RAPORTUL ŞTIINŢIFIC ŞI TEHNIC - RST - AL ETAPEI III/2014, DIN PROIECTUL COMPLEX

”BLOCURI URBANE ÎN ZONE CENTRALE PROTEJATE, EXPUSE LA HAZARDURI MULTIPLE – EVALUARE, CARTARE ŞI STRATEGIE DE REDUCERE A RISCURILOR;

STUDIU DE CAZ BUCUREŞTI: ZONA DESTRUCTURATĂ DE DEMOLĂRILE REGIMULUI COMUNIST”(Acronim URBASRISK)

Ministerul Educaţiei Nationale, UEFISCDI, Programul PARTENERIATE ÎN DOMENIILE PRIORITARE

Etapa III/ 2014, Contract nr. 53/2012

1. INTRODUCERE Rezultate asteptate: Strategii de arhitectura si urbanism pentru reducerea riscului multihazard Activitatea III.1. (este parte a activitatii II.5 cu alte rezultate) Evaluarea pagubelor reale a multi-hazardului in conditiile evaluarii vulnerabilitatii tuturor elementelor expuse. Stabilirea unui scenariu al riscurilor in cazul multi-hazardului in zona centrala protejata; Documentatie internationala privind reducerea riscului la hazard. Activitatea III.2. Managementul reducerii riscului pentru blocurile aflate in zone protejate expuse multi-hazardului prin intermediul arhitecturii, structurii si urbanismului.Formularea activitatilor managmentului riscului, implementarea unei strategii sustenabile, implicarea institutiilor interesate. Activitatea III.3. Organizarea teritoriala a blocurilor urbane de securitate – retele urbane: noduri de protectie si linii de evacuare (noduri de protectie – zone cu potential maxim de protectie impotriva riscului, apta sa sustina populatia relocata in urma hazardului). Organizarea teritoriala a blocurilor urbane de securitate – retele urbane: noduri de protectie si linii de evacuare (noduri de protectie – zone cu potential maxim de protectie impotriva riscului, apte sa sustina populatia realocata in urma hazardului) Activitatea III.4. Organizarea unui centru pilot – locatie de urgenta- constructie securizata, acces facil, utilitati independente. Studiu de caz: Scoala – centru de securitate la risc. 2. STADIUL ACTUAL LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL Au fost analizate urmatoarele documentatii internationale privind reducerea riscului la hazard: . - Strategia ISDR-ONU - Hyogo 2005 - Cele 10 puncte esenţiale pentru a face oraşele reziliente - Competiţia Internaţională „100 de Oraşe Reziliente” a Fundaţiei Rockefeller, SUA - Competiţia Bloomberg privind Rezilienţa Urbană - Declaraţia de la Veneţia privind rezilienţa clădirilor de la nivel local despre patrimoniul cultural

protejat şi strategii de adaptare la schimbările climatice (2012). - Strategia de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru Proprietăţile World Heritage -

Patrimoniul Mondial - UNESCO. - Protocolul UNESCO– Centrul pentru Patrimoniul Mondial, privind intarirea reducerii riscului

de dezastre la proprietatile patrimoniului mondial (The Olympia Protocol for International Cooperation)

- A doua Conferinta Europeana de Inginerie Seismica si Seismologie, Istanbul, 2014

- a IX-a Conferinta Internationala de Regenerare Urbana si Sustenabilitate – Sustainable City 2014 - Siena

3. SCENARII SI METODE DE EVALUARE A PAGUBELOR SI RISCURILOR 3.1. Specificul zonei si scenarii posibile - Zona de studiu ca sub-sistem urban expus la hazarduri multiple In zona de studiu au fost identificate subzone delimitate ca incinte de blocurile noi şi de artere de circulaţie, analizate in etapele anterioare ale proiectului:

- Subzona 1 - Antim – Bd. Regina Maria - clădiri de zidărie individuale, combinate cu clădiri de zidărie în front stradal compact, sau blocuri pre-1940 de înălţime redusă, învecinate cu curţi, grădini sau loturi libere / virane;

- Subzona 2 - arteră majoră de circulaţie – Bd. Unirii - Subzona 3 - Apolodor – Bd. Naţiunilor Unite clădiri de zidărie individuale sau colective, blocuri

pre-1940 şi post-1950 de înălţime mare sau redusă, învecinate cu spaţii verzi, curţi sau grădini dar mai ales cu locuri virane;

- Subzona 4 - Mihai Vodă – Splai Dâmboviţa - clădiri de zidărie, blocuri pre-1940 şi post-1950 de înălţime mare sau redusă, învecinate cu spaţii verzi, curţi sau grădini şi cu câteva locuri virane;

- 3.2. Scenarii la hazarduri – Tipologia Hazardurilor - 3.2.1. Hazarduri geologice - S 1: Scenarii de cutremur – din hazard seismic dominat de sursa Vrancea

S 1.1:Scenariu cutremur cu efecte similare celui din 4 martie 1977, I = VIII, cu caracteristici de vulnerabilitate conform datelor INCERC din 1977

ipoteza seism timp de noapte, la ora 21 ipoteza seism timp de zi, la ora 13

S1.2: Scenariu cutremur cu efecte seismice mai puternice decat ale cutremurului din 4 martie 1977, I= VIII ½ , luand in considerare caracteristici de vulnerabilitate amplificate, pentru a tine cont de efectul cumulativ al factorilor de timp fata de cutremurul din 4 martie 1977

ipoteza seism timp de noapte, la ora 21 ipoteza seism timp de zi, la ora 13

Scenariul S.1- zi. INSTITUTII SI SPATII COMERCIALE. Rezultate evaluare efecte asupra asupra persoanelor din diferite spatii, ale cutremurului de scenariu cu I = VIII…VIII1/2, cu caracteristici de vulnerabilitate conform datelor INCERC, pentru zona pilot din Bucuresti.

• S2: Scenarii de hazarduri date de stratele geotehnice - efect de lichefiere al terenului de fundare al constructiilor la seism in zona pilot

3.2.2. Hazard climatic, hidrologic

• S 3: Scenarii de fenomene climatice / meteorologice sau hidrologice extreme asupra

constructiilor din zona pilot o zapada, viscol, furtuna –tornada urbana o ploaie torentiala, inundaţii sau apă în exces din precipitaţii intense, o efect al apei capilare o inundaţii din afara zonei pilot, favorizate de topografie - cedarea Barajului Lacul

Morii, în condiţii de precipitaţii excesive sau rupere accidentala

3.2.3. Hazarduri antropice – explozii, terorism, inundatii • S 4 Scenarii privind hazarduri cauzate de explozii

o hazarduri care se încadrează în DIRECTIVA SEVESO la nivelul Municipiului Bucureşti, cu impact la nivelul zonei pilot

o accident cu degajarea unei cantităţi moderate de amoniac o explozii cauzate de seism la reţele de utilităţi (reţele de gaze) sau explozii în locuinţe

in zona pilot din utilizarea buteliilor sau a altor combustibili lichizi, explozia unei cantităţi moderate de gaz GPL

o atac terorist asupra instituţiilor publice din zona pilot, cu impact la nivelul comunitatii studiate

• S 5: Scenarii privind hazarduri cauzate de incendii urbane

o incendii din locuinţe şi alte clădiri şi/sau propagate în cartier, în condiţii de multihazard

SCENARII DE CUTREMUR – din hazard seismic dominat de sursa Vrancea Precizari de natura metodologica

In cadrul scenariului de cutremur, datele de intrare generate au fost restranse la un nivel minim ce caracterizeaza datele disponibile:

conditii geografice, geologice si geotehnice acceptate ca implicite, fara a fi explicit introduse in algoritmele de calcul;

conditii seismice de amplasament condensate si exprimate printr-un cutremur de scenariu produs de o sursa de adancime intermediara din zona Vrancea, selectat spre a corespunde unei perioade de revenire a unei anumite severitati a actiunii seismice, cu doua ipoteze privind efectele asupra constructiilor: un seism cu efecte similare celui din 4 martie 1977, la nivelul unei intensitati I = VIII, cu

caracteristici de vulnerabilitate conform datelor INCERC din 1977; un seism cu efecte seismice mai puternice decat ale cutremurului din 4 martie 1977, la

nivelul unei intensitati I= VIII ½, luand in considerare caracteristici de vulnerabilitate amplificate, pentru a tine cont de efectul cumulativ al factorilor de timp fata de cutremurul din 4 martie 1977;

Cu privire la selectarea seismului de scenariu precizam:

- exista practica alegerii unui seism care a dat efecte considerabile si care reprezinta ceva pentru o comunitate;

- ipoteza unui seism produs de o sursa locala de suprafata nu are relevanta pentru amplasamentul Bucuresti;.

- un seism "tip 1977", se incadreaza in aceste deziderat, este evenimentul cel mai bine studiat si de la care s-au obtinut la INCERC primele date privind vulnerabilitatea cladirilor;

- un cutremur de tip 1977, are o perioada medie de revenire sau IMR de cca. 50 ani (magnitudine M=7,2), avand I=VIII MSK (sau MM, EMS), si a fost caracterizat prin continut spectral de perioada lunga si amplificari locale in unele zone la mari distante spre S-V considerat a fi distructiv in special pentru cladiri inalte, flexibile;

- majoritatea datelor privind vulnerabilitatea observata a cladirilor din Bucuresti se limiteaza la aceasta intensitate si doar in cateva cazuri se fac referiri la intensitatea VIII1/2.

Cu privire la corelarea dintre acest seism de scenariu si un seism de cod similar cu codurile actuale:

o daca ne referim la nivelul de acceleratii din Codul P100-1/2006, in acest cod in Bucuresti acceleratia de varf a terenului era de 0,24 g la IMR 100 de ani, iar in Codul P100-1/2013 acceleratia de varf a terenului este de 0,30 g la IMR 100 de ani (IMR este intervalul mediu de recurenta, similar cu perioada medie de revenire.

o este cunoscut ca in 1977, la Bucuresti, acceleratia terenului inregistrata la INCERC a fost de cca. 0,2 g, in timp ce intensitatile observate au fost apreciate la gradul VIII MSK;

o Scara Mercalli Modificata (MMI) utilizata in SUA de USGS la Shake Maps, are o echivalenta in acceleratii care ofera urmatoarele valori de acceleratii de varf::

I = VII - 0.18 - 0.34 g I= VIII - 0.34....0.65 g, I= IX - 0.65 - 1.24 g.

o Daca am accepta aceste date din SUA la Bucuresti, ar rezulta ca scenariul cu gradul VIII MSK si cu histograme pe grad VIII, ar corespunde la USGS SUA cu intensitati intre VII si VIII MMI , ceea ce inseamna acceleratii de la 0,2 g (ca in P100-92) pana la 0,24....0,3 g (ca in P100-1/2006...2013) si va avea ca echivalent chiar acceleratii peste 0,3 g pana la 0,65 g, similar ce se prefigureaza in viitoarele coduri la IMR 475 de ani. In acest caz, intensitatea VIII1/2 ar satisface si aceste cerinte de corelatie cu codul;

Etape si algoritme de evaluare a vulnerabilitatii cladirilor si locatarilor din cladiri, in conditiile cutremurului de scenariu analizat - Datele privind elementele la risc sunt la nivel statistic general, fiind insa culese din zona pilot

informatii privind materialele de constructii, regimul de inaltime, perioada constructiei, condensate pe categorii specifice si modelate statistic ca esantion pentru scenariu.

