Raspuns Intrebari Ecologie

8/17/2019 Raspuns Intrebari Ecologie

1/62

Release by MedTorrents.com

Raspunsuri pe scurt la examenul Ecologie

1. Definiţie de ecologie, ecologie umană.Ecologie – stiinta biologica despre interrelatiile dintre organismele vii si mediul lor inconjurator.Ecologie umana- o stiinta complexa care studiaza legitatile interactiunilor omului cu mediul ambiant,

problemele popularii comunitatilor, pastrarii si ameliorarii sanatatii. Ecologie medicala prezinta odirectie ecologica ce se dezvolta concomitent in diferite domenii ale stiintei medico-biologice si seocupa in principiu cu elaborarea problemelor referitoare la formele de adaptare morfo=fiziologica sigenetica a omului la mediul natural antropogen.Relatiile dinte ecologiia umana si biologie, se considera ca ecologia umana este o stiinta biologica.Ecologia umana este strins legata cu disciplinele igienice (igiena: generala, mediului, alimentatiei,muncii, radioigiena, epidemiologia.

2. oţiune de ecosistem !i componentele lui.Ecosistem – o unitate a comunitatilor de organisme de pe un teritoriu determinat, care se afla inasemenea realtie cu mediul. Ecosistemul include- biocenoza si biotopul, intre care exista multiple

interrelatii. !entru evalurarea calitatii comunitatii umane se folosesc urmatorii indici: natalitatea,mortalitatea, morbiditatea, invaliditatea, structura comunit"#ii dup" v$rst", sex %i profesie,caracteristica studiilor, dezvoltarea fizic" a copiilor, principiile educa#ionale, con%tiin#a politic",

protec#ia social", migra#ia, c"s"torii, divor#uri.

". Metodele de studiu aplicate #n ecologia umană !i ecologia medicală.antropoecologica se folosesc metode subiecti$e ( anc&etarea sociologic" a popula#iei %i obiecti$e

(statistica medical" %i demografic", examenele medicale ale popula#iei. !entru evaluarea calităţiicomunităţii umane se folosesc urm"torii indici: natalitatea, mortalitatea, morbiditatea, invaliditatea,structura comunit"#ii dup" v$rst", sex %i profesie.

'tarea antropoecologic" poate fi caracterizat" prin :. - nivelul de confort al mediului natural pentru viaţa umană, care include factorii climaterici, relieful, structura geologic", apele de suprafa#" %isubterane, plantele, animalele, maladiile posibile legate de focarele naturale. - nivelul de deteriorare amediului înconjurător : folosirea n calitate de etalon al ()*+ de substan#e poluante a aerului atmos-feric, a surselor de ap", a alimentelor, (E*+ n atmosfer", devers"rilor maxim-admisibile (*+ n

bazinele de ap".'unt foarte importan#i %i indicii condiţiilor social-economice: - asigurarea popula#iei cu spa#iu

locativ, asigurarea socio-sanitar" a locuin#elor, calitatea asisten#ei medicale, culturale, &abituale,%omajul, nivelul infrac#iunilor, alcoolismul, migra#ia popula#iei, crearea spa#iilor verzi ale comunit"#ii,asigurareafinanciar" a ntreprinderilor, nivelul de studii al popula#iei.

%. &idrosfera ca ecosistem.idrosfera ocup" o suprafa#" de /0,1xl1/ 2m3, ce alc"tuie%te peste 415 din suprafa#a 6errei. +pa

particip" la alc"tuirea tuturor nveli%urilor planetei, in-clusiv a biosferei. n atmosfer" apa ajunge p$n"la 01-07 2m altitudine, iar n straturile subterane p$n" la ad$ncimea de peste 71 2m. Rezervele de ap"ale &idrosferei sunt foarte mari, volumul lor total este calculat la 04,4 mlrd. 2m. !artile &idrosferei:oceanul mondial, apele subterane, g&etarii, lacurile, umiditatea solului, vaporii atmosferici, apariurilor. in volumul total al &idrosferei, apele dulci constituie doar aproximativ 3,875. 'e subliniaz"c" din volumul total (3,875 de ape dulci 9 3,075 se afl" sub form" de g&ea#" %i doar 9 1,/75alc"tuie%te apa r$urilor, lacurilor %i a straturilor subterane &idrice.

'. (aracteristica sistemelor ac$atice antropologic modificate i rela iile reciproce. )ndicii deș ț

e$aluare a ecosistemelor ac$atice naturale i antrpopologic modificate. )mportan a pentruș țsănătatea umană.

0


2/62


*. +tmosfera ca parte componentă a geosferei. tarificarea atmosferei. (aracteristicile generaleale structurilor atmosferei.+tmosfera este o p"tur" continu" gazoas", care nconjoar" globul p"m$ntesc. 'tructura ei estediferit" la diverse niveluri. &omosfera este situat" ntre suprafa#a solului %i n"l#imea de cca. 011 2m.Este caracterizat" de propor#ia constant" ntre oxigen %i azot.Troposfera - un sistem de azot %i oxigencu adaos redus de dioxid de carbon, care a de#inut un rol important n evolu#ia geologic" a biosferei.)u cre%terea altitudinii, temperatura aerului scade n medie cu 1,/7) la fiecare 011 m. Tropopauza -

separ" troposfera de stratosfer". tratosfera - are o grosime de cca 1 2m., condensarea sc"zut" aaerului, umiditatea nesemnificativ", lipsa aproape total" a norilor %i pulberelor de origine terestr". ;alatitudinile medii, temperatura aerului atinge -77), la ecuator - 41-81). Stratopauza - se extinde

p$n" la altitudinea de cca - factorii lumii vii (biotici.

?)limaterici @ Edafogeni ()omponenta mecanica@ )apacitatea &idrica@ !ermeabilitatea pentru aer@ensitateaArografici (Relieful @ )ota supramarina@ Expozitia pantei@ )&imici( )omponenta gazoasa aaerului@)omponenta salina a ape@)oncentratia@+ciditatea si componenta solutiilor de sol.?Bitogeni@ Coogeni@*icrobigeni@+ntropogeni.

. (lasificarea i caracteristica factorilor abiotici ai atmosferei. )mportan a ecoumană aș țfactorilor abiotici naturali i antopologic modifica i ai atmosferei.ș ț

Bactorii abiotici sunt propriet"#i ale lumii moarte, care direct sau indirect influen#eaz"organismele vii. Ei includ factorii fizici %i c&imici de mediu. intre factorii fizici sunt foarteimportan#i cei climaterici.

. 3itosfera ca parte componentă a geosferei .!rezint" faza stabil" de agrega#ie a 6errei, p"tura ei exterioar" ating$nd o grosime de 3D11

2m n ad$ncime. 'uprafa#a 6errei po-sed" o neuniformitate considerabil" dup" n"l#imeareliefului. ;a nivelul geostructur"rii generale, relieful scoar#ei terestre prezint" denivel"ri care,fa#" de nivelul de referin#" conven#ional al ocea-nului planetar (cota marin", se nscriu ntre cota 88


3/62


neaz" la aceast" ad$ncime, are capacit"#i de roc" plastic", asem"-n"toare dup" consisten#" custicla v$scoas". +semenea structur" a astenosferei creeaz" posibilit"#i pentru deplas"ri orizontale%i verti-cale ale litosferei, fapt important pentru formarea suprafe#ei %i &ota-relor continentelor.

!artea inferioar" - astenosfera (p"tura de bazalt, ca %i partea sa mijlocie (p"tura de granit,s-a format evolutiv n mod independent de materia vie. ar partea superficial" a litosferei (p"turasedimen-tar" este str$ns legat" de materia vie n geneza %i evolu#ia sa. !"tura sedimentar" estesub#ire, ating$nd numai 3,3 2m grosime. !artea superioar" a litosferei reprezint" mediul geofizic

planetar al vie#ii, iar ca depozit de atomi ai elementelor c&imice reprezint" mediul geoc&imic alvie#ii.

14. 5articularităţile ecologice ale solului. 6arietăţile 7abitanţilor solului. )mportanţa solului #nformarea climei. 5oluarea solului. ursele de poluare. (aracteristica ecosistemelor edaficeantropologic modificate, importanţa pentru sănătatea umană.

!entru a efectua caracteristica ecologic" sub aspect abiotic al solului, n ansamblu sau a unuiteritoriu, zone, regiuni geografice n particular, se recurge la analiza factorilor edafici, careinclud: com-ponen#a mecanic", aerul teluric,umiditatea teluric" (capacitatea &id-ric",componen#a c&imic".

)lima, de asemenea, ac#ioneaz" foarte lent %i eficacitatea ei se poate constata pe o durat" desute %i mii de ani.

Arganismelor animale %i vegetale li se atribuie rolul esen#ial, care influen#eaz" considerabilaccelerarea proceselor de genez" a solului. Facteriile, mucegaiurile, actinomicetele, virusurile,

plantele %i animalele unicelulare, n final, unele macroorganisme, care popu-leaz" solul, sunt participan#i activi ai proceselor globale de modi-ficare a suprafe#ei scoar#ei terestre, de genez" asolului. n urma activit"#ii vitale a biocenozei de sol, se distruge substan#a organic" aorganismelor moarte, care au nimerit n sol. escompunerea sub-stan#ei organice p$n" la s"ruriminerale, ap", acid carbonic, geneza substan#ei organice a solului - &umusul, evoluarea

proceselor geo-c&imice, care conduc la formarea c"rbunelui, turbei etc. - toate aceste procese auloc n sol cu participarea activ" a florei telurice. ns" componen#a biocenozei, care se formeaz" nsol, %i interrela#iile componentelor constituante ale lui se sc&imb" brusc n leg"tur" cumodific"rile mediului nconjur"tor.

'olului i apar#ine rolul principal n circuitul substan#elor n natur". n sol au loc incontinuucele mai diverse %i complicate procese de distrugere %i sintez" a substan#elor organice %ineorganice, reac-#iile fotoc&imice.

Bactorul antropogen are o importan#" enorm" ecologic" pentru geneza solului, care modific"condi#iile &idrologice prin desecarea lui, prin mic%orarea nivelului apelor freatice, majorareascurgerilor de suprafa#", implementarea sistemelor de irigare, reglarea curgerii r$urilor princonstruc#ii de baraje, bazine artificiale de ap", con-struc#ia instala#iilor %i comunica#iilor subterane, aplicarea intens" a produselor de uz fitosanitar %i fertilizan#ilor, dezvoltarea industriilor,

acumularea de de%euri %i reziduuri etc., ceea ce a contribuit la va-lorificarea de c"tre om a regiunilornoi ale suprafe#ei uscatului %i n acela%i timp la modificarea propriet"#ilor fizice %icomponen#ei c&i-mice a solului.

+cesta este stratul cultural al solului, care const" din sol adus, str"mutat pentru nivelareareliefului, solul gr"dinilor publice, al par-curilor, gr"dinilor, livezilor intens fertilizate cureziduuri organice, de%euri de construc#ii etc.

'ub aspectul ecologiei umane, trebuie men#ionat faptul c" solul, cu concursul factorilor s"iedafogeni, prezint" una din c"ile prin-cipale de transmitere a unui %ir de boli infec#ioase %ineinfec#ioase, a &elmintiazelor. 'olul poate direct sau indirect acorda o ac#iune toxic", alergic",cancerigen", mutagen" %i alte influen#e asupra organismului omului. )aren#a sau excesul demicroelemente n sol poate provoca boli endemice. e sol este str$ns legat" calitatea %i cantitatea

pro-duselor de origine animal" %i vegetal", deci alimentarea omului. 'olul influen#eaz"considerabil clima localit"#ii.


4/62


+ctualmente s-a constatat c" compozi#ia c&imic" a solului este influen#at" considerabil de poluarea solului. !oluarea c&imic" a so-lului se datore%te, de regul", activit"#ilor umane,efectuate f"r" pro-tec#ia acestui important factor ecologic de mediu. Ea se produce prinndep"rtarea %i depozitarea neigienic" a rezuduurilor solide %i lic&ide, a dejectelor animalelor %icadavrelor acestora, a de%eurilor industriale, prin utilizarea necorespunz"toare n agricultur" a

produ-selor de uz fitosanitar %i a fertilizan#ilor, prin utilizarea la iriga#ii a apelor uzate poluate,depozitarea de substan#e radioactive, canceri-gene %i toxice n mod necontrolat. !rin poluare

p"trund n sol sub-stan#e c&imice, care pot perturba metabolismul normal al solului.

