RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI...

S.C. ECO SIMPLEX NOVA S.R.L. Punct de lucru: Calea Vacaresti nr. 342

sector 4, Bucuresti Tel.: 021 330 11 16 www.ecosimplexnova.ro Fax.: 021 301 85 80 E-mail: [email protected] Mobil: 0726 68 86 91 [email protected] 0726 68 86 92

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI

Extindere Ferma 3 – „Construire hale pentru cresterea puilor”

S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ - CĂLĂRAŞI

Localitatea Dragos Voda, jud. Călăraşi

BENEFICIAR,

S.C. AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A

Raport la Studiul de evaluare a Impactului – Ferma nr.3 – S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A –

ECOSIMPLEX NOVA S.R.L 2012

2

COLECTIV ELABORARE

Colectiv: Georgiana Osiceanu

Maria łandrău

Director, Director Tehnic,

Augustin Viorel Capra Maria Tandrau



3

CUPRINS I. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................................................................... 4

1. Descrierea proiectului ................................................................................................................................... 6

1.1 Dotari – Utilaje si instalatii ......................................................................................................................... 8

1.2 InformaŃii privind producŃia şi necesarul resurselor energetice ................................................................ 12

1.3 InformaŃii despre materii prime, substanŃe sau preparate chimice utilizate/manipulate în cadrul proiectului ....................................................................................................................................................... 15

1.4 InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă ..... 17

2. PROCESE TEHNOLOGICE ...................................................................................................................... 21

ActivităŃi de dezafectare ................................................................................................................................. 25

3. Analiza comparativă BAT/BREF .............................................................................................................. 26

4. DEŞEURI ................................................................................................................................................... 31

4.1 Deseuri din constructii ............................................................................................................................ 31

4.2 Deseuri tehnologice - estimari .................................................................................................................. 32

5. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA ......................................................................... 35

A. Impactul potenŃial - pentru perioada de construcŃie .................................................................................. 35

B. Impactul potenŃial - pentru perioada de funcŃionare ................................................................................. 36

5.1 Apa ............................................................................................................................................................ 36

5.1.1 CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului .......................................................................... 36

5.1.2 Alimentarea cu apă ...................................................................................................................... 38

5.1.3 Managementul apelor uzate ......................................................................................................... 41

5.1.4 Prognozarea impactului ............................................................................................................... 45

5.2 Aer ............................................................................................................................................................ 47

5.2.1 Date generale privind clima din zona de amplasare .................................................................... 47

5.2.2 Surse şi poluanŃi generaŃi de activităŃile tehnologice cuprinse în proiectul de investiŃie ............ 50

Sursele de emisie şi poluanŃii pentru aer .............................................................................................. 51

5.2.3 InstalaŃii pentru colectarea, epurarea şi dispersia gazelor reziduale şi a pulberilor ..................... 53

5.2.4 PoluanŃii evacuaŃi în atmosferă .................................................................................................... 53

Emisii surse mobile – gaze de eşapament – circulaŃie mijloace auto .......................................................... 56

PoluanŃi ................................................................................................................................................. 56

Prognozarea poluării aerului ........................................................................................................................... 57

Emisii tehnologice ................................................................................................................................ 57

Evaluarea impactului asupra aerului - imisii ........................................................................................ 59

5.3 Solul şi subsolul ........................................................................................................................................ 60

5.4 Biodiversitatea .......................................................................................................................................... 64

5.4.1 VegetaŃia ...................................................................................................................................... 64

5.4.2 Fauna ........................................................................................................................................... 65

5.5 Peisajul ...................................................................................................................................................... 66

5.6 Mediul social şi economic ........................................................................................................................ 67

5.7 CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniu cultural ....................................................................................... 67

6. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................................. 67

7. MONITORIZAREA ................................................................................................................................... 70

8. SITUAłII DE RISC ................................................................................................................................... 70

8.1 Asigurarea căilor de evacuare şi salvare a persoanelor, măsuri constructive de protecŃie ale căilor de evacuare .......................................................................................................................................................... 71

9. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR .......................................................................................................... 71

10. REZUMAT ............................................................................................................................................... 72

CONCLUZII ................................................................................................................................................... 75

ANEXE ........................................................................................................................................................... 76



4

INFORMAłII GENERALE I. DENUMIREA PROIECTULUI • Denumire proiect EXTINDERE CAPACITĂłII DE CREŞTERE A

PUILOR DE CARNE - FERMA 3 S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A - Călăraşi

II. TITULAR • Titulari de investitie

(investiŃie privată)

S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A - Comuna Dragos Voda, Judetul Călăraşi, înregistrată la Registrul ComerŃului nr. J51/33/09.01.1992. Persoana de contact: - Dochita Ion - administrator

• Proiectant general S.C. Proiect Urban S.R.L Aleea Centralei, nr. 1, et. 2, cam 15, mun. Calarasi

• Amplasament Com.Dragos Voda, jud. Calarasi, teren intravilan nr.cadastral 553, înscris în Cartea Funciară a localitatii Dragos Voda, învecinat pe: •latura Nord : canal pe o lungime de 255,68 m; •latura Sud : proprietati particulare pe o lungime de 245,31 m; •latura Est : canal pe o lungime de 554,41m; • latura Vest : drum pe o lungime de 604,02m.

• Obiectul activitatii Cresterea puilor Cod CAEN 0147

• Autorul studiului: • S.C ECOSIMPLEX NOVA S.R.L Calea Vacaresti nr. 342, sector 4, Bucuresti Tel.:021 330 11 16, GSM 0726 68 86 91; Certificat de înregistrare – Registru NaŃional al elaboratorilor de studii pentru protecŃia mediului la poziŃia nr.391 – emis la 14.04.2011; persoană de contact: ing.Georgiana Osiceanu



5

* * *

Raportul la Studiul de impact asupra mediului - a fost întocmit în conformitate HG 1213/2006 si cu prevederile Ordinului MAPM nr.860/2002- privind Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu – Anexa nr.II.2, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ord. Nr.863/2002, având la bază documentaŃiile puse la dispoziŃie de către proiectant şi informaŃii din baza de date a societăŃii ECO SIMPLEX NOVA - Bucureşti. DocumentaŃia s-a întocmit conform “ Îndrumarului privind problemele de mediu care trebuie analizate în Raportul privind impactul asupra mediului” – adresa – emisă de ARPM Piteşti. Activitatea specifică societăŃii care se va desfăşura pe acest amplasament este: Creşterea păsărilor – cod CAEN 0147 153 400 capete/serie

- conform Anexei 1 a OUG nr.152/2005 – aprobată prin Legea nr.48/2006: categoria 6.6 a) instalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor având o capacitate mai mare de 40 000 de locuri pentru păsări; - Codul NOSE-P : 110.04 - Codul SNAP 2 : 1004 (conf.Ord.MAPM nr.1144/2002)



6

1. Descrierea proiectului Obiectul investiŃiei analizate în prezenta documentaŃia este extinderea activitatii de productie de crestere a puilor pentru carne (la sol), de la 94 000 capete/serie la 153 400 capete/serie, prin doua constructii amplasate in incinta proprietatii. Terenul unde este propusa amplasarea celor doua constructii noi, a fost dobandit de catre societatea beneficiara prin Contractul de vanzare – cumparare autentificat sub nr. 96 din 07.12.2004. În prezent activitatea fermei, desfăşurată în 4 hale – 3 hale x 20 000/capete/hala/serie si 1 hala x 34 000 capete/hala/serie –este reglementată prin: - AutorizaŃia integrata de mediu nr.173 din 18.06.2008 – emisă de AgenŃia

Regionala pentru ProtecŃia Mediului Pitesti (copie anexată); - Aviz de gospodarire a a apelor nr. 10 din 05.09.2012 - AutorizaŃia de Gospodărire a Apelor nr.69 din 24.06.2010 – emisă de A.N

APELE ROMÎNE – A.B.A Buzău – IalomiŃa – S.G.A Călăraşi (copie anexată); - Certificat de urbanism nr. 7 din 13.06.2012 – emis de Primaria com. Dragos-

Voda, jud. Calarasi - AutorizaŃie Sanitar – Veterinară nr.13 din 14.09.2010 – emisă de D.S.V.S.A

Călăraşi pentru „Creşterea puilor de carne” (copie anexată). Ferma 3 este amplasată pe teren intravilan în suprafaŃă de 61718,48 mp, din care suprafaŃă construită desfasurata este de 5829,37 mp; nr.cadastral 553, înscris în Cartea Funciară a localităŃii Dragos Voda, învecinat pe laturi dupa cum urmeaza: •latura Nord :canal pe o lungime de 255,68 m; •latura Sud : proprietati particulare pe o lungime de 245,31 m; •latura Est : canal pe o lungime de 554,41m; •latura Vest : drum pe o lungime de 604,02m.

Profilul de ativitate al fermei: creşterea păsărilor – cod CAEN 0147

Pentru investiŃia propusă a fost emis Certificatul de urbanism nr.7 din 13.06.2012 (copie anexată). Conform Certificatului de urbanism :

REGIMUL JURIDIC:

Imobilul cu terenul aferent este situat in intravilanul comunei Dragos Voda conform PUG şi RLU definitiv al comunei Dragos Voda cu numarul 20/30.06.2007 şi este proprietate privată.



7

REGIMUL ECONOMIC:

Imobilul cu terenul aferent lucrarilor propuse in suprafata de 61718,48 mp situat in intravilanul comunei Dragos Voda are functiunea de unitati agricole.

REGIMUL TEHNIC:

Documentele necesare emiterii autorizatiei de construire sunt cele prevazute in art. 20 din normele metodolige de aplicare a legii 50/1991.

Modul de ocupare al terenului – înainte şi după extindere

Suprafata mp (inainte) mp (dupa) Suprafata teren 61718,48 61718,48 Constructii 5829,37 9561,37 Spatii verzi 55889,11 52157,12

SituaŃia existentă

Activitatea de creştere a puilor se desfăşoară în cadrul a 4 hale parter. Halele 1,3,4 sunt populate cu 20 000/capete/hala pe seria de crestere (38-42 zile), iar hala 6 are o capacitate de 34 000 capete.

Hale crestere pui Filtrul sanitar + corp administrativ Descrierea investiŃiei / proiectului

Se propune: - Extinderea activitatii de productie de crestere a puilor pentru carne prin doua

constructii amplasate in incinta proprietatii; - creşterea capacităŃii de producŃie cu 59 400 capete: de la 94 000 capete/serie de

la 153 400 capete/serie.



8

Justificarea necesităŃii proiectului

S.C AVICOLA DRAGOŞ VODĂ S.A consideră necesară creşterea capacităŃii de producŃie pentru punctul de lucru Ferma 3 pentru o mai buna rentabilitate economica a afacerii. Societatea prin activităŃile ce le desfăşoară în fermele avicole şi Abatorul ce le deserveşte realizează un flux de producŃie complect: de la creşterea puilor, abatorizare şi livrare pe piaŃă a produsului finit ambalat. Prin creşterea capacităŃii de producŃie a Fermei nr. 3 se realizează utilizarea eficientă a capacităŃii de abatorizare pentru fermele proprii. Profil şi capacităŃi de producŃie

Profilul activităŃii : creştera puilor de carne - cod CAEN 0147; Capacitatea de producŃie – propusă prin realizarea investiŃie: 153 400 capete pe serie de 42 zile. Pe an se estimează a se realiza maxim 6 serii de creştere a puilor de carne. Hală (saivan)

SuprafaŃă ocupată la sol (m2)

Capacitate proiectată de creştere a puilor de carne (capete pe serie de 42 zile)

ObservaŃii

C11(hala 6) 2079,11 34000 ConstrucŃii existente

C12(hala 4) 1202,32 20000 C13(hala 3) 1199,59 20000 C14 (hala 1) 1193,97 20000 C11bis (hala 5) 1421,65 23400

Constructii noi C13bis (hala 2) 2087,95 36000 Total 153400

1.1 Dotari – Utilaje si instalatii

a. Utilaje auto Nota: Utilajele apartin S.C. AVICOLA DRAGOS VODA S.A. si deservesc şi ferma .

b. Instalatii tehnologice

- InstalaŃii de furajare (3 - 5 linii/hală) şi adăpare pui (4 - 6 linii / hală)– reglaj automat;

- Radianti - Centrala termica – filtru sanitar/corp administrativ - Ventilatoare axiale si de coama; - Instalatii speciale de iluminat. - Grup electrogen



9

c. BilanŃul de materiale – estimare

Tipl material Cantitate anuala

(94 000 capete/serie)

Cantitate estimata anuala

(153 400 capete/serie) Pui de o zi 564 000 920400 Furaje ( concentrate) 2450 t 3974 t Combustibili Motorina : 50 800 l

GPL : cca. 190 000 l Motorina : 55 880 l

GPL : 260 000 l Energie electrica 170 250 KWh 204 300 KWh

Substante chimice utilizate

Din datele puse la dispozitie de catre beneficiar, in cadrul Fermei nr.3 se utilizeaza utiliza urmatoarele produse chimice:

Tipul substantei Consum anual

(94 000 capete/serie) Consum cumulat

(153 400 capete/serie) Substante dezinfectante 340 litri 375 litri Detergenti 280 litri 320 litri Antibiotice 540 litri 580 kg Vitamine 220 litri 270 litri Vaccinuri 1 692 000 doze 2 880 000 doze

Denumire produs Tip produs Compozitie

ECOCID S Dezinfectant adapost peroxisulfat de potasiu;

TH5 Dezinfectant adapost Glutaraldehida, ioni cuaternari de amoniu

INCIMAXX DES Dezinfectant adapost Peroxid de hidrogen; acid acetic

CLORURA DE VAR Dezinfectant clorura de var;

DESOGERME SANICHOC Dezinfectant adapost prin termonebulizare

Clorura de didecil dimetil amoniu

EBAWO ALDEKOL Dezinfectant

-clorura de alchildimeti amoniu (50 %); -glutaraldehida; -formalina (37 %);

INCIP Dezinfectant adapost

MULTICLEAN Detergent adapost

ENROXIL 10 % Antibiotic -enrofloxacin;



10

COLICRID 10% Antibiotic colistin

ENROXIL 10% Antibiotic enrofloxacin

LINCOMIX 60% Antibiotic lincomicina

AMOXICRID 60% Antibiotic amoxicilina

COLISTIN Antibiotic -colistin sulfat; -lactoza;

GENTAMICIN Antibiotic -gentamicina sulfat;

ERITROMICINA Antibiotic

MAXIVIT VITAMINS Vitamine

NEWVAC LS 97 Vaccin viu Vaccin viu liofilizat contra bolii Newcastle

VACCIN GUMBORO Vaccin

-vaccin din tulpina virusului M.B. contra bursitei infectioase; -contine virusul bolii Gumboro partial atenuat, uscat prin congelare;

BRONVAC Vaccin viu Vaccin Viu modificat liofilizat contra bronsitei infectioase aviare

d. UtilităŃi

Alimentarea cu apă

In prezent, Ferma 3 – SC Avicola Dragos - Voda SA se alimenteaza cu apa din gospodaria SC AVI STAR SRL, societatea cu profil zootehnic situata in vecinatatea fermei, pe directie Nord.

Pe amplasamentul SC Avi Star SRL exista un put forat cu adancimea de 180 m, echipat cu pompa GRUNDFOS 2.2 KW si cu apometru. Cladirea putului are o suprafata de 4 m, iar putul si gospodaria de apa sunt imprejmuite, fiind instituite zonele de protectie sanitara. Rezervorul de inmagazinare este reprezentat de un bazin aerian cu capacitatea de 100 mc, amplasat intr-o cladire din BCA cu S= 24 mp, cladire ce adaposteste statia de pompare , compusa din 2 pompe Grudfos cu hidrofor CIMM de 300 litri.

Reteaua de distributie este realizata din conducte PHDE Ø 110 mm si tevi din hotel galvanizat cu diametre cuprinse intre 63 mm si ¾ toli.

Societatea Dragos Voda detine Avizul de Gospodarire a apelor nr. 10 din 05.09.2012, privind investitia „Alimentare cu apa din subteran – Ferma de crestere pui din comuna Dragos Voda” pentru Ferma 3, prin forarea unui put la 80 m adancime. Pentru captarea apei se va monta o pompa submersibila tip Grundfos al carei debit si putere vor fi stabilite in functie de rezultatul pomparilor experimentale .



