Raspuns Bun OM II Test B

8/17/2019 Raspuns Bun OM II Test B

1/26

1

TEST B

1.

Explicaţi semnificaţiile parametrilor marcaţi în figura şi deduceţi relaţiile de calcul a forţelor din

angrenajul cilindric cu dantură dreaptă

I poteze simpli fi catoare : - forţele normale se consideră aplicate în polul angrenării C la mijlocul roţii, - se neglijează frecările, - se consideră forţele aplicate static.

Forţa Relaţia

Forţa tangenţială,Ft = Ft1= Ft2

Forţa radială,Fr = Fr1= Fr2

Forţa normală,Fn = Fn1= Fn2

Fn = =

( )

a. Semnificaţiile parametrilor din fig:

dw1,2 - diametrele cercurilor de rostogolire;d b1,2 - diametrele cercurilor de bază;αw - unghiul de angrenare real;

ω1,2- vitezele unghiulare;


2/26

2

Mt1 sau T1 – momentul de torsiune al pinionului;Mt2 sau T2 - momentul de torsiune al roţii.

b. Pentru angrenajul nedeplasat (αw= α; dw1 = d1): , , ;

α – unghiul de presiune, d1- diametrul de divizare al pinionului.

2. Explicaţi semnificaţiile parametrilor marcaţi in figura si deduceţi relaţiile de calcul a curburii

reduse (1/ρ)

Curbura redusăŢinând cont că şi ; (d1,2 -

diametrele de divizare, u=d2/d1), rezultă,

= + = =

Semnificaţiile parametrilor din fig:

dw1,2 - diametrele cercurilor de rostogolire;d b1,2 - diametrele cercurilor de bază;αw - unghiul de angrenare real;ω1,2 - vitezele unghiulare;σHP1,2 – tensiunile admisibile la contact pentru pinion şi roată;σHlim – tensiunea limită la contact


3/26

3

3. Explicaţi semnificaţiile parametrilor marcati in figura si deduceti relatia de bază de calcul tensiunii

de încovoiere la baza dintelui

I poteze simpli fi catoare : - dintele se consideră o bară dreaptă solicitată la încovoiere luând în considerare concentratorul de

tensiune de la baza dintelui,- forţa normală se consideră concentrată la vârful dintelui,

- se neglijează solicitarea de compresiune generată de forţa radială, grosimea de calcul a dintelui se consideră determinată de două tangente la pofilele de racordare care fac 30o cuaxa dintelui.

Forţa teoretică de calcul la î ncovoiere ,

,

unde K A – factorul regimului de funcţionare, ia în considerare efectul sarcinilor exterioare;K v – factor dinamic, ia în considerare sarcinile dinamice interioare;K Fβ – factorul distribuţiei neuniforme a sarcinii de-a lungul liniei de contact, specific solicitării deîncovoiere, ia în considerare erorile de execuţie de la direcţia dintelui şi deformaţiile elastice aleelementelor subansamblului angrenajului;K Fα - factorul repartizării neuniforme a sarcinii în plan frontal, specific solicitării de încovoiere, ia înconsiderare erorile de pas.

Relaţia de calcul de referinţă a tensiunii maxime de încovoiere,

= = ,

cu , factorul de formă;

Yε – factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de încovoiere ; YSa – factorul de concentrare a

tensiunilor de încovoiere la baza dintelui


4/26

4

4. Explicaţi semnificaţiile parametrilor marcati in figura si deduceţi relatiile de calcul a forţelor din

angrenajul cilindric cu dantură înclinată

Ipoteze simplificatoare: - forţele normale se consideră aplicate în polul angrenării C la mijlocul lăţimii roţilor (fig. AEV-

T.8.2.2.1)- se neglijează frecările, - forţele se consideră aplicate static


5/26

5

Parametrul Relaţia Direcţia şi sensul

Forţa tangenţială,Ft = Ft1= Ft2

Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire;sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roataconducătoare, şi acelaşi sens cu viteza(forţă motoare), pentru roata condusă