11. oţiune de ecosistem local. oţiune de land!aft 8definiţie9, Tipurile !i interrelaţiile dintrecomponentele ecosistemului local.3and!aft – un teritoriu omogen, dup" originea %i evolu#ia sa, cu unul %i acela%i tip de fundamentegeologice %i de relief, cu o mbinare uniform" a condi#iilor &idrotermice, a solurilor %i biocenozelor.

Grupele de familii, locuin#e, alte grupe umane, unite prin acti-vit"#ile colective %i leg"turicomune, constituie ecosistemul local (comunitatea cu rol administrativ, cu instala#ii %i servicii pentrunt-reaga popula#ie. A gam" ntreag" de interrela#ii ale oamenilor se rea-lizeaz" la nivel de comunitate,ntre familii, pe plan profesional, cu administra#ia public" local", asocia#iile agrare etc. +ici popula#ia%i asigur" o parte din necesit"#i prin re#elele comerciale, religioase, medicale, de transport.

)omunit"#ile (localit"#ile pot fi foarte variate, n func#ie de am-plasare, ntindere, m"rime, num"rde oameni. n principiu, ecosiste-mele locale prezint" ni%te grup"ri de familii cu locuin#ele lor, carendeplinesc unele func#ii comune pentru to#i membrii colectivit"#ii.

Evolu#ia dezvolt"rii localit"#ilor a avut tendin#a permanent" spre industrializare %i urbanizare,deoarece ora%ul satisface mai bine aspi-ra#iile %i necesit"#ile omului nu numai n plan biologic, dar %i n

plan social %i psi&ologic. ezvoltarea produc#iei industriale, care reflect" progresul te&nico-%tiin#ific, acontribuit la reducerea num"rului de persoane angajate n agricultur" %i transformarea a%ez"rilor umanerurale n a%ez"ri urbane.

+stfel s-au format 3 categorii de comunit"#i: rurale %i urbane. +ceast" evolu#ie a avut loc din cauzanecesit"#ii respect"rii princi-piilor de baz" ale biologiei de a satisface resursele deexisten#", nt$i de toate, a factorilor naturali (aer, ap", alimente etc., apoi de a m-bun"t"#icondi#iile de via#" prin cooperarea ntre oameni.Hna din caracteristicile sistemului comunal const" n faptul c" n a%ez"rile rurale mici sesatisfac doar cerin#ele biologice %i cele psi&o-sociale, ns" n condi#iile urbane ele se satisfac din ce nce mai bine %i mai complet.

12. 3anţurile trofice #n ecosistemele locale. i!a ecologică: definiţie, caracteristica.

i a ecologicăș reprezint" ansamblul caracteristicilor ecologice (spa iale-&abitat i func ionale-ț ș ț biologice care permit unei specii date s" se integreze ntr-o biocenoz".6ermenul de ni " ecologic" reprezint" spa iul pe care l ocup" o anumit" popula ie. Ii a ecologic" aș ț ț ș

unui organism reprezint" func ia pe care o ndepline te acesta (profesia sa i nu spa iul ocupat de el.ț ș ș ț Ii a ecologic" se refer" la rolul organismului in lan ul trofic. +stfel nisa ecologica a pisici salbaticeș țeste de consumator secundar,deoarece se &raneste cu consumatori primari-soareci,pasari.Iisaecologica a rimei insa este descompunator al resturilor organice din sol,cu care se &raneste

Jn veriga multor lan#uri trofice ale biosferei, omul nu este dependent de un anumit lan#,deoarece el are posibilitatea de a se &r"ni cu produse variate animale, vegetale %i c&iar sintetice.!opula#ia uman", n func#ie de condi#iile climatice locale, d" posibilitatea de dezvoltare anumitelorspecii, de regul", difer" dup" caracterul de alimenta#ie. n regiunile montane sunt posibilit"#i decre%tere a ani-malelor, n zonele agrare - a vegeta#iilor, n zonele de litoral - a pe%telui. +ceste lan#urinaturale n epoca actual" sunt suplimentate cu produc#ie transportat" din alte regiuni, cu specii noiadaptate %i crescute sau cultivate pe teritoriile acestora etc., ceea ce asigur" un ec&ilibru mai favorabil

de sc&imb de substan#e pentru organismul omului.


5/62


+ceste caracteristici denot" plasarea omului n veriga cea mai superioar" a lan#urilor trofice.)oncomitent, omul se afl" n v$rful piramidelor eltoniene fie din punctul de vedere al num"rului deindivizi, fie n func#ie de cantitatea de biomas" sau de energie.Raporturile cantitative din biosfer" sunt prezentate n fig. 16.

escompun"tori 3-


6/62


%i pe vertical". e xemplu, la stratificarea pe vertical" se pot distinge pentru ecosistemul terestru dou"categorii mari de straturi: supraterane %i subterane. n cazul unor p"duri, stra-tificarea ar puteacuprinde, de exemplu, straturile arborilor, ale ar-bu%tilor, ale ierburilor nalte %i stratul criptogramic, nfiecare aceste straturi pot tr"i anumite categorii de organisme.

1%. Metoda de a$iare ecoumană a unui ecosistem local.

0. 'c&itarea unui landsaft local.3. )onform ,,!rogramului avizarii ecologice a unui ecosistem localK se va efectua descrierea acestuiecosistem si se vor evidential interrelatiile posibile dintre componentele ecosistemului dat.. 'e vor elabora concluzii si se va intocmi un program de masuri de ameliorare ecologica aecosistemului(aracteristica ecosistemului comunal 8local9Grupele de familii, locuin#e, alte grupe umane, unite prin acti-vit"#ile colective %i leg"turicomune, constituie ecosistemul local (comunitatea cu rol administrativ, cu instala#ii %i servicii pentrunt-reaga popula#ie. A gam" ntreag" de interrela#ii ale oamenilor se rea-lizeaz" la nivel de comunitate,ntre familii, pe plan profesional, cu administra#ia public" local", asocia#iile agrare etc. +ici popula#ia%i asigur" o parte din necesit"#i prin re#elele comerciale, religioase, medicale, de transport.)omunit"#ile (localit"#ile pot fi foarte variate, n func#ie de am-plasare, ntindere, m"rime,num"r de oameni. n principiu, ecosiste-mele locale prezint" ni%te grup"ri de familii cu locuin#ele lor,care ndeplinesc unele func#ii comune pentru to#i membrii colectivit"#ii. +stfel de comunit"#i au luatna%tere nc" din antic&itate %i au evoluat din punct de vedere al structurii %i func#iilor sale, n func#ie despecificul dezvolt"rii altor factori, cum ar fi uneltele, raporturile cu natura, caracterul muncii. A

perioad" ndelungat" au dominat a%e-z"rile umane rurale %i doar mult mai t$rziu au ap"rut a%ez"riurbane cu func#ii administrative %i comerciale.Evolu#ia dezvolt"rii localit"#ilor a avut tendin#a permanent" spre industrializare %i urbanizare, deoareceora%ul satisface mai bine aspi-ra#iile %i necesit"#ile omului nu numai n plan biologic, dar %i n plansocial %i psi&ologic. ezvoltarea produc#iei industriale, care reflect" progresul te&nico- %tiin#ific, acontribuit la reducerea num"rului de persoane angajate n agricultur" %i transformarea a%ez"rilor umanerurale n a%ez"ri urbane.+stfel s-au format 3 categorii de comunit"#i: rurale %i urbane. +ceast" evolu#ie a avut loc dincauza necesit"#ii respect"rii princi-piilor de baz" ale biologiei de a satisface resursele deexisten#", nt$i de toate, a factorilor naturali (aer, ap", alimente etc., apoi de a m-bun"t"#icondi#iile de via#" prin cooperarea ntre oameni.Hna din caracteristicile sistemului comunal const" n faptul c" n a%ez"rile rurale mici sesatisfac doar cerin#ele biologice %i cele psi&o-sociale, ns" n condi#iile urbane ele se satisfac din ce nce mai bine %i mai complet.5rogram a$iarii unui ecosistem:0. date generale

3. descrierea componentelor ecosistemului (caracter. sol, relief, flora, fauna, bazine de apa. descriere interelatii dintre componentele ecosistem (rel dintre organisme aceleiasi specii, speciidiferite.


7/62


structura ecosistemelor umane sunt inclu%i %i factorii de mediu, precum este apa, aerul, solul %i factoriiartificiali, realiza#i de socie-tatea uman", cum ar fi: ad"posturile, uneltele de produc#ie, mijloa-cele detransport, mbr"c"mintea, bunurile spirituale.Ecosistemele umane majore constau din alte sisteme ecologice: unele mai mari, pu#in dependente despa#iul din afara limitelor lor, altele mai mici, aproape exclusiv dependente de sistemele mai mari.n via#a cotidian" a omului contemporan organismul uman vine n contact cu complexul ecologic ceconst" din: 0 - factorii depen-den#i de fiziologia sa (digestia depinde de ingestia de ap", alimente %i

evacuarea reziduurilor, respira#ia - de aer, metabolismul - de clim" etc., care 0- au influen#at permanent pe parcursul evolu#iei sale, dar care s-au perfec#ionat prin densitatea cresc$nd" a popu-la#iei%i prin avans"rile de cunoa%tere, organizare %i protec#ie a ecosistemelor umane> 3 - factorii pozitivi saunegativi dependen#i de civiliza#ie.'istemele ecologice umane difer" cu mult de cele naturale, de-oarece unele din ele se caracterizeaz"

prin elemente materiale, altele - prin cele spirituale, unele sunt permanente, iar altele - temporare.!entru p"strarea ec&ilibrelor de asigurare a s"n"t"#ii umane n eco-sistemele umane func#ioneaz" ogam" vast" de institu#ii, care stabi-lesc norme, legi, standarde %i rela#ii de comportament, prin activit"#ide coeziune ntre grupurile de studii, munc", prieteni, n cadrul ntreprinderilor, asocia#iilor %tiin#ifice,

profesionale, sportive etc.Jnterrela#iile popula#iei umane cu mediul la fiecare treapt" de existen#" a sa au o serie de caracteristici

particulare nu numai canti-tative, dar %i calitative. Bactorii naturali %i cei artificiali sunt m-p"r#i#i ast"zintre to#i oamenii, precum %i ntre diferite niveluri de colectivit"#i umane, n func#ie de modul n care seface leg"tura ntre fiecare om %i restul oamenilor. )u alte cuvinte, oamenii stabilesc ntre ei o anumit"rela#ie, n func#ie de modul grup"rii %i organiz"rii lor. eci, ecosistemele umane se pot organiza ladiferite niveluri:familiale,-de grup,-comunal (local,- regional,-na#ional,-continental,-planetar.(aracteristica ecosistemului indi$idual'pre deosebire de alte organisme animale, cu care organismul uman are un %ir de propriet"#i comune,acesta din urm" are %i multe caracteristici specifice. )ea mai exprimat" diferen#" rezult" din par-ticularitatea spiritual" a omului, datorat" nivelului de dezvoltare ana-tomic" %i func#ional" a creieruluilui. *ai nt$i de toate, omul se deplaseaz" pe un spa#iu mai ntins, consolid$ndu-%i mai eficient ca-

pacit"#ile de st"p$nire %i de folosire a bunurilor din mediu, gra#ie rela#iilor cu ceilal#i oameni.ezvoltarea sistemului individual a pornit a evolua de la omul primitiv, aflat n lupta permanent"

pentru existen#". El a evoluat %i s-a nt"rit prin ocrotirea ini#ial" a omului de c"tre p"rin#i %i al#i membriai familiei, apoi prin munc" %i dezvoltarea colectivit"#ilor umane.