11

Aductiunea apei se va face printr-o coloana de inalta presiune PEHD Ø 50 mm cu o lungime de circa 55 m pana la instalatia hidrofor montata intr-un camin ce se va executa in imediata apropiere a forajului. Pompa va fi astfel selectata incat va a vea un debit de min. 2 l/s.

Foraj si rezervor inmagazinare apa - ce va suplimenta necesarul de apa al Fermei 3 Apa necesara pentru:

- consum potabil si igienic al personalului angajat - adaparea pasarilor – in fiecare hala prin liniile de adapare - spalarea si dezinfectarea halelor.

Nota: Forajul reglementat prin Avizul de gospodarire ape nr. 10/05.09.2012, aflat

in proprietatea Avicola Dragos Voda, va suplimenta necesarul de apa al Fermei 3.

Evacuare ape uzate - canalizare

Din activitatea Fermei nr.3 – AVICOLA DRAGOS VODA S.A. rezulta urmatoarele tipuri de apa uzata:

� apa uzata de tip tehnologic - de la spalarea halelor de pasari; � pierderi din sistemul de adăpare; � apa uzata de tip menajer.



12

Apele uzate menajere provenite de la corpul administrativ sunt colectate prin reteauta de canalizare interioara si dirijate intr-un bazin vidanjabil etans de 15 mc, cu descarcare in bazinul betonat vidanjabil cu V= 128 mc.

Apele uzate tehnologice rezultate de la spalarea celor 6 hale si de la filtrul sanitar sunt colectate printr-o retea de canalizare Dn 200 mm, racordata la un bazin vidanjabil cu V= 128 mc, avand dimensiunile de 8,0 x 4,0 x 4,0 m.

Bazin betonat vidanjabil V =128 mc Asternutul, dupa fiecare ciclu de crestere a puilor de carne este depozitat pe

platform betonata, prevazuta cu pereti laterali si 2 bazine vidanjabile, betoante la capete, pentru colectarea apelor uzate.

Dupa fermentare si compostare, dejectiile + asternutul sunt incarcate in remorci si imprastiat pe suprafata de teren detinuta in arenda, de cca 114 ha, fiind folosit pentru fertilizarea terenului sau livrat la diversi beneficiari, cu respectarea prevederilor Studiului agrochimic pedologic.

Vidanjarea se realizeaza de S.C. Urban S.A, Ramnicu Valcea, in baza contractului nr. 13582/2008. Apele uzate vidanjate sunt transportate si epurate in statia de epurare a SC. Ecoaqua SA Calarasi, in baza contractului nr.817/2008.

1.2 InformaŃii privind producŃia şi necesarul resurselor energetice

ProducŃia propusă a fi realizată : creşterea capacităŃii de producŃie cu 59 400 capete: de la 94 000 capete/serie de 42 zile la 153 400 capete/serie de 42 zile; 6 serii/an.



13

La fermele de păsări de carne, consumul principal de energie este legat de următoarele arii: * încălzire locală în faza iniŃială a ciclului, aceasta este efectuată cu încălzitoare cu aer cald * distribuŃia, şi uneori prepararea hranei * ventilaŃie adăpost, care variază între perioadele de iarnă şi vară de la 2000 la 12000 m3/h per 1000 capete.

Energia electrica este necesara pentru: iluminat interior/exterior si actionarea pompelor si ventilatoarelor; energia termica produsa prin echipamentele electrice sau gaze de ardere GPL pentru incalzirea halelor si spatiilor administrative/filtrul sanitar;

In caz de avarie a sistemului de alimenatre cu energie electrica, SC Avicola Dragos Voda –Ferma 3 detine un grup electrogen de 205 KVA functional pe motorina, cu un consum total de 45 l/h.

Energia electrica este asigurata de SC Electrica SA, iar cele doua noi constructii, vor fi alimentate cu energie electrica de 230 V, prin extinderea racordului existent la halele invecinate. Instalatiile in interior se executa prin conductoare FY (1,5 mmp pentru circuitele de iluminat, respectiv 2,5 mmp pentru circuitele de priza) montate in tuburi de protectie IPEY, pozate ingropat. Iluminatul interior s-a prevazut a se realiza prin corpuri de iluminat tip aplice, plafonierea comandate prin aparate de comanda montate local. In camera calculator se vor utiliza corpuri de iluminat omologate pentru functionarea in medii umede. Circuitele de iluminat şi prize în mediile umede,sala calculator, se vor proteja prin întrerupatoare cu protecŃie diferenŃială cu Id = 0,03 A. Pentru împământare s-a prevăzut o priză de pământ exterioară relizată prin electrozi din Ńeavă OLZn , D = 2 ½”, L = 3,0 m, uniŃi cu platbandă OL Zn 40 x 40 mm.Armatura din fundatia constructiei se va lega de priza de pamant nou realizata in doua puncte dispuse pe axul A la intersectia cu axele 1si 18.

S-a prevazut o instalatie de paratrasnet realizata din conductor de captare, banda OLZN 25x4, montat pe acoperisul halei. Conductorul de captare se va monta pe coama si conturul acoperisului. Deasemeni se vor monta conductori de captare tranversal pe acoperis la distanta de maximum 20ml.La fiecare conductor tranversal s-a prevazut conductor de coborare, banda OLZN 25x4, si cutie cu eclisa de separatie care se va lega de priza de pamant. Priza de pământ trebuie să aibă rezistenŃa de dispersie Rd ≤ 1 Ohm.La priza de pământ se va lega prin intermediul piesei de separaŃie barele de PE a tabloului TIPL;

Consumul anual de energie electrică va fi de 204 300 kWh. Sediul administrativ – Ferma 3 dispune de instalatie de incalzire centralizata

printr-o centrala termica cu tiraj fortat (minicentrala de apartament).



14

Energia termică Combustibilul utilizat pentru alimentarea centralei, încălzire hale - GPL este

stocat – în 12 rezervoare x 5 mc, amplasate in exteriorul halelor pe 2 platforme betonate si imprejmuite cu plasa metalica - în baza Contractului încheiat cu S.C Butan Gaz România S.A.

Platforma GPL

Incalzirea halelor se realizeaza prin elementi radianti ce utilizeaza drept combustibil GPL. Radiantii sunt suspendati, comandati prin calculator si sunt prevazuti cu termostat. Sunt in numar de 12 buc in halele 1,3 si 4 si 26 buc in hala 6.

Halele noi (C2 si C5) vor fi încălzite – în sezonul rece in sistem centralizat prin eleveuze. Sursa primara sunt SKID-urile GPL existenete in imediata apropiere a celor doua obiective de investitie propuse. GPL-urile la randul lor alimenateaza toata halele existente ale fermei. Alimentarea lampilor cu gaz din cele doua corpuri de cladire se va realiza prin conducte de teava laminata. Conductele vor fi amplasate paralel cu cele doua constructii, pe ambele laturi ale lor. In interiorul constructiilor conductele se vor monta la cota de aprox. 2,50 m. Lampile, 16 la numar, sunt asezate pe doua randuri a cate 8 bucati pe rand si indeplinesc doua functii: de iluminat color si de incalzit.

In vederea aerisirii si ventilarii incaperilor celor doua hale pentru crestere a puilor se vor realiza deflectoare in acoperisul celor doua constructii.



15

InformaŃii privind necesarul resurselor energetic

Activitatea desfăşurată Resurse folosite în scopul asigurării producerii

produselor finite

Denumirea Cantitatea/

Seria de crestere- 42 zile Denumirea Cantitatea anuală

estimata Furnizor

Crestere pui de carne

153 400 capete

GPL cca.260 mc/an 260 000 l/an

SC BUTAN GAS SA

Energie electrica

cca.204 300 kWh/an S.C . Electrica S.A.

1.3 InformaŃii despre materii prime, substanŃe sau preparate chimice utilizate/manipulate în cadrul proiectului

În cadrul proiectului se vor desfăşura activităŃi de crestere a pasarilor. In activitatea de crestere intensivă a păsărilor se folosesc urmatoarele produse

chimice: madicamente, vaccinuri si dezinfectanŃi. Acestea vor fi cumpărate numai atunci cand este nevoie şi numai în cantităŃile care vor fi folosite; vor fi depozitate pentru scurte perioade de timp într-o incapere situată în clădirea Filtrul sanitar.

GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase – în perioada de amenajare SubstanŃele şi preparatele clasificate prin Legea 451/2001 ca periculoase

utilizate pe perioada lucrărilor de amenajare sunt următoarele : � substanŃe şi preparate inflamabile – substanŃe şi preparate lichide cu un punct

de aprindere scăzut – combustibili � substanŃe şi preparate periculoase pentru mediu – substanŃele şi preparatele

care , folosite in mediu , ar putea prezenta un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului. Depozitarea substanŃelor, preparatelor periculoase se va face in incinte inchise,

asigurate, cu acces limitat doar la personalul cu atribuŃii de servicii . Incintele de depozitare vor fi semnalate corespunzător . Se vor asigura condiŃiile de temperatură şi ventilare ale spaŃiilor de depozitare . Personalul va fi instruit pentru manipularea în condiŃii de securitate a acestor

substanŃe .



16

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase – în perioada de funcŃionare

Substante chimice utilizate Din datele puse la dispozitie de catre beneficiar in cadrul Fermei nr.3 se vor utiliza urmatoarele cantitati de produse chimice:

Tipul substantei

Cantitatea utilizata anual

(6 cicluri de crestere)

Mod de utilizare Pondere

(%) Impact asupra

apelor

Substante dezinfectante

375 litri SoluŃie apoasă <5% 80% în aer 20% deşeuri

Nesemnificativ

Detergenti 320 litri SoluŃie apoasă <2% 99% în apa uzată Nesemnificativ Antibiotice 580 kg SoluŃii injectabile/

amestec cu hrana 100% în produs

Fără impact

Vitamine 270 litri Vaccinuri 2 880 000 doze

Denumire produs Tip produs Compozitie

ECOCID S Dezinfectant adapost

Pentapotasiu bis(peroxiomono sulfat ) bis (sulfat) (50%); Acid sulfamic( ≤5%) Dodecilbenzensulfonat de sodiu (≤15%) R8, R22,R34,R36/38,R52/53, R37/38,R41

TH5 Dezinfectant adapost

Glutaraldehida, ioni cuaternari de amoniu (25 ÷ 50%). Acid fosforic (1 ÷2,5%); Methanol (0÷1%) Glutaral (10÷25 %) C,T,R 34 ,50,22 S23-26,36/37/39, S45-61-38-60-9

INCIMAXX DES Dezinfectant adapost Peroxid de hidrogen (5-10%) acid acetic (30-50%) O,R7,Xn,R22,R35

CLORURA DE VAR Dezinfectant clorura de var;

DESOGERME SANICHOC Dezinfectant adapost prin termonebulizare

Formaldehida (10-20%) Glutaraldehida (3-5%) Didecyldimethylammonium chloride( 2-5%) Alkyl-dimethyl-benzylammoniumchloride/benzalkonium (0,5-2,5%) R20/21/22, R34, R40, R42/43 S23, S26,S28,S36/37/39, S45,S51



17

EBAWO ALDEKOL Dezinfectant

-clorura de alchildimeti amoniu (50 %); -glutaraldehida; -formalina (37 %); C,T periculos, Xn R21-23/25-34-40-42/43 – 68/20/21/22

INCIP Dezinfectant adapost Hidroxid de sodiu (25-30%) C,R35

MULTICLEAN Detergent adapost

ENROXIL 10 % Antibiotic -enrofloxacin;

COLICRID 10% Antibiotic colistin

ENROXIL 10% Antibiotic enrofloxacin

LINCOMIX 60% Antibiotic lincomicina

AMOXICRID 60% Antibiotic amoxicilina

COLISTIN Antibiotic -colistin sulfat; -lactoza;

GENTAMICIN Antibiotic -gentamicina sulfat;

ERITROMICINA Antibiotic

MAXIVIT VITAMINS Vitamine

NEWVAC LS 97 Vaccin viu Vaccin viu liofilizat contra bolii Newcastle

VACCIN GUMBORO Vaccin

-vaccin din tulpina virusului M.B. contra bursitei infectioase; -contine virusul bolii Gumboro partial atenuat, uscat prin congelare;

BRONVAC Vaccin viu Vaccin Viu modificat liofilizat contra bronsitei infectioase aviare

1.4 InformaŃii despre poluanŃii fizici şi biologici care afectează mediul, generaŃi de activitatea propusă DistanŃa de la obiectiv la proxima zonă cu funcŃiune de locuit este de cca.750 m. – sat Ivanesti.



18

Tabel nr.1.4 InformaŃii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tip

ul p

oluă

rii

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Pol

uare

max

imă

perm

isă

(lim

ita

max

imă

adm

isă

pent

ru o

m ş

i m

ediu

)

Pol

uare

de

fond

Poluarea calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare /reducere

Măsuri de eliminare/reducere a poluării

Pe

zona

obi

ecti

vulu

i

Pe

zone

de

prot

ecŃi

e/re

stri

cŃie

af

eren

tă o

biec

tivu

lui

conf

.legi

slaŃ

iei î

n vi

goar

e

Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în consideraŃie a polării de fond

Făr

ă m

ăsur

i de

elim

inar

e/re

duce

re

a po

luăr

ii

Cu

impl

emen

tare

a m

ăsur

ilor

de

el

imin

are/

redu

cere

a

polu

ării

Zgo

mot

- ca

ract

er d

isco

ntin

uu

Autovehicule în tranzit

(transport diverse

materiale: nutreŃ, ridicare dejecŃii, etc.)

2 auto/h

50 d

B(A

) cu

rba

Cz

60

- li

mit

ă zo

nă f

uncŃ

iona

lă in

cint

ă in

dust

rial

ă

35 d

B

65 ÷

70

dB (

ST

AS

nr.

100

09/1

988)

40

- -

Pro

ducŃ

ia s

e va

des

făşu

ra în

inc

inte

în

chis

e, u

tila

je c

arca

sate

FuncŃionarea ventilatoare

hale, şi utilajelor cu

piese în mişcare

cca.70 ventila-toare – funcŃio-nare disconti-nuă

Sursele de zgomot din unităŃile de creştere intensivă a pasărilor sunt asociate cu: * lotul de animale * adăposturi * producŃie şi manipulare hrană * administrare bălegar.

Sursele de zgomot tipice pentru un număr de activităŃi specifice sunt arătate în Tabelul 3.43. din Reference Document on BAT for intensive Rearing of Poutry and Pigs – iulie 2003- tabel prezentat mai jos. Nivelele de presiune ale sunetului sunt raportate lângă sursă sau la mică distanŃă.



19

Sursă zgomot Durata FrecvenŃa Activitate de

zi/noapte

Nivelul de presiune al sunetului

dB (A)

Echivalent continuu

Laeq dB(A)

Ventilatoare adăposturi continuu/ intermitent tot anul zi şi noapte 43

Livrare hrană 1 oră 2 – 3 în fiecare

săptămână zi 92

(la 5 metri)

Unitate de măcinat-amestecat – în interiorul clădirii

90 63

Livrare combustibil 2 ore 6 – 7 ori per săptămână

zi

Generator de urgenŃă 2 ore În fiecare zi Prindere găini (de carne)

6 ore până la 56 ore

6 – 7 ori per an

dimineaŃa/ noaptea

57 – 60

CurăŃare (păsări de carne)

1. manipulare dejecŃii 1 la 3 zile 6 – 7 ori per an zi

2. spălare intensă etc. 1 la 3 zile an 88

(la 5 metri)

Laeq zgomot continuu echivalent - unitate pentru zgomot de intensitate variabilă

Tabelul 3.43: Sursele de zgomot tipice şi exemplu de nivele de zgomot la unităŃi de păsări [68, ADAS, 1999] şi [26, LNV, 1994] - Nu există alte tipuri de poluare fizică. - Poluare biologică - în cazul în care apar epidemii caracteristice activităŃii de

creştere intensivă a puilor de carne la sol, acestea s-ar putea transmite activităŃii locale de creştere animale/păsări la nivel de gospodării individuale şi bineînŃeles şi invers.

