02-Echipament - Harti Geologice [Compatibility Mode]

Echipament geologic Echipament geologic

INDISPENSABILINDISPENSABIL:

Busola geologică

Hărţi topografice (copii pânzate)( p p )

Ciocan geologic

Carnet de teren

Instrumente de scris

Aparat foto

Pungi de probe

Echipament geologic Echipament geologic

OPTIONAL:OPTIONAL:

GPS

Altimetru

Lupa

Truse, fişe si comparatoare de teren

Marker permanentMarker permanent

Creioane colorate

Aerofotograme

Hârtie milimetrică

Reţele stereografice (Wulf, Schmidt, polară)

Metodica de lucru in terenMetodica de lucru in teren

Foto: Marius Iancu

Aspecte ESENŢIALE:

• Orientarea în teren - să-ţi cunoşti în permanenţă poziţia• Seriozitatea la afloriment

Lucrul în terenLucrul în terenALEGEREA TRASEELOR

R t i ii (d d fi i l i )• Recunoaşterea regiunii (dpdv geografic şi geologic):– stabilirea numărului de profile reprezentative şi a orientării lor– stabilirea condiţiilor de deplasare în teren– obţinerea de informaţii generale geologice

• Stabilirea traseului zilnic– în principiu se urcă pe văi şi se coboară pe interfluvii (aflorimente mai vizibile). În unele cazuri, aflorimente pe versanţi, sub creste (râpe)– în cazul lucrului în echipă se stabilesc trasee individuale şi locuri de întâlnire intermediare (dublu rol: discuţii şi siguranţă)întâlnire intermediare (dublu rol: discuţii şi siguranţă)– desimea traseelor e funcţie de scara la care se lucrează, gradul de complexitate al structurii geologice şi caracterele morfologice ale perimetruluiperimetrului– se marchează pe hartă aflorimentele vizibile din zonele necartate învecinate pentru a se include în traseele următoare– utilitatea aerofotogramelor : redau pantele, gradul de acoperire şi g p , g p şpot fi identificate unele aflorimente– lungimea variabilă a profilelor

Carnetul de terenCarnetul de teren

Caracteristici ale însemnărilor de teren:

• clare– ansamblu unitar de prescurtări şi semne convenţionaleansamblu unitar de prescurtări şi semne convenţionale– notare sistematică, explicată în carnet, la început

• accesibile (număr cât mai mic de carnete şi hărţi)• comprehensivecomprehensive

Principii generale:

• observarea, măsurarea şi notarea cu acurateţe• informaţiile trebuie să reflecte exact observaţiile, fără interpretări• neselectarea datelor în teren• neselectarea datelor în teren• desenarea de schiţe interpretative• completarea hărţilor în teren, realizarea de secţiuni în teren• adunarea datelor structurale în conjugare cu litologia petrografia şi• adunarea datelor structurale în conjugare cu litologia, petrografia şi stratigrafia

Carnetul de terenCarnetul de teren

• Notarea zilnică a profilului ce va fi urmat, a datei, descrierea p , ,aproximativă a traseului, localizarea capătului de profil, informaţii diverse (meteo, stare de spirit, impresii personale, interpretări geologice)

• La afloriment:– localizarea aflorimentului: azimut + distanţă şi/sau coordonate GPS. Marcarea pe carnet a reperelor de pe hartă pentru corecţii

l fl i l i– amplasarea aflorimentului– descrierea generală a aflorimentului: lungime, înălţime, orientare– date petrografice– date paleontologice / stratigrafice– date structurale– schiţă de afloriment : cu poziţia punctelor de probare, scară– fotografie– recoltare probe

• La sfârşitul zilei de lucru:– schiţă geologică interpretativă– secţiune geologică

Schiţa de aflorimentSchiţa de afloriment

Marius Stoica, 2009,

Descrierea litologieiDescrierea litologiei

• Observaţii cu ochiul liber şi/sau lupaţ ş p• Pentru fiecare rocă: compoziţia mineralogică, structura şi textura,

denumirea

• Rocile sedimentare

– metoda standard – construirea de coloane litologice detaliate. gAstfel se pot individualiza repetiţii, cicluri şi tendinţe generale

– scara 1:100 - 1:5– datele care se trec în coloane: grosimea, litologia, textura

(granulometria), structuri sedimentare interne şi externe, paleocurenţi, culoare, conţinut fosil

– grosimea se măsoară cu o ruletă, atenţie la orientarea aflorimentului faţă de înclinareaflorimentului faţă de înclinare

