CERCETAREA ECONOMIEI SOCIALE DIN...

40 Vol.III•Nr.4/2013

CERCETAREAECONOMIEISOCIALEDINROMÂNIA[1]

SimonaMariaStănescu[2]

RezumatArticolulanalizeazăvolumeleromâneștidedicatestudiuluieconomieisociale(ES).PrimaparteestededicatăEScarăspunslainserţiaprofesionalăacelorinteresaţisăactiveze în acest domeniu. A doua parte evidenţiază rezultatele altor cercetărirealizate lanoi în ţarăcuprivire laES înraportcugrupurilevulnerabile.StudiileromâneștiprivindESauexplodatîncepândcuanul2010șisuntputernicsusținutedeproiecteleimplementateprinFondulSocialEuropean(FSE).Înstrânsăcorelațiecuactivitățileeligibilepentru finanțareFSE,angajareagrupurilorvulnerabileesteunsubiectampluabordatînvolumeleanalizate.ESestevăzutăcarăspunsinovatorla problema identificării, ocupării şi menţinerii unui loc de muncă. În rândulgrupurilor vulnerabile, cele mai multe studii sunt dedicate situației minoritățiirome. Slabadisponibilitate a rapoartelor de cercetare realizate și necentralizarealoron‐lineîngreuneazăaccesullarezultateleobținute.AnalizavolumelorromâneștiprivindES reflectăo fundamentareparțialăpe rezultatele cercetăriloranterioare.Cercetarea este fragmentară și acoperă parțial subiecte de interes pentru funda‐mentareapoliticilorpubliceîndomeniu.Întreacestea,evaluareaimpactuluiproiec‐telorFSEasupraangajăriigrupurilorvulnerabilearpermiteajustareadirecțiilordeacțiune.

Cuvintecheie:economiesocială,cercetareaeconomieisociale,grupurivulnerabile

[1] Fragmente din acest articol au fost publicate în Stănescu S.M. et al (2013).

Ghiduri pentru înființarea de întreprinderi sociale pentru persoanele de etnie roma;pentru beneficiariide venitminim garantat;pentru tineripeste18ani carepărăsescsistemulinstituționalizatdeprotecțieacopiluluișipersoanelecudizabilități,ProgramulNațiunilorUnitepentruDezvoltare,Româniawww.profitpentruoameni.ro.

[2]CercetătorștiințificIII,InstitutuldeCercetareaCalitățiiVieții,AcademiaRomâ‐nă,CasaAcademiei,Calea13Septembrienr.13,sector5,București,tel.:0213182461e‐mail:[email protected].

JOURNALOFSOCIALECONOMY

Vol.III•Nr.4/2013 41

Inserțiagrupurilorvulnerabilepepiațamunciiesteunsubiectabor‐dat atât din perspectivă economică cât și din perspectivă sociologică.Articolul trece în revistă volumele româneşti dedicate problematiciigrupurilorvulnerabileînraportexplicitcueconomiasocială(ES).Sco‐pulunuiastfeldedemersdecercetareesteaceladeaevaluastadiulcu‐noașterii,deaevidențiarezultateleobţinuteşideaidentificapuncteleinsuficient analizate şi viitoarele direcţii de cercetare. Din punct devederemetodologic,studiulsebazeazăpecercetareadebiroua infor‐maţiilor disponibile privind economia socială înRomânia şi interviurisemi‐structuraterealizatecuautorii,cubeneficiarii(mediulpublicşicelprivat),cugrupurilevulnerabileşientităţiledeESanalizate.Cercetareaesteoriginalăprinabordareaînpremierăaelementelorcarepotfunda‐menta evaluarea sau consolidarea direcţiilor de politică publică cuimpactasuprainserțieipepiațamunciiagrupurilordefavorizate.Articolul este orientat spre analiza volumelor dedicate perspecti‐

velorESpentrugrupuriledezavantajate.Primaparteîncadreazăacestecercetări în ansamblul studiilor sociologicedinRomânia îngeneral, alcelor dedicate ES în special și prezintă principalele caracteristici. Adouaparteanalizeazăgrupurilevulnerabile.Ultimaparteatrageatențiaasupraprincipalelor aspectedeficitare identificate și propuneviitoaredirecțiidecercetare.

CercetăriprivindeconomiasocialădinRomânia

Identificarea volumelor românești dedicateES s‐adoveditmaidifi‐cilă decât anticipasem datorită pe de o parte complexitudinii dome‐niuluișifaptuluicănuexistăodefinițieunanimacceptatăaeconomieisocialedarșidisponiblitățiilucrărilor.Nuînultimulrând,relaționareadomeniului economic și social în vederea producerii și asigurăriibunăstăriicetățenilorafostanalizatădinperspectivaocupăriiforțeidemuncă,asărăciei șia sistemuluinaționaldeasistențăsocială.Pebazaacestor considerente, au fost identificate 107 volume dedicate ES dinRomânia(Stănescucoord.,Asiminei,Vârjan2013,pp.47‐52).Prezentăm în continuare cercetările din punct de vedere al anului

apariţiei,alsurseidefinanţare,alsubiectuluiabordatşialapartenenţeiinstituţionaleaautorilor.

REVISTADEECONOMIESOCIALĂ


Majoritatea publicațiilor analizate sunt studii sociologice. Dinamicaproducţiei sociologice româneşti după 1944 a fost clasificată în şaptefaze:–Faza1:constituireacomunităţiisociologiceşiasistemuluiinstitu‐

ţionalalsociologiei;– Faza 2: continuarea postbelică a programului gustian (din 1944,

sfârșitul celui de al doilea războimondial, până în1948, după instau‐rarearegimuluicomunist);–Faza3:sociologiagustianăsubterană(1948‐1961);– Faza 4: recunoaşterea sociologiei ca ştiinţă legitimă de către

regimulcomunist:1962‐1977;–Faza5:remarginalizareasociologiei(1978‐1989);–Faza6:relansareasociologieidupăRevoluţiadin1989:1990‐2008;–Faza7:răspunsullacrizaeconomică,socialăşipoliticăaRomâniei,

agravatădecrizaeconomicămondială(Zamfirș.a.2010,pp.4‐11).Înperioada1994‐2009,ESareprezentatunsubiectmodestanalizat

înliteraturadespecialitate.UnadintreprimelepublicațiidedicateESafostvolumuldecursdin2005semnatdeDanielaVârjan,AcademiadeStudiiEconomice,București.Anul2010amarcatmomentullansăriimaimultor studii reprezentative. Remarcăm publicarea rezultatelor pri‐muluisondajreprezentativdinpunctdevederestatisticlanivelnațio‐nal asupra raportului dintre cerea și oferta de servicii de ES din Ro‐mânia (Raport de cercetare privind economia socială în România dinperspectivăeuropeanăcomparată).Grupurilevulnerabileanalizatesaufost: populația de etnie romă, beneficiarii de venit minim garantat,familiilemonoparentale și tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemulinstituționalizatdeprotecțieacopilului.