- Principala precizare de natura metodologica este aceea ca optiunile privind condensarea datelor referitoare la cladiri, precum si adaptarea sau modificarea unor caracteristici de vulnerabilitate din studii precedente, potrivit unor rationamente de specialist, au o mare influenta asupra rezultatelor obtinute

- Pe baza literaturii de specialitate analizate. caracteristicile de vulnerabilitate secundara selectate reprezinta o combinatie intre abordarile de tip Coburn si ratele de morbiditate-mortalitate prescrise de ATC-13/1985. S-a luat in considerare faptul ca echipa Coburn (Cambridge Architectural Ltd) a studiat datele privind cutremurele vrancene pentru Bucuresti si pe cele din Mexico City, singurele cazuri reprezentative pentru efecte ale seismelor relativ indepartate cu perioade predominante lungi la amplasament.

- a fost luata in calcul o densitate medie de ocupare de 3 locuitori pe apartament. Prezenta efectiva la ora cutremurului de scenariu, care a fost considerata 90%;

- a fost luata in calcul prezenta locuitorilor in cladiri care au suferit gradul de avariere 3, 4 si 5, ceea ce ar putea insemna ca acele persoane vor fi potential evacuate (sinistrati) din cauza starii avansate de avariere a cladirii; separat, a fost luata in calcul prezenta locuitorilor in cladiri care au atins gradul de avariere 4 si 5, situatia cea mai grava;

- a fost considerat procentul de locatari captivi, adica procentul locatarilor care raman in cladire in timpul miscarii seismice si sufera diferentiat consecintele miscarii seismice, in functie de materialul din care este alcatuita structura, caracteristicile sale de rezistenta antiseismica si modul de deteriorare specific; aceste efecte de grad IV si V influenteaza posibilitatea de evacuare-salvare, autoprotectie, ca si natura si amploarea ranirilor si chiar viata - in cazul situatiei extreme a prinderii sub ruine;

- au fost calculate tipul si procentele efectelor asupra locatarilor, in functie de caracteristicile de avariere pana la colaps ale diferitelor categorii de cladiri, cu procente specifice.

- Algoritmul de calcul In cadrul fiecarui scenariu s-a aplicat urmatorul algoritm:

- S-au aplicat procente specifice raportate la numarul celor expusi in cladirile care ating grade de avariere 4 + 5, astfel: - pentru cladiri joase de zidarie si beton armat – persoanele captive au fost evaluate la 30%

din cei expusi in acele cladiri (pentru categoriile de cladiri A1, A2, A3, A4, A5); - pentru cladiri de beton armat inalte, pre-1940 – persoanele captive au fost evaluate la 70%

din acel numar (pentru categoria de cladiri A6); - pentru cladiri de beton armat inalte post-1940 – persoanele captive au fost evaluate la 50%

din acel numar (pentru categoriile de cladiri A7, A8, A9) - au fost calculate tipul si procentele efectelor asupra locatarilor, in functie de caracteristicile de

avariere pana la colaps ale diferitelor categorii de cladiri, dupa cum urmeaza:

- pentru categoriile de cladiri A1, A2, A3, A5: - nr. raniti usor = 0.1 × nr. captivi

- pentru categoria A4: nr. raniti usor = 0.2 × nr. captivi nr. spitalizati = 0.3 × nr. captivi nr. raniti grav = 0.3 × nr. captivi nr. pierderi vieti = 0.2 × nr. captivi

- pentru categoria A6: nr. raniti usor = 0.1 × nr. captivi nr. spitalizati = 0.4 × nr. captivi nr. raniti grav = 0.1 × nr. captivi nr. pierderi vieti = 0.4 × nr. captivi

- pentru categoria A7: nr. raniti usor = 0.3 × nr. captivi nr. spitalizati = 0.2 × nr. captivi nr. raniti grav = 0.4 × nr. captivi nr. pierderi vieti = 0.1 × nr. captivi

-

Selectarea ipotezelor conjuncturale semnificative • ora producerii: scenariul a fost efectuat in doua situatii circumstantiale alternative:

- cutremur pe timp de noapte, orele 2100 - cutremur pe timp de zi, orele 1300.

• sezonul producerii: sezon cald, fara fenomene meteorologice deosebite

Cutremurul de scenariu pe timp de noapte Datele statistice privind populatia din zona pilot au fost prelucrate intr-un esantion reprezentativ prin prezenta in locuinta la ora 21, la care s-a aplicat procentul de 90%.

Cutremurul de scenariu pe timpul unei zile de lucru A fost apreciata prezenta in locuinta la ora 1300 la 50% din capacitatea medie si a fost estimat numarul persoanelor care lucreaza in institutiile publice, birourile si spatiile comerciale din zona. Rezultate privind cutremurul de scenariu pe timp de noapte : ora 21 - efectele asupra cladirilor SCENARIUL S.1.

- datele de inventar privind cladirile din zona pilot au fost structurate pe aceleasi categorii de cladiri din studiile INCERC si redate ca esantion statistic. Pentru acest esantion remodelat s-au redat : - numarul de cladiri pe fiecare categorie; - histogramele cu gradele de avariere la categoriile respective, corespunzand cutremurului de

scenariu, avand I=VIII MSK, pornind de la studiile INCERC de dupa cutremurul din 1977, si abaterea medie patratica

- În Scenariul S.1, numarul de cladiri pe grade de avariere se prezinta astfel: neavariate: 50 ; avarii gradul 1: 73, avarii gradul 2: 212 ; avarii gradul 3: 53 ; avarii gradul 4: 6, avarii gradul 5: 4 .

- Tabelul 3.3. Rezultate evaluare efecte asupra locuitorilor, ale cutremurului de scenariu cu efecte similare celui din 4 martie 1977, I = VIII, cu caracteristici de vulnerabilitate conform datelor INCERC din 1977, pentru zona pilot din Bucuresti – cladiri de locuit si esantionul statistic selectat,

- - Din tabelul 3.3 se constata ca efectele asupra locuitorilor, ca urmare a cutremurului de scenariu

considerat, se prezinta astfel: - Nr. crt.

Categorii de efecte asupra locuitorilor Numarul celor afectati

1 locuitori potential evacuati si sinistrati din cladiri cu grade de avariere 3, 4 si 5: 1809

2 locuitori potential evacuati si sinistrati din cladiri cu grade de avariere 3: 1474

3 locuitori expusi la risc in cladiri prezentand grade de avariere 4 si 5: 355

4 locuitori expusi in cladiri prezentand grade de avariere 1: 1908

5 locuitori raniti usor: 33

6 locuitori raniti spitalizati: 62

7 locuitori raniti grav: 29

8 pierderi de vieti:

59

- - - Categoriile de cladiri care contribuie la aceste valori sunt M3a, M1c si M1b1. Numărul de

locuitori raniti grav este 29 iar pierderi de vieti 59. SCENARIUL S.2. - datele de inventar privind cladirile din zona pilot au fost structurate pe aceleasi categorii de

cladiri din studiile INCERC dar s-au preluat date de intrare pentru scenariul condensat de efecte seismice mai puternice decat ale cutremurului din 4 martie 1977, I= VIII ½ , luand in considerare caracteristici de vulnerabilitate amplificate, pentru a tine cont de efectul cumulativ al factorilor de timp fata de cutremurul din 4 martie 1977, pentru zona pilot din Bucuresti – cladiri de locuit si esantionul statistic selectat. Pentru acest esantion remodelat s-au redat :

- numarul de cladiri pe fiecare categorie;

- pentru a lua in calcul sporirea vulnerabilitatii in perioada 1977-2014, a fost sporit gradul mediu de avariere cu 0,5 si s-au refacut histogramele, astfel incat sa se pastreze abaterea medie patratica;

- pentru acest esantion a fost calculat (tabelul 35) numarul cladirilor incadrate pe grade de avariere ale categoriei respective;

- În Scenariul S.2, numarul de cladiri pe grade de avariere se prezinta astfel: neavariate: 47, avarii gradul 1: 50, avarii gradul 2: 136, avarii gradul 3: 144, avarii gradul 4: 19, avarii gradul 5: 2.

- Numarul de cladiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere),

evacuabile, este de ordinul a 63...163, majoritar cladiri relativ vechi, de inaltime redusa, pana la P+4; numarul locuitori potential evacuati si sinistrati din cladiri cu grade de avariere 3, 4 si 5 este de ordinul a 1809...3061, ceea ce ar impune niste centre de relocare, de preferat in zona. Se observă că numarul de locuitori expusi la risc in cladiri prezentand grade de avariere 4 si 5 este de 355... 677, dar acest numar trebuie interpretat cu atentie, deoarece cladirile prezente si avariate din zona pilot sunt majoritar case cu curte, in care pot fi amenajate unele baracamente.

- Tabelul 3.6. Rezultate evaluare efecte asupra locuitorilor, ale cutremurului de scenariu cu efecte

seismice mai puternice decat ale cutremurului din 4 martie 1977, I= VIII ½ , luand in considerare caracteristici de vulnerabilitate amplificate, pentru a tine cont de efectul cumulativ al factorilor de timp fata de cutremurul din 4 martie 1977, pentru zona pilot din Bucuresti – cladiri de locuit si esantionul statistic selectat.

- Din tabelul3.6 se constata ca efectele asupra locuitorilor, ca urmare a cutremurului de scenariu considerat, se prezinta astfel:

- Nr. crt.

Categorii de efecte asupra locuitorilor Numarul celor

afectati1 locuitori potential evacuati si sinistrati din cladiri cu grade de avariere 3, 4 si 5: 3061

2 locuitori potential evacuati si sinistrati din cladiri cu grade de avariere 3: 2384

3 locuitori expusi la risc in cladiri prezentand grade de avariere 4 si 5: 677

4 locuitori expusi in cladiri prezentand grade de avariere 1: 1908

5 locuitori raniti usor: 59

6 locuitori raniti spitalizati: 103

7 locuitori raniti grav: 64

8 pierderi de vieti: 92

- - - Categoriile de cladiri care contribuie la aceste valori sunt M3a, M21, M1c, M1b1, M1b2.

Numărul de locuitori raniti grav este 64 iar pierderi de vieti 92. .

Scenariul pe timp de zi In scenariul pe timp de zi, s-a admis conventional aceeasi distributie a populatiei in locuinte la ora cutremurului de scenariu, dar redusa cu 50%, rezultand o expunere si pierderi reduse cu 50%. Semnificatia acestor date este de mutare a locului de producere/inregistrare a acestora in alte amplasamente, care nu fac obiectul scenariului actual. De aceea, desi se constata reduceri de efecte, rezultatele indica doar o mutare a locului in care persoanele sunt potential expuse riscului, intr-o evaluare completa acestia vor fi considerati în corelatie cu vulnerabilitatea si expunerea altor cladiri sau spatii (scoala, loc de munca, prezenta in oras in alt loc, la cumparaturi etc). Pentru a avea o minima viziune realista asupra posibilelor efecte, in acelasi context au fost evaluate efectele asupra persoanelor care lucreaza in institutiile publice, birourile si spatiile comerciale din zona, astfel: - personal din institutii publice, scoli, birouri, personal si cumparatori aflati in spatii comerciale,

persoane care se gasesc in biserici si alte lacase de cult, categoria A.2; au fost evaluati 10120 persoane in institutii publice, 1000 persoane in spatii comerciale, 1400 persoane in birouri si 800 persoane in scoli, aflate in cladiri de tip A9 sau A8 si 400 persoane care se gasesc in biserici si alte lacase de cult, categoria A.2.