Detalii de amplasament Ferma 3 este amplasată pe teren intravilan în suprafaŃă de 61718,48 mp, din care suprafaŃă construită desfasurata este de 5829,37 mp; nr.cadastral 553, înscris în Cartea Funciară a localităŃii Dragos Voda, învecinat pe laturi dupa cum urmeaza: •latura Nord :canal pe o lungime de 255,68 m; •latura Sud : proprietati particulare pe o lungime de 245,31 m; •latura Est : canal pe o lungime de 554,41m; •latura Vest : drum pe o lungime de 604,02m.



20

Pentru construirea celor 2 hale : C11 bis şi C13bis – s-a eliberat Certificatul de urbanism nr.7 din 13.06.2012 de Primăria comunei Dragos Voda – prevederile acestuia sunt prezentate la cap.1.1.

DistanŃa de la zona locuintă până la amplasament este de: cca.750 m, sat Ivanesti.

Căi de acces: ⇒⇒⇒⇒ Acces în incintă din: DN 3A ⇒ CirculaŃii pietonale – accesul in incintă se face pe drum betonat SituaŃia existentă – considerată “varianta 0” - 3 hale de producŃie x 20 000 de capete / hală = 60 000 capete + 1 hala x 34 000 capete/hala => 94 000 capete/serie Varianta propusă – “varianta 1” – extinderean activitatii de producŃie a puilor pentru carne prin doua noi constructii amplasate in incinta proprietatii– creştera capacităŃii de producŃie cu 59400 capete/serie. - Nu au fost prezentate şi alte variante ale proiectului - proiectul constă numai construirea a doua hale pentru cresterea puilor pentru carne – construcŃii parter, echiparea cu instalaŃii şi sisteme moderne de creştere intensivă a puilor de carne – conform BAT, capacitatea crescând cu 59400 la 153400 capete/serie de 42 zile. Popularea/ livrarea puilor pe hale se face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi - flux relativ stabil. Astfel se realizează şi o descărcare medie, relativ constantă de ape uzate tehnologice şi dejecŃii la rampa de depozitare, eliminându-se suprasolicitările. Personal angajat – 7 persoane – 5 muncitori + 2 paznici



21

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Descrierea instalaŃiilor şi a fluxurilor tehnologice

Flux tehnologic Ciclu de creştere a puilor durează 8 săptămîni; timp în care în cadrul fermei se

desfăşoară următoarele activităŃi:

� Pregătirea şi introducerea aşternutului permanent în hală Aşternutul permanent (“pat uscat”) constituit din paie tocate, este adus de la

societăŃile agricole din zonă sub formă de baloŃi, care sunt depozitaŃi în incinta fermei unde există un fânar de depozitare paie. Aşternutul este introdus în hală şi împrospătat manual după golirea halei (la 40-42 zile) şi igienizare. � Popularea halei

Ferma 3 de pui carne este formată din 4 hale parter la care se adauga cele doua constructii noi. Trei hale sunt populate cu 20 000 capete/hala/serie, a patra hala cu 34 000 capete/serie, iar cele doua noi hale vor fi populate cu 23400 capete/hala/serie, respectiv 30000 capete/hala/serie. Toate halele sunt dotate cu instalatii automate pentru apa, administrare medicamente, reglare parametrii microclimat: temperatura, ventilatie, umiditate si lumina. Puii de o zi sunt achizitionati de la Gradus Bulgaria, li se asigură creşterea până la 42 când ating greutatea de cca.2 kg, apoi sunt transferaŃi la abator pentru sacrificare.

� Furajarea

Aprovizionarea halelor cu furaj se face de la S.C. G&M Crevedia, judetul Dambovita, stocat în 2 buncăre care au o capacitate totală de 30 tone, de unde este transportat cu autobuncărul şi depozitat în buncărele tampon, care sunt montate în exteriorul halei. Capacitatea buncărelor este de 6 tone. FrecvenŃa alimentării buncărelor este în funcŃie de structura de vârstă a puilor, astfel aprovizionarea se poate face de câteva ori pe săptămână când pui sunt mici şi se ajunge la o aprovizonare zilnică când structura de vârstă este înaintată.

Furajarea puilor se face cu ajutorul unei instalaŃii AUGERMATIC BIG DUTCHMAN cu BIG PAN 330 în circuit închis plasată pe toată lungimea halei. InstalaŃia de furajare este alimentată cu ajutorul unui transportor spiromatic de la buncărul din exterior în buncărul de furaj al liniei AUGERMATIC care are o capacitate de 45 kg.. Hrănitorile BIG PAN 330 sunt din polipropilenă şi sunt dispuse câte o hrănitoare pentru 80-100 păsări, până la 2,5 kg greutate vie.



22

� Adăparea Adaparea se face cu ajutorul instalatiei de adapare care este prevazuta cu

adapatori semiautomate cu niplu, care sunt racordate la reteaua de apa din hala. In halele 1,3,4, 5 sunt prevazute 1536 picuratori/hala, iar la halele 2 si 6 cu 2880 picuratori. Adapatorile sunt prevazute cu picatura de apa suspendata, actionata de ciocul pasarilor si sunt intercalate intre randurile de hranitori, in numar de 4 la halele 1,3,4,5 si 6 linii de adapare la halele 6 si 2. Alimentarea cu apa a societatii se realizeaza din gospodaria de apa ( put forat, bazin stocare apa) a SC Avis Star Srl. si Ferma 3 care are in constructie un put forat.

� Depopularea halei

Durata de exploatare a halei pentru o serie de pui carne este de 8 săptămâni, din care: 6 săptămâni sunt necesare pentru perioada de creştere a puilor şi 2 săptămâni sunt necesare pentru operaŃiunile de depopulare, spălare, dezinfecŃie şi repaus sanitar. La sfârşitul perioadei de creştere a puilor, aceştia sunt transportaŃi la abator pentru sacrificare.

� Evacuarea gunoiului aşternut permanent

Se realizează la sfărşitul fiecărei perioade de creştere. Evacuarea gunoiului (dejecŃii+aşternut) din hale se va realizeaza cu ajutorul unui tractor care are montat in partea din fata o lama de buldozer.

Deseurile sunt colectate pe suprafete betonate la capetele halelor, de unde apoi sunt transportate la platforma betonata de pe amplasamentul fermei. Dejectiile aviare sunt depozitate pe platforma amenajata pentru stabilizare, minim o luna, dupa care sunt valorificate prin inglobare in terenurile agricole.

Platforma betonată depozitare temporară dejecŃii+aşternut



23

� Igienizarea halei şi utilajelor După depopularea halelor se efectuează operaŃiunea de igienizare cu

următoarele etape: � curăŃenia mecanică a interiorului şi exteriorului halei, îndepărtându-se toate

resturile de furaje şi praful depus în perioada expolatării; pentru această operaŃie este necesară demontarea instalaŃiilor; � spălarea hidromecanică cu detergent a tuturor suprafeŃelor interioare şi

exterioare (pardoseli, pereŃi interiori şi exteriori, tavane, tubulatură şi utilaje) până la îndepărtarea totală a murdăriei şi a prafului; � se efectuează dezinfecŃia lichidă cu EWABO ALDEKOL DES 03; � după uscare, se efectuează dezinfecŃia lichidă cu sodă caustică şi formol; � flambare; � dezinfecŃia aşternutului ; � termonebulizare cu DESOGERME SANICHOC ; � dezinfecŃia coloanei de apă .

� AERISIREA HALELOR

Toate halele sunt prevazute cu ventilatie naturala si artificiala pentru asigurarea parametrilor optimi de microclimat. Cu aceleaşi dotări vor fi echipate şi halele noi construite – Hala 5 (C11 bis) si Hala 2 (C13 bis).

Microclimatul este supravegheat de un calculator VIPER care comanda:

admisia si exhaustarea aerului si ventilatia tunel cu racier. Situatia existenta:

- ventilatoare de coama CL 600- 14 130 mc/hprevazute cu tubulatura din plastic, clapa de inchidere a tubulaturii actionata printr-un servomotor, placa de recuperare pentru apa de ploaie.Ventilatoarele sunt in numar de 4 buc. pentru halele 1,3,4 si 6 buc. pentru hala 6.

- ventilatoare EM 50 - 42 000mc/h montate pe fronton.Ventilatoarele sunt in numar de 8 buc. pentru halele 1,3,4 si 12 buc pentru hala 6. Aerisirea naturala a halelor este asigurata prin guri de aerisire – denumite

admisii aer – 88 buc/hala , respectiv 56 buc/ hala, aflate pe cele doua laturi de lungime ale halelor.



24

Ventilatoare axiale cu clapete Ventilatoare de coamă

Sistemul de răcire şi umidificare aer aspirat Sistem de control automat instalatii climatizare (perdea de apă cu recirculare şi adaos) (ventilatie, racire, umiditate)

Situatia propusa pentru cele doua noi hale: Ventilatoarele axiale/exhaustoare cu funcŃionare comandată automat se vor

poziŃiona pe peretele opus intrarii in hala la cca. 1 m deasupra solului. - Hala 2 (C13bis) – va fi dotata cu ventilatoare axiale de perete cu clapeta - 11

la numar- pozitionate frontal fatada N si cu 6 ventilatoare de coama; - Hala 5( C11bis) – va fi dotata cu 7 ventilatoare axiale de perete cu clapeta –

frontal fatada N si cu 4 ventilatoare de coama. Aerisirea naturala a halelor va fi asigurata prin guri de aerisire – admisii aer –

88 buc/ hala C2 si 56 buc/ hala C5. Instalatiile automate de reglare a microclimatului din halele de creştere a

puilor monitorizeaza parametrii de microclimat: temperatura, umiditate, actionand supra instalatiile de incalzire sau de ventilatie:

- volumul mediu de aer ventilat este de 3,5 mc/ kg greutate vie; - viteza aerului la nivelul pasarilor este de 0,1-0,3 m/s , corelata cu

temperatura din hala; - umiditatea aerului : 55 – 75 %; - umiditatea asternutului : 20 – 25 %.



25

Prevederi BAT în ceea ce priveşte ventilaŃia halelor de păsări - Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. De exemplu, pentru compozitia aerului in halele pentru pui de carne, valorile limita admise in Belgia sunt prezentate in tab.2.3., dar aceste limite variaza intre statele membre.

Parametru Valori limita CO2 0.20 – 0.30 % din vol. CO 0.01 % din vol. NH3 25 ppm. (17,38 mg/m3) H2S 20 ppm (27,82 mg/m3) SO2 5 ppm. (13,10 mg/m3)

Instalatiile automatizate de control microclimat pentru crestere a pasarilor

detin senzori pentru determinarea urmatorilor parametrii : � nivelul temperaturii in hala si in exterior � nivelul umiditatii in hala

⇒ Alternative avute în vedere – nu s-au propus alte alternative. ActivităŃi de dezafectare

Ferma 3 este amplasată pe teren intravilan în suprafaŃă de 61718,48 mp, din care suprafaŃă construită desfasurata este de 5829,37 mp; nr.cadastral 553, înscris în Cartea Funciară a localităŃii Dragos Voda.

Pentru realizarea investiŃiei nu sunt necesare lucrări de dezafectare pentru clădiri, echipamente sau alte utilaje. Se vor realiza doua constructii suplimentare si se vor echipa conform fluxului tehnologic, prin amplasarea si utilizarea de utilaje moderne conform BAT. Constructiile se vor executa dintr-o structura de zidarie portanta din b.c.a intarita la colturi si in camp de samburi din beton armat. La partea superioara a peretilor se va prevede o centura din b.c.a de care se vor ancora formele metalice. Acoperisurile halelor metalice se vor proteja cu panouri metalice izolate cu poliuretan. Materialele de constructie nu contin asbest. Clădirile noi construite (hale de producŃie) se încadrează în categoria de importaŃă “D” – conform Regulamentului de stabilire a categoriei de importanŃă a construcŃiilor aprobat prin HGR 766/1997, şi clasa IV (importanŃă redusă), conf. prevederilor P100/92.



26

3. Analiza comparativă BAT/BREF pentru activitatea desfăşurată în Ferma nr.3 – creşterea intensivă a puilor de carne (Reference Document on BAT for intensive rearing of poultry and pigs, July 2003.) Cerinta caracteristica BAT Tehnici aplicate in cadrul unitatii Comentarii

privind conformarea cu BAT

Tehnici de producŃie Ciclu de productie (zile): 39 – 45 Serii pe an: 5÷8

42 zile 6 serii/an

Conform BAT

Greutatea (kg) : 1,85 – 2,15 Raportul de conversie al hranei : 1,85 Greutate (kg/m2) : 30 - 37 Igienizare Dupa fiecare ciclu halele sunt complet curatate si dezinfectate. Durata acestei perioade variaza intre o saptamana si doua saptamani (Finlanda, UK) sau chiar 3 saptamani (Irlanda).

Perioada de igienizare hale : 6 zile OperaŃiunea de igienizare cu următoarele etape: - curăŃenia mecanică - uscată; - spălarea hidromecanică cu detergent DM-CID-S a tuturor suprafeŃelor interioare şi exterioare (pardoseli, pereŃi interiori şi exteriori, tavane, tubulatură şi utilaje) până la îndepărtarea totală a murdăriei şi a prafului - se efectuează dezinfecŃia lichidă cu EWABO ALDEKOL DES 03 - după uscare, se efectuează dezinfecŃia lichidă cu sodă caustică şi formol; - flambare; - dezinfecŃia aşternutului cu VIRKON S; - termonebulizare cu cu FOGNET.; - dezinfecŃia coloanei de apă cu VIRKON S.

Conform BAT

Halele traditionale pentru cresterea intensiva de pasari pentru carne sunt constructii simple, inchise, din beton fara ferestre si cu sistem de iluminat, izolate termic si ventilate fortat. Cladirile mai pot fi construite si fara pereti laterali ( cu perdele de jaluzele); ventilatia fortata ( pe principiul presiunii negative) este pe principiul clapetelor si al valvelor de admisie de aer. Suplimentar se pot pune clapete de ventilatie pe deschideri in creasta

ConstrucŃii închise, cu perdele de jaluzele, ventilatia fortata cu clapete de admisie de aer. Ventilatoare de coamă ce asigură un plus de ventilaŃie. Climatizarea şi ventilarea halelor este controlată automat

Conform BAT



27

acoperisului. Astfel se asigură zona in care sunt pasarile cu un plus de circulatie a aerului in timpul verilor caniculare. Cladirile inchise au incalzitoare pe pacura sau gaz pentru a incalzi toata hala; radiatoarele sunt folosite pentru incalzire zonala in halele construite pentru ventilatie deschisa. Iluminatul artificial si/sau un sistem de combinare a luminii naturale cu cea artificiala este necesar.

Halele noi vor fi încălzite – în sezonul rece - cu eleveioze (alimentate cu GPL)

Conform BAT

Adăposturi – densitate de populare Pasarile sunt tinute in culcusuri (paie maruntite, rumegus de lemn sau hartie maruntita), imprastiate pe intreaga podea a halei, care este construita din beton. DejecŃiile sunt îndepărtate la sfarsitul fiecarei periaode de crestere. Se folosesc sisteme de hranire si adapare automatizate. Pasarile sunt hranite cu proteine brute adaptate. Densitatea este intre 18 si 24 pasari pe m.p. Densitatea se mai masoara si in kg.in viu / m.p. (ex.Finlanda) dar acest parametru este variibil. Se asteapta ca noua legislatie sa limiteze densitatea. Halele pot avea intre 20.000 si 40.000 pasari.

Densitatea de populare a halelor:

C1: 20000 capete/1193,97 m2= 16,75 cap./m2

C2: 36000 capete/2087,95 m2= 17,24 cap./m2

C3: 20000 capete/1199,59 m2= 16,67 cap./m2

C4:20000 capete/1202,32 m2 = 16,63 cap./m2

C5: 23400 capete/1421,65 m2= 16,46 cap./m2 C6 : 34000 capete/2079,11 m2= 16,35 cap./m2

Conform BAT

Stocare dejecŃii: DejecŃiile solide sau din asternutul halelor sunt transportate cu un incarcator frontal sau banda transportoare si depuse pe platforma de beton impermeabila in zona descrisa sau acoperita . Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau apei de ploaie. Aceste constructii sunt adesea conectate la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid . Rezervorul poate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat catre un depozit destinat.