Grafic1.Dinamicavolumelorromâneștiprivindeconomiasocială

Sursa: Stănescu coord., Asiminei, Vârjan 2013, Raport de recomandări al Economiei Sociale.România2013,pp.47‐52,ProgramulNațiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia

Majoritateastudiiloranalizatesuntcercetărisociologicecareauim‐

plicatcercetătorişicadredidacticedinmediulacademicşiuniversitarprecumşiexperţiindependenţi.Dinpunctdevederealreprezentativitățiistatisticeaanalizelor,cer‐

cetărilesociologiceprivindperspectiveleESpentrugrupurilevulnera‐bilesebazeazăpesondajerealizatelanivelnaţional(MinisterulMuncii,FamilieișiProtecțieiSociale2010)sau lanivelulregiunilordedezvol‐tare SudMunteania și Sud‐Vest Oltenia (Cace, Arpinte, Scoican coord.2010) sauBucuești‐Ilfiov și SudEst (Stănescu, Cace coord, 2011; Stă‐nescu,Cace,Alexandrescucoord.,2011).Unadintreprincipalelecauzealeexcluziuniisocialeagrupurilorvul‐

nerabileoreprezintădificultăţiledeinserţiepepiaţamuncii.Accesullaolocuinţă,laserviciideeducaţieşisănătate,alăturidenivelulscăzutaleducaţiei, apartenenţa etnică, locuirea în mediul rural sau vârsta potcontribuilaadâncireasituaţieidemarginalizaresocială.

1.Economiasocialăcarăspunslainserţiaprofesională

Identificarea unor soluţii inovatoare de angajare în câmpulmunciireprezintăopreocupareconstantăa factorilordecidenţi.Statelemem‐

1 2 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 2 1 24

15

30

19

25

2

0

5

10

15

20

25

30

35

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014



bre se confruntă cu reducerea costurilordesusţinerea statuluibună‐stăriişicuprovocăriledeinserţiepepiaţamunciiaanumitorcategoriidepersoane(deexemplutineriiabsolvenţi).Înacestcontext,potenţialulESdeacreaşimenţinelocuridemuncă

afostreanalizat.ÎnconformitatecuavizulComitetuluiEconomicşiSo‐cial European privind iniţiativa pentru antreprenoriat social: „între‐prinderile sociale trebuie sprijinitepentrurolulesenţialpecare îlpotîndeplinicavectordeinovaresocială[...]potenţialulenormreprezentatde întreprinderea socială în legătură cu îmbunătăţirea accesului la unlocdemuncăşilacondiţiiledemuncăpentrufemeişitineriînspecial,darşipentrudiversecategoriidelucrătoridezavantajaţi”(CESE,2012,p.2).NumărullucrătoriloreuropenidindomeniulESacrescutdela6pro‐

centeîn2002‐2003la6,5,înaltecuvintedela11milioanedelocuridemuncăla14,5.Creştereaestemairapidădecâtcreştereademograficălanivel european (Chaves,Monzón2012, p. 47). Faptul că atât demulţilucrători europeni aleg să îşi construiască o carieră în domeniul ESaratăunputernicinteresfaţădeîmbrăţişareaprincipiilorES.Înlipsauneidefiniţiiinternaţionaleunanimagreate,neasumămcon‐

ceptuldeESînsensulde„tipuldeeconomiecareîmbinăînmodeficientresponsabilitatea individuală cu cea colectivă în vederea producerii debunuri şi/sau furnizării de servicii, care urmăreşte dezvoltarea econo‐micăşisocialăauneicomunităţişialcăreiscopprincipalestebeneficiulsocial.ESarelabazăoiniţiativăprivată,voluntarăşisolidară,cuungradridicatdeautonomieşiresponsabilitate,presupuneunrisceconomicşiodistribuţielimitatăaprofitului”(Stănescucoord.ș.a.2012,p.13).EntităţilecorespunzătoareprincipiilorinternaţionalealeESşiregle‐

mentatejuridicînRomâniasunt:organizaţiilenonprofit,caseledeaju‐torreciprocalesalariaţilor,caseledeajutorreciprocalepensionarilor,cooperativele de credit şi societăţile cooperative de gradul I (MMFPS,2010,p.38).Alte formedeorganizarecarerespectăparţialprincipiileES,daracăroractivitateesterelevantăpentrudomeniulESsunt:obşteaşicomposesoratul,unităţileprotejateautorizate(UPA)şisocietăţilecuobiectivsocial(Stănescucoord.ș.a.2012,pp.51‐52).Încadrulacestuiarticol, folosim conceptul de întreprindere socială cu referire la enti‐tăţiledeESdinRomânia.



2. Valorificarea potenţialului demuncă al grupurilorvulnerabile

Reglementările dinRomânia conţin numeroase referiri la grupurilevulnerabileîngeneralsauînraportcupiaţamuncii.Înprimacategorieamintim: grupuri vulnerabile; grupuri dezavantajate; grupuri de risc;categorii prioritare în prevenirea/absorbţia sărăciei şi excluziuniisociale;persoaneşifamiliiaflateîndificultatesaurisc;grupurisocialeînsituaţiidedificultatesauriscgeneratoaredemarginalizaresauexclu‐ziunesocială;familiicucopii,cuvulnerabilitateridicată;grupurivulne‐rabile sau grupuri sociale care sunt supuse riscului de marginalizaresocială. În raport cu piaţa muncii, referirile din documentele oficialesunt: grupuri defavorizate din punct de vedre al oportunităţilor ocu‐paţionale, persoane dezavantajate pe piaţa forţei demuncă, persoanevulnerabile, aflate în risc de excluziune socială, grupuri vulnerabile;categoriispecialedeşomeridinpunctdevederealscutiriloracordatepentruangajatorişifemeiînriscdemarginalizaresocialădinpunctdevederealinserţieipepiaţamuncii(Popescu2011,pp.13‐19).Prezentăm în continuare rezultatele analizei tuturor cercetărilor

româneşti dedicate grupurilor vulnerabile din perspectiva ES. Au fostidentificate107devolumedincareunsfertdedicate studiuluigrupu‐rilorvulnerabileînraportcuES.Cercetărileromâneştiaufostpublicatepe suporthârtie sau în formatelectronic începândcuanul2005şiaufost majoritar finanţate prin proiecte co‐finanțate prin Fondul SocialEuropean (FSE). Deşi începând cu anul 2010 asistăm la o creştereconstantăastudiilordedicateES,acestearămânpuţincorelateunelecualtele, prezintă suprapuneri din punct de vedere al necontinuării sauneutilizării rezultatelor obţinute dar şi nerespectări ale criteriilor şti‐inţifice(Stănescu,2013a).AcestfaptconducelaosituaţieparadoxalăînsensulcădeşinumărulpublicaţiilordedicateESesterelativmare,unelesubiecte de interes pentru decidenţi sau pentru public rămân insufi‐cient abordate: gradul de cunoaştere a ES de către populaţie, profilulantreprenorului român din domeniul ES, provocările entităţilor de ESfuncţionale înainte deproiectele FSE, sustenabilitatea întreprinderilorsocialeînfiinţateprinproiecteleFSE.