- Se constata ca ziua sunt de asteptat in aceste situatii numai 26 de raniti usor si 1 ranit spitalizat.

Evaluarea efectelor cutremurului de scenariu asupra cladirilor din zona pilot si implicatiile acestor evaluari la nivelul zonei pilot protejate Scenariul condensat de efecte seismice elaborat a permis obtinerea unor prime cuantificari privind numarul de cladiri avariate, prabusite si numarul de sinistrati, raniti, pierderi de vieti la nivelul zonei pilot. Din tabele se poate constata ca: - numarul de cladiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) in

conditiile de scenariu date, este de ordinul a 63...163, majoritar cladiri relativ vechi, de inaltime redusa, pana la P+4;

- numarul locuitori potential evacuati si sinistrati din cladiri prezentand grade de avariere 3, 4 si 5 este de ordinul a 1809...3061, ceea ce ar impune niste centre de relocare, de preferat in zona;

- deoarece numarul de locuitori expusi la risc in cladiri prezentand grade de avariere 4 si 5 este de 355... 677, situatia are un caracter moderat de gravitate, astfel incat acest numar trebuie interpretat cu atentie, deoarece cladirile prezente si avariate din zona pilot sunt majoritar case cu curte, in care pot fi amenajate unele baracamente;

Din comparatia celor doua scenarii se constata ca a doua ipoteza de vulnerabilitate sporeste dramatic numarul de cladiri in gradul de avariere 3 si 4, ceea ce inseamna un numar mare de cladiri care vor trebui reparate-consolidate si eventual partial evacuate, fie ca prezinta pericol pentru ocupanti, fie in vederea lucrarilor. Faptul ca un numar de 170 cladiri de joasa inaltime vor deveni nesigure va crea probleme in aceasta comunitate deja destructurata. Vor fi necesare investigatii de urgenta pentru punerea in siguranta a cladirilor avariate si evacuarea celor grav avariate, cu respectarea cerintelor de protectie a patrimoniului. Deoarece este zona construita protejata, investigatia va lua in considerare criterii speciale, in privinta efortului de demolare, reparatii- proiectare, consolidari si reconstructie, cu aspecte diferentiate pentru cladirile cu regim de inaltime redus si mediu (zidarie si beton armat) in raport cu cele inalte (beton armat) – de aceea se impune o pregatire anticipata;

9

S2: SCENARII DE HAZARDURI DATE DE STRATURILE GEOTEHNICE – EFECT DE LICHEFIERE AL TERENULUI DE FUNDARE AL CONSTRUCTIILOR

Tasările construcţiilor, în special cele diferenţiate, care chiar dacă au valori reduse, pot influenţa considerabil gradul de avariere al construcţiilor. Un scenariu rezonabil, dar cu effect relative limitat, ar fi, de exemplu, producerea unor lichefieri la seism lângă fosta albie a Dâmboviţei, zona blocurilor înalte, ceea ce ar avea ca efect dinamic suprasolicitarea la quasi-rezonanţă a acestora. Deşi blocul Gioconda a suferit o astfel de solicitare intensă, care în 1977 a condus la avarieri şi mărirea perioadelor proprii cu peste 50%, nu există date certe despre contribuţia unor posibile lichefieri, care nu sunt însă improbabile.

S3: SCENARII DE FENOMENE CLIMTATICE/METEOROLOGICE SAU HIDROLOGICE EXTREME ASUPRA CONSTRUCTIILOR DIN ZINA PILOT:

o zapada, viscol o furtuna –tornada urbana o ploaie torentiala, inundaţii sau apă în exces din precipitaţii intense, o efect al apei capilare o inundaţii din afara zonei pilot, favorizate de topografie - cedarea Barajului Lacul Morii,

în condiţii de precipitaţii excesive sau rupere accidentala Scenarii de fenomene climatice / meteorologice Efecte din zapada, viscol, furtuna – tornada urbana În aceste condiţii, efectele asupra clădirilor cu calităţi de patrimoniu pot fi: - detaşarea şi smulgerea unor acoperişuri, avariere posibilă a turlelor sau acoperişurilor bisericilor şi

clopotniţelor monument istoric din zonă; - spargerea vitrajelor; - ruperea copacilor; - rănirea persoanelor surprinse în exterior. Inundaţii din regimul apelor freatice în combinaţie cu fenomene climatice curente sau extreme, în condiţiile de teren din zona pilot Date de intrare

• În centrul oraşului, expunerea la creşteri de precipitaţii este punctual agravată de vechimea şi sub-dimensionarea reţelei de evacuare: cartierele cele mai sensibile sunt inundate imediat ce intensitatea precipitaţiilor depăşeşte 50-60 mm pe oră;

• În ceea ce priveşte pericolele hidrologice, ele se referă la toate tipurile de vulnerabilităţi. În centrul oraşului, expunerea la creşteri sau la o ruptură a barajului Lacului Morii la est este punctual agravată de vechimea şi sub-dimensionarea reţelei de evacuare: cartierele cele mai sensibile sunt inundate imediat ce intensitatea precipitaţiilor depăşeşte 50-60 mm pe oră”,

• În plus, topografia specifică zonei vecine cu Dâmboviţa, favorizează ridicarea pânzei freatice şi inundaţiile, deoarece Câmpia Bucureştiului are altitudini de până la 115 m, în partea nord-vestică, şi 50-60 m, în cea sud-estică, în lunca Dâmboviţei.

• Terenurile din fosta lunca a Dâmboviţei sunt alcătuite din foste mlaştini drenate. • În zona parcului Unirii sunt cote foarte reduse iar apele subterane care se scurg din dealurile

din jur se pot acumula. • Dezvoltarea explozivă a zonelor impermeabilizate, cum ar fi carosabil, construcţii, curţi şi

parcări betonate, asociată urbanizării unor zone care aveau anterior vegetatie, conduce la suprasolicitarea canalizării urbane;

10

• Eexecuţia pereţilor mulaţi de beton de la metrou a creat o astfel de situaţie de-a lungul Dâmboviţei, astfel încât în zona Opera - Dr. Lister, apa freatică este în creştere, fiind necesare pompe permanente de epuisment în unele cuţi, iar la ploi mari apa deversează din canalizare..

Efectele de scenariu asupra clădirilor şi ocupanţilor din zona pilot / pagube, consecinţe Considerând datele prezentate, au fost evaluate următoarele efecte fizice:

- De la un moment dat al inundaţiei, în cazul depăşirii capacităţii de preluarea a canalizării, cele două subzone ar fi acoperite de apă la un nivel mediu de cca. 50 cm, mai mult în Subzon Antim, care este sub nivelul Bd. Unirii.

- Cel mai afectate pe termen scurt, mediu şi lung ar fi casele cu parter si P+! Etaje, din cărămidă, la care efectul apei ar fi deosebit de dăunător,igrasie remanentă.

- Blocurile ar suferi mult mai putin ca efecte pe termen mediu şi lung. - Ar fi inundate şi distruse unele punctele de transformare subterane ale reţelelor electrice; - Ar fi inundate şi parţial distruse componente de monitorizare ale reţelelor de apă şi gaze; - Ar fi colmatate conducte de canalizare cămine de vizitare, cu refulare in unele cladiri,

Scenarii privind hazardul hidrologic în zona pilot - inundaţii din afara zonei pilot, favorizate de topografie Ipoteza de inundaţii din cedarea Barajului Lacul Morii, în condiţii de precipitaţii excessive, cu sau fără efectul unui seism puternic, Date de intrare

• Au fost utilizate date din sursa autorităţilor locale din Bucureşti privind unele probleme care pot apărea în cazul Barajului Ciurel. Au fost citate şi studiile de specialitate ale unui grup de profesori de la Facultatatea de Hidrotehnică din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, coordonate de profesorul Radu Drobot. Raportul intitulat “Modelarea efectului unui scenariu de cedare a barajului Lacul Morii” a evidenţiat efectele cedării digului pe malul stâng al barajului Lacul Morii în zona Giuleşti-Sârbi, dar şi în zona centrală a barajului de pământ, dinspre Şoseaua Virtuţii.

o În prima situaţie, cartierul Giuleşti-Sârbi inundat complet, la un debit ce poate ajunge la 538 m3/s, urmând că mai apoi o parte din Ciurel să se retragă, doar în cazul în care partea din faţă a barajului nu cedează şi se poate astfel goli lacul treptat în Dâmboviţa.

o În al doilea caz, apele lacului ar depăşi matca betonată a Dâmboviţei şi ar inunda Bucureştiul de la Vest la Est, debitul de inundaţie ar ajunge la 2100 m3/s, iar golirea lacului ar avea loc în aproape cinci ore. În acest caz propagarea undei de inundaţie pe teritoriul Capitalei ar dura cam 13 ore, când s-ar depăşi linia de centură a oraşului. Adâncimile maxime ale viiturii ar varia de la 3,84 m în aval de punctul de rupere la 1,73 m la intersecţia Şoselei Libertăţii cu Şoseaua de Centură, înspre comuna Căţelu.

o Ambele scenarii au un caracter extrem, atât în ceea ce priveşte evolutia lăţimii breşei din dig, cât şi timpul de cedare. Dintre cele două scenarii, cele mai grave consecinţe se produc în cel de-al doilea caz, când digul ar ceda în zona Şoselei Virtuţii. În acest caz ar fi afectată o suprafaţă de aproximativ 25,75 km2, pe o lungime de aproape 20 km. Se apreciază că situaţia cea mai severă survine pe primii 4,5 km (zonă din aval de lac până la str. Vasile Pârvan), corespunzător primelor două ore de propagare a undei de inundaţie.

• Planul de Analiza a Riscurilor din Bucuresti (PARB), realizat de ISU în 2009, a luat în consideraţie ipoteza cedării barajului Ciurel, şi a punctat 263 de obiective cu risc de a fi inundate (şcoli, ansambluri de locuinţe, instituţii şi metrou).

• Conform studiului, ar fi inundate clădiri precum Spitalul Universitar (până la etajul 3, iar în zona Eroilor cota apei ar fi de 3,3 metri, ar fi inundate Primăria Capitalei, Hanul lui Manuc, Tribunalul Bucuresti, Biserica "Sf. Anton" şi blocurile din Piaţa Unirii.

11

• În acelaşi context s-ar putea pune şi problema inundării întregii reţele de metrou, deoarece în imediata vecinătate a Lacului Morii se afla doua guri de metrou: Petrache Poenaru şi Crângaşi.

• NOTĂ: Trebuie luate cu precauţie afirmaţiile despre posibila acoperire cu apa la sediul CEC şi Muzeul Naţional de Istorie, Biseica "Zlătari, cimitirele "Herastrau" si "Catolic", deoarece aceste clădiri sunt situate la o cotă cu aproximativ 25 de metri deasupra cursului actual al Dâmbovitei.

