum de productie care ar permite maximizarea „profiturilor lor reunite”Cererea de tip Sweezy la produsele firmei pe piata oligopolConditia fixarii volumului de productie MC=MR

Daca pe piata domina doua firme, A si B, iar firma A decide diminuarea pretului in comparatie cu pretul P* ar fi posibile doua situatii

1. Firma B isi modifica si ea pretul iar cererea la nivelul firmei A este inelastica (deoarece se modifica preturile pe intreaga piata) si clientele firmei A va ramane aproximativ acceasi

2. Firma B ignora comportamentul firmei A si cererea la nivelul firmei A va fi foarte elastica, deoarece cumparatorii celeilalte firme vor opta, pentru produsul firmei A

Grafic. P PJ J D2 MC0

P* M P* M MC1

D2 KD1 L D1

MR1 MR2 MR

Q* Q Q* N T QPunctul M corespundeacelui nivel al productiei firmei A in care MC=MR pretul practicat de firma este P*D1 si MR1 – semnifica cererea si venitul marginal in cazul in care cealalta firma urmeaza politica firmei AD2 si MR2 – reprezinta cererea si venitul marginal al firmei A daca cealalta firma o ignora.Daca firma A decide reducerea pretului iar cealalta firma nu face acelasi lucru, ea va pierde din piata in favoarea lui A; de aceea reducerea pretului de catre firma a va fi urmata de cealalta firma – mai jos de punctul M, iar cererea la nivelul firmei va fi data de D1

modelul carteluluiCartelul – acord intre producatori care isi pastreaza individualitatea, dar se inteleg in raport cu nivelul pretului si impart piataIn cazul cartelului ramura functionala ca un monopol, maximizarea profitului reunit realizandu-se la nivel de productie ce corespunde conditiei MC=MRC,PP* MC

D

MCA

MCB

MR QA QB Q* QMCA – curba costului marginal al firmei AMCB - curba costului marginal al firmei BMC – curba costului marginal al cartelului, construita prin adunarea curbelor MCA si MCB

D – curba cereriiMR – curba veniturilor marginale ale carteluluiPentru ca profitul global sa fie maxim este necesar ca MR=Mc, q este volumul de productie a cartelului ce corespunde conditiei de maximizare, qA si qB cotele de productie a fiecarei firme care corespund conditieiMCA(qA)= MRMCB(qB)=MRProfitul obtinut de catre firma va fi ПA= TRA (qA)-TCA(qA)ПB=TRB(qB)-TCB