Gunoiul (dejecŃii+aşternut) se depozitează pe platforma betonata, prevazuta cu 2 pereti laterali pe latuirile mari si 2 bazine vidanjabile, betonate la capete,avand o capacitate de depozitare de 1200 mc, din cadrul fermei; dupa perioada de biosterilizare, este imprastiat pe terenul administrat de S.C. AVICOLA

Conform BAT

In fermele de pasari se impune a mentine dejecŃiile in forma uscata pentru a reduce emisiile de amoniac si pentru o mai usoara manevrare sau manipulare.

Conform BAT

Consumuri – creşterea intensivă a puilor de carne:

Consumul de apă: - raŃia medie apă/furaj (litri/kg): 1, - 1,9; - consum de apă per ciclu (l/cap/ciclu): 4,5- 11;

Sistemul de adăpare este constituit din linii de adăpători semiautomate cu niplu care sunt

Conform BAT



28

- consum anual de apă (l/pasăre/an): 40 – 70 - consum estimativ de apă pentru curăŃirea halelor (m3 apă/m2) = 0,002 ÷ 0,02; (m3 apă/m2

per an) = 0,012 ÷ 0,120

racordate la reŃeaua de apă din hală. Consum determinat, conform înregistrărilor de la nivelul halelor: 0,158 litri/cap/zi, cca.7 l/cap/ciclu; cca. 40 l/pasăre/an - igienizare hale: 0,006 m3/m2 an igienizare

Tehnici de reducere a consumului de apă - curăŃarea halelor şi a echipamentelor la sfârşitul fiecărei perioade de creştere cu jeturi de apă sub presiune. Este importantă stabilirea unui echilibru între igienizare şi utilizarea pe cât este posibil a unei cantităŃi minime de apă; - calibarea reguată ainstalaŃiilor de adăpare pentru evitarea pierderilor; - înregistrarea consumului de apă şi detectarea şi repararea defecŃiunilor ce generează scurgeri.

Conform BAT

Apa uzată tehnologică: În fermele avicole se recomandă depozitare/menŃinerea dejecŃiilor în stare uscată pentru areduce emisiile de amoniac. Apa uzată este stocată în bazine separate poate fi aplicată pe teren agricol în cantităŃi reduse amestecată cu apa de irigaŃii, sau poate fi tratată ulterior ( BAT cap.2, pag.94)

Bazinele de stocare ape uzate sunt vidanjate, la cerere, de S.C. URBAN S.A. Călăraşi – pe baza contractului incheiat intre cele doua societati.

Consum de energie: La fermele pentru pui de carne, consumul principal are loc in urmatoarele zone : * incalzire locala in faza initiala a ciclului care se efectueaza cu incalzitoare aer cald. * distributia si uneori pregatirea furajelor * ventilatia halelor, care uneori variaza in perioadele de iarna si de vara de la 2000 la 12000 m3 / h per 1000 capete. Consumul total de energie (la peste 200000 produse /an): 0,03 -0,046 energie folosita (kWh/pasare/zi)

Conform BAT

Monitorizarea regulată a consumului de apă, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantităŃile de hrană pentru animale, reziduurile apărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor anorganici şi dejecŃiilor va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Monitorizarea ar trebui să ajute în identificarea situaŃii anormale şi permite ca să fie întreprinse acŃiuni corespunzătoare.

Furajarea puilor, în fiecare hală, se face cu ajutorul unei instalaŃii AUGERMATIC BIG DUTCHMAN cu BIG PAN 330 în circuit închis plasată pe toată lungimea halei. InstalaŃia de furajare este alimentată cu ajutorul unui transportor spiromatic de la buncărul din

Conform BAT



29

exterior în buncărul de furaj al liniei AUGERMATIC care are o capacitate de 45 kg. In fiecare hala sunt prevăzute cate 4 ÷5 linii de furajare. Hrănitorile BIG PAN 460 sunt din polipropilenă şi sunt dispuse câte o hrănitoare pentru 80-100 păsări, până la 2,5 kg greutate vie.

ExistenŃa unui plan de acŃiune pentru evenimente neprevăzute care să includă: * un plan al fermei arătând sistemele de drenaj şi surse de apă * detalii despre echipamentele disponibile în fermă, sau disponibile la cerere, care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare (ex. pentru stoparea drenajelor din câmp, canale cu stăvilar, sau ecrane de spumă pentru reŃinerea pierderilor petroliere din scurgeri) * numere de telefon de la serviciile de urgenŃă şi autorităŃi, şi altele, cum ar fi de la proprietarii de teren din aval şi de la analiştii în probleme de apă * planuri de acŃiune pentru anumite evenimente potenŃiale, cum ar fi incendii, scurgeri de la depozitele de dejecŃii, prăbuşirea depozitelor de mixtura de dejecŃii, scurgere necontrolată din depozitul de dejecŃii, şi pierderi de produse petroliere prin scurgeri.

Plan prevenire poluări accidentale Plan de intervenŃie pentru situaŃii de urgenŃă.

Conform BAT

ExistenŃa unui program structurat pentru întreŃinere şi reparaŃie utilaje şi aparatură, aplicarea acestuia va reduce probabilitatea de apariŃie a problemelor.

Program de inspecŃie şi revizie aparatură şi utilaje

Conform BAT

Management nutriŃional – cu consecinŃe semnificative în reducerea emisiilor poluante Măsurile nutriŃionale caută să reducă cantitatea de pierderi de azot din azotul nedigerat sau catabolizat, care este eliminate apoi prin urină. Se pot distinge două tipuri de tehnici şi aceste sunt: 1. ÎmbunătăŃind caracteristicile hranei, ex. prin : * aplicare de nivele joase de proteine, utilizarea de amino acizi şi compuşi înrudiŃi * aplicare de nivele joase de fosfor * utilizarea de enzime * aplicarea raŃională de substanŃe pentru promovarea creşterii * utilizarea sporită a materiilor prime bine

Conform BAT



30

digerabile. 2. Formularea unei reŃete de hrană echilibrată cu o rată de conversie optimă bazată pe fosfor şi amino acizi digerabili (urmând conceptul proteinei ideale). Pentru păsări pentru carne, hrănirea pe faze de creştere este aplicată curent în câteva Ńări UE. Această implică divizarea cerinŃelor lor în trei faze în care păsările pentru carne arată o considerabilă schimbare în cerinŃele lor nutriŃionale.

Conform BAT



31

4. DEŞEURI

4.1 Deseuri din constructii

Generarea deşeurilor în special pentru perioada de şantier - execuŃia lucrărilor de construcŃie - reprezintă o sursa cu impact nesemnificativ asupra mediului din zona de amplasament cat şi pe zonele limitrofe. În etapa de execuŃie a obiectivului se identifică următoarele categorii de deşeuri generate în zona de lucru : - materiale provenite de la construcŃii , amenajări în spaŃii construite :

- capete conducte PEHD, PVC ; - capete de conducte metalice (oŃel) ; - capete conductori (neferoase cu izolaŃii) ; - materiale de construcŃii.

In funcŃie de componenti, vor fi depozitate şi vor fi valorificate sau preluate de terŃi pe bază de contract.

1) Spatiu amenajat pentru depozitarea principalelor deseuri tehnologice In incinta unitatii există spaŃii organizate de depozitare a dejectiilor aviare pe

platformă betonată si are o capacitate de 1200 mc; acestea sunt eliminate dupa degradare biologica, prin valorificare directă prin agenti comerciali sau pe terenul proprietatea AVICOLA DRAGOS VODA S.A.

2) Spatiu amenajat pentru depozitarea deseurilor menajere si asimilabile Pe amplasamentul fermei există un container cupă unde sunt colectate toate

deşeurile de tip menajer rezultate în incinta fermei.

Din activitatea desfăşurată în cadrul societatii rezultă urmatoarele categorii de deseuri:

Deşeuri tehnologice – dejecŃii, cadavre ; Deşeuri menajere.



32

4.2 Deseuri tehnologice - estimari

• DejecŃii animaliere Coduri: 02 01 06 dejecŃii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei; CantităŃi: cca.1534 t/an*. Stocare temporară: pe platforma betonata; Eliminare: imprastiere pe terenurile agricole drept ingrasamant organic; Efectiv (capete/serie) DejecŃii generate /serie(t) DejecŃii generate anual:

6 serii (t) Existent: 94 000 157 940 Proiect 59 400 99 594 Cumulat fermă 153 400 256 1534

• Cadavre de animale, parŃi din cadavre** Coduri: 02 01 02 deşeuri de Ńesuturi animale Cantitati: 25,74 t/an Stocare temporara: camera frigorifica cu capacitatea de 25 mc. Eliminare: predare catre agenti autorizaŃi – S.C. PROTAN S.A.; Super Pesca Srl Efectiv (capete/serie) Deşeuri Ńesuturi animale

- estimare /serie (t)

Deşeuri Ńesuturi animale - estimare anual: 6 serii (t)

Existent: 94 000 2,63 15,78 Proiect: 59 400 1,66 9,96 Cumulat fermă 153 400 4,29 25,74

• Uleiuri uzate Coduri: 13 01 13* deşeuri de alte uleiuri hidraulice Cantitati: Nu este cazul Stocare temporara: containere metalice, depozitate pe platforma betonata; Eliminare: predare catre agenti autorizati.

• Deseuri medicale Cod: 18 02 02* deseuri medicale Cantitate: aprox. 60 kg, provin din activitatea de asistenta medicala Depozitare temporara: cutii din tabla inscriptionate corespunzator Eliminare: predare catre Farmavet SA.



33

• Deşeuri menajere Cod: 20 03 01 deşeuri municipale amestecate. Cantitate: aprox. 0,126 t/luna Depozitare temporară: depozitare temporară în containere metalice Eliminare: predare către agenŃi de salubrizare autorizaŃi - Urban SA. ___________________________

* Calcul estimativ-dejectii animaliere (proiect) Conform BREF – Intensive Rearing of Poultry and Pigs – Tabel 3.26 – pg 116 Pui de carne – Asternut absorbant (5-8 serii) => Dejectii produse 10-17 kg /pasare an Date de lucru: Nr. populatie - proiect: 59400 capete; Se considera cantitatea de dejectii produse de 10 kg/pasare an Cantitatea totala de dejectii/ an va fi: 59400 capete x 10 = 594 t/an Calcul estimativ-dejectii animaliere (existent) 94000 capete x 10 kg/an = 940 t/an Calcul cumulat dejectii animaliere : 1534t/an pentru 153400 capete

** Calcul estimativ – cadavre Date de lucru: Pierdere maxima, conf informatiilor furnizate de beneficiar: 4% Cantitate cadavre: 59400 capete/ciclu x 0,04 x aprox 0,7 kg/cap pui = 1663,2 kg/ciclu

Notă: În calculul estimativ al cantităŃii de cadavre rezultate în urma unui ciclu de creştere s-a luat în calcul greutatea finală aproximativă a unui pui. Rezultatul final reprezintă deci, cantitatea maximă de cadavre care ar putea rezulta în urma unui ciclu de creştere. *** Calcul estimativ – deseuri menajere Estimare cantitatii de deseuri menajere s-a realizat in baza literaturii de specialitate, “Reziduuri menajere, stradale si industriale” – Gh. Bularda, D. Bularda, Th. Catrinescu. Date de lucru: Nr. personal: 7 Indice de producere a reziduurilor menajere: 0,6 kg/zi Cantitate: 0,6 kg/zi x 7 = 4,2 kg/zi 4,2 kg/zi x 30 zile = 0,126 t/luna



34

Modul de gestionare a deseurilor in vederea depozitarii sau a altei metode de valorificare/eliminare, se va realiza conform: - HG 78/2000 privind regimul deseurilor; - HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor; Concluzii

Din analiza modului actual de gestionare a deseurilor rezultate pe amplasament vor rezulta urmatoarele: - deseurile generate în prezent sunt colectate si depozitate separat, existand spatii

corespunzatoare de depozitare a acestora; societatea AVICOLA are incheiate contracte de prestari servicii cu agenti economici autorizati pentru eliminarea acestora. Deşeurile menajere sunt preluate de S.C URBAN S.A – contract anexat;

- principala categorie de deseuri rezultata din activitatea societatii este repezentata de dejectiile animaliere; acestea vor fi depozitate temporar în condiŃii ce nu implică afectarea mediului – platforme betonate acoperite.

- prin modul de depozitare se previne poluarea solului si subsolului; - se impune tinerea evidentei deseurilor conform HG 856/2002 precum si

respectarea prevederilor HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. Tabel nr.3.1 - Managementul deşeurilor - proiect Denumirea

deşeului Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică

Codul deşeului

Codul privind

principala proprietate periculoasă

Codul clasificării statistice

Managementul deşeurilor -cantitatea prevăzută a fi generată-

(t/an) valorificată eliminată rămasă în

stoc Deşeuri din reabilitare construcŃii-

moloz, materiale de constr.

solid 17 01 07 Vr

Deşeuri metalice

din lucrătile de montare şi conectare

utilaje

solid 17 04 05 17 04 07

Vr

DejecŃii animaliere

1534t/an solid 02 01 06 1534

Cadavre de animale

4,29t/serie

solid 02 01 02 25,74

Deseuri metalice

variabil solid 02 01 10 variabil

Deseuri menajere

0,126 t/ luna

solid 20 03 01 0,126



35

5. IMPACTUL POTENłIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

ActivităŃile agricole în cresterea intensivă a păsărilor si porcilor pot duce la un

numar de fenomene de mediu : • acidificarea (NH3, SO2, NOx) • eutrofizarea (N, P) • reducerea stratului de ozon (CH3Br) • cresterea efectului de seră (CO2, CH4, N2O) • contaminarea apelor subterane • neplaceri locale (miros, zgomot) • raspandirea de metale grele şi pesticide.

Aspectul cheie al creşterii intensive de animale este cel legat de procesele

naturale, deoarece animalele metabolizează hrana şi excretă aproape toŃi nutrienŃii prin dejecŃii. Calitatea şi compoziŃia dejecŃiilor precum şi modul de stocare şi de manipulare sunt factori deteminanŃi pentru nivelul de emisii.

Amenajarea şi funcŃionarea obiectivului la capacitatea propusă în proiect nu implică un impact transfrontier asupra componentelor mediului.

A. Impactul potenŃial - pentru perioada de construcŃie

Impact fizic si mecanic asupra solului: - in perioada de santier se vor efectua decopertari de sol pe o suprafata de

cca.3700 mp. Solul decoperatat va fi utilizat pentru umpluturi si nivelari suprafete din incinta, surplusul fiind redistribuit pe terenul agricol din vecinatate.

Deseurile rezultate din activitatea de santier vor fi colectate selectiv si preluati de agenti economici autorizati. Prin amenajarile prevazute a fi efectuate se preconizează realizarea unei protecŃii sigure a factorilor de mediu (aer, apa, sol) din amplasamentul studiat - în ceea ce priveşte contaminarea cu agenŃi poluanŃi proveniŃi din activităŃile de reparaŃii ce urmează a se desfăşura – impactul fiind nesemnificativ.