Forţa radială,Fr = Fr1= Fr2

Direcţie radială; sensul spre centrul roţii

Forţa axială,Fa = Fa1= Fa2

Direcţie axială; sensul determinat de direcţia de înclinare a dintelui şi de sensul de rotaţie al roţii

Forţa normală,

Fn = Fn1= Fn2

Fn =

( )

Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roata

conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza(forţă motoare), pentru roata condusă

Semnificaţiile parametrilor geometrici din fig: dw1,2 - diametrele cercurilor de rostogolire; βw – unghiul deînclinare al danturii pe cercul de rostogolire; αwt - unghiul de angrenare în plan frontal; αwn - unghiul deangrenare în plan normal; ω1,2 - vitezele unghiulare; Mt1 sau T1 – momentul de torsiune al pinionului; Mt2 -momentul de torsiune al roţii.

5. Precizaţi scopul relaţiei următoare şi parametrii (inclusiv unităţile de măsură) din aceasta


6/26

6

6. Pornind de la relaţia de calcul a durabilităţii unui rulment asociată curbei experimentale din figură să

se determine relaţiile de calcul a capacităţii dinamice necesare, durabilităţii (duratei) efective şi sarcinii

capabile.

Relaţia de calcul a durabilităţii unui rulment asociată curbei experimentale din fig. este

,

unde: p reprezintă gradul (exponentul) curbei de oboseală (p = 3, pentru rulmenţii cu bile; p = 10/3, pentrurulmenţii cu role),

L - durabilitatea în milioane de rotaţii,P - sarcina dinamică echivalentă (N),C – capacitatea de incarcare dinamica (N),L b = 1 (un milion de rotaţii).

- capacitatea dinamica necesara (N) (a)

- durabilitatea efectiva[milioane de rotaţii] (b)

P cap – sarcina capabila (c)


7/26

7

7. Să se precizeze ipotezele simplificatoare şi să se deducă relaţia de verificare la presiunea decontact pentru lagărul radial de mai jos.

Ipoteze:

- fusul se consideră ca o grindă dreaptă încastrată tronsonul adiacent al arborelui; - suprafațele de contact se consideră netede și nedeformabile;

- presiunea de contact, pm, se consideră uniform distribuită (nu se ține seama de jocuri, erori de prelucrareși montaj și de uzuri);

- coeficientul de frecare se consideră constant;

- se neglijează teşiturile şi racordarea; - fusul şi cuzinetul se consideră coaxiale.

Calculul presiuni i medi i de contact

Din ecuația de echilibru a forțelor în direcția forței radiale,

=

rezultă relația de verificare la presiunea de contact,

unde presiunea admisibilă, pa, se adoptă în funcție de materialele în contact sau din condiţia deneexpulzare a lubrifiantului; pentru proiectarea cuzineților nestandard se adoptă B/D < 1,2


8/26

8

8. Să se precizeze ipotezele simplificatoare şi să se deducă relaţia de verificare la uzare pentru

lagărul radial de mai jos.

Ipoteze:

- fusul se consideră ca o grindă dreaptă încastrată tronsonul adiacent al arborelui;

- suprafațele de contact se consideră netede și nedeformabile; - presiunea de contact, pm, se consideră uniform distribuită (nu se ține seama de jocuri, erori de prelucrare

și montaj și de uzuri); - coeficientul de frecare se consideră constant;

- se neglijează teşiturile şi racordarea; - f usul şi cuzinetul se consideră coaxiale.

Calculul de uzare (durabi li tate)

Volumul de material rezultat prin uzare ,

în care: l = v Lh este lungimea parcursă de un punct exterior al fusului,k – factor de proporţionalitate dependent de cuplul de materiale şi de condiţiile de ungere; Lh - durata de funcţionare,v = n/30 – viteza periferică (n este turația în rot/min).