1*. (aracteristica factorilor ecologici ambientali, psi7o;sociali !i interacţiunea indi$idului cufactorii ecologici. Măsurile de menţinere a ec7ilibrului ecosistemului indi$idual.

ezvoltarea sistemului individual a pornit a evolua de la omul primitiv, aflat n lupta permanent" pentru existen#". El a evoluat %i s-a nt"rit prin ocrotirea ini#ial" a omului de c"tre p"rin#i %i al#i membri

ai familiei, apoi prin munc" %i dezvoltarea colectivit"#ilor umane.!rogresul biologic %i moral al omului s-a dezvoltat prin perfec-#ionarea vie#ii sociale %i munciira#ionale, care reprezint" dou" mij-loace de evolu#ie. 'istemul individual se mai caracterizeaz" prindou" r"d"cini ale sale - natura %i societatea, cu care omul a stabilit leg"turi fizice, materiale %i raporturispirituale. n sistemul individual legat cu mediul nconjur"tor fiecare individ aparte %i-a dezvoltatcomplexul de aparate, func#ii %i rela#ii organizate.Amul se afl" sub o influen#" permanent" %i direct" a factorilor de mediu (mecanic", termic", toxic"etc. sau indirect" - prin mo-diflcarea unor factori de c"tre ac#iunea altor factori %i influen#a ulte-rioar"a primilor asupra individului. +ceast" influen#" poate fi simpl", cauzat" de un anumit factor, saucombinat" - cauzat" de mai mul#i factori concomitent.e men#ionat, de asemenea, c" sistemul individual este doar par#ial izolat de sistemele superioare,

pentru c" individul, ntr-un fel sau altul, depinde de celelalte sisteme. Amul se men#ine n via#" %i ntr-o

4


8/62


anumit" s"n"tate prin mbinarea sistemic" puternic" ntre laturile componente %i prin ndeplinirea prioritar" a urm"toarelor func#ii:- mi%care - munc" - odi&n">- alimenta#ie - metabolism - reproducere>- integrare ambiental" %i psi&osocial".

1/. 0amilia !i funcţiile ei. +specte ecologice ale noţiunii de neam, strămo!i, generaţie.

5articularităţile ecologice ale relaţiilor


9/62


!entru existen#a %i dezvoltarea uman" sunt absolut necesare con-di#iile asigurate de locuin#amodern" cu planificare %i spa#iu con-fortabil, te&nic" sanitar" bun", alt utilaj %i dependen#ecomode. +stfel se asigur" principalele caracteristici ale locuin#ei cu complexul de factori demediu fizico-c&imici, biologici %i sociali, care asigur" des-f"%urarea func#iilor fiziologice, evitareaagen#ilor patogeni, noxelor, lini%tea, armonia psi&ic" %i social", o ambian#" etic", estetic" %i

psi&ic" superioar".

1. (aracteristica relaţiilor existente dintre membrii unei familii, unui grup. )mportanţafactorilor ecologici de mediu, inclusi$ sociali, psi7o;sociali ai ecosistemului de familie !i de gruppentru starea sănătăţii umane.

'istemul familial este reprezentat mpreun" cu sistemul de grup, deoarece familia prezint" un grupde indivizi proveni#i biologic din doi progenitori de sex opus, care mpreun" cu copiii lor continu" s"-%i duc" via#a n acela%i &abitat, n raport cu gradul de evolu#ie bio-logic" %i social" (*. Farnea, +l.)alciu, 0D4D. +nume gra#ie acestei grup"ri familiale, se men#ine specia uman". *ai frecvent familiaeste compus" din dou" genera#ii (p"rin#i %i copii, dar uneori ea const" din %i, excep#ional, din <genera#ii, n care se includ buneii %i ne-po#ii. ntre aceste genera#ii exist" mari diferen#e, mai ales

psi&ologice.+lte variante ale sistemului de grup sunt cele existente ntre grupele de muncitori sau #"rani

(profesionale, ntre grupele de copii la gr"dini#e %i %coli, ntre grupele de studen#i, solda#i, oricare altegrupe de oameni.

+ceste sisteme de grup pot fi caracterizate din punctul de ve-dere al condi#iilor de mediu, n careele activeaz", %i din punctul de vedere al rela#iilor dintre membrii grupului.

!recum n familie, a%a %i n alte grupe umane, sunt foarte im-portante rela#iile bazate perespect, consolidare, solidaritate, sus#i-nere. +ceste valori cu nuclee sociale, ce stau la bazacolectivit"#ii umane, determin" s"n"tatea popula#iei.

Lia#a a demonstrat c" ntre mediul fizic %i cel psi&ic, ntre s"n"-tatea fizic" %i cea mintal"exist" o dependen#" pronun#at". ac" re-la#iile n grup sunt normale, apoi %i s"n"tatea estesatisfac"toare.

Grave consecin#e pentru familie, alte grupe de oameni, ulterior %i pentru colectivitate, audezic&ilibrul psi&ologic, dezbin"rile %i unele devieri din s$nul familiei sau altor grupe umane.!ierderea defini-tiv" sau temporar" a unui membru al familiei, desp"r#irea sau moartea foartefrecvent au consecin#e extrem de grave, uneori soldate cu boala sau c&iar moartea.

Rela#iile de grup profesionale, de studii etc. se complic" uneori din cauza incompatibilit"#iiunor persoane, a viziunilor diferite, ca-pacit"#ilor diferite etc., ceea ce influen#eaz" negativ

procesul de ac-tivitate %i produce un impact negativ asupra rezultatelor finale (cali-tatea %icantitatea produsului finit.

24. (olecti$itatea !i rolul ei #n antropiarea ecosistemelor. +specte ecologice !i componenteleecosistemului comunităţii populaţionale urbane !i rurale. 5roblemele ecologice ale ecosistemelorcomunităţilor populaţionale.

)omunitatea prezint" totalitatea persoanelor, care tr"iesc n acela%i loc, av$nd acelea%iobiceiuri, norme de via#" etc. +ceasta prezint" o grupare a locuin#elor oamenilor sub forma uneilocalit"#i (a%ez"ri umane, care exercit" unele func#ii comune pentru to#i membrii colectivit"#ii.

'e cunosc urm"toarele tipuri de comunit"#i:- rurale: c"tun, sat, comun">- urbane: ora%, municipiu, metropol", conurba#ie, megalopolis.in punctul de vedere al rela#iilor omului cu natura, ecosiste-mele antropizate pot fi divizate

n urm"toarele 3 grupe, care, de fapt, reprezint" acelea%i comunit"#i rurale %i urbane, dar cudenumiri mo-dificate:

D


10/62


agrosistemele> ecosistemele urban-industriale

)omunit"#ile rurale!opula#ia din comunit"#ile rurale activeaz" preponderent n sec-torul agrozoote&nic, mai

pu#in n industria local", o parte din ea se angajeaz", f"c$nd naveta, la ntreprinderile din ora%eleadiacente. 'tilul de via#" al oamenilor de la sate se caracterizeaz" prin largul contact cu factorii

mediului natural, dispun$nd de spa#iu, aer, ap" etc., fiind influen#at" n mai mare m"sur" defactorii meteorologici. Ei sunt n contact frecvent cu solul, plantele, animalele, reziduurileanimaliere. !e l$ng" acestea, popula#ia rural" se caracterizeaz" printr-un ritm de via#" mai lent, contactinteruman mai redus, posibilit"#i mai reduse de transport, de comunicare %i de igien" personal",munca fizic" grea manual" sau par#ial mecanizat", confortul locuin#ei dup" gustul %i tradi#iilelocale.)ondi#iile rurale se caracterizeaz" printr-o atmosfer" curat", prin factori meteorologicistimulan#i, radia#ii solare, spa#ii largi, ac-tivitatea fizic", alimente naturale, inclusiv vegetale bogaten.vita-mine,s"ruri.minerale.etc.!rincipala problem" ecologic" const" n reali-zarea unui ec&ilibru ntre cantitatea de energie furnizat"

proceselor agricole %i energia ob#inut" n alimentele produse. !entru a ob#ine c$t mai mult" produc#ie %ide calitate nalt", condi#iile naturale de cultivare a culturilor vegetale sunt mbog"#ite prin aplicareaunor te&nologii agricole intensive, prin utilizarea substan#elor nutritive suplimentare, cum ar fi apa,ngr"%"mintele c&imice %i organice, de asemenea, prin eliminarea din fitocenoza natural" atuturor speciilor nocive, folosindu-se pesticidele. +stfel, are loc poluarea mediului ambiant %i a

produselor alimentare ob#inute cu substan#e c&imice, utilizate n calitate de ngr"%"minte sau pentru combaterea d"un"-torilor %i bolilor plantelor.'ub aspect ecologic, calitatea mediului %i a vie#ii umane este n func#ie de componentulzoote&nic, care este un consumator valoros al produselor agrosistemelor, dar %i un important

poluant prin de-%eurile evacuate %i r"sp$ndite pretutindeni n natur". eci, n totalitate, problemeleecologice n ecosistemele rurale #in preponderent de poluarea

solului, apelor subterane %i de sup-rafa#", a plantelor %i produselor alimentare de provenien#"vegetal" %i animalier". !rin urmare, activit"#ile de protec#ie a acestor eco-sisteme #in demen#inerea ec&ilibrului ecologic al tuturor sistemelor (individual, familial, de grup, local, prinmen#inerea calit"#ii me-diului ambiant, utilizarea te&nologiilor nonpoluante, prevenirea po-lu"rilor, monitoringul %i managementul calit"#ii existen#ei umane.

)omunit"#ile urbane)oncomitent cu procesul de industrializare, are loc cre%terea dimensiunilor a%ez"rilor

umane, care pe parcurs cap"t" o dezvoltare intensiv", transform$ndu-se n ora%e cu condi#ii devia#" avansate, cu alt stil de via#" al oamenilor.

Jn condi#iile de ora%, oamenii au interrela#ii foarte intensive ntre ei. Este necesar de a #ine

un contact permanent sau periodic cu personalul de deservire, cu lucr"torii medicali, pedagogii,educatorii, conduc"torii ntreprinderilor. +ceste contacte sunt problematice, nso#ite de reac#ii psi&ologice.

+lte caracteristici sunt: densitatea mare a popula#iei, compli-ca#iile de a-%i organiza odi&na, problemele legate de transport, strad", locul de munc", condi#iile de trai. +sigurarea cu locuin#"n condi#iile urbane necesit" eforturi ar&icomplicate. e regul", oame-nilor le r"m$ne pu#in timp

pentru plimb"ri, contacte cu prietenii, informatizarea deplin". Hnii in%i mai n v$rst" saumigran#ii se simt izola#i de oameni, al#ii difer" prin surplus de contacte.!e l$ng" celelalte caracteristici, ambian#a urban" se caracteri-zeaz" printr-o serie de factorinegativi: existen#a industriilor genera-toare de poluan#i ai aerului, apei, solului %i ai polu"riisonore> exis-ten#a unui num"r mare de unit"#i de transport, care, pe l$ng" po-luarea mediului,

determin" accidente de gravitate diferit"> diminuarea accesului oamenilor la factorii naturali %i

01


11/62


expunerea la factori artifi-ciali> solicitarea excesiv" %i intensificarea stresului psi&o-social>sedentarismul - reducerea activit"#ii fizice

21. oţiuni de climă !i factorii determinatori ai ei 8temperatura, umiditatea, curenţii de aer,presiunea atmosferică9. (aracteristica !i importanţa ecologică a lor.

Clima prezint" regimul multianual al vremii format de factorii climaterici caracteristici unei

regiuni determinate. )lima globului este determinat", n primul r$nd, de raporturile !"m$ntului cu'oarele, de la care prime%te energia caloric" %i care determin" oscila#iile de temperatur", precipita#iietc. )lima este unul din factorii ecologici principali de mediu, care ne nconjoar" %i influen#eaz" far"excep#ie asupra tuturor organismelor vii.

otarele principale ale vie#ii n mediu sunt determinate de con-di#iile, create de atmosfer",litosfer" %i &idrosfer", %i anume o im-portan#" deosebit" o au fenomenele din care se formeaz" caracte-ristica climateric" a regiunii date.