36

B. Impactul potenŃial - pentru perioada de funcŃionare 5.1 Apa

5.1.1 CondiŃiile hidrogeologice ale amplasamentului

Apa de suprafaŃă ReŃeaua hidrografică este tributată în totalitate fluviului Dunărea, care

limitează la sud şi sud-est teritoriul judeŃului Călăraşi. Dunărea udă teritoriul judeŃului pe o distanŃă de 154km, din amonte de Căscioarele şi până la calea ferată Feteşti-Cernavodă din Balta Borcea. În dreptul punctului Chiciu (aflat la o distanŃă de 8 km în amonte de Călăraşi), Dunărea se desparte în două braŃe: Borcea, pe stânga şi Dunărea Veche, pe dreapta, care delimitează judeŃul Călăraşi de judeŃul ConstanŃa. Densitatea medie a reŃelei hidrografice de numai 0,12 km/km2 este una din cele mai scăzute din Ńară. De remarcat faptul că în partea de N-E a judeŃului densitatea este practic nulă. Lacurile din judeŃul Călărasi sunt în general de natura antropică, reprezentate prin iazuri răspândite în majoritate pe valea Mostistei si afluenŃii acestuia pe Rasa, Luica, Zboiul, Berza si Pasărea. Dintre lacurile naturale trebuie menŃionate în primul rând limanele fluviale situate de-a lungul Dunării si anume : Mostistea, GălăŃui cu Potcoava, amplasate pe cursul inferior al văii Berza. Lacurile de lunca mai numeroase altădată sunt reprezentate astăzi doar de Ciocănesti si Iezer-Călărasi din Lunca Dunării, Mitreni din lunca Argesului si Tătarul din Lunca DâmboviŃei.

Principalul curs de apă de suprafaŃă din zona amplasamentului este reprezentat prin fluviul Dunărea(150 km – curs în jud.Călăraşi). Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile – jud. Călăraşi – conf.AN APELE ROMÂNE – DirecŃia Apelor IalomiŃa – Buzău, SGA Călăraşi:

a. surse de suprafaŃă: -acumulări (cu asigurarea de 0,1%)

Acumularea Volum.max.teoretic (mil.mc)

VNNR (mil.mc)

Volum util (mil.mc)

Fundulea 46,6 18,4 16,8 Gurbăneşti 57 36,0 23 Frăsinet 99 68 51 Iezer 210 163,75 130 Berza 8,5 6,6



37

Scurgerea medie multianuală – date hidrologice (extras) Râul Aria

(km2) L (km)

Debite caracteristice mc/s Qmax.

1%

Qmed.multianual Qmin95% Qmax 2005

Qmed 2005

Dunăre (OlteniŃa)

692400 2427 16600 6070 4490 13380 8510

Dunăre (Călăraşi)

698600 2491 16610 6080 4500 13667 8130

b. surse de apă subterană estimate: - bazin hidrografic Dunărea 5,3 mc/s; - bazin hidrografic Argeş 1,78 mc/s - subbazin hidrografic Mostiştea 1,32 mc/s

În momentul de faŃă în judeŃul Călăraşi se exploatează cca. 2 mc/s.

Ape subterane Sistemul de Gospodărire a Apelor Călăraşi are în administraŃie ReŃeaua NaŃională de Veghe Hidrologică, constituită din 69 de foraje hidrogeologice de ordinul I şi II distribuite pe tot arealul judeŃului.

Forajele executate au pus în evidenŃă atât existenŃa unui strat acvifer freatic cât şi existenŃa unor orizonturi acvifere de adâncime.

În trecut această zonă era lipsită de apă de suprafaŃă, însă în prezent, prin crearea sistemului de irigaŃii au apărut o serie întreagă de canale cu apă. Până la realizarea sistemului de irigaŃii, stratul acvifer freatic era cantonat în nisipurile fine argiloase de la baza depozitelor loessoide, la adâncimi de 15-20m şi chiar 30m cu nivelul variabil hidrostatic variind între 10-15m şi un debit de maxim 0,5l/sec.

În nisipurile lenticulare din depozitele pleistocene medii, forajele au interceptat numai orizonturi acvifere situate între cotele -25 -40m, însă din cauza granulaŃiei fine (nisipuri făinoase) în general nu sunt exploatate.

Sub adăncimea de 50 m şi până la adancimea de cca. 110m forajele au interceptat Stratele Frăteşti atribuite Pleistocenului inferior alcătuite din 1-2 orizonturi acvifere. Aceste orizonturi sunt alcătuite predominant din nisipuri grosiere şi pietrişuri şi sunt ascensionale, nivelul static variind între 22-25m.

Debitele furnizate sunt cuprinse între 17-35 mc/h. DirecŃia de curgere a curentului subteran din Stratele de Frăteşti este

aproximativ nord vest-sud est, dar se constată o serie de anomalii locale care conduc chiar la inversiuni ale gradientului, datorate următorilor factori: - în acviferul inferior se constată ridicări generale cu cca. 0,25 m/an, cauzate de

irigaŃii; - acviferul inferior este la S în contact direct cu Dunărea şi urmăreşte fluctuaŃiile în

timp ale acestuia, dar cu amplitudini mult mai reduse: max. 1,5m.



38

5.1.2 Alimentarea cu apă

In prezent, Ferma 3 – SC Avicola Dragos - Voda SA se alimenteaza cu apa din gospodaria SC AVI STAR SRL, societatea cu profil zootehnic situata in vecinatatea fermei, pe directie Nord.

Inmagazinarea apei se face in bazinul tip polistif cu capacitatea de 100 mc din incinta Avi Star Srl.

Volumul intangibil de incendiu : 30 mc, asigurat de Avi Star Srl.

SituaŃie propusă în proiect: Se adopta solutia suplimentarii alimentarii cu apa existente prin forarea unui put cu următoarele caracteristici:

- adâncime: 80,00 m; - nivel hidrostatic: 22 m; - nivel hidrodinamic: 27 m;

Pomparea apei se va realizează cu ajutorul unei pompe de tip – GRUNDFOS. AducŃiunea apei se va realizează prin coloana de inalta presiune de PEHD Ø 50.

Ferma 3 detine pentru forajul de 80 m, Avizul de Gospodarire a apelor, nr. 10/05.09.2012.

Se va controla calitatea apei de alimentare.

Apa este necesară pentru: � consum potabil şi igienic al personalului angajat; � adăparea păsărilor; � spălarea şi dezinfectarea halelor.

BREVIAR DE CALCUL ( maxim estimat)

Necesar de apă:

Conform STAS 1343/3-86 norma de consum este de 0,29 litri/cap zi. Datorită tehnologiei moderne adoptate în adăpare, prin înregistrările

aparatelor de măsurare s-a determinat un consum mediu de 0,158 litri/ cap zi.

Necesarul de apă pentru adăpare pui :

:1000

1 3

1 undezi

mqUN

⋅⋅=

U – număr capete pui – 59400 capete/seri – proiect; 153 400 capete cumulat fermă; q – debit specific (l/cap zi).



39

⇒ N1 proiect= 1/1000(59400 capete x 0,158 litri/cap.zi)= 9,38 m3/zi → cca.10 m3/zi ⇒ N1 fermă = 1/1000(153400 capete x 0,158 litri/cap.zi)= 24,23 m3/zi → cca.24

m3/zi

Necesar apă pentru igienizare 2 hale (proiect ): 42,11 mc/an → 0,12 mc/zi

:undezi

mnqS

1000

1N

3

2

⋅⋅⋅=

S – suprafaŃa (m2); S 2 hale= 3509,6 m2 ; q – debit specific (0,012 m3 /m2 şi an – conf. BAT , pag 105); n – cicluri de creştere : 365 zile/an: 60 zile/serie (cu perioada de igienizare) = 6.

Necesar apă pentru igienizare 4 hale: 68,1 m3/an →0,19 m3/zi;

:undezi

mnqS

1000

1N

3

2

⋅⋅⋅=

S – suprafaŃa (m2); S 4 hale= 5675 m2 ; q – debit specific (0,012 m3 /m2 şi an – conf. BAT , pag 105); n – cicluri de creştere : 365 zile/an: 60 zile/serie (cu perioada de igienizare) = 6. ⇒ [ ]=⋅⋅= anmmcmN 22

2 /012.05675 68,1 m3/an → 0,19 m3/zi Necesar apă igienico-sanitar pentru persoane: 0,25 m3/zi

- 5 muncitori ce utilizează filtrul sanitar cu duşuri; STAS 1478-90

N3= [ ] =⋅⋅ zilperspers 5051000

1 0,25 m3/zi

⇒ Necesarul total de apă este:

[ ]∑ =++=÷= 25,031,023,2431 NNNT 24,79 m3/zi

Necesar apă pentru refacere rezervă de incendiu – 30 m3

Se consideră 1/3 din capacitatea de înmagazinare a rezervorului. Timpul de refacere a rezervei este de 24 ore iar debitul de refacere este:



40

Qref =ref

ri

T

V = 30 m3/24h= 1,25 m3/h = 0,34 l/s

Debite zilnice: pentru regim de funcŃionare de 24 ore/zi Qmax zi= kzi ⋅Qmed zi= 1,1 ⋅24,79 m3/zi = 27,27 m3/zi → 0,32 litri/sec Q med zi = 24,79 (m3/zi) Q max orar = k0 ⋅ Q max zi = 2 ⋅ 27,27/24 = 1,14 (m3/h) �0,63 (l/s) unde: kzi – 1,1 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic); k0 - 2 (coeficient de neuniformitate a debitului orar). CerinŃe de apă la sursă:

Qs max = ks ⋅ kp ⋅ Q max zi + Ri Qs max = [(1,1⋅1,02) ⋅27,27 + 30] (m3/zi) = 60,60 (m3/zi) �0,70 (l/s) Qs med = ks ⋅ kp ⋅ Q med zi Qs med = [(1,1⋅1,02) ⋅24,79] (m3/zi) = 27,81(m3/zi) �0,32 (l/s)

unde: ks – 1,02 (coeficient ce Ńine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu apă); kp - 1,1 (coeficient ce Ńine seama de pierderi admisibile pe conductele de aducŃiune ori distribuŃie).



41

Tabel nr.5.1.1

BILANłUL consumului de apă (m3/zi; m3/an)

Pro

ces

tehn

olog

ic

Surs

ă de

apă

(fu

rniz

or)

Con

sum

tota

l de

apă

(col

oane

le 4

,10,

11)

Apa prelevată din sursa Recircula/ reutilizată

Com

enta

rii

Tot

al

Con

sum

men

ajer

Consum industrial

Apă

de

la p

ropr

iul

obie

ctiv

Apă

de

la a

lte o

biec

tive

Apă subte-rană

Apă de

suprafata

Pentru compensarea pierderilor în

sisteme cu circuit închis Apă

subterană

Apă de

supra-faŃă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Consum menajer

& igienico sanitar

Surs

ă pr

opri

e +

furn

izor

0,25 m3/zi 91,25 m3/an

0,25 m3/zi 91,25 m3/an

0,25 m3/zi 91,25 m3/an

0,25 m3/zi 91,25 m3/an

- - - - - 365 zile/ an

Crestere intensiva

pasari

Surs

ă pr

opri

e+

furn

izor

10 mc/zi – proiect;

Cumulate ferma

24 mc/zi 8760 mc/

an

24mc/zi

- 24 mc/zi

- - - - 0

TOTAL 24,25 m3/zi

24,25 m3/zi

8851,25 m3/an

8851,25 m3/an

5.1.3 Managementul apelor uzate

Tipuri de efluenŃi: Din activitatea Fermei nr.3 – AVICOLA DRAGOS VODA S.A. vor rezulta urmatoarele tipuri de apa uzata:

� apa uzata de tip tehnologic- de la spalarea halelor de pasari; � pierderi din sistemul de adăpare; � apa uzata de tip menajer.

Pentru colectarea apelor uzate de tip menajer, ferma avicola dispune de o retea interioara de canalizare descrisa in continuare.



42

Halele 1,3 si 4 de creştere a puilor sunt prevăzute cu un canal median betonat acoperit cu sifoane de pardoseală; hala nr.6 este prevazuta cu doua canale. Canalele preiau apele uzate spre un cămin amplasat în interiorul halei, de unde printr-un canal închis sunt evacute într-un cămin colector amplasat în faŃa fiecărei hale. Apele din căminele colectoare – unde se realizează o decantare primară – sunt canalizate spre un bazin vidanjabil de 128 mc.

In spatiile halelor 2 si 5, se va executa o placa de beton cu canal de scurgere impermeabilizat, in grosime de 15 cm, cu panta de 3% catre bazinul vidanjabil.

ReŃeaua de canalizare descrisă mai sus preia apele uzate de tip tehnologic de la spălarea halelor, precum şi eventualele pierderi de la frontul de adăpare. Aceste ape uzate sunt impurificate îndeosebi cu substanŃe organice, suspensii etc. – rezultate din resturile de aşternut îmbibat cu reziduuri de păsări (găinaŃ), furaje, apă. Apele uzate de tip menajer rezultate de la sediul administrativ – sunt colectate prin conducte subterane spre acelasi bazin vidanjabil.

Bazinul cu V=128 mc este vidanjat, la cerere, de S.C. URBAN S.A. Călăraşi, pe baza contractului incheiat intre cele doua societati. Determinarea restituŃiei de apă:

RestituŃie de apă se realizează de la igienizarea halelor şi de la filtrul sanitar, după cum urmează: Q ev igieniz hale = 100%⋅ Q utilizat/perioadă = 110,21 m3/an � 0,30 m3/zi Q ev filtre sanitare = 100% ⋅Q utilizat zi = 0,25 m3/zi Debit mediu zilnic evacuat – 0,55 m3/zi Debit maxim zilnic evacuat: Q med ⋅⋅⋅⋅ k zi = (0,55 ⋅⋅⋅⋅ 1,1) m3/zi = 0,60 m3/zi. Volume anuale evacuate: Vmed. = 200,75 m3; Vmax. = 221 m3

Astfel se realizează şi o descărcare medie, relativ constantă de ape uzate tehnologice şi dejecŃii la rampa de depozitare, eliminându-se suprasolicitările. Periodic, la cerere, bazinul va fi vidanjat de S.C. URBAN S.A. Călăraşi, pe baza contractului incheiat. Ape uzate tehnologice – cuprind apele uzate de spalare din hale pe perioada de igienizare si por contine : substanŃe organice, suspensii, azot, detergenti.



43

Ape pluviale – colectare prin rigole şi direcŃionate spre teren Debitul de ape pluviale: Qc = m x S x Φ x i În care:

m = 0,8 - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul care Ńine seama de capacitatea de înmagazinare, în timp, a canalelor şi de durata ploii de calcul, t;

Φ = coeficientul de curgere a apei meteorice de pe suprafeŃe – conform STAS 1846 – 90 = 110 litri /s.ha; cu frecvenŃa 2/1 S = suprafaŃa de calcul (mp) i = intensitatea de calcul a ploii.

Sconstruit= 9561,37 m2 i=0,9 Sînierbat = 52157,12 m2 i=0,15

Pentru o frecvenŃă a ploii de calcul f=2/1 şi un timp mediu de scurgere t=15min. rezultă o intensitate a ploii de calcul i=110l/s.ha. Qc = 0,8 x 0,0001(9561,37 x 0,9 + 52157,12 x 0,15). 110=144,57 l/s Nivelul de încărcare al apei directe de ploaie care pătrunde în sol va prezenta valorile (conf. OMS – 1993):

- 10 – 20 mg/l - materii în suspensie; - 10 – 20 mgO2/l - consum chimic de oxigen; - 0,5 – 1,5 mg/l - azot total; - 0,003 – 0,004 mg/l - fosfor total.

Nivelul de încărcare estimat pentru apele pluviale se încadrază în valorile

NTPA-001/2005 şi se situează sub pragurile de alertă conform Ordin 756/97.

Indicatori de calitate

Apele uzate de tip menajer - au conŃinut în materii în suspensie, substanŃe organice, detergenŃi, grăsimi. (Bazin colector ape menajere V= 128 mc).

Avicola Dragos Voda –Ferma 3, are incheiat Contractul nr. 88/07.09.2006 cu societatea Eco Simplex Nova Srl, pentru monitorizarea semestriala ai indicatorilor de calitate ai apei uzate evacuate, anuala a solului, a imisiilor si a calitatii apei din panza freatica din putul de alimenatre cu apa.

Pentru determinarea gradului de încărcare al apei uzate evacuate s-a prelevat o proba momentana în data de 07.06.2012 în condiŃii de funcŃionare normală. Locul de prelevare: bazinul vidanjabil de 128 mc capacitate, pentru stocarea apelor tehnologice provenite de la cele 4 hale de crestere si filtru sanitar;



44

Indicatori de calitate ai apei uzate

Nr.

crt. Denumirea încercării UM

Valoare

determina

tă

Prag alerta

Valoare

limita

NTPA

002/2005

Metoda de analiză

1. ConcentraŃia ionilor de hidrogen, pH

Unit. pH 6,72 6.5-8.5 6.5-8.5 SR ISO 10523-2009

2. Materii în suspensie mg/l 136 245 350 STAS 6953-81

3. Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5)

mg O2/l 150,62 210 300 SR EN 1899-2/2002

4.