Efectele de scenariu asupra clădirilor şi ocupanţilor din zona pilot / pagube, consecinţe în ipoteza cedării Lacului Morii

• Precizare: o Acest scenariu este excesiv prin natura sa, şi se referă la o mare parte din municipiul

Bucureşti, iar măsurile de prevenire şi reducere a riscului nu se pot lua decât global; o Impactul evenimentului din scenariu nu poate fi prevenit prin măsurile de specifice unei

zone construite protejate, dar comunitatea trebuie să fie fie informată şi pregătită şi pentru o astfel de situaţie;

o Deoarece Barajul Lacul Morii este monitorizat, iar accidentul ar delanşa alarma prin ISU Bucureşti, se presupune că timpul de impact al inundaţiei în zona pilot ar fi de cca. o oră, interval în care s-ar putea alarma şi evacua cea mai mare parte a populaţiei;

o Cu toate acestea, un scenariu pentru timp de noapte ar putea presupune o eficienţă redusă a alarmarii şi implicit un impact major.

Efecte fizice Considerând datele prezentate, au fost evaluate următoarele efecte fizice: • Cele două subzone ar fi acoperite de apă la un nivel mediu de 2,5 m faţă de cota taluz Dâmboviţa; • Cel mai afectate ar fi casele cu 1-2 niveluri şi primele două niveluri ale celor mai înalte din

subzona Antim, în care există şi o denivelare de câţiva metri faţă de nivelul Pieţei Constituţiei; • Similar, ar fi inundat parterul şi mezaninul / etajul I al blocurilor din zonă; • S-ar produce inundaţii şi pierderi la clădiri de patrimoniu major din zonă (biserici, mănăstiri); • Regimul turbulent ar cauza aducerea de material aluvionar, resturi şi obiecte, care ar produce

impact şi ar favoriza depunerea de noroi şi distrugeri. Autovehiculele staţionate şi/sau în trafic pot fi luate de apă, inundate şi distruse;

• Ar fi inundate şi distruse punctele de transformare subterane ale reţelelor electrice, similar ar fi inundate şi colmatate conducte de canalizare şi cămine de vizitare, cu refulare in unele cladiri, şi parţial distruse conducte şi componente de monitorizare ale reţelelor de apă şi gaze.

• Numărul de clădiri afectate ar fi practic constituit din toate clădirile parter şi P+1, dintre care numeroase ar fi distruse complet.

• Toate casele ar fi inundate, din care ar trebui scos apoi noroiul, uscate şi readuse la o stare de aplicare a reparaţiilor. Si la blocuri vor fi zone de parter din care trebuie scos noroiul, uscate şi readuse la o stare de aplicare a reparaţiilor asupra finisajului

• Numărul de victime ar putea fi redus, în condiţii de alarmare eficientă, doar la cele accidentale, bătrâni, persoane cu dizabilităţi şi la cei care nu respectă dispoziţiile. Numărul de persoane evacuate şi care ar avea nevoie de adăpost din cauza efectului umidităţii pe o perioadă de câteva luni este estimat la sute sau chira mii.

S 4. SCENARII PRIVIND HAZARDURI CAUZATE DE EXPLOZII

o S 4-1: Hazarduri care se încadrează în DIRECTIVA SEVESO la nivelul Municipiului Bucureşti, cu impact la nivelul zonei pilot

o S 4-2: Accident cu degajarea unei cantităţi moderate de amoniac

12

o S 4-3: Explozii cauzate de seism la reţele de utilităţi (reţele de gaze) sau explozii în locuinţe in zona pilot din utilizarea buteliilor sau a altor combustibili lichizi, explozia unei cantităţi moderate de gaz GPL

o S 4-4: Atac terorist asupra instituţiilor publice din zona pilot, cu impact la nivelul comunitatii studiate

S 4-1: Hazarduri cauzate de explozii care se încadrează în DIRECTIVA SEVESO

Directiva 2012/18/UE (SEVESO III) a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la accidentele majore datorate substanţelor chimice periculoase a fost adoptată la 4 iulie 2012, publicată la 24 iulie 2012 şi a intrat în vigoare la 13 august 2012. Transpunerea naţională se va face până la 31 mai 2015. Legislaţiile europeană şi românească, a căror aplicare este coordonată de IGSU, impun evaluări periodice de risc, exerciţii de intervenţie la surse şi informarea opiniei publice din zona potenţial afectată cu privire la măsurile de protecţie şi avertizarea în caz de accidente.

Hazardurile constituite de aceste surse pot fi potrivit terminologiei de specialitate: - Explozii de tip BLEVE (Boiling Liquid Expanding Vapor Explosion), adică explozii cauzate

de ruperea / cedarea unui rezervor care conţine un lichid sub presiune peste punctul de fierbere);

- Explozii de tip UVCE (Unconfined Vapour Cloud Explosion), adică explozii de gaz în aer liber, la depozite de hidrocarburi, iar în cazul unui gaz inflamabil (de ex. GPL) explozia poate produce efecte termice şi de presiune

În Municipiul Bucureşti există unele surse de explozii de acest gen, cum ar fi: CET, mari depozite de amoniac sau alte gaze toxice (clor, derivaţi de clor, acid sulfuric, acid clorhidric etc), mari depozite de gaz petrolier lichefiat (GPL). În fapt, în zona pilot studiată şi în zonele vecine nu există mari depozite de substanţe ca surse de hazard / risc de tip Seveso, sau de alt tip de explozii cu consecinţe majore. În studiu s-a ţinut seama de caracterul confidenţial şi cerinţele de siguranţă legale, care permit ca aceste evaluări să fie făcute numai de instituţii abilitate, astfel încât au fost utilizate numai date anumite publicate. Din aceste date rezultă că (Rufat, 2009)::

• Pentru explozii şi incendii de tip BLEVE si UVCE, zonele de efecte previzibile din raza de impact sunt de cca. 900 m pentru exploziile de tipul menţionat. Din hărţile publicate, rezultă că acestea nu pot afecta zona pilot (Rufat, 2009).

• Pentru surse tip SEVESO, literatura citată menţionează că evaluările au fost făcute prin metoda „distanţelor generice”, utilizată în Germania si Suedia, metodă care determină distanţa maximă a efectelor letale sau a rănirilor ireversibile în caz de accident, în funcţie de tipul activităţii şi de volumul de produs periculor depozitat, fără a intra în detalii privind instalaţiile şi probabilitatea unor accidente. La Bucureşti, aceste distanţe de efecte variază de la 300 m pentru depozite de max. 15 tone de amoniac, până la 1200 metri în cazul unei explozii de tip BLEVE la Butan Gaz Romania SA.

• Centralele Electro-Termice considerate în raport cu zona pilot sunt CET Grozăveşti, CET Progresu si CET Sud. Din hărţile publicate, se constată ca nici acestea nu pot afecta zona pilot.

Date cf. Samuel Rufat (2000): Estimation relative de la vulnérabilité urbaine à Bucarest. Environnement, ville et société, Université de Lyon. N° 95 (3-2009). http://mappemonde.mgm.fr/num23/articles/art09301.html S 4-2: Accident cu degajarea unei cantităţi moderate de amoniac Ipoteze accident : răsturnarea unei cisterne care transporta amoniac în treimea vestică a Bd. Regina Maria, in condiţii de abatere de la traseul aprobat din cauza ceţii. Scenariul de consecinte asupra factorului uman corespunde normelor curente nationale si UE:

13

Zona 1 - pana la 130 m de la locul emisiei , concentratie de la care indivizii expusi pot dezvolta efecte periculoase pentru viata si sanatate, la o expunere de o ora.

- Zone afectate: o parte din Subzona de studiu de langa Bd. Regina Maria si o parte din zona invecinata dinspre Mitropolie

Zona 2 - zona cu leziuni ireversibile, pana la 400 m de la locul emisiei, concentratie de la care indivizii expusi pot dezvolta efecte ireversibile pentru sanatate, sau poate diminua capacitatea indivizilor de a lua masuri de protectie, la o expunere de o ora .

- Zone afectate: cca. 70% din Subzona de studiu de langa Bd. Regina Maria si alte zone invecinate dinspre Mitropolie

Zona 3 - zona de atentie , pana la 830 m de la locul emisiei , concentratie la care indivizii se pot expune timp de o ora fara a suferi efecte adverse asupra sanatatii. Zona 4 – zona fara efecte asupra organismului uman pana la 3000 m

- Zone afectate: toata Subzona de studiu de langa Bd. Regina Maria, alte zone invecinate dinspre Mitropolie si subzona de langa Bd. Unirii.

S 4-3: Explozii cauzate de seism la reţele de utilităţi (reţele de gaze) sau explozii în locuinţe in zona pilot din utilizarea buteliilor sau a altor combustibili lichizi, explozia unei cantităţi moderate de gaz GPL Din experienta unor astfel de accidente curente in locuinte s-a apreciat ca:

- Daca explozia are loc in aer liber, impactul va fi restrans la cativa metri pana la 10-20 m, in principal prin spargerea vitrajelor;

- In cazul exploziilor in cladiri, in functie de amestecul format, se poate ca explozia sa fie urmata de incendiu local;

- local se produc distrugeri ale zidariilor expuse, mai putin grave la zidaria groasa de patrimoniu dar sunt posibile prabusiri partiale ale unor ziduri despartitoare;

- cladirile cu elemente de beton armat sunt mai putin avariate; S 4-4: Atac terorist asupra instituţiilor publice din zona pilot, cu impact la nivelul comunitatii studiate Caracteristicile hazardului în zona pilot construita protejata Au fost selectate 3 scenarii in funcţie de factorul cauzal:

- S 4.4 - caz 1 – o cantitate de exploziv la limita de transport personal (rucsac) - 11,8-22,7 kg TNT

- S 4.4 - caz 2 - o cantitate de exploziv la limita de transport in automobil compact-68 -113 kg TNT

- S 4.4 - caz 3 - o cantitate de exploziv la limita de transport dubiţa / microbuz – 227 - 454 kg TNT

Nu a fost considerată o cantitate de marimea celei de la Oklahoma; SUA, 1995 sau mai mare, acestea fiind cazuri deosebite, deşi nu imposibile. De asemenea, o ipoteză de tip Mihăileşti 2004 (un camion cu 20 t azotat de amoniu a fost considerată excesivă. Au fost utilizate date care redau razele de distrugeri provocate de explozii în câmp deschis asupra clădirilor fragile, in functie de cantitatea de exploziv echivalent TNT, conform IABTI - International Association of Bomb Technicians and Investigators, (https://www.iabti.org/).

Din cazurile cunoscute s-a dovedit că instituţiile publice importante pot “atrage” atentatorii şi creează vulnerabilităţi pentru vecinătăţile care nu au zone de interdicţie. În acest studiu, interesul este dirijat asupra clădirilor din zona construită protejată, care este mărginită de blocurile cu instituţii şi locuinţe (care nu sunt supuse acelor reglementări). De aceea, ca amplasament posibil al explozibilului au fost alese doua poziţii, în interiorul sub-zonelor pilot, în care sunt sedii ale unor instituţii publice importante, pe lângă care se poate circula liber, astfel:

14

- Pozitia A – în subzona din nord, în spatele blocului curb de la Bd. Libertăţii colţ cu Bd. Naţiunilor Unite;

- Pozitia B – în subzona din sud, în spatele blocului de la rotonda de pe Bd. Libertăţii (lângă Biserica Schitul Maicilor)

Atfel, pentru factorul expunere au rezultat 6 scenarii, câte 3 scenarii pentru fiecare dintre cele 2 locaţii. Pentru fiecare caz şi locaţie au fost trasate pe hărţi cu zonele radiale de efecte, impact specific, notate astfel:

- Raza de demolare - D - Raza de distrugere iremediabilă – DI - Raza de distrugeri nereparabile – DN - Raza de distrugeri minore – DM - Raza / distanţa minimă de protecţie faţă de fragmente – DF.