Perspectivele ES asupra grupurilor dezavantajate pot fi analizateîntr‐undublusens:pedeopartedinperspectivaangajatorilordindo‐meniulESşidinceaagrupurilordefavorizateînraportcudomeniulES.Referitor la acest ultim aspect se cuvine diferenţierea studiilor careanalizeazăproblematica angajării grupurilor vulnerabile în generaldecelecareanalizeazăacestaspectînstrânsălegăturăcudomeniulES.Încadrulprimeicategorii,publicaţiilepotfianalizatepedouădimen‐

siuni:celeteoreticereferitoarelaprincipiilegeneraledefuncţionareşicele empirice referitoare la percepţiile angajatorilor sau a angajaţilorfaţădeideedeaaveauncolegdintr‐ungrupvulnerabil.Oseriedevolumecontribuielaomaibunăînţelegereşiaprofundare

aelementelorcareasigurăofuncţionareoptimăaentităţilordeES.Aufoststudiatemanagementulîntreprinderiisociale(Boboc,Boboc2009;Vlăsceanu 2010; Anca 2012; Barna ș.a. coord. 2012; Cace ș.a. 2012;Stănescucoord.ș.a.2013a;Stănescucoord.ș.a.2013b;Stănescucoord.ș.a. 2013c; Stănescu coord. ș.a. 2013d), aspecte referitoare la cadrulfinanciar(Bădescu2010;Nicolăescu,Cace,Hatzantonis2012;Stănescu,Neguţ2012), ocupareagrupurilor vulnerabile (MMFPS2010;Popescu2011;Stănescu,Cacecoord.2011;Stănescu,Cace,Alexandrescucoord.2011; Constantinescu 2012, Tancău ș. a. 2012; Constantinescu, 2013;Buzducea coord. 2013), abordarea de gen (Liapi, Anemţoaicei 2012),egalitateadeşansăşidegen(Paulischinș.a.2007;AsociaţiaProFamilia2011), şi, nu în ultimul rând,monitorizarea şi evaluarea în întreprin‐derile sociale (Neguţ ș.a. 2011). Analiza întreprinderilor sociale dinmediulruralafostanalizatăînspecialdinperspectivapotenţialuluidedezvoltare a resurselor locale (Boboc, Boboc 2009; Crişan 2010;Dra‐gotoius.a.coord..2011b;Mihalache,Croitoru2011).Angajatoriisunt îngeneraldeschişiangajăriigrupurilorvulnerabile

darnuînmodegalfaţădetoate(MMFPS2010;Chiribucăcoord.2010,2011a,2011b).Persistăreticenţafaţădepopulaţiadeetnieromă.În ansamblul volumelor dedicate ES constatăm analiza grupurilor

vulnerabile în general indiferent dacă este cazul de finanţare FSE saunu.StudiilecareaubeneficiatdealtefinanţăriînafarădeFSE(Burada2008;Constantin2008)analizeazătotuşiproblematicaîntreprinderilordeinserţieîngeneralnuungrupvulnerabilanume.Odatăcuimplemen‐tareaproiectelor cofinanţateprinFSE, studiile s‐auorientat spreanu‐



mite grupuri vulnerabile. Selecţia s‐a realizat în condiţiile respectăriighidulsolicitantuluişis‐auîncadratînspecificulactivităţilorprevăzuteaseimplementaînfiecareproiect.Grupurilevulnerabileanalizateprio‐ritaraufost:populaţiadeetnieromă,femeile,persoanelecudizabilităţi.beneficiarii de venit minim garantat, familiile monoparentale, tineriicarepărăsescsistemul instituţionalizatdeprotecţieacopiluluişideţi‐nuţii. Dintre acestea, celemaimulte studii sunt dedicate populaţiei deetnieromă(MMFPS2010;Stănescu,Cacecoord.2011b;Anca2012;Caceș.a.2012b;Petrescu2012;PNUD2012;Stănescucoord.ș.a.2013a).Pelângărelevanţaşicontribuţiaacestordemersuridecercetarești‐

ințifică la implementareaStrategieiNaţionalede ÎmbunătăţireaSitua‐ţieiRomilor,promovareainiţiativelorantreprenorialealepopulaţieideetnie romă are mari şanse de reuşită datorită specificului meseriilortradiţionale.„Avantajullorestecăsuntînprelungireatradiţieişiapre‐gătiriiculturale.(...)oferăvenituriapropiate,adeseasuperioare,profe‐siilordetipmodern.Multedinafacerilepecontpropriusuntînsăfluc‐tuanteşivulnerabile.Elesedesfăşoarăadesea la limitasaudincolodelimita legalităţii, cu toate implicaţiile acestui fapt asupra vieţii de fa‐milie”(Zamfir,Zamfir1993,p.164).Rezultateleuneianchetenaţionalepebazădechestionarrealizată în

2011evidenţiază că „persoanelede etnie romăcontinuă să aibăopro‐babilitatescăzutădesuccespepiaţamuncii”(Stănescu2011,p.130).Dinpunctdevedreal ierarhizării „categoriilordefavorizate (...)dinpunctuldevedreanecesităţiisoluţionăriiproblemeloracestora”,populaţia„op‐tează cu prioritatemaximă pentru ajutorarea copiilor orfani sau aban‐donaţi, precum şi a persoanelor cu handicap” şi este reticentă la spri‐jinirearomilor(Ştefănescu2011p.263).Revigorarea meseriilor tradiţionale susţinută de solidaritatea co‐

munităţilor seciocneştedeslabacapacitate lanivel localdea iniţia şipromova astfel de proiecte. Crearea unor structuri care să asigureasistenţa tehnică înacest senspoatecontribui laprofesionalizareare‐surselorumanedisponibile (Botonogu,Tomescu2011,p. 216).Rezul‐tateleevaluăriiStrategieide îmbunătăţireasituaţiei romilordin2001auevidenţiatexistenţaactorilorşimecanismelordeimplementareatâtlanivelcentralcâtşi localdeşi„înmultecazuri(...),mecanismelesuntmaidegrabăformale, iaractorii implicaţinudeţincapacitateadea lua



decizii pentru rezolvarea problemelor” (Preoteasa, Cace, Duminică2009,p.78).Este cuatâtmaivaloroasă recunoaşterea contribuţieipecareESopoateaducelainserţiaprofesionalăaromilorprinpremiereaîn2013aproiectuluiRomanoCheralKCMC încadrulCompetiţieieu‐ropenepentru InovareSocială.Treidintre întreprinderile socialedez‐voltate în cadrul proiectului premiat au fost evaluate ca exemple debunăpracticăîninserțiapersoaneloraparținândminoritățiiromeînES(Alexandrescu2013,pp.19‐26).Cu referire la femei, dificultăţile de angajare sunt susţinute şi de