Consum chimic de oxigen, metoda cu bicromat de potasiu (CCO-Cr)

mg O2/l 290,42 350 500 SR ISO 6060-96

5. DetergenŃi sintetici biodegradabili

mg/l 1,32 17,5 25 SR ISO 7875/1,2-96

6. Azot amoniacal (NH4+) mg/l 8,16 21 30 SR EN 7150-1/2000

7. Fosfor total mg/l 2,12 3,5 5,0 SR EN 7150-1/2000

8. Sulfuri si hidrogen sulfurat

mg/l <0,01 0,7 1,0 SR ISO 10530-97

9. Sulfati mg/l 72,96 420 600 STAS 8601

10. Substante extractibile cu solventi organici

mg/l <20 (16) 21 30 SR 7587-96

Concluzii:

Valorile indicatorilor de calitate – pH, materii în suspensie, consum biochimic de oxigen la 5 zile, consum chimic de oxigen, detergenŃi sintetici biodegradabili, azot amoniacal, fosfor total, sulfuri si hidrogen sulfurat, sulfati si substante extractibile cu solventi organici - ai apei uzate P1 se situeaza sub pragurile de alerta, conform Ord. 756/97 si se încadrează in limitele admise de NTPA 002/2005;

Indicatorii de calitatea ai apelor uzate tehnologice evacuate in bazinul

vidanjabil cu V=128 mc, de la cele doua noi constructii (hala 2 si hala 5), vor respecta Ord. 756/97 si limitele admise de NTPA 002/2005.



45

Bilantul apelor uzate – proiect/cumulat

Sursa apelor uzate evacuate

Totalul apelor uzate generate

proiect/cumulat

Ape uzate evacuate Ape direcŃionate spre reutilizare/recirculare

com

enta

rii

Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv

Către alte obiective

m3/zi m3/an m3/ zi

m3/an m3/ zi

m3

/an m3/ zi

m3/ an

m3/ zi

m3/ an

m3/ zi

m3/ an

Pro

cese

te

hnol

ogic

e

0,12/ 0,31

44/ 113,5

- - 0,31 44 - - - - - -

365 zile /an

- A

pe u

zate

m

enaj

ere

0,25 91,25 0,32 91,25 - - - - - - - -

5.1.4 Prognozarea impactului - Impactul produs de prelevarea apei asupra condiŃiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului Procesele tehnologice – consumatoare de apă (creşterea intensivă a puilor de carne) sunt continue – adăparea puilor, şi discontinue (igienizare hale 0,31 mc/zi) – neperturbând echilibrul hidrologic al pânzei freatice. Notă: Popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societatii - flux relativ stabil. Astfel se realizează şi o descărcare medie, relativ constantă de ape uzate tehnologice şi dejecŃii la rampa de depozitare, eliminându-se suprasolicitările. - Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări previzibile ale condiŃiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului. Zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaŃă şi a celor subterane identificate la nivelul judeŃului Călăraşi sunt considerate, zonele aferente staŃiilor de epurare ape uzate ce deservesc localităŃile Călăraşi, OlteniŃa – deversările acestora făcându-se în fluviul Dunărea.

În proiect nu sunt prevăzute instalaŃii de epurare ape uzate. Apele uzate se vor evacua prin vidanjare, la cerere, condiŃionată de respectarea indicatorilor de calitate prevăzuŃi în NTPA 002/2005.

ReŃeaua de canalizare nu întâlneşte în nici un punct reŃeaua de alimentare cu apă, este exclusă posibilitatea contaminării apei de alimentare.



46

Bazinele betonate de stocare ape uzate sunt vidanjate, la cerere, de S.C. URBAN S.A. Călăraşi, pe baza contractului incheiat intre cele doua societati.

Pentru monitorizare indicatorilor de calitate ai apelor uzate evacuate din amplasamentul Fermei 3 – SC AVICOLA DRAGOL VODĂ S.A - are încheiat Contract nr.88/07.09.2006 cu Eco Simplex Nova Srl. Tehnici BAT utilizate în Ferma nr.3 pentru reducerea consumului de apă:

- curăŃarea halelor de adăpostire pui, şi a echipamentelor se efectuează cu jeturi de apă sub presiune la sfârşitul fiecărui ciclu de creştere, utilizându-se cât mai puŃină apă posibil;

- în mod regulat sunt controlate sistemele automate de adăpare pentru evitarea pierderilor;

- consumurile de apă sunt înregistrate; - sunt detectate şi reparate eventualele scurgeri accidentale.

Având în vedere cantităŃile de ape uzate şi caracteristicile acestora, se prevăd ca măsuri de diminuare a impactului:

- întretinerea si verificarea periodica a retelei de canalizare ; - întretinerea si verificarea periodica a autovehiculelor si utilajelor auto

pentru ca acestea sa nu prezinte scurgeri de produse petroliere ; - realizarea periodică de analize , de catre o societate autorizata, pentru a se

verifica dacă valorile indicatorilor de calitate se încadrează în NTPA 002/2005.

Indicatorii de calitate ai apei uzate tehnologice – colectate în bazinul de 128

mc – evacuate prin vidanjare, prezintă potenŃial poluator prin depăşirea limitelor impuse prin Normativul NTPA – 002/2005 şi a pragurilor de alertă specifice Ordinului 756/97.

• Apele uzate tehnologice vor fi stocate în bazinul betonat de 128 mc, bazin ce va

fi vidanjat periodic, în condiŃiile în care apa stocată respectă indicatorii de calitate menŃionaŃi în NTPA 002/2005.

Nivelul de încărcare estimat pentru apele pluviale se încadrază în valorile

NTPA-001/05 şi se situează sub pragurile de alertă conform Ordin 756/97 (pentru spaŃiile verzi). Activitatea obiectivului, în condiŃii normale de funcŃionare – fără descărcări directe de ape uzate, nu generază un impact negativ semnificativ asupra calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane din zonă.



47

Nu sunt posibile descărcări accidentale de substanŃe poluante în corpurile de apă. Este exclusă posibilitatea generării unui impact transfrontalier. 5.2 Aer

Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata.

Tabel nr. 5.2.1 Emisiile în aer generate de creşterea intensivă a animalelor

Aer Sistem de productie Amoniac (NH3) Adăposturi de animale, stocarea si împrastierea dejecŃiilor Metan (CH4) Adăposturi de animale, stocarea si tratarea balegarului Oxid de azot (N2O) Adăposturi de animale, stocarea si imprastierea dejecŃiilor NOx Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie Dioxid de carbon (CO2)

Adăposturi de animale, combustibil utilizat la incalzire si transport, arderea resturilor

Miros (H2S) Adăposturi de animale, stocarea si imprastierea dejecŃiilor Praf Pregatirea hranei, stocarea hranei, grajduri de animale,

stocarea si imprastierea dejecŃiilor solide Fum /CO Arderea resturilor 5.2.1 Date generale privind clima din zona de amplasare

Clima şi calitatea aerului Sub aspect climatic, zona Bărăganului Mostiştei, se caracterizează printr-un climat de câmpie cu un pronunŃat grad de continentalism, cu contraste mari de la vară la iarnă. Specificul climei rezultă din valorile lunare şi anuale ale principalelor elemente climatice:

• Durata medie anuală de strălucire a soarelui - totalizează 2200 de ore - 1500 în perioada aprilie – septembrie

• RadiaŃia solară globală - media este de 125 kcal/cm2/an



48

• RepartiŃia şi regimul temperaturii aerului Poartă amprenta influenŃei reliefului de câmpie şi a elementelor climatice est-continentale, resimŃite în special în perioada de vară-iarnă, când se înregistrează un climat excesiv.

- temperatura medie anuală înregistrată este între 10-110C - o medie termică lunară de – 2,00C (ianuarie) - o medie temică lunară de 170C (iulie)

• Numărul mediu al zilelor de îngheŃ - este de 95,6 zile pe an

• Umiditatea relativă medie - este de 74% - este de 54% (în luna iulie)

• Nebulozitatea medie - este de 5,3 valoarea medie anuală - cu un număr mediu anual de zile senine de 76 - cu un număr mediu annual de zile acoperite de 83

Cele mai mari valori ale nebulozităŃii se inregistrează în perioada rece a anului, datorită advecŃiei aerului rece continental, primăvara se remarcă un maxim secundar al nebulozităŃii, ca urmare a predominării circulaŃiei vestice şi a dezvoltării convecŃiei termice, care provoacă o evaporare intensă în sol.

• CeaŃa - prezintă o valoare medie anuală de 64 de zile

Această valoare fiind justificată de impurităŃile degajate de mediul urban (în special de creşterea traficului). CeaŃa prezintă o frecvenŃă mai mare iarna datorită advecŃiei aerului cald.

• PrecipitaŃiile

- cantităŃii medii anuale de 400-500mm/an - cantităŃii medii de 31,0mm în luna februarie - cantităŃii medii de 72,2mm în luna iulie - cantităŃii medii în sezonul cald între 270-350mm - cu maxima de precipitaŃii în 24h (anuale) între 80-100

PrecipitaŃiile au un caracter continental producându-se diferenŃe de la o lună la alta şi de la un an la altul. Vara, precipitaŃiile sunt sub formă de averse însoŃite de descărcări electrice, fiind un climat specific de câmpie, caracterizat printr-un continentalism excesiv vara se înregistrează uneori perioade mari de secetă.



49

• Durata medie anuală a stratului de zăpadă - este de 36,3 zile/an

• Regimul eolian Vânturile sunt slab influenŃate de relieful uniform, de câmpie. FrecvenŃele medii anuale înregistrate la Călăraşi indică predominarea vânturilor din direcŃiile:

- din V (16,4%); - din SV (12,4%); - din N (14,8%); - din NE (13,3%).

FrecvenŃa medie anuală a calmului atmosferic este de 12,9%. Vitezele medii anuale pe cele opt direcŃii cardinale şi intercardinale variază

între - 2,6 m/s şi 5,3 m/s;

Cele mai mari viteze medii anuale ale vântului se înregistrează din direcŃia nordică şi nord - estică, datorită pătrunderii masei de aer cu caracter excesiv, dinspre aceste direcŃii.

Vânturile locale care se întâlnesc în partea de sud est a Câmpiei Române, sunt: băltăreŃul dinspre sud, suhoveiul în sud - est şi crivăŃul dinspre sud - est şi est, la care se adaugă briza fluviatilă.

Topoclima

În zona analizată din punct de vedere climatic, există diferenŃe specifice care reflectă particularităŃile topoclimatice condiŃionate de arii funcŃionale cu profil specific diferit. Pe de o parte, topoclimatul natural din cadrul câmpiei, iar pe de altă parte topoclimatele cu influenŃă antropice:

- agricol (topografia specifică cadrului natural antropic) - industrial şi civil (topografia specifică cadrului artificial)

ParticularităŃile geomorfologice ale câmpiei, altitudinea mică, întinderea mare, relativa uniformitate, absenŃa obstacolelor orografice şi deschiderea largă către toate direcŃiile de vânt determină anumite caracteristici ale climatului: advecŃii relativ simultane ale maselor de aer, bilanŃ radiativ şi caloric cu valori dintre cele mai mari şi un grad mare de continentalism.

Temperatura aerului prezintă contraste termice de la vară la iarnă şi de la zi la noapte dintre cele mai mari din Ńară. În anotimpurile de tranziŃie, salturile termice diurne pot avea valori de 15-20 şi chiar 250C (uneori trecând de la valori negative la valori pozitive).

SuprafaŃa activă , îndeosebi solul, se încinge foarte mult în zilele toride de vară (convergenŃa termică se dezvoltă puternic) şi se răceşte deosebit de mult iarna, în



50

nopŃile şi zilele geroase,datorită radiaŃiei efective mari, când în spaŃiul topoclimatic, se remarcă inversiuni termice stabile. Fenomenele meteorologice de iarnă (îngheŃ, chiciură, polei, ninsoare, depuneri de gheaŃă, etc.) sunt uneori destul de timpurii (septembrie) sau destul de târzii (mai), au frecvenŃă, durată şi intensitate mare în Câmpia Bărăganului de Sud.

Culturile agricole reduc radiaŃia solară prin procesul de absorŃie la nivelul frunzelor şi tulpinilor, radiaŃie folosită şi în procesul de evapo-transpiraŃie. Faza cea mai accentuată a procesului de evapo-transpiraŃie are loc în procesul de formare şi creştere a tulpinilor când se consumă 89% din radiaŃia solară, iar pentru încălzirea aerului 11%. În faza de maturitate a plantelor, 65% din energia radiantă se consumă pentru încălzirea aerului şi 35% pentru evapo-transpiraŃie.

Culturile agricole prin procesul de evapo-transpiraŃie conduc la creşterea umezelii relative a aerului. Astfel, într-o zonă cultivată umezeala relativă a aerului este mai mare seara şi dimineaŃa cu 10-15% decât în zona fără vegetaŃie, iar la amiază poate atinge diferenŃe de până la 30%.

Datorită forŃei de frecare pe care o exercită stratul vegetal în calea vântului, viteza acestuia scade, micşorându-se şi intensitatea schimbului turbulent.

Rugozitatea pe care o prezintă suprefeŃele cultivate conduce la micşorarea vitezei vântului de 2-3 ori faŃă viteza înregistrată la înălŃimea standard de 10m.

Calitatea aerului În zona amplasamentului investiŃiei propuse nu sunt amplasate surse de poluare staŃionare cu emisii semnificative. Drumul de acces la amplasament nu este caracterizat de o circulaŃie rutieră semnificativă. Poluarea de fond a aerului ambiental se încadrează în limitele admisibile. 5.2.2 Surse şi poluanŃi generaŃi de activităŃile tehnologice cuprinse în proiectul de investiŃie ▶ Etapa de construcŃie Lucrările de construcŃie şi circulaŃia auto în şantier vor genera o poluare nesemnificativă a aerului cu pulberi (sedimentabile şi în suspensie) – emisii fugitive, de suprafaŃă – necontrolate, şi cu gaze de eşapament (SO2, NOx, CO, CO2, COV) emise de autovehiculele implicate în procesele de transport – surse mobile. Sursele de poluare asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local, temporar si de nivel redus.



51

▶ Etapa de funcŃionare

Sursele de emisie şi poluanŃii pentru aer

Sursele dirijate de emisie controlată şi poluanŃii specifici caracteristici Fermei 3 cu capacitate extinsă conform proiectului sunt :

•••• Emisii tehnologice: - sisteme de exhaustare hală (ventilatoare centrifugale) – 11 pana la 14 ventilatoare

axiale/ hală ; fiecare cu diametru D= 600 mm şi viteză variabilă comandată automat de sistemul de reglare microclimat. Fiecare hală va avea şi câte 3- 4 ventilatoare centrifugale de coamă.

Poluanti de interes: amoniac (NH3), pulberi totale. Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute şi pătrunzător şi în concentraŃii mari poate irita ochii, gâtul şi mucoasele oamenilor şi animalelor. Se ridică uşor din dejecŃii şi se împrăştie prin clădiri şi este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilaŃia umiditatea, procentul de stocare, calitatea adăposturilor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea să afecteze nivelul de amoniac. Praful nu s-a constatat a fi o problemă de mediu în împrejurimile fermelor, dar poate cauza neplăceri când bate vântul. In interiorul halelor de animale praful este recunoscut ca contaminant şi poate afecta respiraŃia animalelor şi oamenilor.

•••• Emisii din surse de combustie: - centrale termice – mini centrală de apartament – funcŃionare cu precădere în sezon rece , tip de combustibil GPL

Poluanti de interes: - pulberi în suspensie (PST); - monoxid de carbon (CO); - dioxid de sulf (SO2); - dioxid de azot (NO2).