Pentru un volum de material Vu acceptat şi o durabilitate Lh impusă, ţinând cont de relaţia se determinărelaţia de verificare,

pm v

în care, (p v)a [MPa.m/s] este produsul presiune-viteză admisibil, are valori dependente de de materialele încontact.


9/26

9

9. Să se precizeze ipotezele simplificatoare şi să se deducă relaţia de verificare termică pentru lagărul

radial de mai jos.

Ipoteze:



și montaj și de uzuri); - coeficientul de frecare se consideră constant;

- se neglijează teşiturile şi racordarea; - fusul şi cuzinetul se consideră coaxiale.

Calculul termic

Ecuația bilanțului termic, Pf = Qc,

în care: Pf este puterea pierdută prin frecare ș Qc căldura evacuată prin corpul lagărului mediului exterior

în formă explicită devine,

Unde: µ este coeficientul de frecare,T – temperatura medie a lagărului inclusiv a lubrifiantului;T0 – temperatura mediului ambiant,αc - factorul global de transfer a căldurii prin carcasa lagărului,Ac – aria suprafeței exteriore a carcasei;ω = πn/30, viteza unghiulară a fusului (turația, n [rot/min]).

Din această relație se determină temperatura medie,

Ta

unde Ta este temperatura admisibilă.


10/26

10

10. Să se precizeze ipotezele simplificatoare şi să se deducă relaţia de verificare la încovoiere a fusului

pentru lagărul radial de mai jos.

Ipoteze:



și montaj și de uzuri); - coeficientul de frecare se consideră constant; - se neglijează teşiturile şi racordarea; - fusul şi cuzinetul se consideră coaxiale.

Calculul fusului la încovoiere

În cazul B/D > 1 pot apărea tensiuni de încovoiere maxime în zona concentratorului determinatde saltul de diametre,


11/26

11

11. Să se precizeze ipotezele simplificatoare şi să se deducă relaţia de verificare la presiunea de

contact pentru lagărul axial de mai jos.

Ipoteze:

- dependența hiperbolică a presiunii de contact în raport cu raza conduce la presiuni mărite (teoretic ) în

centrul pivoților cu secțiune circulară; pentru evitarea acestui dezavantaj în cazurile practice se folosesc pivoți cu secțiune inelară;

- pentru perioada exploatării se poaze considera uzarea neuniformă a suprafețelor în contact, pv = p ω r =ct. (p r = ct.);

- pentru perioada de funcţionare incipientă (rodaj) se poate considera distribuţia presiunii constantă p = ct.

Calculul presiuni lor în ipoteza presiuni i neuni forme (fig. b)

Din echilibrul forțelor în direcție axială,

rezultă relația presiunii

;

din care, pentru r=De/2 şi r=Di/2 se obţine,

şi respectiv,

Calculul presiuni lor în ipoteza presiunii uni forme (fig.c)


12/26

12

12. Să se precizeze ipotezele simplificatoare şi să se deducă relaţia de verificare la uzare pentru lagărul

axial de mai jos.

Ipoteze:

- dependența hiperbolică a presiunii de contact în raport cu raza conduce la presiuni mărite (teoretic ) în

centrul pivoților cu secțiune circulară; pentru evitarea acestui dezavantaj în cazurile practice se folosesc pivoți cu secțiune inelară;

- pentru perioada exploatării se poaze considera uzarea neuniformă a suprafețelor în contact, pv = p ω r =

ct. (p r = ct.);-

pentru perioada de funcţionare incipientă (rodaj) se poate considera distribuţia presiunii constantă p = ct.

Calculul de uzare (durabil i tate)

pm v


13/26

13

13. Să se precizeze ipotezele simplificatoare şi să se deducă relaţia de verificare termică pentru lagărul

axial de mai jos.

Ipoteze:

- dependența hiperbolică a presiunii de contact în raport cu raza conduce la presiuni mărite (teoretic ) încentrul pivoților cu secțiune circulară; pentru evitarea acestui dezavantaj în cazurile practice se folosesc

pivoți cu secțiune inelară; - pentru perioada exploatării se poaze considera uzarea neuniformă a suprafețelor în contact, pv = p ω r =

ct. (p r = ct.);- pentru perioada de funcţionare incipientă (rodaj) se poate considera distribuţia presiunii constantă p = ct.