„deficitul legislativ şi instituţional de oferire pentru mamele cu copiimici de oportunităţi demuncă cu program redus şi de reintegrare înmuncă”(Zamfirș.a.1999,p.300).Dinacestpunctdevedere,implicareafemeilor înESpoate reprezintăo soluţie sustenabilă în special înmă‐suraîncaresereferăladomeniiinsuficientacoperiteprecumîngrijireacopiilormici.Ariileîncaresepoateinterveniînvedereaimplementăriiprincipiilor

specificeabordăriidegenînentităţiledeESsunt:procesulderecrutareşi selectare, instruirea şi dezvoltarea, promovarea, transferul şi înce‐tareacontractuluidemuncă,moduldeorganizarealmuncii,condiţiiledemuncăşiînadoptareamăsurilordecombatereahărţuiriisexualelalocul de muncă (Liapi, Anemţoaicei 2012 pp. 127:158) sau a feno‐menuluidemobbing(Tomescu,Cace2011).Analizasatisfacţieiculoculdemuncăalfemeilorangajateînentităţi

deES arată că acestea „prezintă valori foarte ridicate. Femeile împăr‐tăşescpercepţiacămuncaîntr‐oentitatedeESarerezultateînplanso‐cial,reuşindsăajuteîntr‐adevăroamenii.Peplanpersonal,femeilecon‐siderăcăunastfeldelocdemuncăoferădezvoltareprofesională,recu‐noaştere, succes şi satisfacţii financiare” (Achimescu, Cace, Stănescu2011,p.196).Înciudaprogreselorînregistrateînprotecţiapersoanelorcudizabi‐

lităţi,acesteacontinuăsăîntâmpineoseriedeobstacoleatuncicândîşicautăunlocdemuncă:lipsauneicalificăriprofesionaleînconcordanţăcucerinţelemuncii,gravitateadizabilităţi,familia,graduldedezvoltarea serviciilor sociale (Dima 2011a, p. 239). Angajarea persoanelor cudizabilităţi în entităţi de ES depinde în egală măsură de asigurarea„accesibilităţiimediului fizic, informaţional şi comunicaţional”, accesul



la educaţiedar şide „transformareadin«luptătoripentruo cauză» înofertanţi competitivi de servicii şi oportunităţi pentru persoanele cudizabilităţi”(Dima2011b,pp.218:219).Analiza situaţiei beneficiarilor de venit minim garantat, a tinerilor

peste18anicarepărăsescsistemulinstituţionalizatdeprotecţieacopi‐luluişiapersoanelorcudizabilităţiînraportcuESrămâneîncămodeststudiată la noi în ţară. Concluziile evidenţiază potenţialul grupurilorvulnerabilepentruangajarea înactivităţigeneratoaredevenit, înspe‐cial în domeniul ES (MMFPS, 2010; Alexandrescu, Stănescu 2013,pp. 13‐16; Bojincă, Stănescu 2013, pp. 13‐16; Ernu, Stănescu 2013pp.13‐17;Rădulescu,Stănescu2013pp.13‐17).Continuareastudiilorpeacestsubiectestecuatâtmaiinteresantcu

cât copii cu dizabilităţi sau cei aparţinândminorităţii etnice rome aufost identificaţi ca „douămari grupuri cu risc foarte ridicat de nepar‐ticipareşcolară”(Pop,Voicu2000,p.324).Înansamblulmăsurilordemodernizareasistemului judiciar româ‐

nescremarcămtransferarea„sistemuluisancţionar,acoloundeestepo‐sibil,dintr‐unmediuînchis(penitenciar)într‐unmediuliber(societate)saualtfelspusdeintroducereînsistemuljuridicromânescainstituţiei«probaţiunii», înspecialprinexecutareasancţiunii într‐unmediu liberconcomitentcusupravegherea”(Abraham2000.p.419).Asadisciplineof study, probation belongs to those issues and areas that require acontinuousexchangeofideasandexperiences.Thedevelopmentofmo‐dern institutionsmustbemade inaccordanceand incloseconnectionwith the respective legislation (Tomita 2012, p. 17). Adoptarea legii82/1999 privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiuneaobligăriicontravenientului laprestareauneiactivităţi în folosulcomu‐nităţii a prevăzut „activităţi de asistenţă şi consiliere atât a condam‐naţiloraflaţiînpenitenciar,câtmaialesacelorceexecutăpedeapsaînregimneprivativdelibertate”(Abraham2000,pp.419‐420).Implicareacelordinurmă înactivităţieconomiceeste limitatădereticenţamem‐brilorcomunităţiideaapela la formeledeangajarecaresăvalorizezecapacitatealordemuncă.Au fost elaborate trei studii referitoare la implicarea deţinuţilor în

activităţideES(FundaţiaFilantropia2011;Durnescu,Descarpes2012)fiindoferiteinformaţiiinclusivdespreohartăaoportunităţilordeanga‐



jare (Tancăuș.a.2012).Totuşi, în ceea cepriveştepersoanele careaucomis infracţiuni, studiile cu referire laES seadreseazăpreponderentcelordinînchisori,maipuţincelorcareispăşescpedepselefărăprivaredelibertate.Modul în careopersoanăvulnerabilă îşi cautăun locdemuncănu

esteîntotdeaunaunulcuşansemaridesucces.Rezultateleuneianchetenaţionale pe bază de chestionar realizată în anul 2011 au condus laidentificareaunorobstacole înaccesareapieţeimuncii lanivelul com‐portamentuluipreponderentinformaldecăutareaunuilocdemuncăşiparticiparearedusă lacursuridecalificare.Categoriilecelemaivulne‐rabileocupaţionalinclud„situaţiaceloraflaţiînşomajdelungădurată,a persoanelor neocupate cu vârsta de peste 50 de ani şi a casnici‐lor/casnicelor”(Preoteasa2011,p.153).Din punct de vedere al perspectivelor ES asupra grupurilor vulne‐