LIMITE DE INCADRARE

• Ordinul 462/1993 al MAPPM - Stabileşte valorile limită la emisie – VLE. • Ordinul 756/1997 al MAPPM - ,,Reglementare privind evaluarea poluării mediului“: - prag de intervenŃie: depăşirea VLE;

- prag de alertă: 70 % din VLE.



52

° Când concentraŃiile unuia sau mai multor poluanŃi din aer (imisie) atmosferice depăşesc pragurile de intervenŃie, se consideră că exercită impact asupra aerului;

° Când concentraŃiile unuia sau mai multor poluanŃi depăşesc pragurile de alertă, dar se situează sub pragurile de intervenŃie, se consideră că există impact potenŃial asupra aerului.

Raportarea nivelului determinat al concentratiilor de poluanti se realizează diferentiat, in functie de categorie:

- emisiile din procese tehnologice: Anexa nr. 1, Ordin 462/93: pulberi totale- pct 4 si amoniac – clasa a 3-a, pct 6 “Substante anorganice sub formă de gaze sau vapori”;

- emisiile din procese de combustie: Anexa 2, Ordin 462/93. pct 4 “Focare alimentate cu gaze naturale”

Focare alimentate cu gaze naturale (centrala termica ) Indicatori ConcentraŃia

(mg /Nmc) Prag alerta (mg /Nmc)

Pulberi totale (PST) 5 3,5

Monoxid de carbon (CO) 100 70

Oxizi de sulf exprimaŃi in SO2 35 24,5

Oxizi de azot exprimaŃi in NO2 350 245

Mărime de referinŃă : Valorile limită se raportează la un conŃinut de oxigen în efluentul gazos, de 3 % vol.

Valorile limită ale poluanŃilor emişi în atmosferă din procese tehnologice

Poluant Clasa Ordin 462/93 Ordin 756/97

Prag alertă (mg/mc) Debit masic

Conc. (mg/mc)

Pulberi totale în suspensie

- ≥ 0,5 kg/h 50 35

Amoniac 3 ≥ 300 g/h 30 21

Hidrogen sulfurat 1 ≥ 50 g/h 30 21



53

5.2.3 InstalaŃii pentru colectarea, epurarea şi dispersia gazelor reziduale şi a pulberilor Nu sunt utilizate instalaŃii de colectare, epurare şi dispersie a gazelor reziduale şi a pulberilor. 5.2.4 PoluanŃii evacuaŃi în atmosferă

5.2.4.1 Emisii poluanŃi chimici

Emisii tehnologice

Toate halele sunt prevazute cu ventilatie naturala si artificiala pentru asigurarea parametrilor optimi de microclimat. Cu aceleaşi dotări vor fi echipate şi halele noi construite – Hala 5 (C11 bis) si Hala 2 (C13 bis).

Microclimatul este supravegheat de un calculator VIPER care comanda: admisia si exhaustarea aerului si ventilatia tunel cu racire

Pentru ventilatia artificiala halele de pui vor fi prevazute cu: � 7 (hala 5) si 11(hala 2) ventilatoare axiale de perete de 42000 mc/h; � 4 si 6 ventilatoare de coamă de 14130 mc/h.

Ventilatoarele axiale cu clapete se afla pozitionate pe peretele opus intrarii in hala la cca. 1 m deasupra solului. Functionarea ventilatoarelor este comandata si controlata automat pentru a mentine o atmosfera si un microclimat optim pentru cresterea puilor.

Aerisirea naturala a halelor este asigurata prin guri de aerisire – denumite admisii aer – 88 buc / hala 2 si 56 buc/hala 5, aflate pe cele doua laturi de lungime ale halelor.

Încălzirea spaŃiilor cu funcŃiune tehnologică (hale crestere pui carne), se realizează prin eleveiozelor.

PoluanŃi de interes: amoniac şi emisii reduse de pulberi. Surse de emisie: Ventilatoare axiale, poziŃionat în perete (cu clapete de închidere – funcŃionare controlată automat) - amplasate la capătul fiecărei hale din cadrul Fermei 3.

Parametri – fizici proiectaŃi: • Diametru (mm): 600 • Sectiune (mp): 0,28 • PoluanŃi de interes: NH3, PST.



54

Ventilatoarele de coamă – poziŃionate pe acoperiş

Intensitatea emisiilor ajunge la valori maxime la sfârşitul perioadei de creştere a puilor din hala respectivă, prezentând o maximă influenŃă în zona limitrofă amplasamentului operaŃional. Calitatea aerului din zona de maximă influenŃă se estimează ca va respecta valorile maxim admise pentru zonele protejate.

Incadrarea valorilor la imisie se face conform: - Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor

limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM 10 şi PM 2,5), plumbului, benzenului , monoxidului de carbon şi ozonului (VLE) în aerul înconjurător;

- STAS 12574 – 87 - Aer din zonele protejate. CondiŃii de calitate.

Cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti din emisiile atmosferice depasesc pragurile de interventie, se considera ca exercita impact asupra aerului. Cand concentratiile unuia sau mai multor poluanti depasesc pragurile de alerta, dar se situeaza sub pragurile de interventie, se considera ca exista impact potential asupra aerului.

Limite prevazute prin legislatia de mediu aflata in vigoare: STAS 12574/87 - “Aer din zonele protejate – CondiŃii de calitate” - prevede concentraŃiile maxime admisibile:

ConcentraŃia maxima admisa ( CMA )

SubstanŃa

ConcentraŃia maxima admisa ( CMA ) Prag de alertă* (mg/mc)

Medie de scurtă durată

(30 min) mg/mc

Medie de lungă durată

(zilnică) mg/mc

Medie de scurtă durată

(30 min) mg/mc

Medie de lungă durată

(zilnică) mg/mc Amoniac 0,3 0,10 0,21 0,07

Hidrogen sulfurat 0,015 0,008 0,010 0,005

Pulberi 0,5 0,15 0,35 0,10

*pragul de alertă - reprezintă 70 % din valoarea pragului de intervenŃie

Situatia existenta : Pentru determinarea nivelului imisiilor au fost amplasate puncte de recoltare,

la data de 07 iunie 2012, situate astfel: � un punct de recoltare situat la limita funcŃională vestica a fermei – langa

poarta de acces (punctul nr.1); � un punct de recoltare situat la limita funcŃională estica (punctul nr.2);



55

Valori inregistrate la punctul 1 :

• Amoniac : - concentraŃiile au valori cuprinse între 0,054– 0,079 mg/mc; - concentraŃia medie este de 0,065 mg/mc ;

ConcentraŃiile de amoniac măsurate, se situează în proporŃie de 100% sub limita impusă de STAS 12574/87 (0,3 mg/mc – măsurători de scurta durată ).

• Hidrogen sulfurat : ConcentraŃiile de hidrogen sulfurat măsurate, s-a situat sub limita de detectie

(SLD) a metodei de determinare • Pulberi în suspensie : Nivelul concentratiilor de pulberi in suspensie s-a situat sub limita de detectie

(SLD) a metodei de determinare (0,166 mg/mc).

Valori inregistrate la punctul 2:

• Amoniac : - concentraŃiile au valori cuprinse între 0,044 – 0,072 mg/mc; - concentraŃia medie este de 0,057 mg/mc ;

ConcentraŃiile de amoniac măsurate, se situează în proporŃie de 100% sub limita impusă de STAS 12574/87 (0,3 mg/mc – măsurători de scurta durată ).

• Hidrogen sulfurat : ConcentraŃiile de hidrogen sulfurat măsurate, s-a situat sub limita de detectie

(SLD) a metodei de determinare.

• Pulberi în suspensie : Nivelul concentratiilor de pulberi in suspensie s-a situat sub limita de detectie

(SLD) a metodei de determinare (0,166 mg/mc). Situatia propusa : extinderea Fermei 3 cu 2 hale, nu va duce la cresterea peste limitele de poluare admise.

Tabelul 5.4 prezintă în rezumat valorile limită şi pragurile de evaluare din Ordin Nr. 592/2002 – calitatea aerului in zonele protejate.



56

Tabel 5.4 Valori limită şi praguri de evaluare (µg/m3)

Poluant Valoare limită (VL) UE

Marjă de toleranŃă (MT)

Prag inferior de evaluare (PIE)

Prag superior de evaluare (PSE)

Timp de mediere

Număr de depăşiri permise

Limită pentru protecŃia

NO2 200 100 100 140 1 h 18 ori/an PopulaŃie 40 20 26 32 an Nu este cazul PopulaŃie

SO2 350 150 - - 1 h 24 ori/an PopulaŃie

125 50 75 24 h 3 ori/an PopulaŃie

20 8 12 an Nu este cazul Ecosisteme PM10 50 25 - - 24 h 35 ori/an PopulaŃie

40 20 - - an Nu este cazul PopulaŃie 50 50 20 30 24 h 7 ori/an PopulaŃie 20 10 10 14 an Nu este cazul PopulaŃie

Pb 0,5 0,5 0,25 0,35 an Nu este cazul PopulaŃie

Emisii surse mobile – gaze de eşapament – circulaŃie mijloace auto

Nivelul emisiilor s-a calculat luând în consideraŃie următoarele elemente: - distanŃa parcursă în incinta obiectivului; - timpii de deplasare şi manevre; - frecvenŃa maximă orară a autovehiculelor; - porniri motor cald; - viteza medie 5 km/h; - temperatură aer 20oC.

PoluanŃi Nivel g/h

• Monoxid de carbon • Compuşi organici volatili • Oxizi de azot • Oxizi de sulf • Pulberi în suspensie • Aldehide

- 409 - 24,5 - 27,5 - 3,1 - 2,1 - 2,4

NOTĂ: Pentru emisiile rezultate din arderea combustibililor în motoarele autovehiculelor, nu sunt prevăzute VLE în Ordin 462/93. Tabel nr.5.5

Surse mobile (circulaŃie în incinta amplasamentului) Denumirea sursei Poluant şi debite masice (g/h)

CO COV NOx SO2 PST Aldehide mijloace auto/h 4,1 0,245 0,275 0,313,1 0,210 0,24



57

În vecinătatea amplasamentului, ce face obiectul studiului, nu există surse de poluare staŃionare, cu emisii de poluanŃi comuni; nu deŃinem date necesare complectării tabelului nr.4.2.4 (partea 1 şi 2) – conf.Ghidului metodologic din Ordinul nr.863/2003. Prognozarea poluării aerului

Emisii tehnologice

Pentru ventilatia artificiala halele de pui vor fi prevazute:

� 18 (7 Hala 5 + 11 Hala 2) ventilatoare axiale de perete de 42000 mc/h; � 10 (4 Hala 5 + 6 Hala 2) ventilatoare de coamă de 14130 mc/h.

Ventilatoarele axiale cu clapete se vor pozitiona pe peretele opus intrarii in

hala la cca. 1 m deasupra solului. Functionarea ventilatoarelor este comandata si controlata automat pentru a mentine o atmosfera si un microclimat optim pentru cresterea puilor.

Estimare emisii dejecŃii – factori de emisie CORINAIRE

Activitatea Poluant Factori emisie UM Pui de carne NH3 0.21 Kg/cap/an Pui de carne CH4 0.117 Kg/cap/an

a) Emisii generate în situaŃia existentă – 94000 capete/serie :

Emisie de CH4 – gaz cu efect de seră = 94000 capete/serie x 0,11 kg/cap/an = 10340 kg CH4/an

Emisia de amoniac = 94000 capete/serie x 0,21 kg/cap/an = 19740 kg NH3/an

6 cicluri de creştere x 42 zile/ciclu = 252 zile efective de emisie x 24 ore/zi = 6048 ore de emisie/an

Emisie orară estimată : 19740 kg NH3/an : 6048 ore de emisie/an = 3,26 kg NH3 /oră

b) Emisii tehnologice generate de implementarea proiectului (59400 capete/serie):

Emisie de CH4 – gaz cu efect de seră = 59400 capete/serie x 0,11 kg/cap/an = 6534 kg CH4/an

Emisia de amoniac = 59400 capete/serie x 0,21 kg/cap/an = 12474 kg NH3/an

Emisie orară estimată :12474 kg NH3/an : 6048 ore de emisie/an = 2,06 kg NH3 /oră



58

c) Emisii cumulate estimate – total fermă

Ferma 3 – capacitate de producŃie 153400 capete/serie

Emisie de CH4 – gaz cu efect de seră = 10340+ 6534 = 16874 kg CH4/an

Emisia de amoniac = 19740 + 12474 = 32214 kg NH3/an

Emisie orară estimată : 32214 kg NH3/an : 6048 ore de emisie/an = 5,32 kg NH3 /oră

Estimare concentraŃii emisii de amoniac:

a) SituaŃie existentă – varianta 0 – 4 hale, 94000 capete pe serie:

Debite ventilatoare axiale : 36 buc x 42000 = 1512000 mc/h

- considerând funcŃionale 8 ventilatoare pe hală x 4 hale x 42000 mc/h – rezultă un debit de evacuare de 1344000 mc/h

Debite ventilatoare de coamă:

- considerând funcŃionale o medie de 4 ventilatoare pe hală x 4 hale x 14130 mc/h – rezultă un debit de evacuare de 226080 mc/h

Debit total vehiculat/evacuat de instalaŃia de ventilaŃie tehnologică – regim instabil de funcŃionare (regim de funcŃionare considerat 80%):

1570080 x 0,8= 1256064 mc/h

3,26 kg NH3 /h : 1256064 mc/h = 0,0000025 kg/mc = 2,59 mg NH3/mc<<<< 30 NH3

mg/mc valoare ce reprezintă VLE stipulată în Ordin 462-Anexa 1, pct 6.1. ‘Valoare limita pentru amoniac, clasa a 3-a, pct. 6 “Substante anorganice sub forma de gaze sau vapori”.

ConcentraŃie maximă de amoniac emisă – sursă difuză de suprafaŃă - estimată la : 2,59 mg NH3/mc – emisie maxima – sezon cald

b) Emisii generate prin implementarea proiectului – varianta 1 – 2 hale, 59400 capete/serie

Debite ventilatoare axiale : 151200 mc/h




Debit total vehiculat/evacuat de instalaŃia de ventilaŃie tehnologică – regim instabil de funcŃionare (regim de funcŃionare considerat 80%)= 785040 x 0,8 = 628032mc/h



59

2,06 kg NH3 /oră : 628032 mc/h = 0,0000032 kg/mc = 3,28 mg NH3/mc<<<< 30 NH3

mg/h, valoare ce reprezintă VLE stipulată în Ordin 462-Anexa 1, pct 4.1. ‘Valoare limita pentru amoniac, clasa a 3-a, pct. 6 “Substante anorganice sub forma de gaze sau vapori”.

ConcentraŃie maximă de amoniac emisă – sursă difuză de suprafaŃă - estimată la: 3,28 mg NH3/mc – sezon cald

c) Emisii cumulate Fermă – 153400 capete/serie - 6 hale:

Debite ventilatoare axiale : 151200 mc/h




Debit total vehiculat/evacuat de instalaŃia de ventilaŃie tehnologică – regim instabil de funcŃionare (regim de funcŃionare considerat 80%)= 2355120 x 0,8 = 1884096 mc/h

5,32 kg NH3 /oră : 1884096 mc/h = 0,002 g/mc = 2,82 mg NH3/mc<<<< 30 NH3 mg/m3 valoare ce reprezintă VLE stipulată în Ordin 462-Anexa 1, pct 4.1. ‘Valoare limita pentru amoniac, clasa a 3-a, pct. 6 “Substante anorganice sub forma de gaze sau vapori”.