Calculul termic

Temperatura medie a lagărului se determină similar ca în cazul lagărului radial,

Ta

Unde: Dm = (De – Di)/2 este diametrul mediu. µ este coeficientul de frecare,

T – temperatura medie a lagărului inclusiv a lubrifiantului;T0 – temperatura mediului ambiant,αc - factorul global de transfer a căldurii prin carcasa lagărului,Ac – aria suprafeței exteriore a carcasei;ω = πn/30, viteza unghiulară a fusului (turația, n [rot/min]).


14/26

14

14. Deduceţi relaţiile de calcul a parametrilor γ, β1,2 şi Lp

Relaţii de calcul ai parametrilor geometrici

Unghiulramurilor curelei [

o ]

Unghiurile deînfăşurare acurelei pe roţi

sau [o ], [ o ]

Lungimea

primitivă preliminară acurelei

+ [mm]


15/26

15

15. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele de calcul si deduceti relatiile de calcul a forţelor

din ramurile curelei F1,2 în funcţie de Mt1, Dp1 şi F0.

Funcţionare: Transmterea momentului de torsiune prin frecare de la roata conducătoare la curea şirespectiv de la curea la roata condusă presupune existenţa frecării între roţi şi curea şi, implicit, necesităapăsarea (tensionarea) curelei pe roţi.

Ipoteze:

- Apăsarea generată de tensionarea curelei în cazul în care transmisia nu este încărcată cu sarcină exterioară(Mt1 = 0) produce încărcarea curelei cu forţa de tensionare F0; în cazul transmisiei încărcată cu momentul Mt1 > 0 în ramurile curelei (activă şi pasivă) apr forţele F1 şi, respectiv, F2 (F1 > F2).

- Lungimea totală a curelei este independentă de sarcină şi deci se poate considera alungirea ramurii active a

curelei cauzată de creşterea efortului cu F1- F0 este egală cu scurtarea ramurii pasive cauzată de scădereaefortului F0-F2; considerând modulul de elasticitate al materialului curelei constant din condiţia de egalitate adeformaţiilor elastice de alungirea şi scurtarea a curelei rezultă,

F1- F0 = F0-F2

-

Coeficientul de frecare pe zonele de contact ale curelei cu roţile se consideră constant.


16/26

16

Forţe în transmisia prin curele:

Din ecuaţia de echilibru a roţii conductoare (fig.b,c) rezultă,

unde: Fu este forţa utilă transmisă de curea,F1 – forţa din ramura activă (motoare),F2 – f orţa din ramura pasivă (liberă).

16. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele de calcul si deduceti relatia de calcul a forţelor Fc şi R

Ipoteze:

- Apăsarea generată de tensionarea curelei în cazul în care transmisia nu este încărcată cu sarcină exterioară(Mt1 = 0) produce încărcarea curelei cu forţa de tensionare F0; în cazul transmisiei încărcată cu momentul Mt1 > 0 în ramurile curelei (activă şi pasivă) apr forţele F1 şi, respectiv, F2 (F1 > F2).

- Lungimea totală a curelei este independentă de sarcină şi deci se poate considera alungirea ramurii active a

curelei cauzată de creşterea efortului cu F1- F0 este egală cu scurtarea ramurii pasive cauzată de scăderea

efortului F0-F2; considerând modulul de elasticitate al materialului curelei constant din condiţia de egalitate adeformaţiilor elastice de alungirea şi scurtarea a curelei rezultă,

F1- F0 = F0-F2- Coeficientul de frecare pe zonele de contact ale curelei cu roţile se consideră constant.

Forţa centrifugă cauzată de mişcarea de rotaţie a elementului de curea înfăşurat pe roată se poate calcula curelaţia,

,


17/26

17

în care: ρ este masa specifică a materialului curelei,v – viteza curelei.