rabile,aceştianucunoscentităţideES.Procentulcelorcareauîncercatsăseangajezeesterelativredusdeşiatâtmanageriicâtşiangajaţii sedeclarădeschişişiaulucratbinecu.astfeldepersoane(MLSP2010,pp.113‐115). Comparativ cu alte entităţi de ES, casele de ajutor reciprocprezintăceamaimarenotorietate înrândulgrupurilorvulnerabile. Înrândul caracteristicilor caremotivează cererea de ES „populaţia iden‐tifică, odată cunevoiapersonală, şi pe cea comunitarădeficitară” (Ilie2011pp.163,172).Dezvoltarea ES în România nu estemomentan susţinută de o stra‐

tegie naţională (Cace, Arpinte, Scoican coord. 2010a, p. 233; Stănescucoord. ș.a. 2012, p. 65). Fără a reduceES la inserţia grupurilor vulne‐rabile pe piaţa muncii, „disponibilitatea instituţiilor publice pentru asprijinistructurilecareseadreseazăgrupurilorvulnerabileestefoartelimitată” (Cacecoord.Arpinte,Scoican2010ap.234).Elementeleuneiastfel de strategii sunt: „definirea şi recunoaşterea juridică a dome‐niuluiES[...],adaptareareglementărilordincadrulProgramuluiOpera‐ţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, în specialdomeniulmajordeintervenţie6.1dedicatdezvoltăriiES,[...],acordareadefacilităţifiscale,[...]stimulareaintegrăriiacestororganizaţiiînreţele[...],mediatizarea”(Alexandrescu,Cace,Stănescu2011,pp.361‐362).



3. Este economia socială o opţiune pentru grupuriledezavantajate?

Angajarea grupurilor vulnerabile inclusiv în domeniul ES poate re‐prezentaoalternativălasistemuldeasistenţăsocialăşiuninstrumenteficientînluptadereducereaexcluziuniisociale(Zamfir2010,pp.103‐105;Cacecoord.Nicolăescu,Scoican2010b,p.193;Dragotoiu,Marinoiu2011a,pp.74‐75;Dragotoiu,Marinoiu,Stănescucoord.2011b,pp.7‐9;Pavel2011,p.97;Stănescucoord.ș.a.2012,p.65).TransferuldinplaninternaţionalaexperienţelorantreprenorialereuşiteînţaranoastrăsepoatebazapeincubatoaredeESsaualtestructuridesprijin.Cadirecţiiprioritare menţionăm: creşterea locală/regională, microfinanţarea şiîmbunătăţirea abilităţilor şi sprijinului pentru întreprinderile sociale(Cace,Arpinte,Scoicancoord.2010a,pp.188‐192).AsigurarealocurilordemuncăîngeneralprinintermediulESînmod

specialcontribuielaatingereaObiectivelordeDezvoltareaMileniuluişia Strategiei Europa 2020 (Dragotoiu,Marinoiu 2011a, pp. 73‐76; Stă‐nescu2013a,pp.62‐67).Deşi ES cunoaşte din ce în cemaimulţi susţinători atât din partea

antreprenorilor şi a lucrătorilor cât şi dinpartea autorităţilorpublice,„sectorulESdinRomâniaestesubdimensionatcaefectivdesalariaţiînraportcupondereasaînaltestateeuropene”(Stănescu,2011,p.132)ImplementareaproiectelorcofinanţateprinFondulSocialEuropean,

lansareaproiectelordelegepentruantreprenoriatulsocialşipentruESauadusacestsubiect îndezbatereapublică.PublicareaşidiseminareainformaţiilorprivindexempledebunăpracticăînEScontribuielaomaibunăcunoaştere lanivelnaţionalşicreeazăpremizelecaaceste între‐prinderisocialesăfiereplicateşiînaltezonealeţării.Publicul larg este familiarizat cu organizarea unor evenimente de

prezentare a iniţiativelor antreprenoriale unde îi pot cunoaşte direct,pot discuta şi achiziţiona produsele lor. Menţionăm organizarea decătreMMFPSadouăediţiialeTârguluiES:înTimişoara(aprilie2011)şi în Bucureşti (octombrie 2011)[1]. Alte evenimente susţinute to prin

[1] Evenimentele au fost organizate în cadrul proiectului Economia proiectuluiPOSDRU/14/6.1/S/2 „Economia socială ‐model inovator pentru promovarea inclu‐ziunii sociale active a persoanelor în dificultate”, al cărui beneficiar esteMinisterul



proiecte cofinanţatedeFSE au început să fie organizate anual:TârgulUnităţilorProtejateAutorizateorganizat începânddin2011deFunda‐ţia Alături de Voi din Iaşi şi ONGFest organizat de Fundaţia pentruDezvoltareaSocietăţiiCivile.CompetiţiaÎntreprinderilorSocialelansatedeNESsTestedejalaapatraediţie.Mairecent,iniţiativelederesponsa‐bilitate socială corporativă se îndreaptă tot spre susţinerea întreprin‐derilorsocialedincomunităţidezavantajate(competiţiaŢaraluiAndreiorganizatădePetrom).ÎnrândulcondiţiilorcheieîntrunitepentrucaESsădevinăoopţiune

viabilă pentru grupurile vulnerabile menţionăm analiza şi cercetareadomeniului,susţinereafinanciarăşicunoaştereadecătrepublicullarg.Măsura în careacestdeziderat va fi pus înpracticădepindedemeca‐nismelecadrelor financiar, legal, instituţionalşisocialdepromovareainiţiativelorantreprenoriale.

Bibliografie

1. Abraham,P.,(2000).Probaţiuneaînsistemuljudiciarromânesc–între dorinţe şi realizări, în Zamfir, E., Bădescu, I., Zamfir, C. (eds),Starea societăţii româneşti după 10 ani de tranziţie, Publisher Expert,Bucharest,Availableat:www.iccv.ro.2. Achimescu, V., Cace, S., Stănescu, S., M. (2011). Potenţialul im‐

plicării femeilor în domeniul economiei sociale în: Stănescu, S.M., şiCace, S.,Alt feldeocupare:cerereadeeconomie socială înRegiunilededezvoltareBucureşti‐IlfovşiSud‐Est,PublisherExpert,BucharestAvaila‐bleat:www.iccv.ro.3. Anca,C. (2012).Compendiude ideideafaceri şimodeledebună

practică, United Nations Development Programme, Available at:www.economiesocialapentruromi.ro.4. Alexandrescu,F.,CaceC.,Stănescu,S.M.(2011).Spreostrategie

integrată de susţinere a entităţilor de economie socială în Stănescu,

Muncii,FamilieişiProtecţieiSociale–DepartamentuldeServiciiSocialeşiIncluziuneSocială. Proiectul a fost finanţat de FSE prin Programul Operaţional Sectorial Dez‐voltarea Resurselor Umane 2007‐2013, Axa Prioritară 6 „Promovarea IncluziuniiSociale”,DomeniuldeIntervenţie6.1„DezvoltareaEconomieiSociale”.Proiectulareoduratăde36deluni(noiembrie2008–octombrie2011).