Caracteristici efecte de scenariu Cazul 1 A

Blocul din vecinătatea punctului de explozie suferă efecte locale grave de avariere în raza de 3,7-15 m;

Razele de efecte foarte periculoase sunt relative restrânse, 3,7-15 m. Raza de distrugeri minore – DM 104 m poate atinge Biserica Mihai Vodă; Raza / distanţa minimă de protecţie faţă de fragmente – DF 652 m se extinde nominal până

spre limita nord a sub-zonei şi spre Parlament, cu precizările anterioare. Caracteristici efecte de scenariu Cazul 2 A

Un tronson de bloc din vecinătatea punctului de explozie suferă efecte grave de avariere în raza de 14-58 m;

Razele de efecte foarte periculoase se extind la 14-58 m, asupra a numeroase clădiri joase şi blocuri mici din jur.

Raza de distrugeri minore – DM 244 m include întrega sub-zonă de studiu şi se extinde nominal până pe Dâmboviţa;

Raza / distanţa minimă de protecţie faţă de fragmente – DF 1134 m trece de limita nord si est a sub-zonei şi spre Parlament, cu precizările anterioare.

Caracteristici efecte de scenariu Cazul 3 A

Mai multe tronsoane de bloc din vecinătatea punctului de explozie suferă efecte extinse şi grave de avariere în raza de 23-91 m;

Razele de efecte foarte periculoase se extind la 23-91 m, asupra a numeroase clădiri joase şi blocuri mici din jur.

Raza de distrugeri minore DM 488 m include întrega sub-zonă de studiu şi se extinde nominal în 60% din subzona vecină spre Bd. Unirii iar în nord cu mult peste Dâmboviţa;

Raza / distanţa minimă de protecţie faţă de fragmente – DF 1158 m trece de limita nord si est a sub-zonei şi spre Parlament, cu precizările anterioare.

15

Zone radiale de efecte pozitia A – Scenariul S 4.4- caz 3 - o cantitate de exploziv la limita de transport a unei dubiţe / microbuz

Caracteristici efecte de scenariu Cazul 1 B

• O anexa a blocului din vecinătatea punctului de explozie suferă efecte locale grave de avariere în raza de 3,7-15 m;

• Razele de efecte foarte periculoase sunt relative restrânse, 3,7-15 m, dar poate atinge Biserica Schitul Maicilor.

• Raza de distrugeri minore – DM 104 m poate atinge clădiri pe străzile de la vest de Mănăstirea Antim.

• Raza / distanţa minimă de protecţie faţă de fragmente – DF 652 m se extinde nominal până spre limita est a sub-zonei şi acoperă şi subzona Bd. Unirii, şi spre Parlament, cu precizările anterioare.

• Clădirile de joasă înălţime nu pot ecrana decât parţial acest hazard.

Caracteristici efecte de scenariu Cazul 2 B Un tronson de bloc din vecinătatea punctului de explozie suferă efecte extinse şi grave de

avariere în raza de 14 - 58 m; Razele de efecte foarte periculoase se extind la 14-58 m, asupra a numeroase clădiri joase şi câtevablocuri mici din jur, include major Biserica Schitul Maicilor.

Raza de distrugeri minore – DM 244 m include 60% din subzona de studiu, până la Bd. Regina Maria, şi include Mănăstirea Antim.

Raza / distanţa minimă de protecţie faţă de fragmente – DF 1134 m se extinde nominal dincolo de Piaţa Unirii – cartier Patriarhie – limitele de est şi sud ale sub-zonei, acoperă şi subzona Bd. Unirii, şi spre Parlament, cu precizările anterioare.

Clădirile de joasă înălţime nu pot ecrana decât parţial acest hazard.

16

Caracteristici efecte de scenariu Cazul 3 B Mai multe tronsoane de blocuri din vecinătatea punctului de explozie suferă efecte extinse şi grave de avariere în raza de 23 - 91m;

Razele de efecte foarte periculoase se extind la 23-91 m, asupra a numeroase clădiri joase şi câtevablocuri mici din jur.

Raza de distrugeri minore – DM 488 m include 90 % din subzona de studiu, o mare zona vecină cu Bd. Regina Maria şi atinge Biserica Sf. Ilie Rahova.

Raza / distanţa minimă de protecţie faţă de fragmente – DF 1158 m se extinde nominal dincolo de Piaţa Unirii – cartier Patriarhie – limitele de est şi sud ale sub-zonei şi acoperă şi subzona Bd. Unirii, şi spre Parlament, cu precizările anterioare.

Clădirile de joasă înălţime nu pot ecrana decât parţial acest hazard.

. Zone radiale de efecte pozitia B – Scenariul S 4.4- caz 3 - o cantitate de exploziv la limita de transport a unei dubiţe / microbuz

S 5: SCENARII PRIVIND HAZARDURI CAUZATE DE INCENDII URBANE Principalele moduri de răspândire a incendiilor la scara urbana sunt:

– evoluţia incendiului în interiorul unei încăperi sau la acoperiş; – răspândirea incendiului de la o cameră la alta într-o clădire – prin uşi, în camere adiacente la

nivel sau suprapuse sau prin limbă de foc care iese prin fereastră la o încăpere situată la etajul superior;

– răspândirea incendiului de la o clădire la alta, prin flacăra sau radiaţia flăcărilor de la fereastră, radiaţia gazului din încăpere, radiaţia flăcărilor de la acoperiş, şi particule arzânde.

Efectele de scenariu asupra clădirilor şi ocupanţilor din zona pilot / pagube Considerând datele prezentate, au fost evaluate următoarele efecte fizice:

17

- focare multiple dar insularizate şi controlabile în condiţii normale, care pot fi considerate dezastre locale;

- propagarea unor incendii între focarele respective, care pot atinge un caracter de dezastru urban, în condiţii specifice; de ex, str. George Georgescu, care are numeroase clădiri înşiruite.

- pierderile la clădiri de înălţime medie şi joasă vor fi de natură patrimonială, legate de identitatea istorică şi culturală a oraşului, la un număr de zeci sau sute de amplasamente, avarierile şi prăbuşirile pot fi numeroase şi irecuperabile, eventual cu mai puţine victime din cauza densităţii de locuire mai reduse.

4. MANAGEMENTUL REDUCERII RISCULUI Activitatea III.2. Managementul reducerii riscului pentru blocurile urbane aflate in zone protejate expuse multi-hazardului prin intermediul arhitecturii, structurii si urbanismului.

Definire concept zone urbane de securitate Zonele urbane de securitate sunt zonele in care expunerea la multihazard este gestionata tehnic si institutional 4.1 Ierarhizarea conceptelor urbane – zonarea de securitate: - Localitatea purtatorare de securitate care are o retea dezone de secuirtate cu noduri si linii purtatoare de securitate.

- Ansamblul purtator de securitate este zona urbana care poate fi functionala la interventie si care are in centru – nodul de securitate. - Nodul /centrul de securitate pentru locatii de urgenta:

Centrul urban de securitate pentru locatii in prima urgenta in caz de hazard este zona necesara in vederea asigurarii adapostirii sau cazarii unui numar mare de persoane evacuate din anumite zone si locuinte ca urmare a efectelor hazardurilor. Notiunea in sine implica existenta unor zone urbane cu cladiri si / sau dotari sigure.

Cazul seismelor prezinta particularitati in raport cu alte tipuri de hazard, astfel incat locatiile in prima urgenta vor fi necesare in vederea asigurarii cazarii imediate, temporare, pentru:

Locuitorii salvati si/sau evacuati din cladiri grav avariate sau prabusite Locuitorii evacuati ca urmare a inspectiei post-seismice de urgenta pentru a decide asupra

sigurantei cladirilor.

4.2 Organizare sistem: - Sistemul – polinuclear de centre de securitate se justifica in cazul asezarilor poate fi creat dupa

identificarea zonelor care vor fi afectate de diferite tipuri de hazarduri pe baza unor scenarii de efecte detaliate, definite geografic la scara urbana.

- Formarea retelei verzi – poate fi avuta in vedere zonal, acolo unde aceste conditii sunt intrunite si pot deveni zone de evacuare liniara - liniile de rupere a incendiului, lant, iar trama stradala nu este expusa blocajelor in aclele conditii. Nodurile verzi – ca arii de evacuare voluntara sau organizata sunt deja luate in considerare in planurile protectiei civile.

- Centre de securitate – pentru locatii de urgenta – care ar putea caza persoanele evacuate sunt de asemenea incluse in planurile de relocare. Potrivit experientei precedente, in etapa de urgenta sunt folosite ca adaposturi temporare : hotelurile, salile de sport, scolile si alte dotari publice precum si alte unitati special montate sau construite pe amplasamente libere. Problemele critice sunt cele de inventariere a unui numar suficient de locatii, de evaluare a sigurantei si de dotare tehnica.

- Zone de performanta de securitate a unor servicii critice de urgenta – spitale mari, ambulanta, pompieri, centre de comunicatii.

4.3 Definire concept habitat de urgenta Habitatul este o retea structurala multifunctionala in care locuinta coexista cu facilitati publice, comerciale, educationale, de servicii si de recreere. El este de mai multe feluri:

18

• Habitat planificat • Habitat administrat • Habitat subintegrat • Habitat de securitate

Deoarece in literatura de specialitate se folosesc termenii de “adapost de urgenta sau la dezastre”, “adapost sau cazare temporara” “locuinta provizorie, de necesiitate sau temporara”, “refugiu - adapost pentru evacuare-relocare”, “locatii in prima urgenta in caz de dezastru”, precum si alte combinatii, consideram necesare unele precizari referitoare la definitiile si conceptele respective. Dupa Quarantelli (1995), citat de Johnson (2002), diferentierea etapelor de locuire dupa producerea unui dezastru consta in aceea ca pe parcursul adapostirii, activitatile normale, zilnice, ele unei framilii inceteaza, in timp ce locuirea ar presupune reluarea activitatilor si responsabilitatilor gospodaresti. In acest context Quarantelli a propus urmatoarele definitii care corespund celor patru etape din cadrul reconstructiei post-dezastru.

Adapost de urgenta; locul unde o familie sta in afara locuintei proprii pe durata punctului culminant al situatiei de criza. Acesta poate fi amenajat in spatii publice, la prieteni sau rude. Deoarece timpul de sedere este scurt, o noapte sau o zi, nu este nevoie a se asigura hrana si/sau alte servicii.

Adapost temporar: locul unde o familie sta imediat dupa dezastru pentru un termen scurt, care poate fi un cort, un adapost improvizat, un spatiu de interes public, casa prietenilor/rudelor sau o alta casa. Durata mai lunga a sederii implica nevoia pentru hrana, asigurarea serviciilor medicale de urgenta si a altor facilitati. Pentru a nu perturba si mai mult viata localitatii, folosirea adaposturilor in cladiri publice amenajate special este in general limitata la un termen redus de ocupare, de zile sau saptamani, dupa care se trece la cazare temporara.

Cazarea sau locuinta temporara: locul unde o familie domiciliaza temporar si isi reincepe responsabilitatile si activitatile gospodaresti, care poate fi o casa prefabricata, temporara, un cort termoizolat, un adapost propriu, o rulota, un apartament sau o casa a rudelor/prietenilor.