Forţa centrifugă dFc determină în cele două secţini ale elementului de curea forţa Fc care solicită suplimentarcureaua la întindere. Pe de altă parte, din condiţia de echilibru în direcţie radială a elementului de curea, avem

.

Din relaţiile de ma sus rezultă relaţia,.

Forţa de încărcare a arborelui la funcţionarea transmisiei sub sarcină se determină cu relaţia,

în care, F1c = F1 + Fc şi respectiv F2c = F2 + Fc (forţa centrifigă nu încarcă arborele).

17. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele de calcul si deduceti relatiile de calcul a tensiunilor

σî, σt1,2

Ipoteze:

- înfăşuraea curelei cauzează tensiuni suplimentare de încovoiere în secţiunea curelei care se considerădistribuite liniar în secţiunea curelei considerând fibra media la h/2;

- Valoarea maximă a tensiunii de încovoiere apare la înfăşurarea curelei pe diametrul roţii mici.

Tensiunea de încovoiere în curea în zonele de înfăşurare pe roată:

,

unde: Ei este modulul de elasticitate al încovoiere al materialului curelei,ε – deformaţia (alungirea) specifică,ΔL – alungirea fibrei exterioare a curelei,L – lungimea porţiunii de curea înfăşurată pe roată,

D – diametrul minim de înfăşurare a curelei,


18/26

18

h – înălţimea curelei,β – unghiul de înfăşurare a curelei.

Tensiuni în curea sub sarcină:

Tensiunile de întindere din curea, generate de forţele F1 şi F2 care încarcă ramurile curelei:

,

,

Sau:

,

în care: σtu este tensiunea utilă generată de forţa utilă Fu,σtc – tensiunea generată de forţa Fc,σt0 – tensiuna determinată de forţa de pretensionare.

18. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele si deduceti relatiile de calcul a parametrilor ζ şi

i. Explicaţi curba de alunecare

Ipoteze:- forţele diferite din ramurile curelei – F1 din ramura activă şi F2 din cea pasivă – determină deformaţii

diferite ale curelei, mai mari în ramura activă şi mai mici în ramura pasivă; - din cauza deformaţiilor elastice diferite la trecerea curelei peste roata conducătoare aceasta trebuie să

ajungă de la o alungire mai mare la una mai mică şi deci cureaua se contractă, punctele de pe cureadeplasându-se cu o viteză mai mică decât punctele corespunzătoare de pe roată şi cureaua pe o zonăunghiulară βal1 rămâne în urmă faţă de roată, producându-se o alunecare;

- din cauza deformaţiilor elastice diferite la trecerea curelei peste roata condusă aceasta trebuie să ajungăde la o alungire mai mică la una mai mare şi deci cureaua se alungeşte, punctele de pe curea deplasându-se cu o viteză mai mare decât punctele corespunzătoare de pe roată şi cureaua pe o zonă unghiulară βal2 se deplasează mai repede faţă de roată, producându-se o alunecare;


19/26

19

- consecinţă alungirilor curelei diferite pe cele două ramur i vitezele delasare ale punctelor pe acestea suntv1 (pentru ramura activă) şi v2 (pentru ramura pasivă).

Alunecarea specifică

Mişcorarea vitezei punctelor curelei de pe ramura activă de la v 1 la v2 pentru punctele ramurii pasive din

cauza deformaţiilor elastice se exprimă prin coeficientul de alunecare elastică,,

care, conform ipotezelor de mai sus, considerând ramura curelei o bară solicitată la tracţiune se determină curelaţia,

,

în care: ε1 este deformaţia ramurii active,ε1 - deformaţia ramurii pasive,E – modulul de elasticitate lungitudinal al materialului curelei,Ac – aria secţiunii curelei.

Expresia raportului de transmitere:

,

în care n1,2 sunt turaţiile roţilor, D p1,2 – diamterele primitive.