)lasificarea climatului globului p"m$ntesc poate fi efectuat" pe diferite criterii.Hna din primele clasific"ri (n 7 zone %i 00 subzone a fost pro-pus" de savantul M. Noppen

(0D11. rept baz" pentru clasificare au fost luate valorile maxime %i minime de temperatur" ale celormai calde %i celor mai reci timpuri ale anului %i repartizarea cantit"#ii precipita#iilor atmosferice pe

parcusrul anului.Bactorii climatici n diferite zone se manifest", uneori, prin ex-cese, cum sunt gerul,

canicula, seceta, furtunile %i uraganele, inun-da#iile, mareele etc. )ondi#iile climaterice, fiindcomponen#e geo-grafice foarte importante, influen#eaz" n mare m"sur" desf"%urarea proceselorfiziologice n organismul omului.

'ub acest aspect, concomitent cu importan#a climei, un rol deo-sebit se acord" %i influen#eimicroclimei. !rin aceast" no#iune - de microclimă - de obicei, se notific" condi#iile fizice n p"tura deaer cu grosimea de 3 m, de la suprafa#a solului. 6otalitatea de fenomene fizice, care au loc n atmosfer"la &otarul cu comunit"#ile vegetale, se notific" prin no#iunea de fitoclimă. 6otalitatea fenomenelorfizice din &otarele unei localit"#i formeaz" criterii %i valori specifice, care se notific" cu no#iunea demicroclim" a urbei, localit"#ii.

Jn practica ecologiei umane referitor la clim" %i microclim" mai frecvent sunt utilizateurm"toarele no#iuni: clim" a zonei - polar"> subpolar"> boreal"> moderat rece> moderat cald">subtropical"> tro-pical"> subalpin", alpin", de %es %i coline, marin", de step", de pustiu (de%ert,microclimat (cald uscat, cald umed, rece uscat, rece umed, zona de confort (optimum termic.

Temperatura.

Energia de radia#ie n momentul absorb#iei de o oarecare substan#" setransform" n energie termic" n linii mari temperatura ca factor fizic influen#eaz" valorile altor factoriclimaterici, cum sunt umiditatea, mi%carea aerului, provoac" apari#ia unor fenomene, cum suntcanicula, ng&e#ul, furtunile etc., particip" la formarea climei globului !"m$ntesc, totodat" influen-

#eaz" reac#iile fizico-c&imice din toat" lumea moart".Lia#a poate exista numai n acele condi#ii de temperatur", n care pot ap"rea %i existacompu%i organici sofistica#i. iapazonul de temperaturi, n care poate exista via#a, constituieaproximativ

3 radia#ia solar" (ndeosebi radia#ia infraro%ie %i radia#ia vizi-bil">

00


12/62


resturile organice acumulate n cantit"#i mari n mediu %i supuse proceselor defermentare bacterian">


13/62


!ersoanele care reac#ioneaz" la varia#ii nesemnificative ale pre-siunii atmosferice suntnumite meteosensibile %i se observ" ndeosebi la unele persoane, care sufer" de boli psi&ice %icardiovasculare.

!i"carea aerului.

)uren#ii de aer, c&iar %i cu vitez" mic", transmit informa#ia mi-rosurilor, recep#ionat" deanimale.A importan#" ecologic" deosebit" are mi%carea aerului sub as-pectul influen#ei asuprar"sp$ndirii emisiilor. )u c$t este mai mare viteza, cu at$t mai departe sunt deplasate emisiile

(indiferent de ori-gine de la locul de formare a lor, concomitent, contribuie la dise-minarea lor, faptcare mic%oreaz" concentra#ia

22. Radiaţiile solare 8radiaţia $iibilă, radiaţia infraro!ie, radiaţia ultra$ioletă9, c>mpulelectromagnetic, ioniarea aerului !i importanţa lor ecologică.

#adiaţia solară are o importan#" primordial" pentru procesele fizice, c&imice %i biologice,care au loc pe suprafa#a 6errei. Ea este absolut necesar" naturii vii, deoarece este sursa principal" deenergie din afar", c"reia i revine circa DD,D5 din bilan#ul de energie al 6errei.

)ea mai important" pentru existen#a vie#ii pe 6erra este partea de radia#ie, care se con#ine n por#iunea spectrului de radia#ie a 'oa-relui, folosit" n procesul de fotosintez". +lte sectoare alespectrului pot fi folosite numai n calitate de surse de energie termic". Restul sectoarelor spectrului,ndeosebi cele cu con#inut mare de energie, cum ar fi radia#ia ultraviolet", sunt valabilenumai pentrugenuri spe-ciale de sintez", de exemplu, a vitaminelor. radia#ia purt"toare a cotelor mari de energie(ionizante %i ultraviolete poate fi caracterizat" ca periculoas"

pentru via#". +t$t calitatea, c$t %i canti-tatea radia#iei, manifest" o influen#" puternic" asupracaracterului desf"%ur"rii proceselor biologice.

!or#iunii ultraviolete ale spectrului solar i revine de la 0 p$n" la 75, celei vizibile - de la 0/ p$n"la la lungimea de und" de 311-


14/62


n urma ioniz"rii, n aer se formeaz" ioni cu sarcin" pozitiv" %i negativ" numi#i aeroioniu%ori. +ce%tia din urm" pot atrage la sine particule de pulberi, microorganisme sau alte particule,transfor-m$ndu-se n aeroioni grei sau supragrei. n atmosfer" ncontinuu are loc procesul de formare %idistrugere a aeroionilor %i, ca urmare, se stabile%te un ec&ilirbu ionizant.'e consider", n general, c" ionii u%ori, negativi, au o influen#" favorabil" asupra organismului, n timpce ionii grei, pozitivi, au o influen#" nefavorabil".

2". (aracteristica ecologică a interrelaţiilor dintre factorii climatici de mediu. oţiune de calitatea $ieţii !i dependenţa ei de factorii climatici.

!rin conceptul de calitate a vie#ii se subn#elege Ototalitatea posibilit"#ilor oferiteindividului de c"tre societate de a-%i amenaja existen#a, de a dispune de produsele ei %i de a folosiserviciile pentru a-%i organiza existen#a individual" dup" necesit"#ile, cerin#ele %i dorin#ele sale propriiP(Fertrand de Qouvenel sau Ototalitatea amenit"#ilor naturale %i culturale, varie-tatea, cantitatea %icalitatea bunurilor %i serviciilor aflate la dispo-zi#ia tuturor membrilor unei anumite societ"#iP (N.Faier - citat dup" Rene )orneliu uda (0DD/.

'c&imb"rile climatice globale genereaz" unele dintre cele mai mari provoc"ri cu care se confrunt"omenirea n momentul de fa#", datorit" efectelor dezastruoase induse de c"tre acestea: cre%tereatemperaturii aerului %i apei oceanelor, risc crescut de inunda#ii, secet", lipsa apei potabile, risc crescutde incendii %i reducerea resurselor naturale vegetale, modific"ri ale ecosistemelor %i degradarearesurselor naturale, risc crescut de mboln"viri.

Benomenele extremale ale sc&imb"rii climatului, precum %i ale climatului nsu%i au unimpact negativ %i asupra s"n"t"#ii publice. )onform datelor lui I. Apopol %i coaut. (311,consecin#ele acestui impact pot fi directe %i indirecte. intre consecin#ele directe sunt decesele,leziunile, infirmitatea, bolile diareice acute, parazitozele, acutizarea unor st"ri morbide cronice etc.)onsecin#ele indirecte includ: seceta, pierderile recoltei, foametea, reducerea rezervelor de ap"

pttabil", supranc"lzirea locuin#ei, aversele extremale cu inunda#ii %.a. )auzele principale ale deceselor popula#iei n perioada cald" a anului sunt: boala isc&emic", diabetul za&arat, maladiile organelor res- piratorii, traumele, intoxica#iile, iar cauzele spitaliz"rilor - maladiile sistemului circulator, sistemuluirespirator, rinic&ilor, sistemului ner-vos etc. Este important de men#ionat %i unele consecin#e de ordinigienic, cum ar fi: stoparea sau ncetinirea proceselor de autopurificare a solului %i acumularea pesuprafa#a lui a reziduurilor menajere %i a unor agen#i patogeni> reducerea rezervelor de ap" n p$nzafreatic" %i sc"derea nivelului de ap" n f$nt$ni, uneori c&iar secarea lor, ceea ce provoac" insuficien#"de ap" de b"ut> majorarea mineraliz"rii apelor freatice, concentrarea poluan#ilor neorganici n ap">redu-cerea posibilit"#ilor de respectare a igienei individuale etc.

2%. 5roblemele ecologice globale ale mediului.

Arganiza#ia Ia#iunilor Hnite consider" c" cele mai grave prob-leme, cu care se va confrunta omenirea

n secolul J, sunt proce-sele de sc&imbare a climei, de%ertificarea solului, diversitatea biolo-gic",afectarea stratului de ozon. +ceste fenomene sunt determinate de modific"rile esen#iale, ce se producn natur" sub influen#a omului, prezint" ni%te sc&imb"ri, care, n ultimele decenii ale secolului , auatins niveluri periculoase pentru ritmul normal de evolu#ie a vie#ii pe !"m$nt.

c7imbarea climei!rin sc&imb"ri climatice se n#eleg acele sc&imb"ri ale climatului pe glob datorit" activit"#ii

umane, n principal datorit" emisiilor de gaze cu efect de ser" ()A3, metan, monoxid de azot etc., alc"ror efect principal este nc"lzirea global" a atmosferei.

'c&imb"rile climatice ce vor avea loc depind de doi factori, %i anume: emisiile de gaze cu efect deser", determinate de dezvoltarea economic", %i r"spunsul sistemului climatic la aceste emisii.

;a D mai 0DD3, n IeS Tor2 a fost aprobat" )onven#ia-cadru a Arganiza#iei Ia#iunilor Hnite cu

privire la sc&imbarea climei.

0


15/62


Republica *oldova a aderat la aceast" )onven#ie la D iunie 0DD7. Hna dintre realiz"rile, pe carestatul nostru le-a nregistrat imediat dup" aderarea la aceast" conven#ie, a fost elaborarea !rimei)omunic"ri Ia#ionale (3111, obiectivul principal al c"reia a fost inventarierea gazelor cu efect de ser"%i ntocmirea unui plan de ac#iuni privind atenuarea impactului sc&imb"rilor climatice asupradiferitelor componente ale mediului ambiant %i asupra activit"#ilor socio- economice.

Abserv"rile sistemice asupra indicilor climatici n Republica *oldova, ini#iate n anul 0D8/,au demonstrat perioada precedent" (anii 0884-0D7D - o dat" n 4 ani.

e men#ionat, de asemenea, mic%orarea frecven#ei precipita-#iilor pe parcursul anilor %i sporireafrecven#ei anilor seceto%i. n partea european", inclusiv n R*, au devenit mai frecvente asemenea fe-nomene extremale, cum ar fi valurile de c"ldur" %i furtunile.Benomenele extremale ale sc&imb"rii climatului, precum %i ale climatului nsu%i au un impact negativ%i asupra s"n"t"#ii publice. )onform datelor lui I. Apopol %i coaut. (311, consecin#ele acestui impact

pot fi directe %i indirecte. intre consecin#ele directe sunt decesele, leziunile, infirmitatea, bolilediareice acute, parazitozele, acutizarea unor st"ri morbide cronice etc. )onsecin#ele indirecte includ:seceta, pierderile recoltei, foametea, reducerea rezervelor de ap" po-tabil", supranc"lzirea locuin#ei,aversele extremale cu inunda#ii %.a.Di$ersitatea biologicăiversitatea biologic" prezint" o bo-g"#ie mondial" de o valoare extraordinar de mare pentrugenera#iile actuale %i urm"toare, c" sub ac#iunea antropogen" dispare un num"r imens de specii, adevenit necesar de a lua m"suri globale %i locale de stopare a declinului la acest capitol.

roblemele prioritare ale conservării biodiversităţii se reduc la perturbarea ec&ilibruluigeoecologic general al land%afturilor> degra-darea continu" a ecosistemelor naturale (forestiere, destep", de lunc", acvatice %i palustre> reducerea diversit"#ii specifice %i s"r"cirea biocenozelor>degradarea fondului genetic al florei spontane %i al animalelor s"lbatice, al plantelor de cultur" %i al%eptelului> distrugerea c"ilor de migra#ie a animalelor s"lbatice %i de dispersie a plantelor din floraspontan"> nivelul sc"zut de educa#ie %i instruire ecologic" a popula#iei.