– litologia şi structurile se reprezintă prin semne convenţionale– granulometria se reprezintă prin grosimea coloanei

l ţii ă ă i t t t il t i ti– paleocurenţii – se măsoară orientarea structurilor caracteristice

Descrierea litologieiDescrierea litologiei

• Rocile metamorfice

– Atenţie mărită la urmărirea şi măsurarea elementelor structurale planare (şistozităţi, foliaţii, plane axiale de cute, etc)) şi liniare (liniaţii minerale, de crenulaţie, axe de cute, etc)

– Este preferabil să fie trecute direct pe hartă sau pe schiţe de teren în carnet

– Simbolurile utilizate trebuie sa fie explicate şi utilizate consecventconsecvent

– Se observă asociaţiile de minerale prezente şi se denumesc rocile funcţie de paragenezeS f– Se estimează tipul şi gradul de meamorfism

– Se definesc formaţiunile metamorfice funcţie de criteriile specifice stabilite (litologie, grad de metamorfism, caractere structurale texturale)structurale-texturale)

Cartarea elementelor structuraleCartarea elementelor structurale

• Pentru diferitele tipuri de structuri (cute, falii, fisuri, etc) sunt cerute diferite tipuri de abordări în terenp

• Se măsoară şi se descriu structuri:– planare: şistozităţi, foliaţii, fisuri, falii, plane axiale ale cutelor,

plane de clivaj stratificaţii orientări preferenţiale ale particulelorplane de clivaj, stratificaţii, orientări preferenţiale ale particulelor constitutive ale rocilor (de ex. galeţi), orientări ale filoanelor şi venelor mineralizate, etc.

– liniare: axe de cute liniaţii minerale de intersecţie şi deliniare: axe de cute, liniaţii minerale, de intersecţie şi de crenulaţie, striuri de alunecare, structuri sedimentare externe generate de curent, liniaţii asociate budinajului, etc.

• Este de preferat ca o prelucrare preliminară a orientării structurilorEste de preferat ca o prelucrare preliminară a orientării structurilor să se facă cât mai rapid, utilizându-se reţelele de proiecţie

Harta geologicăHarta geologicăDefiniţie: reprezentare pe o bază topografică, cu ajutorul semnelor şi

culorilor convenţionale a extinderii la suprafaţa Pământului a corpurilor de ţ p ţ proci ce alcătuiesc subsolul unei regiuni, precum şi a vârstei şi a raporturilor spaţiale dintre acestea

Caracteristici:• Sinteză :

– petrografie– succesiune stratigrafică– caracteristicilor structurale

• Caracter perfectibil

H R â i iH.g. a RomânieiSc. 1:50.000, foaia PojorâtaAutor: I.G.R.

Harta geologicăHarta geologică

Importanţă teoretică• formarea imaginii 3D asupra stucturii unui perimetru

ti ă i d dâ i• estimări de adâncime• instrument de studiu al istoriei geologice: condiţii de zăcământ,

succesiunea formării în timp, raporturi de concordanţă/discordanţă, magmatism mişcări tectonicemagmatism, mişcări tectonice

• reconstituiri paleogeograficeImportanţă practică• Bază pentru proiectarea prospecţiunii explorării şi exploatării• Bază pentru proiectarea prospecţiunii, explorării şi exploatării• Bază pentru transpunerea lucr. de explorare f. detaliată – calcul de

rezerve

Legenda hărții geologice: Culori convenționaleLegenda hărții geologice: Culori convenționale

Legenda hărții geologice: Roci sedimentareLegenda hărții geologice: Roci sedimentare

Legenda hărții geologice:Legenda hărții geologice:Roci magmaticeRoci magmatice

Legenda hărții geologice: Roci metamorficeLegenda hărții geologice: Roci metamorfice

Legenda hărții geologice:Legenda hărții geologice:Semne structuraleSemne structurale

Scara hărţilor geologiceScara hărţilor geologice

• Se alege funcţie de scop şi întinderea perimetrului• Se alege funcţie de scop şi întinderea perimetrului

• Hărţi la scară mică (1:1.000.000 – 1:500.000) – de sinteză– Pentru ţări, continente, globul terestru– Prin corelare, simplificare a hărţilor mai detaliate– Prin recunoaştere pentru zone mai puţin cunoscute– În scop didactic sau pentru obţinerea unei imagini de ansamblu

• Hărţi la scară mijlocie (până la 1:200.000) - regionale– Pentru ţări, lanţuri muntoase, regiuni– Redau şi indicaţii economice (iviri şi indicaţii de existenţă în adâncime a smu)