S.M.,Cace,S.şiAlexandrescu,F.(eds),Întreoportunităţişiriscuri:ofertadeeconomiesocială înregiunilededezvoltareBucureşti‐Ilfov şiSud‐Est,PublisherExpert,BucharestAvailableat:www.iccv.ro.5. Alexandrescu, A.M. (2013). Modele de întreprinderi sociale, în

Stănescu,S.M.(ed),Alexandrescu,S.M.;Bojincă,M.,Ernu,S.,Rădulescu,L.,ModeledeîntreprinderisocialepentrupersoanedeetnieromăProgra‐mulNațiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia.Availableat:www.pro‐fitpentruoameni.ro.6. Bădescu, C. (2010). Criză şi fiscalitate. Studiu de caz:România.

Studiideeconomiesocială.7. Barna, C., Ionescu, C., Mişu S., Vameşu, A. (Eds) (2012).Ghidul

manageruluideîntreprinderesocială,InstitutuldeEconomieSocială.8. Boboc,I.,Boboc,V.(2009)ManagementstrategicTeorieşiprac‐

ticiprivindformeleasociativedetippublic,privatşiONGdinagricultură,PublisherProUniversitaria.9. Bojincă,M.,Stănescu,S.M.(2013).Economiasocialăînsprijinul

tinerilorpeste18anicarepărăsescsistemulinstituţionalizatdeprotec‐ţieacopilluluiînStănescu,S.M.(coord.),Bojincă,M.,Alexandrescu,A.,M., Ernu, S., Rădulescu, L.Modelede întreprinderi socialepentru tineripeste18anicarepărăsescsistemul instituţionalizatdeprotecţieacopi‐lului,UnitedNationsDevelopmentProgrammeAvailableat:www.pro‐fitpentruoameni.ro.10. Botonogu,F.,Tomescu,C. (2011).Economiasocială,ooportu‐

nitatepentru integrarea socială a romilor, în Stănescu, S.M. şi Cace, S.(Eds.)Altfeldeocupare:cerereadeeconomiesocialăînRegiunilededez‐voltareBucureşti‐Ilfov şiSud‐Est,PublisherExpert,BucharestAvailableat:www.iccv.ro.11. Burada V. (2008). Raportul privind întreprinderile sociale de

integrare înmuncă/Work Integration Social Entreprises as a tool forpromotinginclusion.12. Buzducea, D. (ed) (2013). Economia socială a grupurilor vul‐

nerabile,PublisherPolirom,Iaşi.13. Cace, S. (ed.), Arpinte, D., Scoican, N. A. (2010).Economia so‐

cială înRomâniaDouăprofiluri regionale. Publisher Expert BucharestAvailableat:www.iccv.ro.



14. Cace,S.(ed.),Nicolăescu,V.,Scoican,N.A.(2010).CelemaibunepracticiînsectoruleconomieisocialeînGreciașiînaltestatealeUniuniiEuropene.PublisherExpertBucharestAvailableat:www.iccv.ro.15. Cace, C., Nicolăescu, V., Katsikaris, L., Parcharidis, I. (2012),

Managementul resurselor umane implicate în economia socială, Publi‐sherExpert,Bucharest.16. Cace,C.,Sfetcu,L.,Koutmalaous,E.,Nicolăescu,V.(2012),Inclu‐

ziunea femeilor şi grupurilor roma excluse social Paradigma „de jos însus”–bunepracticialeeconomiei sociale, PublisherExpert,Bucharest,Availableat:www.iccv.ro.17. Chaves,R.,Monzón,J.L.(2012).ThesocialeconomyintheEuropean

Union. European Economic and Social Committee. Available at: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.social‐economy‐category.25290.18. Chiribucă,D. (ed);Moldovan‐Teselios,C.,Vieru,C.,Fizeşan,B.,

Pop,C., Jecan,D.,Brusturean,M.,Postelnicu,C., Comşa,M.,Răcătău, I.,Fotiu, A., (2010). Crearea şi promovarea de instrumente de economiesocială în scopul incluziunii pe piaţa forţei demuncă a grupurilor de‐favorizate–raportdecercetarecantitativăşicalitativă,componentaA1,decembrie 2010 Available at: http://cluj2010.files.wordpress.com/2010/12/raport‐economie‐sociala‐sectiunea‐1.pdf.19. Chiribucă,D. (ed).Moldovan‐Teselios, C., Vieru, C., Răcătău, I.,

Brusturean, M., Fizeşan, B., Pop, C.; Jecan, D.; Postelnicu, C. (2011a).Crearea şi proovarea de instrumente de economie socială în scopulincluziuniipepiaţaforţeidemuncăagrupurilordefavorizate–raportdecercetarecantitativăşicalitativă,componentaA2,februarie2011Avai‐lable at: http://www.esimplu.ro/attachments/4319_raport‐economie‐sociala‐A2.pdf.20. Chiribucă,D. (ed).Moldovan‐Teselios, C., Vieru, C., Răcătău, I.,

Brusturean, M., Fizeşan, B., Pop, C., Jecan, D., Postelnicu, C. (2011b).Creareaşiproovareadeinstrumentedeeconomiesocialăînscopulinclu‐ziuniipepiaţaforţeidemuncăagrupurilordefavorizate–raportdecer‐cetare cantitativă şi calitativă, componentaA3,martie 2011Availableat: http://cluj2010ro.files.wordpress.com/2011/03/raport‐economie‐sociala‐a3.pdf.