Cazarea sau locuinta permanenta: locul unde o familie va locui permanent dupa dezastru, care se poate referi la familiile ce isi recapata casele consolidate sau reconstruite sau care se muta in cartiere noi ale comunitatii din care fac parte.

Terminologia de habitat de urgenta, fata de definitiile anterioare, este mult mai complexa, cuprinzand toate facilitatile specifice unei zone de locuit. 4.4 Evaluari privind componentele conceptului de zone urbane de securitate pentru

locatii in prima urgenta in caz de dezastru seismic. Conceptul e introdus de specialistii japonezi pentru zonele urbane de securitate ca locatii

in prima urgenta in caz de dezastru seismic, este mai complex decat simpla definire a unor posibilitati de locuire, deoarece implica si mediul urban natural si construit, populat, cu functiuni specifice.

5 STRATEGII, POLITICI SI CERINTE EUROPENE SI INTERNATIONALE

Rezultate asteptate: Formularea activitatilor managementului riscului, implementarea unei strategii sustenabile, implicarea institutiilor interesate.

- Aspecte privind managementul - Componente si activitati - Strategii sustenabile - Implicarea institutiilor interesate

O lege italiana prevedea ca fiecare municipalitate sa desemneze din timp anumite zone echipate cu electricitate, apa si canalizare, care puteau fi utilizate in mod curent pentru necesitatile

19

localitatii si festivitati, dar si pentru situatii de urgenta. Aparent, in 1997 doar cateva municipalitati implementasera aceasta lege, considerand-o neimportanta, astfel incat au fost cazuri in care trailerele cu baraci nu au putut fi primate, neavand locuri amenajate. Pentru a se evita aceste situatii, dupa seism s-au introdus in parlamentul Italian o initiative legislative care sa faca obligatorie existenta zonelor de urgenta. Legislatia din SUA care favorizeaza utilizarea scolilor ca adaposturi de urgenta la dezastre Potrivit legilor federale, de stat si practicilor din fiecare comunitate, conducerea si personalul scolilor trebuie sa coopereze cu directorul pentru urgente al districtului pentru a asigura activitatea de adapostire pana la sosirea personalului Crucii Rosii. Statul California si Departamentul de Educatie sunt cele mai active in domeniul seismic, dar preocupari similar generale exista in toate statele SUA. Toti directorii cu problem de urgente din scoli trebuie sa intretina sis a pastreze inventarul si capacitatea unitatii de a oferi cazare victimelor dezastrelor, actualizand rapoartele de evaluare anuale. Personalul din scoli este sprijinit pentru a fi instruit gratuity in acest scop, pe baza unor scenario de dezastre posibile, cu antrenarea voluntarilor. Dintre legile care au facut posibila aceasta abordare, citam: a. Legea Field, votata la 10 aprilie 41933 in California, care impunea controlul de stat la construirea oricarei scoli publice cu valoare de peste 10.000 dolari (lucrul cu personal calificat, proiect aprobat, control official, pedepse in caz de neindeplinire). Totodata s-a cerut evaluarea constructiilor scolare existente, daca se solicita de consiliul scolar respective sau de catre 10% din parintii elevilor inregistrati. b. Legea Garrison, din 1939, care prevedea ca numai consolidarea cladirilor nesigurer din punct de vedere seismic scoate membrii consiliului scolar de sub responsabilitatea personala legala. In caz ca nu ar fi fost disponibile fonduri, legea prevedea strangerea de taxe suplimentare sau mutarea elevilor in corturi. Acest process este de durata, astfel incat, cu toata asprimea legii, multe constructii vechi au ramas neexaminate in California pana spre anul 1985. c. Noile normative de dupa 1960, care impuneau studierea gelogiei si seismicitatii amplasamentelor de constructive a scolilor. d. Actul Senatului nr. 187, Hughes, 1998, care cere scolilor sa elaboreze planuri complexe de siguranta, precizeaza componentele din plan, oblige implicarea consiliilor scolare locale si comitetelor scolare de siguranta sa aduca la zi planurile in fiecare an. e. Legea Katz, votata in 1984 in California, care oblige scolile publice si private cu peste 50 de elevi sau mai mult de o sala de clasa sa-si stabileasca un system de pregatire antiseismica, planuri, exercitii, etc. f. Legea Petris, votata in 1993 in California, solicita scolilor sa fie pregatite sa raspunda situatiilor de urgenta, utilizand Sistemul Standardizat de Management al Urgentelor. g. Codul Guvernului din California, Sectiunea 3100, declara ca functionarii publici sunt lucratori in serviciile pentru dezastre, urmand sa efectueze activitati in aceste sens, potrivit insarcinarilor date de superiorii lor sau potrivit legii. Functionarii publici include toate persoanele angajate de un stat al SUS, un tinut, municipiu, oras, agentie de stat, de tinut sau publica, cu exceptia strainilor legal angajati. Legea se aplica angajatilor din scoli in urmatoarele cazuri: - atunci cand a fost declarata o situatie de urgenta locala - atunci cand a fost proclama o stare de urgenta - atunci cand a fost data o declaratie federala Adaposturi de prima urgenta in rulote – case mobile In cazul unor dezastre care au distrus chiar fondul construit care putea asigura adapostirea de urgenta, Agentia Federala pentru Managementul Situatiilor de Urgenta – FEMA adduce la amplasament rulote – case mobile, caravane sau trailere, care indeplinesc si functia de cazare temporara. FEMA este deosebit de stricta in privinta termenelor pentru care acorda aceste forme de locuire, evacuatii fiind ajutati si presati sa isi rezolve problemele de locuire in cadrul legal existent (asistenta

20

din statul respectiv sau federala, asigurari, credite, etc.), astfel incat rulotele sa poata fi disponibile (dupa dezinfectare si eventuale reparatii) pentru alte situatii de urgenta.

Cele patru cutremure care au afectat Hokkaido in nordul Japoniei in 1993 si 1994 prin valuri tsunami si incendii au distrus zone urbane extinse, lucrari publice, retele, etc.

Impactul seismelor in regiuni urbane, a impus importanta integrarii”aspectelor fizice”, “aspectelor functionale”, “aspectelor sociale” si acceptarii in acest context a conceptului” man- facility system”.

Acest concept semnifica interactiunea permanenta intre starea de avariere a sistemelor urbane, comportamentul uman si interfetele respective; acest system exprima conexiunile intre capacitatea structural, de rezistenta la incendii, echipamentele de prevenire (sisteme automatizate, etapa de intretinere a sistemelor urbane si activitatile de organizare, educare, insusirea a unor cunostinte, constientizare la nivelul populatiei, in momentele precedente producerii dezastrului, iar in timpul dezastrului, intre stabilitatea structural, disponibilitatile de functionare a echipamentelor de prevenire, operabilitatea interfetelor si comportamentul uman, activitatea de decizie si operare.

Pe baza acestor preocupari de lunga durata, in present, in metropole ca Tokyo sau alte mari aglomeratii urbane se aplica potrivit Legii sistematizarii urbanii si Legilor privind apararea impotriva dezastrelor o serie de principii de urbanism anti-dezastru (cu o componenta anti seismica puternica), reprezentat de :

- conceptual de “ zona de locuit rezistanta la dezastre” a fost adoptat in 1981 si implica dezvoltarea unor ansambluri( blocuri) de cladiri d marimea unei scoli primare sau gimnaziu divizata d bariere antiincendiu;

- in aceasta zona vor actiona locuitorii, autoritatile districutuale si metropolitan impreuna cu echipamentele disponibile;

- traseele – coridoarele de evacuare sunt marginite de bariere anti-incendiu, blocuri de locuinte din beton armat, inalte de cca. 40m, realizate dupa prescriptii antiseismice, avansate sau de cursuri de apa;

- restructurarea urbana, cu redefinirea utilizarii terenurilor, prin mutarea unor industrii si crearea de spatii libere pentru asigurarea de trasee si locuri libere de evacuare – refugiu ( parcuri, terenuri sportive), cu capacitate de pana la 80000-100000 persoane, in vederea creeari “ orasului rezistent la dezastre”.

- Coridorul de evacurare este dotat cu surse de apa fiabile si /sau independete si sisteme de creare, la nevoie a unor perdele de apa pentru a impiedica incalziarea aerului si propagarea flacarilor intre zone diferite;\

- zonele de evacuare speciala au minim 10ha, cca. 1mp de persoana, au dotari sociale si de asistenta la dezastre;

- Tokyo are o are de 2156kmp iar in oras sunt organizate 137 locuri de evacuare-refugiu; - pregatirea pentru alimentarea de siguranta cu apa la incendii urbane de masa se face din

surse alternative, considerand ca retelele obisnuite pot fi indisponibile. Astfel de mai multe decenii se executa un program subventionat de stat si municipalitati pentru :

- executarea de puturi de diferite adancimi (de regula cca. 30…33m), cu tubajul rezistent la seism;

- construirea sau montarea de cisterne de diferite clase, din metal sau beton armat, cu capacitatea intre 40mc si 1500mc, apa fiind , dupa caz, numai de utilizare PSI sau si potabila; cisternele au system de recirculare pentru reimprospatare la minim 3 zile; sunt avute in vedere si cisterne amplasate sub cladiri pentru a economisi teren;

- in anumite zone s-a experimentat si sisteme de stocare a apei in portiuni de conducata care devin rezervor prin inchiderea comandata de accelerografe a unor servovalve.

- protectia populatiei fata de dezastre prin: crearea centrului pentru medicina de urgenta si a centrului pentru sprijinirea activitatii voluntarilor, elaborarea planurilor de baza pentru siguranta cartierelor.

21

Cerinte europene. Acordul EUR-OPA MAJOR HAZARDS In 1987 la nivelul Consiliului Europei s-a semnat un accord interguvernamental privind

managementul hazardurilor natural si tehnologice , cunoscut sub denumirea de EUR-OPA Major Hazards Agreement.

Acest accord partial deschis, cu privire la prevenirea, protectia si acordarea de asistenta in cazul producerii unor dezastre majore natural si tehnologice a fost adoptat la 20martie 1987 decatre Comitetul de Ministri al Consiliului. Un grup de coordonare s-a ocupat de studiile multidisciplinare, incluzand organizarea asistentei, educarea si cercetarea sustinute de reteaua de centre, specializate, affiliate Consiliului.

6. PROIECTAREA UNITATILOR DE VECINATATE – MASURI DE REDUCERE A RISCULUI

Alegerea adecvata a amplasamentelor Alegerea amplasamentelor trebuie sa se faca cu evitarea acelora care au efecte defavorabile

asupra sigurantei constructiilor la cutremur, (dar sis a fie fundamentata si de alte analize care asigura confortul ocupantilor – asigurare la vant). Neglijarea acestui considerent conduce la cresterea valorii de investitie si la cresterea riscului seismic al localitatii prin posibilele efecte directe si indirecte ale avarierii unor constructii sau ansambluri de constructii amplasate in conditii nefavorabile.

In cazurile in care amplasarea constructiilor pe terenuri nefavorabile (nisipuri cu grad mare de afanare, refulante sau lichefiabile, maluri, umpluturi neconsolidate, etc.) nu poate fi evitata, se vor lua masurile necesare pentru consolidarea terenurilor, astfel incat acestea sa poata asigura o buna comportare seismica a constructiilor.