P i t l i ă l ă i– Prin cartare geologică la scară mai mare– Scop: redarea imaginii istoriei geologice a unei regiuni, stabilirea legăturilor

smu-asociaţii de roci, identificarea perimetrelor de perspectivă

• Hărţi la scară mare (scara > 1:200.000) – detaliate şi foarte detaliate– Perimetre limitate– Prin cartare detaliată (1:25.000) sau foarte detaliată (1:10.000 – 1:1.000)– Scop economic: bază de proiectare a forajelor şi l m evaluarea rezervelor– Scop economic: bază de proiectare a forajelor şi l.m., evaluarea rezervelor,

construcţii

H t l i ăHarta geologică a RomânieiSc. 1:200.000 foaia Brad

Hărţi geologice specialeHărţi geologice speciale

1. Hărţile structurale redau, prin izobate, forma şi poziţia unei suprafeţe de strat sau a unui orizont reper (limita stratigraficăorizont reper (limita stratigrafică, strat cu litologie particulară, acoperişul unui rezervor petrolifer).p )

– Izobate = proiecţii în plan orizontal ale intersecţiei reperului cu un set de plane orizontale echidistante cotateorizontale echidistante cotate funcţie de un plan de referinţă

– Se realizează prin corelareaSe realizează prin corelarea secţiunilor geologice sau din foraje

Harta structurală a bazei depozitelor Terţiare din avanfosa Carpaţilor Orientali (Tărăpoancă, 2003)


2. Hărţile de grosime redau ţ gvariaţia grosimii verticale sau stratigrafice (prin izocore şi izopachite) a unui strat sau orizont reperstrat sau orizont reper

• Se realizează prin intersectarea harţilor cuintersectarea harţilor cu izobate la limitele inferioară şi superioară ale nivelului de interes sau prin i t l î t d t diinterpolare între date din foraje

• Izopachitele au semnificaţie tectonică (grosimetectonică (grosime stratigrafică mare asociate subsidenţei)

Harta grosimii formaţiunilor Deltei Dunării (Spânoche şi Panin, 1997)


3. Hărţile tectonice redau structura de ansamblu şi evoluţia tectonică a ţ ş ţunei ţări sau a unui continent

Se identifică şi se reprezintă prin culori şi semne convenţionale: • Zone de orogen (după vârsta cutării şi apoi în etaje tectogenetice)• Zone de platformă (după vârsta cutării fundamentului)• Zone de avanfosă• Structuri majore: cute, falii, şariaje, anteclize şi sineclize, etc

Harta tectonică a României


4. Hărţile litologiceţ gredau compoziţia petrografică a unei subdiviziuni stratigraficestratigrafice

Tip particular – variaţia compoziţiei unuicompoziţiei unui anumit component petrografic (de ex fracţia nisipoasă)

Harta sedimentologică a şelfului Românesc ş(foaia Sulina), GEOECOMAR 1995


5. Hărţile litofaciale redau ţcompoziţia litologică şi condiţiile de sedimentare pentru depozitele unei subdiviziuni stratigraficestratigrafice

Se reprezintă:• extinderea bazinului de• extinderea bazinului de

sedimentare în intervalul cronostratigrafic ales

• aria de aflorare a depozitelor dearia de aflorare a depozitelor de vârsta respectivă

• prin semne convenţionale –caracteristicile litofaciale

• prin culori – condiţiile de sedimentare

Harta litofacială a Meoţianului din Bazinul Dacic (Jipa, Olariu 2009)


6. Hărţile paleogeografice redau ţ p g gansamblul condiţiilor fizico-geografice dintr-un anumit moment al istoriei geologice

Se reprezintă:• extinderea mărilor şi

continentelorcontinentelor• caractere fizico-geografice ale

domeniului marin (curenţi, temperaturi, adâncimi)temperaturi, adâncimi)

• caracteristicile reliefului continental si paleoreţeaua hidrografică

• Mai detaliate pentru timpuri mai recente

• Utilizate în industria petrolului sau a cărbunilor

Harta paleogeografică a Meoţianului inf din Bazinul Dacic (Jipa, Olariu 2009)


7. Hărţile geomorfologice redau7. Hărţile geomorfologice redau caracteristicile reliefului in corelatie cu litologia si elementele structurale ale subsoluluisubsolului

Se utilizează:Î t ţii• În construcţii

• În combaterea degradării terenurilor ș.a.