De!ertificarea reprezint" degradarea terenurilor n zone aride, semiaride %i uscat-subumede,cauzat" de diferi#i factori, inclusiv de varia#iile climatice %i activit"#ile antropice, n rezultatul c"rora

po-ten#ialul biologic al solului se reduce %i se creeaz" premise pentru apari#ia condi#iilor de pustiu. nultimele decenii, solurile cu fertili-tate nalt" sunt supuse tot mai mult degrad"rii accelerate pe motivulactivit"#ii antropogene a omului, mic%or"rii suprafe#elor de f$%ii fores-tiere %i de protec#ie, distrugeriiconstruc#iilor &idrote&nice antiero-zionale, cataclismelor naturale, utiliz"rii ira#ionale a resurselor fun-ciare, ignor"rii metodelor %tiin#ific argumentate la cultivarea cultu-rilor agricole (mai ales n perioada

postprivatiz"rii terenurilor agri-cole %i altor factori, ceea ce a generat o sc"dere esen#ial" a capaci-t"#ii productive a solurilor %i a accelerat procesele de de%ertificare. !e l$ng" aceasta, n condi#iile create este posibil" intensificarea ul-terioar" a proceselor de degradare %i de%ertificare, precum %i agra-vareasitua#iei ecologice n ansamblu. +ctualmente de procesele de degradare la diferit grad sunt atinse7/,


16/62


industriali, n spumele pentru stin-gerea incendiilor. eci, reducerea ozonului din stratosfer" contribuie la cre%terea radia#iilor ultraviolete ) la nivelul solului, cu conse-cin#e de nr"ut"#ire a s"n"t"#iiumane %i a ecosistemelor de pe p"m$nt.

0enomenul de globaliare !i problemele de sănătateGlobalizarea este un fenomen complex %i pluridimensional, care implic" o seam" deelemente privind modul de via#" (de a fi al oamenilor %i mentalitatea lor. Globalizarea

presupune dimensiunea economic", politic" %i cultural".;a baza conceptelor despre globalizare se afl" teza despre mondializarea economiei. . Globa-

lizarea esterealizarea unit"#ii istoriei, este un proces de formare %i r"sp$ndire a unei noi civiliza#ii: planetare.6r"s"turile acesteia sunt: r"sp$ndirea institu#iilor politice ale democra#iei liberale, multipli-carea comunic"rii, comercializarea culturii, sc&imbarea mentalit"#ii.

Bactorul cel mai defavorabil pentru via#a cultural" a unei #"ri este s"r"cia. Iumai o societate bogat" poate investi c$t este necesar la ora actual" n %coli, cercetare, via#a artistic".

Hna din problemele negative ale globaliz"rii este traficul de fiin#e umane, inclusiv al copiilor, carea dep"%it demult &otarele unei #"ri, devenind un factor destabilizator %i demoralizator de propor#ii,efectuat n scopul implic"rii n munca grea, exploat"rii sexuale etc.

!ersoanele sunt traficate ntr-o multitudine de situa#ii de exploa-tare sau de abuz, cum ar fintreprinderile de confec#ii, gospod"riile agricole, industria piscicol", cer%itul, sex-businessul %i altentre-prinderi, precum %i n gospod"ria casnic" n calitate de servitori sau prin intermediul c"s"toriilorfor#ate.

eseori migran#ii ilegali se afl" sub controlul trafican#ilor, pl"tesc taxe de protec#ie, sunt for#a#i s"munceasc" la indica#ia trafican#ilor.

intre alte fenomene ale globaliz"rii fac parte liberalizarea co-mer#ului interna#ional,accesibilitatea informa#iei %i te&nologiilor de comunica#ii n toat" lumea, trecerea nesting&erit" am"rfurilor peste &otare, migrarea interna#ional" a for#ei de munc".

)u toate aspectele pozitive, globalizarea este nso#it" %i de fe-nomene noi, care nefiind dirijate, se pot solda cu consecin#e dra-matice %i c&iar catastrofale. Benomenele enumerate ale globaliz"rii ser"sfr$ng evident asupra s"n"t"#ii popula#iei umane, ndeosebi a celor care nemijlocit sunt implica#i n

procesele ei. n primul r$nd, aceasta se refer" la maladiile infec#ioase(pneumonia atipic" cu sin-dromrespirator acut sever %i sexual transmisibile (maladia 'J+. Arganiza#ia *ondial" a '"n"t"#ii estengrijorat" de ponderea mare a maladiilor netransmisibile. intre ele fac parte %i Obolile civili-za#ieiP,cum ar fi cele ale sistemului circulator, sistemului nervos central etc. )ondi#iile nefavorabile de trai %ide munc" ale imigran#ilor foarte frecvent sunt riscante, determin$nd stresuri emo#ionale cu con-secin#ecomplicate de psi&oze, deregl"ri cardiovasculare. Bemeile tra-ficate n repetate r$nduri %i complic"situa#ia prin sarcini nedorite, sterilitate (din cauza avorturilor criminale, afec#iunilor inflamatorii %ilez"rii organelor genitale. intre alte situa#ii nestandarde ale s"-n"t"#ii de men#ionat cronicizareamaladiilor, ca urmare a tratamen-tului nt$rziat sau a lipsei acestuia> traumele fizice (leziuni corporaleca o consecin#" a maltrat"rii fizice, sindromul psi&ic posttraumatic, dependen#a alcoolic", dependen#a

narcotic". )ontaminarea de pro-por#ii a unor produse alimentare (spre exemplu, contaminarea cudioxine a c"rnii de pas"re n Felgia, epidemiile spontane, exemplul c"rora poate fi encefalitaspongioas" (boala )reutzfeld-Qacob, tero-rismul (n special, bioterorismul %i altele prezint" un pericol

perma-nent pentru societate, indiferent de zona geografic" n care se afl" sau de niveluldezvolt"rii economice.

2'. Ecologia socială, culturală !i mentală.

Ecologia socială, n sens restr$ns, se ocup" de structura, func-#ionarea %i dezvoltareadiverselor forme de via#" social", ndeosebi de r"sp$ndirea sau distribu#ia lor, n m"sura n care eledepind de rela#iile cu mediul extern. eci, ecologia social" studiaz" interde-penden#ele %i interac#iunile

dintre societate %i mediu, c$t %i sc&im-b"rile lor, n func#ie de dezvoltare %i evolu#ie.

0/


17/62


Hna din direc#iile de studii ale ecologiei sociale se axeaz" pe problema fundamental" solicit": ce sent$mpl" cu oamenii din cauza c" sunt ncadra#i n diferite societ"#i, iar acestea, la r$ndul lor, suntncadrate n diferite medii OgeograficePU 6rebuie de n#eles c" omul este o fiin#" social" %i primul eiObiotopP, ca %i primul ei OecosistemP,este societatea n care omul se na%te %i tr"ie%te.'ocietatea prezint" un sistem evolutiv de natur" progresiv", dezvolt$ndu-se de la trepte maisimple spre forme mai complexe, mai superioare, ceea ce modific" raporturile dintre ea %i mediul lorde via#". 6reptele inferioare de dezvoltare a societ"#ii sunt fragile, pu#in protejate, slabe, pe c$nd cele

superioare, industrializate %i civilizate, sunt mai rezistente, mai sigure %i mai durabile.Jstoria dezvolt"rii societ"#ii a format acea stare social", care exist" ast"zi %i care se

caracterizeaz" printr-o serie de factori sociali, precum sunt: mediul de re%edin#" (urban, rural,nivelul de trai, modul de via#" %i alimenta#ie, condi#iile de munc" %i locuit, nivelul de instruire %icultur", profesia (ocupa#ia, etnia, tradi#iile %i obice-iurile, religia, factorii demografici (num"rul,densitatea, dispersia %i structura popula#iei.

A alt" categorie de factori sociali o constituie rela#iile dintre oameni (rela#iile n procesul demunc", rela#iile dintre grupurile sociale sau rela#iile intrafamiliale.*ediul social, mediul de via#" artificial creat de om reprezint" un alt factor, a c"rui influen#" asupraomului modern este n per-manent" cre%tere. Hn num"r tot mai mare de oameni sunt supu%i ast"ziinfluen#elor pozitive %i negative ale unui astfel de mediu artificial, ca: locuin#a %i ansamblurile urbane,zgomotul comunal %i industrial, trepida#iile, transportul n comun, circula#ia rutier", con-fortul modernexagerat, n general, cuceririle progresului contemporan.

+stfel, s"n"tatea omului depinde de acei factori sociali, care exist" n forma#iunea socio-economic" n care el este amplasat: de nivelul dezvolt"rii socio-economice a #"rii: asisten#a social",asisten#a medical", nv"#"m$ntul, cultura general" %i sanitar" a popu-la#iei etc.

Ecologia culturalăEste dificil de divizat factorii culturali de cei sociali, de aceea mai frecvent ei sunt prezen#i factorii

socio-culturali (educa#ionali, comportamentali, care includ: stilul de via#", atitudinile, obiceiurile,convingerile. up" *. Farnea %i +l. )alciu (0D4D, principala deo-sebire dintre ecologia social" %i

ecologia cultural" const" n faptul c" prima este cultivat" de c"tre sociologi, iar a doua de c"tre antro- pologi culturali, culturologi. Iu n zadar ecologia cultural" se mai nume%te ecologe antropologic".)ultura este acea totalitate complex", format" din cuno%tin#e, credin#e, art", moral", drept, obiceiuri %ialte capacit"#i sau deprinderi dob$ndite de om n calitate de membru al societ"#ii (EdSard F. 6lor,0840. +ceast" defini#ie este practic acceptat" %i n zilele noastre.

)ultura are un caracter adaptiv fa#" de mprejur"ri, cum ar fi mediul fizic (geografic,cosmic, mediul social (te&nic, economic, politic, mediul mental (ideologic, etic, estetic. eci,cultura nu poate fi lipsit" de semnifica#ii ecologice. up" 'imion *e&edin#i (0D38, cultura este Osumatuturor produselor suflete%ti prin care omul caut" s" intre n ec&ilibru cu restul crea#iuniiP. '. *e&edin#imparte activit"#ile creatoare ale oamenilor n dou" categorii corelative: ci-viliza#ia (suma tuturorcrea#iunilor te&nice, care contribuie la adap-tarea omului la mediul geografic %i cultural.

)ultura (civiliza#ia poate fi: material", spiritual" sau social".up" I. Br"s$nel %i . Lerde% (0DD4, cultura materială cuprinde toate uneltele,instrumentele, aparatele, ma%inile, instala-#iile, procedeele de folosire a lor %i rezultatelemateriale ob#inute pe aceast" cale (&ran", mbr"c"minte, locuin#", mobilier, mijloace de nc"lzire, deiluminat, de aerisit, mijloace de transport, inclusiv energiile naturale sau artificiale folosite n acestescopuri (animale, v$nt, ap", abur, electricitate, energie nuclear" etc..

in punctul de vedere ecologic,cultura material" se refer" la acele activit"#i sociale, care suntdesf"%urate pentru protejarea fa#" de impactul nefavorabil al mediului fizic sau n scopul exploat"rii,mbun"t"#irii %i amenaj"rii lui conform necesit"#ilor omului. n acest context, cultura material" include

procedeele de munc", uneltele, munca productiv", ocupa-#iile (n agricultur", me%te%ug"rie, industrie,&rana, locuin#a, trans-portul, mbr"c"mintea, serviciile sociale (c"ile ferate, aeriene, &ote-lurile,

barurile, restaurantele, gr"dinile, parcurile, obiectivele turis-tice, armamentul etc.