Pentru constructiile a caror eventuala avariere poate avea urmari de gravitate deosebita se vor preciza, in functie de specificul constructiilor si al proceselor specific de excludere a anumitor categorii de amplasamente.

Norme de amplasare a constructiilor, functie de aria de prabusire si blocare a vecinatatii in caz de seism:

a. Stabilirea distantelor intre cladiri: La stabilirea distantelor intre constructiile alaturate se va tine seama de pericolul creat de prabusirea unei cladiri asupra cladirilor invecinate neprotejate seismic. De fiecare data cand amplasarea constructiilor nu este conditionata de alte criteria se recomanda respectarea unor distante minime intre cladiri pentru care se pot sugera urmatoarele valori (in functie de hazardul seismic):

- In zonele seismice A si B: L = H1 + H2 + 10m unde H1 si H2 sunt inaltimile cladirilor invecinate

- In celelalate zone seismice: L = Hmax + 10m unde Hmax este inaltimea cladirii celei mai inalte

In zone dens construite, in care de regula aceste distante nu pot fi respectate, se recomanda, totusi, in cazul amplasarii unei constructii noi in vecinatatea unei constructii existente, neprotejata seismic, respectarea unei distante minime: Lmin - Hex Unde Hex este inaltimea constructiei existente

In situatia sus mentionata caile de acces la constructia noua (mai ales in cazul in care aceasta adaposteste aglomerari mari de personae sau grupuri de personae care nu se pot evacua singure) vor fi amplasate fata de constructia existent la o distanata: La = (1,5 … 2,0)* Lmin Pentru a se evita riscul blocarii cu daramaturi In cazurile amplasarii constructiilor noi in front compact, distantele minime vor fi cele prevazute pentru rosturile antiseismice in Normativul P100-92.

22

Distantele intre cladiri si trotuar se recomanda a fi cel putin egale cu inaltimea cladirii pentru a se evita accidentarea trecatorilor si blocarea retelelor montate sub trotuare. In unele tari exista reglemetari mai severe care se refera la limitarea inaltimii maxime a constructiilor noi in functie de sistemul constructive si de largimea strazilor si la distanta intre cladiri. 7. PRINCIPII DE PROIECTARE PENTRU „CLADIRE PURTATOARE DE SECURITATA” (SAFETY BUILDING)

a. Norme tehnice mai performante la seisme (structure ductile) b. Aplicarea unor tehnologii noi

- fundatii plutitoare, care absorb efectele seismului - pozitionarea de contragreutati la partea superioara a constructiei, care se deplaseaza in

sens contrar undei seismice - fundare pe piloti pentru a preveni efectele negative asupra cladirii date de lichefierea

solului sau de spalarea fundatiilor la inundatii c. Perfectionarea armarii la constructiile din beton armat d. Perfectionarea sudurilor la constructiile metalice e. Conformare de ansamblu pentru a evita efectul de torsiune generala f. Evitarea parterelor flexibile g. Analiza vulnerabilitatii fondului construit h. Cartarea fondului construit:

- expertiza directa - analize statistice 8. PRINCIPII PENTRU PROIECTAREA CENTRELOR DE SECURITATE -centre de primire in cadrul unei zone urbane de securitate pentru locatii in prima urgenta ,in caz de dezastru seismic. Pentru orientarea aplicatiilor din Bucuresti au fost analizate materiale documentare din SUA,Canada,Japonia si Uniunea Europeana. In aceste tari exista o bogata experienta privind asistenta la dezastre in conditiile statului de drept si economiei de piata,cu grija cuvenita pentru nevoile fiecarei categorii de persoane afectate de dezastru.Cerintele din aceste tari sunt complexe,sistemul legal si resursele sunt mult mai ample,si nu ar putea fi imediat indeplinite in cazul Romaniei.Cu toate acestea,cerintele de integrare europeana se refera si la modul in care sunt rezolvate aspectele umanitare ale interventiei la dezastre.Din acest punct de vedere,consideram ca aceste principii pot servi ca tematica pentru un caiet de sarcini care sa conduca la reglementari autohtone bine corelate cu legislatia si situatia concreta din tara noastra. 8.1. Concepte de baza

Notiunea de dezastru semnifica depasirea capacitatii de a face fata a serviciilor sociale de urgenta desemnate sa rezolve situatia persoanelor salvate si / sau evacuate/

8.1.1.Domeniile in care pot apare lipsuri si depasiri se pot referi la : -primire si inregistrare persoane salvate si / sau evacuate; -asigurare de imbracaminte; -cazare; -alimentare; -asigurare servicii personale; - resurese(informare,comunicare,bunuri consumabile) -asistenta medicala si psihologica -asistenta financiara si legala,de urgenta si intermediara 8.1.2.Functiuni de baza

23

Planificarea si functionarea adaposturilor de urgenta in caz de dezastru seismic,va avea in vedere necesitatea indeplinirii a doua functiuni de baza:

- centru de primire – triere a celor salvati din cladiri(prabusite sau neprabusite),a celor evacuati voluntar sau de catre autoritati ,pentru inregistrarea persoanelor,a situatiei lor si a necesitatilor;

- centru de “adapost de urgenta sau la dezastre”,”adapost sau cazare temporara”,denumit de asemenea in diferite alte documente si studii”refugiu – adapost pentru evacuare-relocare”,”locuinta provizorie imediata,de necesitate sau temporara”

Cele doua functiuni pot fi indeplinite in acelasi amplasament sau in locuri diferite,

in functie de posibilitati,de tipul dezastrului prognozabil si marimii zonei de unde ar proveni evacuatii. Solicitantii pot sa se adreseze centrului de primire pentru toate sau numai pentru o parte din necesitati. Identificarea anticipata a amplasamentelor va avea in vedere conceptele si considerentele prezentate anterior. Caracteristicile amplasamentului vor include date privind lotul,cladirea,siguranta structurala,capacitatea,utilitatile,amplasarea,accesul,serviciile,precum si posibilitatea de a suplimenta anumite servicii si dotari la nevoie,in acelasi spatiu. 8.2. Asigurarea cu personal Personalul necesar va fi recrutat si desemnat potrivit reglementarilor legale dintre functionarii publici care lucreaza deja in acele specialitati,completat cu voluntari (elevi de liceu,studenti,etc.). Se va asigura cel putin ecuson sau banderole de identificare. Se va instrui si orienta personalului ales pentru a face fata emotiei,lucrului cu persoane evacuate,speriate,stresate,sa faca fata unor considerente etnice si culturale ale diferitelor grupuri,pentru a pastra confidentialitatea informatiilor. Asigurarea schimburilor/turelor de personal va avea in vedere varfurile de solicitate si specificul adapostului.Poate fi avuta in vedere si utilizarea evacuatilor ca personal auxiliar. 8.3. Evacuatii Categorii de evacuati: -persoane in stare normala dar cu sensibilitati create de eveniment : familii -persoane cu starea sanatatii fragila,copii,minori fara parinti,varstnici -persoane cu nevoi medicale specifice 8.4. Transport Pentru grupurile evacuate de autoritati se vor asigura vehicule adecvate,autobuze,ambulante,etc.,cu grija pentru cei cu handicapuri-carucioare. 8.5.Centrul de primire Centrul de primire va avea urmatoarele compartimente de baza: -zona de inregistrare personala,primire fise, ecuson – legitimatie,fisier,cu calculatoare,mese pe grupe de litere de alfabet,fisete,dulapuri,scaune,toalete,un minim de materiale igienico-sanitare,etc.; -zona de inregistrare nevoi-servicii; -zona de ingrijire copii pe durata inregistrarii; -zona de parcare / livrari / descarcare; -zona de administratie si zona de odihna a personalului. 8.6. Adapostul Centrul sau partea de cladire pentru adapostire / locuire va avea urmatoarele compartimente de baza: -zona de inregistrare a celor repartizati,cu fise,ecuson – legitimatie primite la centrul de primire; -zona – spatiul / camera pentru intrare – descaltare; -spatiul / camerele de dormit; -sistemul de orientare si identificare in sala de adapost si comunicare prin difuzor (ordonarea paturilor / saltelelor pe litere si cifre );

24

-zona de servire a mesei; -dotari igienico-sanitare (conform baremuri camine,de ex. 1 chiuveta la 10 pers.,un dus la 50 pers., o cabina de toaleta la 20-25 pers.,cu rapoarte specifice feminin/masculin); -spatii de fumat(desi indezirabile,trebuie prevazute,cu mentiunea ca localizarea in exterorior va duce totusi la utilizarea toaletelor in acest scop...); -cabinet medical de prim-ajutor si izolator; -camera de consultatii personale psihologice; -camere izolate / linistite; -zona de joaca a copiilor; -zona de activitati recreative pentru adulti; -zona pentru mama si copil; -zona pentru animale de apartament permise; -zona de administrare; -zona de logistica; -zona serviciului de intretinerea curateniei,instalatiilor,dotarilor; -zona de odihna a personalului; -zone si servicii de depozitare si /sau preparare a hranei; -zone si servicii de depozitare si manipulare a deseurilor menajere; -zona de parcare / livrari / descarcare . 8.7. Prevederi si reguli de convietuire Orarul de tip colectiv pentru a permite curatenia si a evita deranjul reciproc. Orientarea in cladire si in caz de incendiu,exercitii PSI. Regulament de ordine interioara. 8.8. Alimentatia Acest serviciu va fi asigurat de firme sau institutii autorizate sanitar, rezolvand alimentarea si meniuri specializate,cu grija pentru surse de aprovizionare,igiena,inregistrarea si depozitarea alimentelor,asigurarea frigiderelor,deseuri alimentare,reciclare. Alimentatia poate fi rezolvata prin: - prepararea in afara amplasamentului -prepararea la amplasament Servirea meselor poate fi rezolvata in spatii adecvate,in serii,similar celor din camine,spitale si sanatorii. Meniurile speciale pentru mama si copil,copii,batrani,vor fi solutionate separat. 8.9. Servicii personale Aceste servicii de asistenta psihologica au in vedere sindromul de soc post-traumatic dupa dezastre. Asistenta personala se refera la imbracaminte,consumabile pentru igiena si copii,bani pentru cheltuieli marunte,transportul la centrul de primire pentru regasirea familiilor si alte informatii etc. 8.10. Securitatea Un serviciu special va asigura control contra patrunderii unor oameni si copii ai strazi,persoane violente,infractori si a celor neintegrati in centru.Va fi vegheat regimul de circulatie al persoanelor. 8.11. Furnizarea informatiilor Informatiile vor fi adresate: -intern-catre cei evacuati,cazati in centru -extern-comunicatii cu autoritatile si spitalele din zona Ca mecanisme de comunicare pot fi utilizate radiouri,difuzoare,televiziune.Se va asigura confidentialitatea datelor. 8.12. Informarea publica si relatiile cu mass-media Necesitatea unor informatii publice va fi atent corelata cu nevoia de intimitate acelor deja stresati de dezastrul suferit direct sau indirect.Pe langa informatiile transmise de un purtator de cuvant,vor fi permise si relatari care nu creaza neliniste in masa evacuatilor,dar trebuie rezolvate in interesul lor orice semnale privind tratamente inadecvate.