Harta geomorfologica a perimetrului g gAndreiasu de Jos - Titila (Sacrieru, 2008)


8. Hărţile depozitelor ţ pcuaternare redau litologia, vârsta şi tipul genetic al formaţiunilor cuaternare

• Nu se detaliază formaţiunile precuaternare

• Sunt utilizate în geologie• Sunt utilizate în geologie inginerească, hidrogeologie, pedologie

Estonian Land Board, 2009


9. Hărţile hidrogeologiceredau aria de extindere, nivelele piezometrice şinivelele piezometrice şi caracteristicile fizico-chimice ale apelor subterane

• Hărţi cu hidroizohipse• Hărţi hidrogeochimice (redau

mineralizaţia totală sau concentraţia întrun compus)

Irina Dinu 2009Irina Dinu, 2009


10. Hărţile geochimice redau ţ gdistribuţia concentraţiei unui element sau compus in sol sau în roci

Pot fi utlizate în:• prospectarea acumulărilor de

smu (aureole geochimice)smu (aureole geochimice)• studii de mediu


11. Hărţile paleogeologice (de descopertă) redau formaţiunile geologice acoperite de o discordanţă

• se denumesc după vârsta formaţiunii acoperitoare (de exemplu –harta geologică a formaţiunilor antecenomaniene).

12. Hărţile geologo-inginereşti redau distribuţia rocilor cu anumite caracteristici fizico-mecanice ale rocilor (porozitate, permeabilitate, etc).etc).

• se utilizează în geologia inginerească în proiectarea de drumuri, baraje, tuneluri, construcţii,...j , , ţ ,


13. Hărţile geofizice redau proprietăţilor câmpurilor fizice naturale sau provocate alenaturale sau provocate ale Pământului (magnetic, electric, gravimetric, etc)

• Reflectă răspândirea rocilor cu anumite proprietăţi fizice (de exemplu densitate pentru datele gra imetrice)datele gravimetrice)

• Importante pentru interpretarea structurilor de adâncime sau pentruadâncime sau pentru localizarea unor minereuri (de exemplu de uraniu prin identificarea emanaţiilor

di ti d fi Raff şi Mason 1961radioactive, sau de fier cu ajutorul magnetismului)

Raff şi Mason, 1961


14. Hărţile metalogenetice redau distribuţia tipurilor genetice de minereuri, în corelaţie cu structura şi caracteristicile petrografice ale uneicaracteristicile petrografice ale unei regiuni

15. Hărţile de prognoză redau15. Hărţile de prognoză redau sectoarele de perspectivă pentru descoperirea de noi acumulări de smu. Se întocmesc pe baza datelor geologice geofizice şi geochimice dingeologice, geofizice şi geochimice din zonă şi servesc la orientarea lucrărilor de prospecţiune şi explorare


16. Hărţile de risc redau probabilitatea producerii unor fenomene geologice carefenomene geologice care sunt potenţial producătoare de pagube.

• Se realizează pe baza interpretării integrate a datelor litologice, a datelor de proprietăţi fi ice geofi iceproprietăţi fizice, geofizice, geomorfologice.

• Frecvent se întâlnesc hărţi de risc la alunecări de terende risc la alunecări de teren sau de risc seismic

Mărunţeanu, Stănciucu (2008)

Coloanele litostratigraficeColoanele litostratigrafice

• O reprezentare a succesiunii formaţiunilor geologice dintr-o regiune ce redă grosimea normală, petrografia şi raporturile stratigrafice dintre formaţiuni

• Litologice, litostratigrafice, stratigrafice

• Alcătuire standard

• Se realizează de regulă la scarăSe realizează de regulă la scară mai mare decât a hărţii geologice pe care o însoţesc, pentru fiecare unitate tectonică de pe hartă

• Semne şi culori convenţionale pentru litologii şi vârste

Secţiuni geologiceSecţiuni geologice

• Reprezentare grafică la scară a structurii geologice aşa cum rezultăReprezentare grafică la scară a structurii geologice aşa cum rezultă din intersecţia cu un plan vertical

• Pe baza datelor de suprafaţă, geofizice, foraj şi lucrări miniere• La aceeaşi scara cu harta geologică• La aceeaşi scara cu harta geologică• Traseul:

– Orientat transversal pe structurăP i l l i l i f ii– Prin zonele cu cele mai multe informaţii

– Posibile schimbări de direcţie

02-Echipament - Harti Geologice [Compatibility Mode]

Documents

Transcript of 02-Echipament - Harti Geologice [Compatibility Mode]