21. Constatin F. (2008). Sustenabilitatea: provocarea pentru eco‐nomiasocialăînconstruireapunţiidintreangajareşiincludere,Availableat:www.bridgesforinclusion.reapn.org.22. Constantinescu, Ș. (2012). Atlasul Economiei Sociale România

2012, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Available at:http://www.ies.org.ro.23. ConstantinescuŞ.(2013).Economiasocialăşiocupareaforţeide

muncă Integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţamuncii, Institutul deEconomie Socială, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Avai‐lableat:http://www.ies.org.ro.24. Crişan, I. (2010). Cooperaţia de consum: evoluţie, structuri,

strategiidedezvoltare,Bucharest,PublisherUniversitară.25. Dragotoiu,A.,Marinoiu,A.(2011).Incluziuneasocială,motorul

dezvoltăriieconomieisocialeînStănescu,S.M.&Cace,S.(Eds.)Altfeldeocupare: cererea de economie socială în regiunile de dezvoltareBucureşti‐Ilfov şi Sud‐Est, Publisher Expert, Bucharest Available at:www.iccv.ro.26. Dragotoiu, A., Marinoiu, A., Stănescu, S. M. (Eds), Vasile, V.,

Veţan,M.,Gatman,A.,Bussi,P.,Dupres,A.(2011).Solidaritatea,onouăsursă de putere economică, Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecţieiSocialeAvailableat:www.serviciisociale.ro.27. Dima, G. (2011a). Prea aproape de renunţare. Cererea de

economiesocialăapersoanelorcudizabilităţidinRomâniaînStănescu,S.M.&Cace,S. (Eds.)Alt feldeocupare:cerereadeeconomiesocială înRegiunile de dezvoltare Bucureşti‐Ilfov şi Sud‐Est, Publisher Expert,BucharestAvailableat:www.iccv.ro.28. Dima,G. (2011b).Promovareaunei „cauze” sauofertăde ser‐

vicii şi oportunităţi?Oferta de economie socială pentrupersoanele cudizabilităţiînStănescu,S.M.&Cace,S.(Eds.)Altfeldeocupare:cerereadeeconomiesocialăînRegiunilededezvoltareBucureşti‐IlfovşiSud‐Est,PublisherExpert,BucharestAvailableat:www.iccv.ro.29. Durnescu, I., Descarpes, P. (2012). Studiu privind dezvoltarea

unuimecanism integrat inter‐instituţional în vederea reintegrării foş‐tilor deţinuţi în societate, United Nations Development ProgrammeAvailableat:www.suntemprodusulmediului.ro.



30. Ernu, S.& Stănescu, S.M (2013). Economia socială în sprijinulpersoanelorcudizabilităţi,înStănescu,S.M.(ed),Ernu,S.Alexandrescu,S.M., Bojincă, M., Rădulescu, L.,Modele de întreprinderi sociale pentrupersoane cu dizabilităţi ProgramulNațiunilor Unite pentru DezvoltareAvailableat:www.profitpentruoameni.ro.31. Ilie, S. (2011). Economia socială – resursă pentru nevoile so‐

ciale în Stănescu, S.M. & Cace, S. (Eds.)Alt fel de ocupare: cererea deeconomie socială în Regiunile de dezvoltare Bucureşti‐Ilfov şi Sud‐Est,PublisherExpert,BucharestAvailableat:www.iccv.ro.32. Liapi, M., Anemţoaicei, O. (2012). Abordarea integratoare de

gen. Un ghid pentru economie socială, Publisher Expert, Bucharest,Availableat:www.iccv.ro.33. Mihalache, F., Croitoru, A. (2011). Mediul rural românesc:

evoluţii şi involuţii. Schimbare socială şi antreprenoriat, PublisherExpert,Bucharest,Availableat:www.iccv.ro.34. Nicolăescu, V., Cace, C., Hatzantonis, D. (2012). Finanţarea

activităţilordeeconomiesocială,PublisherExpert,Bucharest.35. Paulischin,H.,Korhonen,P.,Mihalache,C., Sălăjanu,F.,Ovidiu,

H. (2007). Poveşti de succes. Parteneriate pentru egalitate de şanseAvailable at: http://ec.europa.eu/employment_social/esf/docs/suc‐ces_stories_phare_ro.pdf.36. Pavel,R.(2011).Antreprenoriatsocialşiincluziuneagrupurilor

vulnerabilepepiaţamuncii, înStănescu,S.M.&Cace,S. (Eds.)Alt feldeocupare:cerereadeeconomiesocialăînRegiunilededezvoltareBucureşti‐IlfovşiSud‐Est,PublisherExpert,BucharestAvailableat:www.iccv.ro.37. Petrescu,C. (2012).Ghiddebunepractici îndezvoltarea între‐

prinderilor sociale pentru comunitățile de romi. Programul NațiunilorUnitepentruDezvoltareRomânia,BucharestAvailableat:www.econo‐miesocialapentruromi.ro.38. Pop, L. Voicu, B. (2000). Grupuri de risc şi cauze ale neparti‐

cipăriişcolare,înZamfir,E.,Bădescu,I.,Zamfir,C.(Eds),Stareasocietăţiiromâştidupă10anidetranziţie,PublisherExpert,Bucharest.39. Popescu, R. (2011). Grupurile vulnerabile şi economia socială.

Romi şi femeile îndificultate,PublisherExpert,Bucharest,Availableat:www.iccv.ro.



40. Preoteasa,A.M.,Cace,S.,Duminică,G. (2009).Strategianaţio‐nalăde îmbunătăţireasituaţieiromilor:voceacomunităţilor,PublisherExpert,Bucharest.41. Preoteasa,A.M.(2011).Grupurivulnerabileşicomportamente

dereintegrarepepiaţamuncii,înStănescu,S.M.&Cace,S.(Eds.)Altfelde ocupare: cererea de economie socială în Regiunile de dezvoltareBucureşti‐Ilfov şi Sud‐Est, Publisher Expert, Bucharest Available at:www.iccv.ro.42. Rădulescu,L., Stănescu, S.M. (2013).Economia socială în spri‐

jinul beneficiarilor de venit minim garantat, în Stănescu, S.M. (ed),Alexandrescu,S.M.,Bojincă,M.,Ernu,S.,Rădulescu,L.,Modelede între‐prinderi socialepentru beneficiari de venitminimgarantat. ProgramulNațiunilorUnite pentruDezvoltare Available at:www.profitpentruoa‐meni.ro.43. Stănescu, I. (2011). Segmentarea pieţei muncii şi economia

socială înStănescu,S.M.&Cace,S. (Eds.)Alt feldeocupare:cerereadeeconomie socială în Regiunile de dezvoltare Bucureşti‐Ilfov şi Sud‐Est,PublisherExpert,BucharestAvailableat:www.iccv.ro.44. Stănescu, S.M. (2013a) Inventar al principalelor tipuri de cer‐

cetărişistudiicares‐aurealizat înRomâniaprivindeconomiasocială,prezentare susţinută în cadrul conferinţei internaţionale Practici deeconomie socială şi solidară cu potenţial de dezvoltare în România,Atelierul 5 Resurse locale, naţionale şi internaţionale care pot susţinedezvoltarea economiei sociale, organizată deCRIES şi Universitatea deVestdinTimişoara,Timişoara,16.05.2013.45. Stănescu, S.M. (2013b). Cadrul instituţional cu impact asupra

economiei sociale, înRevista de Economie Socială, vol. III, julie 2013,nr. 3/2013, Publisher Hamangiu Available at: www.profitpentuoa‐meni.ro.46. Stănescu,S.M.,Cace,S.(Eds)Achimescu,V.,Botonogu,F.,Dima,