04


18/62


Cultura spirituală include religiile, filozofiile, %tiin#a, artele, concep#iile despre via#",opiniile, convingerile, credin#ele de orice fel, ideologiile, aspira#iile, visurile, idealurile etc. )u altecuvinte, cultura spiritual" include acele activit"#i, care sunt desf"%urate pentru a satisface unelenecesit"#i spirituale. +spectul ecologic al culturii spirituale se refer" la problemele preponderentmentale: intelectuale (%tiin#a, teologia, filozofia, ira#ionale (magia, afective (decora#iile, artele,

podoabele.Cultura socială cuprinde activit"#ile desf"%urate de oameni n scopul satisfacerii unor

necesit"#i sociale, cauzate de convie#uire, coexisten#", rela#ii umane, colaborare, c$t %i regulile decomporta-ment, convie#uire, interdic#iile, obiceiurile, legile juridice, datinile, ceremoniile,s"rb"torile, moda, riturile, buna-cuviin#a, etic&eta, po-lite#ea etc.

;u$nd n considerare mediul social, activit"#ile umane rezolv" probleme ap"rute n colectivit"#i,care fac parte din cultura social" %i includ:

- rela#iile interpersonale (polite#e, cooperare, conversa#ie>- rela#iile dintre indivizi %i colectivitate (mod", obiceiuri, serb"ri>

rela#iile dintre colectivitate %i indivizi (legi, dispozi#ii, inter-dic#ii, norme, regulamente>- func#ionarea colectivit"#ii (birouri, institu#ii, organiza#ii>- raporturile dintre societ"#i (tratate, conven#ii, pacte, r"zboi.

Benomenele culturale au aspecte interioare, exterioare %i sociale.'ocietatea sau cultura este mai civilizat" n cazul c$nd dispune de te&nologii mai adecvate pentru

dominarea mediului fizic %i dinamic.Ecologia cultural" consider" c" societatea %i cultura nu sunt fenomene, care pot fi confundate.

)ultura indic" modul de via#", iar societatea - o popula#ie, al c"rei mod de via#" este cultura.

Ecologie mentalăEcologia psi&ologic" sau mental", care se ocup" cu toate fenomenele psi&ice, inclusiv cu

personalitatea. Ecologia mental centreaz" pe individul uman, pe fenomenele lui mentale, con%tiente %iincon%tiente, normale %i patologice, structurate pe per-sonalitate. !si&icul omului se caracterizeaz" princon%tiin#", inteligen#", g$ndire, ceea ce i confer" o capacitate impun"toare pentru nv"#are %icreativitate.Jn sens ecologic, psi&oanaliza a fost dezvoltat" de psi&iatrul nord-american . '. 'ullivan(0D4< %i 0D4/, care este autorul Oteoriei interpersonale a psi&iatrieiP, bazat" pe ideea c" individul nuexist" n afara rela#iilor sale cu al#i indivizi.+lt psi&olog (german Nurt ;eSin (0D7D dezvolt" teoria unui mediu psi&ologic, pornind dela faptul c" din punct de vedere fizic organismul omului este delimitat de mediu prin piele %i se poatemi%ca. Arice persoan" percepe unele obiecte din afara ei, manifes-t$nd aten#ie sau interes fa#" de unele%i neaten#ie fa#" de altele, se poate g$ndi la unele persoane, lucruri.

!e l$ng" teoriile numeroase, referitoare la personalitate, merit" s" fie amintite %i unele, ceapar#in de ecologie, n special, de psi-&ologie individual", cum ar fi:

- nevoia de afectivitate a oamenilor>

- rolul con%tiin#ei n comportamentul uman>- nsemn"tatea imagina#iei n via#a omenirii.!e l$ng" asemenea necesit"#i biologice, ca &rana, locuin#a, mbr"c"mintea etc., omul mai are

nevoie de simpatia, dragostea, afec-#iunea, n#elegerea %i aprobarea celor din jur. Amul izolat este nsuferin#". +ceste fenomene se ncadreaz" n teoria sociometric" a lui Q. ;. *oreno (incon%tientului,conform c"reia oamenii se atrag, se resping sau sunt indiferen#i unul fa#" de altul, f"r" s"-%i dea seama,far" s" poat" motiva cauza. ac" omul nu este sus#inut de colectivitate, el caut" s" se conformezemajorit"#ii, ced$nd din propriile sale opinii sau sentimente. +ceasta se nt$mpl" din cauza c" omul arenevoie de un anumit mediu psi&ologic, pe care, dac" nu-0 are, risc" grave dezec&ilibre psi&ice(nencrederea n sine, aut-desconsiderarea, descurajarea etc..

A importan#" deosebit" pentru via#a oamenilor are rolul con-%tiin#ei, ra#iunii, ini#iativei.

Jn cadrul ecologiei umane se nscrie %i imaginaţia, care, de regul", porne%te de la realitate. !rinimagina#ie, oamenii g$ndesc la o lume mai bun", la o realitate mai acceptabil", mai convenabil".

08


19/62


Hneori imagina#ia cap"t" %i forme patologice, cum ar fi iluziile, &alucina-#iile, grandomania,melancolia etc. n aceste cazuri, oamenii pierd sim#ul realit"#ii, v"d lucruri, care nu exist", exagereaz".!entru ecologia mental" sunt foarte importante %i fenomenele psi&ologiei colective, deci aleOst"rii de mul#imeP, prin care se sub-n#elege o mas" mare de oameni aduna#i pentru a manifesta o ne-mul#umire. +ceasta contribuie la apari#ia sentimentelor sporite de for#", curaj, deci o dep"%ire acomportamentului individual.

Ecologiei mentale i apar#ine un grup important de probleme:

- n ce m"sur" mediul nconjur"tor este influen#at de ideologia oamenilor, sentimentele,concep#iile, via#a mental" a lor>

- n ce m"sur" via#a mental" a oamenilor (senza#ia, perceperea, reprezentarea etc. esteinfluen#at" de mediul nconjur"tor (fizic, social, cultural separat sau n complex.

2*. oţiuni de factor edafic. (lasificarea, caracteristica !i importanţa ecologică a factorilor fiici,c7imici, biologici !i radiologici ai solului.

!ropriet"#ile suprafe#ei p"m$ntului, ce exer-cit" o ac#iune ecologic"asupra &abitan#ilor ei, sunt ntrunite sub de-numirea de factori edafici ai mediului (de la grec.edafos - baz", sol.

)onform defini#iei fondatorului %tiin#ei despre sol L. L. o2u-ciaev, Osolul prezint" un corpistorico-natural de sine st"t"tor deo-sebit, format n rezultatul activit"#ii %i influen#ei globale afactorilor de genez" a solului: roca parental", v$rsta solului, relieful suprafe#ei terestre, clima,organismele animale %i vegetaleP.;a ace%ti factori naturali de genez" a solului este necesar de ad"ugat- ac#iunea omului(factorul antropote&nogen asupra scoar#ei terestre, ndeosebi asupra p"turii superioare.

intre factorii enumera#i de genez" a solului - roca parental" - este constant", deoarecetocmai ea serve%te ca materie supus" in-fluen#ei altor factori.

+l doilea factor - v$rsta solului - ac#ioneaz" uniform, eficaci-tatea lui poate fi stabilit" doar pe o perioad" destul de ndelungat". ;entoarea decurgerii proceselor de genez" a solului determin" gro-simea nesemnificativ" a stratului de sol, care acoper" scoar#a terestr" n diferite regiuni ale globului

p"m$ntesc - de la


20/62


!entru a efectua caracteristica ecologic" sub aspect abiotic al solului, n ansamblu sau a unuiteritoriu, zone, regiuni geografice n particular, se recurge la analiza factorilor edafici, care includ:com-ponen#a mecanic", aerul teluric,umiditatea teluric" (capacitatea &id-ric",componen#a c&imic".Componenţa mecanică a solului. 'ub aspect fizic, solul este format din particule solide decompozi#ie c&imic" diferit" a rocii pa-rentale, de form" %i dimensiuni variabile, cunoscute subdenumirea de granule, care, de fapt, reprezint" particula cea mai mic", care re-zist" la deformarea

mecanic".e componen#a mecanic", dimensiunile particulelor %i caracterul lor depind propriet"#ile

fizice ale solului, care sunt: porozitatea, per-meabilitatea pentru aer, permeabilitatea pentru ap",capilaritatea, &igroscopicitatea, selectivitatea, temperatura.

*erul teluric - aerul, care umple porii solului, se afl" n stare de sc&imb permanent cu aerulatmosferic. )omponen#a c&imic" a aerului teluric difer" considerabil de cea a aerului atmosferic, naerul te-luric totdeauna se con#ine o cantitate sporit" de dioxid de carbon, vapori de ap" %i mai mic" deoxigen. +erul teluric al zonelor po-luate poate con#ine amoniac, metan, &idrogen sulfurat %i alte gazeformate n urma proceselor bioc&imice, care pot influen#a condi#iile optime pentru vie#uitoarele dinecosistemul respectiv.

*pa telurică 'umiditatea telurică( este o condi#ie obligatorie de via#" a florei %i faunei telurice. Easerve%te ca solvent universal pentru compu%ii minerali %i organici %i mijloc de transport al substan#elorc&imice pentru plante. Hmiditatea teluric" influen#eaz" considerabil propriet"#ile termice ale solului.in apele telurice se formeaz" apele freatice, componen#a c&imic" %i bacteriologic" a c"rora n marem"-sur" va fi determinat" de componen#a %i propriet"#ile solului.

'olul ncorporeaz" n structura sa %i substan#e organice n dife-rite grade de transformare.Resturile organice n sol se mineralizeaz" concomitent cu formarea substan#elor mai simple (apa,dioxidul de carbon, amoniacul etc. sau se transform" n compu%i mai compli-ca#i - &umusul, care esteun complex organic propriu solului, ce i asigur" fertilitatea cu vaste influen#e asupra dezvolt"riiecosistemelor.

Vn sol au loc procesele de genez", biogenez", diferite reac#ii c&imice de transformare asubstan#elor, corelate cu activitatea vital" a bacteriilor. Hnele bacterii particip" numai n ciclul detransformare a unui element, de exemplu, a sulfului, altele n cicluri de transfor-mare a mai multorelemente, cum ar fi carbonul, azotul, fosforul, calciul.

!rintre bacterii un rol important apar#ine celor nitrificatoare, n particular, nitrosamonas %initrobacter. n mediul aerob primele oxi-deaz" o parte a amoniacului p$n" la s"ruri ale acidului azotic,cele secundare p$n" la s"ruri ale acidului azotos. n condi#ii anaerobe, procesul se inverseaz", are locdenitrificarea, prin urmare, restabi-lirea s"rurilor acidului azotic p$n" la azot.

2/. 5roblemele ecologice ale modificării factorilor edafogeni cauate de poluarea solului.(aracteristica ecologică a interrelaţiilor dintre factorii edafici !i calitatea $ieţii populaţiei.

'olul se afl" n interdependen#" reciproc" cu atmosfera, &idro-sfera %i biosfera. )a urmare,cea mai mare parte a elementelor c&i-mice trec din sol n aer, dar mai ales n ap" %i vegeta#ie.)onsecin#a acestui fenomen este nc"rcarea mai mare sau mai mic" a apei %i plantelor cuelemente c&imice %i, n primul r$nd, cu cele minerale.

+ctualmente s-a constatat c" compozi#ia c&imic" a solului este influen#at" considerabil de poluarea solului. !oluarea c&imic" a so-lului se datore%te, de regul", activit"#ilor umane, efectuate f"r" pro-tec#ia acestui important factor ecologic de mediu. Ea se produce prin ndep"rtarea %i depozitareaneigienic" a rezuduurilor solide %i lic&ide, a dejectelor animalelor %i cadavrelor acestora, a de%eurilorindustriale, prin utilizarea necorespunz"toare n agricultur" a produ-selor de uz fitosanitar %i afertilizan#ilor, prin utilizarea la iriga#ii a apelor uzate poluate, depozitarea de substan#e radioactive,

canceri-gene %i toxice n mod necontrolat. !rin poluare p"trund n sol sub-stan#e c&imice, care pot perturba metabolismul normal al solului.