25

Interviuri cu evacuatii sau cu personalul nu pot fi evitate,dar nu trebuie sa dauneze in mod necuvenit imaginii centrului si rolului sau social. 8.13. Documente La prezentarea si la transferul sau plecarea evacuatilor vor fi utilizate fise de inregistrare individual,cu date suficiente pentru a asigura ingrijirea acestora. Se va asigura securitatea si confidentialitatea documentelor. 8.14. Inchiderea centrului / adapostului Odata cu terminarea misiunii centrului se va proceda la intocmirea documentelor de plecare pentru cei cazati,arhivarea si depozitarea documentelor potrivit legii,inlaturarea deseurilor si curatenia,desinfectarea si dezinsectia. Situatia persoanelor fara locuinta din cauza dezastrului va fi rezolvata din timp de autoritatile abilitate. 9. SISTEMUL POLINUCLEAR

Poate fi creat pentru a tine seama de diferitele scenarii de risc posibile si variante de cazare disponibile si ar implica urmatoarele etape de actiune si organizare:

- stabilire cadru metodologic si legal-administrativ; - evaluare potentiale dezastru pe zone pe baza de scenarii; - identificare zone sigure: potrivit unor scenarii alternative de cutremur / dezastru,parametri,tip

hazard; - inventariere terenuri,spatii zone si cladiri disponibile,in acele zone,asociate unor functiuni

publice – care ar putea caza persoanele evacuate (salile de sport,scolile si alte dotari publice dar si alte unitati special montate sau construite pe amplasamente libere)

- declarare zone si blocuri de securitate; - declarare areale de evacuare / localizare centre de securitate pilot,de preferat intr-o zona nu

foarte indepartata de zona zona de risc,de locuire permanenta; - expertizare cladiri destinate centrelor de securitate,consolidare; - reglementare legala a functionarii centrelor de securitate-centre de primire in cadrul unei

zone urbane de securitate pentru locatii in prima urgenta,in caz de dezastru seismic; - dotare si pregatire minimala pre-eveniment pentru a primi pe cei relocati; - dotare si pregatire imediata post-eveniment,inspectate dupa seism si declarate neafectate,deci

sigure. Problemele critice sunt atat cele de indentificare-evaluare,cat si cele de inventariere a unui numar suficient de locatii,de evaluare a sigurantei,consolidare si de dotare tehnica.

10. METODOLOGIA DE INTERVENTIE

Se bazeaza pe o relatie determinata matricial intre valoarea de raportare si valoare de stare a

zonei.Conform studiului anterior(etapa 2) am determinat valoarea de raportare ca fiind o medie intre valoarea culturala si valoarea functionala.

Valoarea de raportare Conform cercetarii din acest an am definit suplimentar in cadrul valorii de raportare si valoarea

de afiliere ,de perceptie de catre comunitate. Comunitatea este definita ca “un grup social cu interese,obiceiuri,aspiratii comune”(Budeanu Calinescu).Diferenta intre comunitate si societate este diferenta intre organismul viu si cel reglementat,ca un agregat sustinea Tonnies(2001).Comunitatile sunt grupuri care au ceva in comun.

Continuand cercetarile lui Lynch ”Image of the city”(1960) si Gould(1966).Multe studii intaresc ideea orasului mental reflectat de fiecare individ.Amprenta spatiala face parte din personalitatea fiecaruia si destructurarea ei creeaza instabilitate si stres(Wolpert 1966).

26

Astfel valoarea de perceptie spatiala devine importanta in raportarea cu spatiul si desigur ca ea este diferita de la individ la individ,functie de varsta,sex,educatie,religie,etnie.Acest concept trebuie dezvoltat,aprofundat pe baza cercetarilor de sociologie urbana.

Valoarea de raportare= ∑ Valoarea culturala,functionala,perceptiva( 0÷5 )(vezi anexe). Valoarea de stare sau de vulnerabilitate Se refera la gradul in care sistemul urban ca suma a componentelor sale,spatiu

construit(imobile,instalatii) si neconstruit(strazi,alei,spatii verzi,oglinzi de apa( poate fi afectat de un eveniment(de multihazard) intr-un interval de timp.Analiza acestei valori este extrem de complexa si se bazeaza pe aplicarea Legii 10/1995 a Calitatii in constructii.

Valoarea de stare ∑ Valoarea de siguranta(structurala,de exploatare,de incendiu),valoarea de mediu(igiena,protectie termica,fonica,hidrofuga,iluminare)( 0÷5 ).

Analizele pe fiecare criteriu se bazeaza pe cartarea intregului spatiu construit conform metodologiilor de specialitate.Conform studiilor statistice facute de INCERC s-au putut identifica apartenenta la o grupa de cladire definita ca si comportament structural functie de numarul de niveluri,material si perioada de constructie.Cartarea cu valori intre 0 ÷ 5 s-a extins si la celelalte criterii.

Starea de vulnerabilitate structurala determina evident vulnerabilitatea populatiei,dupa cum reiese din scenarii.

Interventia urbana Metodele de interventie urbana sunt cartate pe 3 grupe-intretinere,ameliorare si

transformare,fiecare cu subgrupe specifice. STRATEGII DE INTERVENTIE

Relatia intre valoarea de raportare si de stare este decisa de matrice.

Cod Categorii de interventii

A Întreținere curenta: reparatii, refaceri si înlocuiri locale de pardoseli, tencuieli,

decorații, parapete, tâmplarii, pluviale, învelitori cu respectarea tipului, materialului

si culorii originare, reparații si modificări de instalații.

B Întreținere conservativa: idem + intervenții locale de consolidare sau înlocuire a unor

elemente structurale degradate, cu respectarea materialelor si tehnicii originare;

deschiderea unor goluri preexistente; închideri si deschideri de goluri interioare,

desfiintarea sau realizarea unor compartimente interioare nestructurale, introducerea

unor instalații noi, fara modificări ale structurii portante, ale fațadelor, volumelor si

suprafețelor totale, lucrări de eliminare a umidității si ameliorare a izolațiilor

existente.

C Asanare conservativa: ansamblu de lucrări destinate conservării si asigurării

functionalitatii clădirii, cu respectarea caracteristicilor sale tipologice, formale si

structurale si asigurarea unei functiuni compatibile, consolidarea sau refacerea unor

componente structurale cu materiale si tehnici analogene sau compatibile, modificări

de goluri si compartimentări interioare, introducerea de servicii sanitare, echipamente

27

si instalații, demolarea unor componente adăugate cu efecte defavorabile, eliminarea

umidității si introducerea de izolații inclusiv drenuri, ameliorarea protectiei termice,

schimbarea destinației de folosința considerata neadecvata, completări volumetrice

integrate caracteristicilor clădirii, recuperarea funcționala a podurilor – pentru

funcțiuni rezidențiale – si a demisolurilor – pentru funcțiuni productive si

comerciale.

D Restaurare: lucrări de întretinere sau asanare conservativa integrate unei intervenții

complexe conform reglementarilor specifice pentru monumente.

E Restructurare partiala: lucrări de demolare si reconstrucție a unor componente

inclusiv structurale ce implica transformarea parțiala a clădirii: realizarea unei

circulații verticale, modificarea cotei planșeelor, crearea de supante,

recompartimentarea spațiului interior apartamentelor fara modificarea suprafeței

totale cu conservarea caracteristicilor de valoare.

F Restructurare globala: lucrări de demolare si reconstrucție ce implica transformarea

de ansamblu a clădirii; recompartimentări la nivelul clădirii, comasări de spatii,

extinderi, modificări ale închiderilor cu conservarea caracteristicilor de valoare in

relatia cu ansamblul.

G Demolare

H Noi propuneri

Valoare

de

raportare

Valoare de stare

0 1 2 3 4 5

5 A B C D D/H D/H

4 A B C D D/H D/H

3 A B C D E F

2 A B E F H/G H/G

1 A B E F H/G H/G

0 A B E F H/G H/G

Tabel concluzii: Decizii de interven�ii

Decizia de interven�ie se identifica la intersec�ia valorilor de pe cele doua coloane.

De exemplu la Palatul de Justitie: are o valoare de raportare de ~ 5 si o valoare de stare (de

vulnerabilitate) de 1. Decizia de interventie este B - între�inere conservativa.

28

11. ASPECTE DE ALINIERE LA CERINŢELE INTERNAŢIONALE

Din documentaţia analizată în cap. 2 au rezultat strategii sustenabile pe care România şi

Municipiul Bucureşti ar trebui să le preia şi să le adapteze la condiţiile locale, nu numai pentru patrimoniul major, ci şi pentru zonele construite protejate. Acestea au fost completate cu sugestii de aplicare locala scrise cu CAPITALE si instituţiile care pot fi atrase.

Din „Cele 10 puncte esenţiale pentru a face oraşele reziliente, din Cadrul de acţiune HYOGO ONU-ISDR 2005-2015: clădirea rezilienţei la dezastre a naţiunilor şi comunităţilor”, am remarcat urmatoarele idei: - participarea grupurilor cetăţeneşti şi a societăţii civile la acţiuni pentru a înţelege şi a reduce riscul

de dezastre, cu realizarea de alianţe locale – POSIBILA ÎN CORELAŢIE CU CENTRUL DE SECURITATE PROPUS PRIN PROIECT, care în condiţii normale are un rol de educativ.

- asigurarea programelor de educaţie şi pregătirea pentru reducerea riscului de dezastre în comunităţile locale, exerciţii de pregătire a publicului – PRIN ATRAGEREA ONG, A FIRMELOR DIN ZONĂ, A PATRIARHIEI.

- identificarea de surse de finanţare - buget pentru reducerea riscului de dezastre şi asigurarea stimulentelor pentru proprietarii de case, familiile cu venituri reduse, comunităţi, afaceri şi sectorul public pentru a investi în reducerea riscurilor cu care se confruntă – PRIN PROPUNERI DE BUGET MULTIANUAL CĂTRE PRIMĂRIA GENERALĂ ŞI DE SECTOR.

- culegerea şi actualizarea datelor privind hazardurile şi vulnerabilităţile, efectuarea de evaluări ale riscului, aduse la cunoştinţa locuitorilor din fiecare zonă, ca bază pentru planurile şi deciziile privind dezvoltarea şi rezilienţa urbană – ÎN CORELAŢIE CU IGSU, MDRAP; PRIMĂRIA GENERALĂ ŞI DE SECTOR SI COMUNITATEA

- investirea în lucrări şi menţinerea infrastructurii critice care reduce riscul, cum ar fi sisteme pentru drenajul inundaţiilor, pentru a face faţă schimbărilor climatice - ÎN CORELAŢIE CU REGIILE DE UTILITĂŢI, IGSU, MDRAP; PRIMĂRIA GENERALĂ ŞI DE SECTOR SI COMUNITATEA

- aplicarea şi impunerea de reglementări realiste şi în conformitate cu riscul în construcţii şi a principiilor de amenajare a teritoriului - ÎN CORELAŢIE CU MDRAP; RUR, UAR, OAR, PRIMĂRIA GENERALĂ ŞI DE SECTOR SI COMUNITATEA.

- studierea de soluţii naturale pentru reducerea inundaţiilor, furtunilor şi a altor hazarduri + ÎN CORELAŢIE CU REGIILE DE UTILITĂŢI, IGSU, MDRAP; RUR, UAR, OAR, PRIMĂRIA

- să se asigure că nevoile supravieţuitorilor la reconstrucţia de după dezastre sunt avute în vedere, prin organizaţiile comunitare pentru a concepe şi ajuta la implementarea răspunsurilor, refacerea caselor şi a mijloa