Curba de alunecare (cracter istica) curelei

În urma cercetărilor experimentale ale curelelor de diferite tipuri, realizate din materiale diferite s-austabilit dependenţele între coeficientul de alunecare elastică ξ, randamentul η şi coeficientul de tracţiune φ = Fu/2F0; aceste curbe se folosesc pentru calculul de dimensionare a curelei pe baza punctului optim defunctíonare unde βal = β şi φopt determinat experimental pentru fiecare tip de curea.

Mărimea unghiului de alunecare βal depinde de forţa utilă Fu; dacă aceasta creşte unhiul de alunecarecreşte (unghiul de adeziune βad scade); în cazul în care βal = β (βad = 0), unghiul de contact al curelei curoata transmisia utilizează intrega capacitate portantă a curelei şi Fu este maximă; la valori mai mari aleacestei forţe se produce fenomenul de patinare a curelei pe roată.

Raportul de transmitere nu este constant, depinde încărcarea transmisiei prin coeficientul de alunecare.

Interpretarea curbelor de alunecare din fig:

- la φ = 0, transmisia funcţionează în gol;

- pentru 0< φ < φopt, există alunecări elastice βal < β şi creşte randamentul;- la φ = φopt, βal = β se utilizează complet capacitatea portantă a curelei şi randamentul este maxim ηmax

= 0,95…0,98 (de ex. φopt = 0,59 pentru curele late din piele, φopt = 1 pentru curele trapezoidale);- pentru φopt < φ se produce patinarea curelei pe roată, proces nedorit în funcţionare.


20/26

20

19. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele si deduceti relatiile de verificare a dintelui la

strivire, forfecare şi încovoiere.

Tensiuni în dantura curelei :

Tensiunea de încovoiere a dintelui

.

Tensiunea de strivire pe flancul dintelui

.

Tensiunea de forfecare a dintelui

.


21/26

21

20. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele de calcul si deduceti relatile de calcul a

vitezelor vl, vn şi vm

I poteze :

- deoarece lanţul se înfăşoară poligonal angrenarea lanţ-roată şi zalele lanţului au o mişcare de oscilaţie în jurul articulaţiilor proprii;

- viteza unghiulară de rotaţie a roţii, ω, este constantă

- mişcarea centrului articulaţiei pe perioada semipasului unghiular, α = π/z, se consideră ca o deplasaredupă două direcţii: lungitudinală (în lungul ramurii lanţului) cu viteza, vl, şi normală pe ramura lanţului

cu viteza, vn;- viteza rezultantă a centrului articulaţei, = ct.

R elaţii de calcul a vitezelor în punctul curent 2 (fig.b):

v cosφ = ω cosφ – viteza longitudinala

v sinsφ = ω sinφ – viteza normala

Viteza medie a lanţului, în ipoteza deplasării uniforme a per imetrului poligonului de divizare, sedetermină cu relaţia

[m/s] ,

în care: p [mm] este pasul lanţului,n1,2 - turaţiile roţilor, z1,2 – numerele de dinţi ai roţilor.


22/26

22

21. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele de calcul si deduceti relatile de calcul a forţelor Fl,

F2 şi Fc

I poteze :

- se neglijează efectele dinamice de poligonalitate (fig. TLA-T.8.1),- se neglijează frecările

Relaţii de calcul

Forţa totală maximă din ramura motoare (activă),,

unde: , reprezintă forţa utilă (de transmis);

– forţa de întindere din ramura antrenată comusă din:

Fq, forţa de întindere datorită greutăţii proprii a lanţuluiFc, forţa de întindere datorită forţelor centrifugale ale porţiunilor de lanţ înfăşurate pe roţi.

unde q reprezintă greutatea unităţii de lungime a lanţului, A – distanţa dintre axe;

unde: vm este viteza medie a lanţului, p - pasul lanţului - distanţa dintre centrele a două articulaţii consecutive; m = p q/g - masa unei zale (g - acceleraţia gravitaţională). Dd1,2 - diametrele cercurilor de divizare ale roţilor (conducătoare/condusă) – diametrele cercurilor de

dispunere a articulaţiilor A - distanţa dintre axe

Mt1,2 - momentele de torsiune (puterile) la nivelul roţilor (conducătoare/condusă)