31


21/62


'ub aspectul ecologiei umane, trebuie men#ionat faptul c" solul, cu concursul factorilor s"iedafogeni, prezint" una din c"ile prin-cipale de transmitere a unui %ir de boli infec#ioase %ineinfec#ioase, a &elmintiazelor. 'olul poate direct sau indirect acorda o ac#iune toxic", alergic",cancerigen", mutagen" %i alte influen#e asupra organismului omului. )aren#a sau excesul demicroelemente n sol poate provoca boli endemice. e sol este str$ns legat" calitatea %i cantitatea pro-duselor de origine animal" %i vegetal", deci alimentarea omului. 'olul influen#eaz" considerabil climalocalit"#ii.

2. oţiuni de factor c7imic natural. (lasificarea, caracteristica !i importanţa ecologică afactorilor c7imici din ecosistem 8ac$atic, aerian, edafici9.

- componen#a gazoas" a aerului

- componen#a salin" a apei- concentra#ia- aciditatea %i componen#a solu#iilor de sol

Factorii chimici

'ub aspectul compozi#iei c&imice a biosferei, se %tie c" baza vie#ii este carbonul organic,care p"trunde n ntregime p"tura sedi-mentar" %i constituie - erup#iile vulcanice, numai n perioada de activitate a acestora>- incendiile spontane ale p"durilor, care polueaz" atmosfera temporar>- descompunerea natural" a substan#elor organice>3. 'ursele artificiale (antropogene:- procesele de utilizare a combustibilului, care sunt principalele modalit"#i de ob#inere a

energiei termice, electrice sau mecanice>- transporturile (terestre, maritime, aeriene>

30


22/62


- procesele industriale contribuie la poluarea atmosferei prin procesele de ardere acombustibililor %i prin poluan#ii elimina#i din procesul te&nologic.

in punctul de vedere al modului de ac#iune asupra organis-melor biologice, poluan#ii seclasific" n:

poluanţi iritanţi- oxizi de sulf> oxizi de azot> substan#ele oxi-dante> clorul %i compu%ii lui> poluanţi asfi,ianţi - monoxidul de carbon, &idrogenul sulfurat, diferite cianuri de sodiu %i

potasiu, nitri#ii etc.> poluanţii to,ici - se mai numesc Ptoxici sistemici,, !rintre cei mai cunoscu#i %i cuimportan#" major" n ecologia uman" sunt: plumbul, cadmiul, mercurul, arsenul, fluorul %i

pesticidele> poluanţi cancerigeni - &idrocarburile policiclice aromatice, nitroazominile %initrozamidele, aminele aromatice, pesticidele orga-nice, anestezicii volatili, substan#eleanorganice, azbestul, tutunul>

poluanţii fibro&anţi - dioxidul de siliciu, oxizii de fier, com-pu%ii de cobalt sau bariu,azbestul.

'ub aspect ecologic, n ultimii ani se acord" aten#ie sporit" nc" unui gen de poluare abiotic"a atmosferei, %i anume polu"rii fizice, care se mparte n:

W te&nic" - apare n urma cre%terii temperaturii mediului n le-g"tur" cu evacu"rileindustriale ale aerului cald al emisiilor de gaze %i ap">

W fonic" - Opoluarea sonor"P - format" n urma major"rii in-tensit"#ii %i repetabilit"#iizgomotului peste limitele naturale>

W electromagnetic" - ap"rut" n urma modific"rii propriet"-#ilor electromagnetice alemediului (linii electrice de tensiune nalt", radioul %i televiziunea, func#ionarea unor instala#iiindustriale etc., care poate conduce la anomalii locale %i globale geofizice %i la mo-dific"ri nstructurile biologice>

W radioactiv" - legat" de dep"%irea nivelului natural al con#i-nutului de substan#eradioactive n mediul nconjur"tor.

Compo&iţia c+imică a apei

+pa este un element esen#ial al materiei vii, av$nd un rol deo-sebit de important ndesf"%urarea tuturor proceselor vitale. +pa este unicul lic&id natural, care se g"se%te pe suprafa#a 6errein cantit"#i enorme. Ea se afl" nu numai n &idrosfer", dar %i n atmosfer" %i li-tosfer". Biind partecomponent" a materiei vii, n ecologie este ac-ceptat" no#iunea de apă biologică - aceasta este apa,care se con#ine n organismele vii ale animalelor %i plantelor, n propor#ie de 815 din masa lor.

Jmportan#a apei pentru organismele vii poate fi analizat" sub trei aspecte:a ca parte component">

b ca solvent>c ca transportator.

+pa prezint" partea componentă principală a tuturor organis-melor vii. +stfel, protoplasma este osolu#ie apoas", n care apa joac" rolul nu numai de solvent pentru un num"r multiplu de compu%iorganici %i anorganici, dar, nt$i de toate, este un element principal al ns"%i protoplasmei.

A func#ie principal" apa o ndepline%te ca solvent , n ea se di-zolv" un num"r enorm decompu%i c&imici. iferite s"ruri minerale sunt asimilate de c"tre plante %i animale sub form" de solu#iiapoase.Transportarea substan#elor n limitele organismelor vii se efec-tueaz" exclusiv prinintermediul solu#iilor apoase. Jnteriorul celu-lelor plantelor %i animalelor, sistemul fasciculilorconductivi la plante, sistemul de circula#ie sanguin" la animale %i cavit"#ile corpului sunt umplute cusolu#ii apoase. )on#inutul apei n celule joac" rolul prin-cipal pentru realizarea a unor astfel de

procese, cum sunt fotosintez" %i respira#ia. !rocesele de cre%tere depind de p"trunderea apei, de-oarece

ea este concomitent %i element constructiv. )u concursul apei, materia vie prime%te din toate mediile(litosfera, &idrosfera %i atmos-fer" toate elementele abiotice, care, fiind asimilate prin procesele de

33


23/62


metabolism, particip" la formarea compu%ilor organici %i devin parte component" a materiei vii.eficitul apei imediat se reflect" asupra func#ion"rii organismelor animale %i vegetale, exercit$nd in-fluen#" %i asupra construc#iei lor. es&idratarea conduce la conse-cin#e ireversibile %i poate provocamoartea organismelor.

oluarea naturală

)alitatea apelor poate fi modificat" ca urmare a str"baterii unor straturi de sol cu elemente c&imice(de exemplu, )a, *g, *n, Be, Ia %i, de asemenea, cu concursul unor factori meteorologici: precipi-

ta#ii abundente, inunda#ii, debite catastrofale, care spal" mari supra-fe#e cu diver%i poluan#i, seisme puternice, n urma c"rora pot ap"rea fisuri n scoar#a terestr". Jnfluen#a apar#ine %i unor procesenaturale c&imice, fizice %i biologice, la baza c"rora stau reziduurile organice de origine vegetal" %ianimal", care sunt descompuse prin ac#iunea bacteriilor.

oluarea artificială

!rezint" principala cauz" a polu"rii apelor %i se datore%te activi-t"#ii domestice %i industrialeefectuate de om.

oluarea din surse organi&ate are loc prin ape reziduale prove-nite din colectivit"#i. Elecuprind apele reziduale comunale, rezul-tate din utilizarea apei n locuin#e, institu#ii publice, unit"#icomer-ciale etc.> apele reziduale industriale, provenite de la diferite ntre-prinderi industriale de peteritoriul colectivit"#ilor> apele reziduale zoote&nice, eliminate de unit"#ile de cre%tere a animalelor.

oluarea din surse neorgani&ate. +ceste surse sunt de mai mic" importan#", au un caractertemporar %i difuz, adeseori accidental. !rintre cele mai importante sunt:

- reziduurile solide depozitate pe malurile r$urilor sau ale ba-zinelor acvatice>- apele de iriga#ii nc"rcate cu substan#e c&imice %i suspensii>- diversele utiliz"ri sezoniere ale apei: sc"ldat, pescuit, topitul plantelor textile>- devers"ri de reziduuri solide (gunoaie, b"ligar etc>- reziduuri petroliere, provenite din amplasarea unor sonde sau depozite de #i#ei n

apropierea r$urilor sau altor bazine acvatice.Bactorii de care depinde ac#iunea toxic" a poluan#ilor c&imici din ap"

sunt:X concentra#ia substan#ei>X solubilitatea substan#ei>X stabilitatea substan#ei n ap">X prezen#a concomitent" a mai multor substan#e toxice n ap">X prezen#a acelora%i substan#e %i n alt factor de mediu (aer, sol, alimente>X receptivitatea organismului (factorii endogeni.

Compo&iţia c+imică a solului

in punct de vedere c&imic solul con#ine totalitatea substan-#elor c&imice cunoscute, fiindcantitativ foarte variabile de la un sol la altul.'olul ncorporeaz" n structura sa %i substan#e organice n dife-rite grade de transformare.

!oluarea c&imic" a solului se produce prin ndep"rtarea %i depozitarea neigienic" a rezuduurilor solide%i lic&ide, a dejectelor animalelor %i cadavrelor acestora, a de%eurilor industriale, prin utilizareanecorespunz"toare n agricultur" a produ-selor de uz fitosanitar %i a fertilizan#ilor, prin utilizarea lairiga#ii a apelor uzate poluate, depozitarea de substan#e radioactive, canceri-gene %i toxice n modnecontrolat. !rin poluare p"trund n sol sub-stan#e c&imice, care pot perturba metabolismul normal alsolului

2. oţiuni de factor c7imic antropologic modificat. (lasificarea, caracteristica !i importanţaecologică a factorilor c7imici din ecosistem 8ac$atic, aerian, edafici9.

Factorii chimici

'ub aspectul compozi#iei c&imice a biosferei, se %tie c" baza vie#ii este carbonul organic,care p"trunde n ntregime p"tura sedi-mentar" %i constituie


24/62


vie#ii. *a-teria vie este alc"tuit" din combina#ii bioc&imice, care reflect" n mare m"sur" combina#iilegeoc&imice din biotop. n esen#", organismele vii sunt sisteme de oxigen, sisteme

bazate pe prezen#a %i efectul fiziologic al oxigenului. Axigenul este factorul decisiv pentru desf"-%urarea tuturor reac#iilor c&imice din biosfer".

*ateria vie nu con#ine nici un element c&imic special, propriu numai organismelor, ci numaiatomi ai elementelor c&imice exis-tente %i n scoar#a terestr".

up" abunden#a sau valorile procentuale ale atomilor unui ele-ment c&imic raportate la

masa sistemului n materia vie, deosebim macroelemente microelemente %i ultramicroelemente.*acroelemen-tele sunt n num"r de 0, dintre care - folosirea de substan#e c&imice, pentru producerea altor cate-gorii de bunuri: unelte,

ad"post, mbr"c"minte, energie, bunuri cul-turale etc.6ocmai acest aspect de folosire, antropote&nogen", reprezint" adesea un pericol de nc"rcare

a mediului cu substan#e c&imice n exces %i cu substan#e str"ine inutile sau c&iar nocive biologic pentru om, animale sau plante.

Vn procesele metabolismului, care au loc n organism, exist" o ierar&ie n ordineaimportan#ei substan#elor, organelor, proceselor etc., unele fiind necesare aproape n fiecare clip"(oxigenul, altele la intervale de ore, de zile etc. Exist" %i unele substan#e, care pot fi suplinitetemporar de altele, dup" cum exist" substan#e, care p"trund n organism far" s" fie necesare, ele

put$nd exercita un rol nociv de distrugere a vie#ii.;ipsa unor substan#e, caren#a par#ial", nt$rzierea aportului al-tora, precum %i p"trunderea n

organism a unor substan#e n exces %i a unora inutile sau nocive, pot determina dezec&ilibrefiziologice, patologice %i c&iar vitale, care nseamn" distrugerea sistemului indi-vidual, boala,moartea.

Compoziţia gazoasă (chimică) a aerului 'ub aspect c&imic, aerul atmosferic este un amestec, relativ constant, de gaze format din azot

- 48,185, oxigen - 31,D75, argon - 1,D5, bioxid de carbon - 1,15 %i gaze inerte (neon, &eliu,radon, cripton, &idrogen, xenon %i ozon.