D.,Drăgotoiu,Ilie,S.,Marinoiu,A.M.,Pavel,R.,Preoteasa,A.M.,Stanciu,M., Stănescu, I., Ştefănescu, Ș., Tomescu,C. (2011).Alt feldeocupare ‐cerereadeeconomie socială înregiunilededezvoltareBucureşti Ilfov şiSudEst,PublisherExpert,Bucharest,Availableat:www.iccv.ro.47. Stănescu, S.M., Cace, S., Alexandrescu, F. (Eds.); Arpinte, D.,

Achimescu,V.,Ardeleanu, I.,Arpinte,D.,Briciu,C.,Dima,G.,Mihalache,



F.,Neagu,G., Preotesi,M., Stănilă,G.,Tufă,L., Zamfir,E., (2011). Întreoportunităţi şi riscuri: oferta de economie socială în regiunile de dez‐voltareBucureştiIlfovşiSudEst,PublisherExpert,Bucharest,Availableat:www.iccv.ro.48. Stănescu,S.(Ed),Asiminei,R.,Rusu,O.,Vîrjan,D.(2012).Profit

pentru oameni ‐ Raport de deschidere în cadrul proiectului ModelulEconomieiSociale înRomânia.ProgramulNațiunilorUnitepentruDez‐voltareRomânia,Bucharest,Availableat:www.profitpentruoameni.ro.49. Stănescu, S.M., Neguț, D. (2012). De la idee la profit: cum să

înființezi o întreprindere de economie socială în România?Manual deintervenție.PublisherExpert,Bucharest,Availableat:www.iccv.ro.50. Stănescu,S.(ed),Asiminei,R.,Vîrjan,D.(2013).Raportdereco‐

mandărialeconomieisocialeRomânia2013.ProgramulNațiunilorUnitepentru Dezvoltare România, Bucharest, Available at: www.profitpen‐truoameni.ro.51. Stănescu, S. M.(ed); Alexandrescu, A.; Bojincă M.; Ernu, S.;

Rădulescu, L. (2013a).Modelede întreprinderi socialepentrupersoanede etnie romă, United Nations Development Programme Available at:www.profitpentruoameni.ro.52. Stănescu,S.M.(ed),BojincăM.,Alexandrescu,A.,Ernu,S.,Rădu‐

lescu,L. (2013b).Modelede întreprinderisocialepentru tineripeste18ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului,UnitedNationsDevelopmentProgrammeAvailableat:www.profitpen‐truoameni.ro.53. Stănescu,S.M.(ed),Ernu,S.;Alexandrescu,A.;BojincăM.;Ră‐

dulescu,L.;(2013c).Modelede întreprinderisocialepentrupersoanecudizabilităţi, United Nations Development Programme Available at:www.profitpentruoameni.ro.54. Stănescu,S.M.(ed)Rădulescu,L.,Alexandrescu,A.,BojincăM.,

Ernu, S. (2013d).Modele de întreprinderi sociale pentru beneficiari devenitminimgarantat,UnitedNationsDevelopmentProgrammeAvaila‐bleatwww.profitpentruoameni.ro.55. Ștefănescu,Ș.C.(2011).Percepţiapopulaţieiprivindcategoriile

sociale defavorizate ce ar trebui ajutate în Stănescu, S.M. & Cace, S.(Eds.) Alt fel de ocupare: cererea de economie socială în Regiunile de



dezvoltare Bucureşti‐Ilfov şi Sud‐Est, Publisher Expert, BucharestAvailableat:www.iccv.ro.56. Tancău,C.,Gheorghe,F.,Puşcaş,M.,Gorbănescu,A.,Mocanu,A.

(2012). Harta oportunităţilor de angajare – studiu privind responsa‐bilitateasocialăaîntreprinderilorfaţădefoştiideţinuţi,CentrulRomânpentru Educaţie şi Dezvoltare Umană Available at: http://www.eco‐nomiesociala.net/57. Tomescu,C.,Cace,S.(Eds)(2010).Studiuasuprafenomenuluide

mobbing şiaunor formedediscriminare la loculdemuncă înRomânia,PublisherExpert,Bucharest.58. Tomiță,M. (2012)Probationasa fieldofstudy. Institutionand

profession,UniversulJuridic,Bucharest.59. Vlăsceanu, M. (2010). Economie socială şi antreprenoriat – o

analizăasectoruluinonprofit,Polirom,Iaşi.60. Zamfir,E.(2010).Politicideincluziunesocialăpetimpdecriză:

asistenţasocialăşiinterareapepiaţamunciiagrupurilorvulnerabile,înZamfir, C., Stănescu, S., Briciu, C., Politici de incluziune socială în pe‐rioada de criza economică, Publisher Expert, Bucharest, Available at:www.iccv.ro.61. Zamfir,E.,Zamfir,C. (Eds), (1993)Țiganii între ignorare şi în‐

grijorare,PublisherAlternative,Bucharest.62. Zamfir,E.,Zamfir,C.,Dan,A.N.,Cace,S., (1999),Politicidesu‐

portpentru femei, înZamfir,C. (ed),Politicisociale înRomânia,Publi‐sherExpert,Bucharest.63. Zamfir, C. Stănescu, S.M., Ilie, S., Mihalache, F., Filipescu, I.

(2010).Şaptefazedeistoriesocialăturbulentăasociologieiromâneşti.RevistaSociologieromânească,volumVIII,nr.1.***AsociaţiaProFamilia, (2011).Studiuprivindocupaţiile încursde

dezvoltare în domeniul economiei sociale, inclusiv potenţialul de dez‐voltareaacestoraînagricultură,cuintegrareacomponenteiegalităţiidegen pe piaţa muncii, Available at: http://profitpentruoameni.ro/wp‐content/uploads/2013/07/A‐2.1‐Studiu‐ocupatii.pdf.***ConsiliulEconomicșiSocialEuropean(2012).AvizulComitetului

Economic şi Social European privind comunicarea Comisiei către Par‐lamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şiComitetulRegiunilor:Iniţiativăpentruantreprenoriatulsocial–Construi‐



reaunuiecosistempentrupromovarea întreprinderilorsociale încadruleconomieişialinovăriisociale.***MinisterulMuncii,FamilieișiProtecțieiSociale(2010).Raportde

cercetare privind economia socială în România din perspectivăeuropeană comparată. Available at: http://www.mmuncii.ro/ro/635‐view.html.*** United Nations Development Programme (2012). Economia

Socialăşicomunităţilederomi–provocări şioportunităţi.Availableat:http://www.economiesocialapentruromi.ro

CERCETAREA ECONOMIEI SOCIALE DIN...

Documents

Transcript of CERCETAREA ECONOMIEI SOCIALE DIN...