23/26

23

22. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele de calcul si deduceti relatia de verificare la presiunea

de contact

Schema de calcul la strivire a peliculei de lubrifiant

I poteze :

- în cazul execuţiei şi montajului conform documentaţiei tehnice se consideră că principala cauză a ieşiriidin funcţionare este uzarea articulaţiilor lanţului (conduce la mărirea lungimii lanţului şi la funcţionarenecorespunzătoare)

- condiţia de rezistenţă la uzare se exprimă prin condiţia de rezistenţă la strivirea peliculei de lubrifiantdintre bolţ şi bucşe (rolă).

Relaţia de calcul :

Presiunea maximă de contact

unde: Fu - forţa utilă,d - diametrul bolţului a – lungimea bucşei (rolei)

pa – presiune admisibilă la strivire a lubrifiantului stabilită experimental pentru condiţii medii deexploatare (se alege în funcţie de pas şi turaţia roţii mici)

k e – factorul de exploatare care are ca scop adaptarea datelor transmisie de calculate la datele transmisieide referinţă pentru care s-au facut determinări experimentale pentru presiunea admisibilă.


24/26

24

23. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri si deduceti relatiile de calcul a parametrilor imin, imax, G şi ζg

Variatorul frontal: a – mono; b – duoc - Schema de calcul a alunecărilor geometrice d - Caracteristica funcţională, Mt – ω


25/26

25

- turaţia şi momentul de torsiune/puterea la intrare, n1 [rot/min] şi, respectiv, Mt1 [Nmm]/ P1 [kW] (Mt1= 9,66106 P1/n1);- turaţia şi momentul de torsiune la ieşire, n2 [n2min, n2max] şi, respectiv, Mt2 [Mt2max, Mt2max] conformcaracteristicii din fig. d (P2 = P1 η); - rapoartele de transmitere minim şi maxim, imin = n2min/n1 şi, respectiv, imax = n2max/n1;

- gama de reglare a turaţiei,

;

- alunecarea geometrică,

;

24. Explicaţi parametrii marcaţi in figuri, ipotezele simplificatoare si deduceti relatia de calcul la contact

şi a parametrilor din aceasta.


26/26

26

M odelul de calcul la contact de referinţă

În zona de contact a doi cilindri cu diametrele D1,2 şi lungimi B, încărcaţi cu forţa Fnc, apar tensiunimaxime normale de contact care, conform lui Hertz, se determină cu relaţia,

,

în care, lk = B, reprezintă lungimea liniei de contact;

= = - curbura redusă (ρ1,2 sunt razele de curbură ale celor doi cilindri,

semnul (+) corespunde contactului exterior, iar semnul (-) contactului interior;

- factorul de elasticitate, unde E1,2 sunt modulele de elasticitate şi

ν1,2 coeficenţii contracţiei transversale (Poisson) ai materialelor celor doi cilindri şi

- tensiunea admisibilă la contact, unde σHlim – tensiunea limită la contact, SHmin – coeficientul minim de siguranţă la oboseala de contact a materialului.

I potezele modelu lu i lu i Hertz : materialele corpurilor sunt omogene, izotrope, elastice după legea lui Hooke;forţa normală este aplicată static; tensiunile de contact se repartizează uniform pe lungimea de contact;suprafeţele cilindrilor sunt perfect netede; nu se iau în considerare forţele de frecare.

Personalizarea parametri lor modelu lui lu i Hertz pentru contactul vari atoru lu i fr ontal

ρ1 = R 1; ρ1 = ∞; lk = b.

,

unde, µ este coeficientul de frecare de alunecare dintre suprafeţele în contact, c – coeficientul de siguranţă laalunecare.

Raspuns Bun OM II Test B

Documents

Transcript of Raspuns Bun OM II Test B