Vn afar" de acestea, n aerul atmosferic sunt prezente cantit"#i nesemnificative de protoxid de

azot, iod, metan %i vapori de ap", c"-rora le revin aproximativ 1,105 dup" volum. Gra#ie uneicapacit"#i nalte de difuzie a gazelor %i amestec"rii permanente cu concursul factorilor climaterici,ndeosebi al curen#ilor de conven#ie %i v$nt, compozi#ia gazoas" a aerului din vecin"tatea p"m$ntului edeosebit de omogen".

+l"turi de p"r#ile componente constante, n aerul atmosferic de-pist"m unele amestecuri de originenatural" (pulberi, polen %i, de asemenea, diferite impurit"#i gazoase, lic&ide %i solide, care p"trund nurma activit"#ilor de producere a omului %i care pot avea impor-tan#" ecologic" esen#ial".

Poluarea atmosferei !rezen#a omului pe 6erra %i activit"#ile lui fac ca n atmosfer" s" fie deversate mari cantit"#i

de substan#e poluante sub form" de gaze, lic&ide %i particule solide, care pot s" modifice, n cazul c$ndele ajung la niveluri prea mari, condi#iile de ec&ilibru ecologic, cele normale de via#" n sistemele

ecologice, n general, %i n cele antropizate, n special.

3


25/62


!entru no#iunile de poluan#i %i poluare a atmosferei sunt aplicate defini#iile acceptate deArganiza#ia *ondial" a '"n"t"#ii (A*'.

5oluanţii atmosferici sunt considera#i substan#ele prezente n aer la valori, ce pot produceun efect m"surabil asupra omului sau mediului ambiant.

5oluarea atmosferei este prezen#a n aer a unor substan#e str"ine sau cre%terea concentra#iilor normale, care, n func#ie de natur", con-centra#ie %i timp de ac#iune, pot produce disconfort,alterarea s"n"-t"#ii %i alterarea mediului. e regul", poluarea atmosferei este pre-zen#a amestecurilor n

aerul atmosferic, ce se formeaz" nu n urma proceselor naturale spontane, ci n urma activit"#iiantropogene. !oluarea atmosferei poate fi simpl", cauzat" de un singur poluant -si-tua#ie depistat" rar,sau poluare complex", determinat" de mai multe substan#e poluante, mult mai frecvent".

'ursele de poluare c&imic" a atmosferei sunt:0. 'ursele naturale:- eroziunea solului de c"tre curen#ii de aer>- erup#iile vulcanice, numai n perioada de activitate a acestora>- incendiile spontane ale p"durilor, care polueaz" atmosfera temporar>- descompunerea natural" a substan#elor organice>. 'ursele artificiale (antropogene:- procesele de utilizare a combustibilului, care sunt principalele modalit"#i de ob#inere a

energiei termice, electrice sau mecanice>- transporturile (terestre, maritime, aeriene>- procesele industriale contribuie la poluarea atmosferei prin procesele de ardere a

combustibililor %i prin poluan#ii elimina#i din procesul te&nologic.+stfel, dac" la nceputul sec. , n industrie se foloseau 0D elemente naturale, apoi

actualmente sunt folosite peste 011 elemente. *ulte din ele sunt de o toxicitate nalt", manifest"o ac#iune em-briotoxic", gonadotoxic" %i cancerigen". +u ap"rut procese te&nolo-gice, carefolosesc sinteza organic" (improprie naturii, produsele c"rora cu emisii p"trund n mediulambiant. +cestea conduc la mo-dificarea calitativ" %i cantitativ" a polu"rii aerului atmosferic.!ro-cesele industriale, n func#ie de volumul emisiilor, se situeaz" pe locul al treilea, dar ocup"

primul loc din punct de vedere al diversit"#ii poluan#ilor elimina#i.- reziduurile menagere, reziduurile complexelor animaliere, de%eurile de producere>- aplicarea n agricultur" a produselor de uz fitosanitar %i a fertilizan#ilor (cunoscute sub

denumirea general" de pesticide.'ubstan#ele poluante de natur" c&imic" sunt deosebit de variate %i numeroase, nc$t nu exist"

posibilitatea unei clasific"ri unice, care s" cuprind" at$t caracteristicile fizico-c&imice, c$t %imodalit"#ile de ac#iune asupra factorilor abiotici de mediu, materiei vii din ecosis-teme, n general, %iorganismului uman, n special.

in punctul de vedere al modului de ac#iune asupra organis-melor biologice, poluan#ii seclasific" n:

- poluanţi iritanţi - oxizi de sulf> oxizi de azot> substan#ele oxi-dante> clorul %i compu%ii lui>

amoniacul> azotul> oxidan#ii fitoc&i-mici> particulele solide n suspensie (pulberile>- poluanţi asfi,ianţi - monoxidul de carbon, &idrogenul sulfurat, diferite cianuri de sodiu %i potasiu, nitri#ii etc.>

- poluanţii to,ici - se mai numesc Ptoxici sistemiciP, datorit" ac#iunii lor la nivelulsistemelor %i organelor, sunt larg r"sp$ndi#i n mediul ambiant (sol, vegeta#ie, ap", aer nconcentra#ii mici, pro-venien#a lor fiind teluric" sau industrial". !rintre cei mai cunoscu#i %i cuimportan#" major" n ecologia uman" sunt: plumbul, cadmiul, mercurul, arsenul, fluorul %i

pesticidele>- poluanţi cancerigeni - &idrocarburile policiclice aromatice, nitroazominile %i

nitrozamidele, aminele aromatice, pesticidele orga-nice, anestezicii volatili, substan#eleanorganice, azbestul, tutunul>

- poluanţii fibro&anţi - dioxidul de siliciu, oxizii de fier, com-pu%ii de cobalt sau bariu,azbestul.

37


26/62


!oluarea aerului atmosferic cu poluan#i c&imici n ansamblul interrela#iilor reciproce, care au loc permanent ntre factorii abiotici ai ecosferei, poate contribui la apari#ia modific"rilor nedorite asupra materiei vii din ecosisteme %i a efectelor negative asupra fenome-nelor dinnatur".

Gradul de poluare %i procesele de autopurificare a atmosferei, concomitent cu al#i factori,sunt condi#ionate de factorii fizici ai aerului, factorii geografici, vegeta#ie, sistematizarealocalit"#ilor etc.

'ub aspect ecologic, n ultimii ani se acord" aten#ie sporit" nc" unui gen de poluare abiotic" aatmosferei, %i anume polu"rii fizice, care se mparte n:

W te&nic" - apare n urma cre%terii temperaturii mediului n le-g"tur" cu evacu"rileindustriale ale aerului cald al emisiilor de gaze %i ap">

W fonic" - Opoluarea sonor"P - format" n urma major"rii in-tensit"#ii %i repetabilit"#iizgomotului peste limitele naturale>

W electromagnetic" - ap"rut" n urma modific"rii propriet"-#ilor electromagnetice alemediului (linii electrice de tensiune nalt", radioul %i televiziunea, func#ionarea unor instala#iiindustriale etc., care poate conduce la anomalii locale %i globale geofizice %i la mo-dific"ri nstructurile biologice>

W radioactiv" - legat" de dep"%irea nivelului natural al con#i-nutului de substan#eradioactive n mediul nconjur"tor.

Biind prezent" pretutindeni, n mediul de munc", n cel stradal %i n interiorul locuin#ei, poluarea fizic" poate manifesta o ac#iune nefavorabil" asupra materiei vii din ecosistem, inclusivasupra st"rii de s"n"tate a organismului uman.

Compoziţia chimică a apei(acvatic)+pa este un element esen#ial al materiei vii, av$nd un rol deo-sebit de important n

desf"%urarea tuturor proceselor vitale. +pa este unicul lic&id natural, care se g"se%te pe suprafa#a6errei n cantit"#i enorme. Ea se afl" nu numai n &idrosfer", dar %i n atmosfer" %i li-tosfer".Biind parte component" a materiei vii, n ecologie este ac-ceptat" no#iunea de apă biologică -aceasta este apa, care se con#ine n organismele vii ale animalelor %i plantelor, n propor#ie de815 din masa lor.

Jmportan#a apei pentru organismele vii poate fi analizat" sub trei aspecte:a ca parte component">

b ca solvent>c ca transportator.+pa prezint" partea componentă principală a tuturor organis-melor vii. +stfel, protoplasma

este o solu#ie apoas", n care apa joac" rolul nu numai de solvent pentru un num"r multiplu decompu%i organici %i anorganici, dar, nt$i de toate, este un element principal al ns"%i

protoplasmei.A func#ie principal" apa o ndepline%te ca solvent , n ea se di-zolv" un num"r enorm de

compu%i c&imici. iferite s"ruri minerale sunt asimilate de c"tre plante %i animale sub form" de solu#ii

apoase.Transportarea substan#elor n limitele organismelor vii se efec-tueaz" exclusiv prinintermediul solu#iilor apoase. Jnteriorul celu-lelor plantelor %i animalelor, sistemul fasciculilor conductivi la plante, sistemul de circula#ie sanguin" la animale %i cavit"#ile corpului sunt umplute cusolu#ii apoase. )on#inutul apei n celule joac" rolul prin-cipal pentru realizarea a unor astfel de

procese, cum sunt fotosintez" %i respira#ia. !rocesele de cre%tere depind de p"trunderea apei,de-oarece ea este concomitent %i element constructiv. )u concursul apei, materia vie prime%te din toatemediile (litosfera, &idrosfera %i atmos-fer" toate elementele abiotice, care, fiind assimilate prin

procesele de metabolism, particip" la formarea compu%ilor organici %i devin parte component" amateriei vii. eficitul apei imediat se reflect" asupra func#ion"rii organismelor animale %i vegetale,exercit$nd in-fluen#" %i asupra construc#iei lor. es&idratarea conduce la conse-cin#e ireversibile %i

poate provoca moartea organismelor.up" compozi#ia c&imic", apele naturale se caracterizeaz" prin:

3/


27/62


- con#inutul de substan#e n suspensie (particule de nisip, sub-stan#e argiloase etc., caredetermin" transparen#a %i turbiditatea lor>

- prezen#a substan#elor organice colorate (n principal, com-pu%ii &uminici dizolva#i, caredetermin" colora#ia lor>

- prezen#a gustului %i mirosului>- prezen#a amestecurilor, care se oxideaz" u%or>- alcalinitate>

- duritate>- reziduu sec>- con#inutului general de s"ruri - concentra#ia sumar" de s"ruri minerale dizolvate n apele

naturale.+pele naturale, care con#in p$n" la 1,05 de substan#e dizolvate, se numesc ape dulci, de la 1,0

p$n" la 3,75 - mineralizate (salini-zate, de la 3,7 p$n" la 75 - ape cu salinitate marin", peste / - saramur".

;a num"rul principalelor componente minerale dizolvate a apelor naturale apar#in ionii Ia, N ,)a, *g, , ) J ) 1 , )13, '1 apele reziduale industriale, provenite de la diferite ntre-prinderiindustriale de pe teritoriul colectivit"#ilor> apele reziduale zoote&nice, eliminate de unit"#ile de cre%terea animalelor. 'ursele de poluare organizate sunt bine cunoscute, permanente %i au avantajul de a puteafi sub supraveg&ere continu", iar impactul antropoecologic asupraecosistemelor poate fi evitat sau dirijat.

oluarea din surse neorgani&ate. +ceste surse sunt de mai mic" importan#", au un caracter temporar %i difuz, adeseori accidental. !rintre cele mai importante sunt:

- reziduurile solide depozitate pe malurile r$urilor sau ale ba-zinelor acvatice>

- apele de iriga#ii nc"rcate cu substan#e c&imice %i suspensii>- diversele utiliz"ri sezoniere ale apei: sc"ldat, pescuit, topitul plantelor textile>

34


28/62

Rele

Raspuns Intrebari Ecologie

Documents

Transcript of Raspuns Intrebari Ecologie