ConcentraŃie maximă de amoniac emisă – sursă difuză de suprafaŃă - estimată la : 2,82 mg NH3/mc

Evaluarea impactului asupra aerului - imisii Zona cu funcŃiune de locuire - sat Ivanesti, zonă protejată – cea mai apropiată locuinŃă se află la cca.750 m faŃă de obiectiv, pe directie NV. PrezenŃa poluanŃilor generaŃi de activitatea tehnologică desfăşurată pe platforma obiectivului studiat, în aerul ambiental, se estimează a fi în concentraŃii aflate sub valoarea pragului de alertă. Valorile indicelui de poluare pentru fiecare poluant – concentraŃii estimate pentru imisii - sunt subunitare. Din scara de bonitate, indicilor de poluare estimaŃi li se asociază un mediu afectat în limitele admise – nivel 1. ▶ Etapa de constructie Lucrările de constructie a spatiilor şi circulaŃia auto în şantier vor genera o poluare nesemnificativă a aerului cu pulberi (sedimentabile şi în suspensie) – emisii fugitive,



60

de suprafaŃă – necontrolate, şi cu gaze de eşapament (SO2, NOx, CO, CO2, COV) emise de autovehiculele implicate în procesele de transport – surse mobile. ▶ Etapa de funcŃionare

ActivităŃile tehnologice ce fac obiectul proiectului activităŃii analizate, respectiv creşterea intensivă a puilor de carne - generează poluare locală semnificativă a aerului ambiental cu amoniac – estimată a se încadra în limitele admise la limita de funcŃionare a Fermei avicole nr.3; zonă locuită nu este afectata, aflandu-se la o o distanta de cca.750m.

5.2.4.2 Emisii mirosuri EmanaŃia de mirosuri din fermele de creştere intensivă a animalelor este o problemă locală, dar devine o problemă importantă pe măsură ce creşterea intensivă de animale se dezvoltă şi numarul de clădiri de locuit creşte în zonele fermelor. Amplasamentul analizat funcŃioneza la o distant de zona locuita de cca. 750 m (sat Ivanesti), ne reprezentand impact asupra populatiei. Mirosul poate fi emanat de surse staŃionare cum ar fi depozitarea temporară a dejecŃiilor. Impactul acetuia creşte cu mărimea fermei. Emisiile din miros sunt date de diferinŃi compuşi cum ar fi : mercaptan, H2S, skatole, tiocresol, tiofenol si amoniac [173, Spania, 2001] – ref. BAT . În Ferma nr.3 dejecŃiile generate de creştera puilor de carne sunt stocate în hala de creştere, până la terminarea ciclului de producŃie (cca.42 zile) şi apoi se scoate şi se depozitează temporal pe platforma betonată special amenajată. 5.3 Solul şi subsolul

Solurile din zona amplasamentului sunt incadrate in categoria cernoziomurilor carbonatice freatic umede. Acestea apar pe suprafete restrânse la nord de orasul Calarasi.

Cernoziomurile levigate freatic umede, denumite si cernoziomuri levigate de fâneaŃă, se formeaza pe terasele si câmpiile joase din silvostepă, cu substratul litologic alcătuit din loess sau din depozite loessoide si cu apa freatică la 2,5, chiar 3,5 m in adâncime. Se asociază în general cu cernoziomurile levigate, care ocupă parŃile cele mai slab drenate. Se deosebesc de solurile zonale respective prin orizontul B mai închis la culoare în partea superioară si de nuanŃă mai castanie până la cenusie în partea inferioară, cu numeroase separaŃii feri-manganice punctiforme. Orizontul C, care se formează la adâncime mai mică, are spre bază o culoare cenusie, cenusie-brună, cu carbonaŃi acumulaŃi sub formă de particule fine (praf) sau de concreŃiuni mari. Adesea apar si separaŃii feri-manganice; pH-ul este mai ridicat (8,5-9,0).



61

In cazul de faŃă (zona fiind caracterizată ca o zonă joasă, cu apa freatică la 2,5 m adâncime) s-au format solurile cernoziomice levigate, freatic umede, care fac trecerea mai la sud de orasul Călărasi la lacovisti. Solurile prezintă o gleizare evidentă in orizontul C si mai rar în B.

Poluarea solului înseamnă orice acŃiune care produce dereglarea funcŃionării normale a acestuia ca suport şi mediu de viaŃă în cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestată prin degradarea fizică, chimică sau biologică.

Pentru a pune în evidenŃă nivelul calitativ existent s-au investigat următorii indicatori:

� reacŃia (pH-ul) solului; � conŃinut în carbon organic total; � conŃinut de azot total; � azot amoniacal;; � sulfaŃii; � produse petroliere ; � metale grele; � humus;

S-au luat în consideraŃie si informatiile funizate de “Reference Document on the Best Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs” (Documentele de referinta ce descriu cele mai bune tehnici disponibile pentru cresterea intensiva a puilor si pasarilor /2003), subcap. 3.3.5.4. “Emission of havy metals”(Emisie de metale grele), care indica ca sursă importantă de emisii în sol metalele grele.

- Cadmiu (Cd); - Crom (Cr); - Cupru (Cu); - Nichel (Ni); - Plumb (Pb); - Zinc (Zn).

Acestea apar prin transferul atmosferic si ingrasamintele organice precum si din asa numita emisie difuza determinata de dejectii (conf BAT, subcap mai sus mentionat).

Pentru evaluarea gradului de poluare al solurilor s-a efectuat încadrarea

solurilor, conform Ordinului 756/97, în categoria “mai puŃin sensibile”, conf art. 8, pct.b, valorile de referinŃă pentru indicatorii analizaŃi fiind prezentate în tabelul de mai jos.



62

Tabel nr. 5.3.1 Valori de referinŃă pentru urme de elemente chimice în soluri, mg/kg s.u. (ppm) - tip de folosinŃă : mai puŃin sensibil -

Elementul Valori normale Prag de alertă

mg/kg s.u (ppm) Prag de intervenŃie

mg/kg s.u (ppm) Compuşi anorganici/

Metale Plumb

20

250

1000 Crom total 30 300 600

Cadmiu 1 5 10 Cupru 20 250 500 Nichel 20 200 500 Zinc 100 700 1500

Alte elemente SulfaŃi

- 5000 50.000

Hidrocarburi din petrol/Total hidrocarburi

< 100 1000 2000

Nota: Azotul amoniacal, azotul total, humus, carbon organic total, raport C/N, pH nu prezinta limitări prin Ordin 756/97. Tabel nr. 5.3.2 Concentratii metale grele pe slamul de dejecŃii si dejecŃii uscate.

- subcap. 3.3.5.4. - “Emission of havy metals”- “Reference Document on the Best Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs”

Tipul de pH Kg/1000 mg/kg dm dejecŃie kg dm Cd Cr Cu Ni Pb Zn pui gril 6,4 540,1 “ <0,5 147,1 7,7 “ 465,9 pui gril 6,0 518,0 “ “ 132,4 16,5 “ 454,2 pui gril 6,3 816,6 “ “ 53,8 16,9 “ 279,9

5.3.1 CARACTERIZAREA SOLURILOR DIN INCINTA FERMEI NR. 3 Pentru caracterizarea calităŃii solurilor din perimetrul investigat, s-au efectuat

prelevări de probe in data de 7 Iunie 2012, pe două adâncimi, din zona:

� Profil 1 – zona adiacenta platformei de depozitare temporara dejectii � Profil 2 - zona rezervorului de GPL

Valorile obtinute se vor compara cu valorile din Ordin 756/1997, redate in tabelul urmator:



63

Profil 1

Nr

crt Denumirea incercarii U.M.

Folosinta mai putin

sensibila

Proba (adancime, m)

P1-1 (0.05) P1-2 (0.3) Prag alerta

Prag

interventie

1 Sulfuri mg/kg s.u. - - 0,03 0,01

2 Sulfati mg/kg s.u. 5000 50000 1100 978

3 Cupru mg/kg s.u. 250 500 7,8 6,1

4 Nichel mg/kg s.u. 200 500 1,4 1,1

5 Zinc mg/kg s.u. 700 1500 79 62

6 Crom total mg/kg s.u. 300 600 2,32 1,90

7 Total hidrocarburi din

petrol mg/kg s.u. 1000 2000 <100 <100

Valorile indicatorilor de calitate caracteristici solului din zona adiacenta platformei de depozitare temporara dejectii se încadrează în valorile normale specifice solurilor, fiind mai mici decât pragul de alertă pentru tipuri de sol cu folosinŃă „mai putin sensibilă”.

Profil 2

Nr

crt Denumirea incercarii U.M.

Folosinta mai putin

sensibila

Proba (adancime, m)

P1-1 (0.05) P1-2 (0.3) Prag

alerta

Prag

interventie

1 Sulfuri mg/kg s.u. - - <0,01 <0,01

2 Sulfati mg/kg s.u. 5000 50000 1168 1112

3 Cupru mg/kg s.u. 250 500 6,9 5,0

4 Nichel mg/kg s.u. 200 500 1,2 0,9

5 Zinc mg/kg s.u. 700 1500 76 69

6 Crom total mg/kg s.u. 300 600 2,42 23,16

7 Total hidrocarburi din

petrol mg/kg s.u. 1000 2000 <100 <100



64

Valorile indicatorilor de calitate caracteristici solului din zona rezervorului de GPL se încadrează în valorile normale specifice solurilor, fiind mai mici decât pragul de alertă pentru tipuri de sol cu folosinŃă „mai putin sensibilă”. Concluzii

In vederea determinarii calitatii solului in zona amplasamentului analizat au fost prelevate un numar (total) de 4 probe pe doua profile (fiecare profil fiind format din doua orizonturi (0.5 cm si 30 cm).

In urma analizarii probelor se constata ca valorile indicatorilor de calitate caracteristici celor doua zone se incadreaza in valorile normale specifice solurilor, fiind mai mici decat pragul de alerta pentru tipuri de sol cu folosinta sensibila.

Concluzia finala a acestui capitol este ca solurile din zona amplasamentului nu sunt afectate de poluare. Singurul areal considerat a fi suspect de poluare si investigat in acest capitol este zona din vecinătatea platformei de depozitare a dejectiilor aviare. Analizele efectuate aici au reliefat un sol caracteristic zonei, cernoziom carbonatic freatic umed.

Comparand analizele efectuate in zona martor – considerata ca punct de referinta si zona adicentă platformei de dejectii, se constata valori usor crescute in zona platformelor, nedpăşind limitele admise. Efecte potenŃiale ale activităŃilor învecinate Terenul adiacent amplasamentului fermei este utilizat cu precădere pentru culturi agricole. Modul de utilizarea a solului nu implică potenŃiale efecte de poluare suplimentară. 5.4 Biodiversitatea 5.4.1 VegetaŃia VegetaŃia specifică Câmpiei Bărăganului de Sud, este de stepă şi silvostepă, iar în jurul amplasamentului studiat apar vegetaŃii segetale şi ruderale, care sunt strâns legate de activitatea antropică.

FrecvenŃa vegetaŃiei segetale şi ruderale este stâns legată de gradul de modificare antropic al peisajului.

În stepă şi silvostepă predomină specii de Stepa (salcie, tei,plop,salcâm,etc.) care au fost înlocuite antropic prin culturi agricole.



65

5.4.2 Fauna Dintre mamiferele caracteristice stepei se întâlnesc rozătoarele: popândăul

(Citella citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Mesocricetus newtoni), orbetele (Spalax leucodon), dihorul de stepă (Mustela eversmani); dintre păsările de stepă amintim potârnichea (Perdix perdix), cârsteiul de câmp (Crex crex), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra).

Dunărea , inclusiv lunca inundabilă oferă condiŃii mult mai variate din punct de vedere al faunei acvatice decât râurile din câmpie.

Elementele de faună acvatică sunt reprezentate în mare parte de specii endemice în bazinul Dunării: scrumbia albă (A. macotica), scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), morunul (huso huso), respectiv crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abranus brama), babuşca (Rutilus rutilus), şalăul (Stizostedion lucioperca), etc. Biotopuri de pe amplasament Pentu zona amplasamentului nu au fost raportate incidente legate de poluare. Zona amplasamentului nu este populată de specii protejate (faună, floră). Utilizarea produselor chimice – pentru dezinfectarea - în condiŃii controlate nu are efecte semnificative asupra sistemului acvatic, neexistând posibilitatea de ajungere directă în receptori naturali de suprafaŃă. Prognozarea impactului

Prin amplasamentul obiectivului, pe zona destinată amenjărilor edilitare şi tehnice, populaŃia actuală de plante nu va fi distrusă, urmând ca la finalizarea amenajărilor o suprafaŃă de cca.52150 m2 (cca. 84%) să fie destinată spaŃiilor verzi (iarbă, flori, arbuşti ornamentali). Prin construirea celor 2 hale, ce urmează a fi efectuate în cadrul proiectului de investiŃie nu vor fi modificate specii de plante, nu se va produce degradarea florei prin alterarea factorilor fizici, nu se vor efectua modificări ale condiŃiilor hidrologice.

FuncŃionarea Fermei avicole nr.3, jud.Călăraşi nu va conduce în zona adiacentă – de influenŃă maximă la: - modificare/distrugerea populaŃiei de plante; - modificarea compoziŃiei de specii de plante sau animale; - degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea condiŃiilor hidrologice); - modificare/distrugerea rutelor de migrare; - alterarea sau modificarea speciilor de fungi/ciuperci. Activitatea propusă nu induce un impact semnificativ asupra biodiversităŃii din zona adiacentă şi cu atât mai puŃin impact transfrontier.



66

5.5 Peisajul

Modul de încadrare în peisaj Ferma se afla situate in partea de S fata de DN-Fetesti Lehliu, in intravilanul comunei Dragos Voda şi este înconjurată de – teren agricol. Măsuri şi amenajări pentru protecŃia peisajului şi a zonelor de interes tradiŃional În vecinătatea Fermei avicole nr.3 nu sunt amplasate păduri, parcuri naŃionale şi monumente de interes naŃional care să fie afectate de activitatea fermei. Halele proiectate spre a fi construite, nu vor conduce la schimbări asupra stabilităŃii peisajului, acestea fiind adaugate celor 4 halele existente ale Fermei 3. Impactul prognozat Zona afectată de amplasarea obiectivului se situează în perimetrul intravilan. Ferma 3 este amplasată pe teren intravilan în suprafaŃă de 61718,48 mp, din care suprafaŃă construită desfasurata este de 5829,37 mp; nr.cadastral 553, înscris în Cartea Funciară a localităŃii Dragos Voda, învecinat pe laturi dupa cum urmeaza: •latura Nord :canal pe o lungime de 255,68 m; •latura Sud : proprietati particulare pe o lungime de 245,31 m; •latura Est : canal pe o lungime de 554,41m; •latura Vest : drum pe o lungime de 604,02m.

DistanŃa de la zona locuintă până la amplasament este de cca 750 m. Prin amplasarea celor 2 noi hale in interiorul obiectivului, pe zona destinată amenjărilor edilitare şi tehnice, pe o suprafaŃă de cca. 3732 m2, populaŃia actuală de plante nu va fi distrusă, urmând ca la finalizarea amenajărilor o suprafaŃă de cca. 52150 m2 (cca. 84%) să fie destinată spaŃiilor verzi (iarbă, flori, arbuşti ornamentali). Tabel nr.5.5.1

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Utilizarea terenului SuprafaŃa (m2)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură: - - - - teren agricol - - - Zone construite: - - • SuprafaŃa construită la sol 5829,37 9561,37 - • SuprafaŃa spaŃii verzi 55889,11 52157,12 -



67

5.6 Mediul social şi economic OcupaŃia de bază a locuitorilor din zona ( Dragos Voda, Ivanesti) este agricultura, o minoritate fiind angajată în locuri de muncă în exteriorul comunei (navetişti). FuncŃionarea obiectivelor propuse prin proiectul de investiŃie nu va avea un impact semnificativ asupra caracteristicilor demografice/populaŃiei locale. CondiŃiile de viaŃă a locuitorilor din Dragos Voda nu vor fi modificate de activităŃile ce vor desfăşura pe amplasamentul studiat. 5.7 CondiŃii culturale şi etnice, patrimoniu cultural Realizarea proiectului în zona de amplasament studiată, nu va duce la modificarea condiŃiilor etnice şi culturale locale. 6. ANALIZA ALTERNATIVELOR

S-au luat în consideraŃie variantele – 6 serii de creştere/an: Varianta 0 – situaŃia existentă : 4 hale (C1,3,4,6 /autorizate ) = 940000 capete/serie (42 zile), 6 serii/an = 564000 capete/an; Varianta 1 – proiect investiŃie: 2 constructii noi, C2 si C5 – creşterea capacităŃii de producŃie cu 59400 capete/serie Efecte cumulate : capacitate de producŃie (existent + proiect) : 6 hale de producŃie – capacitate de producŃie 153400 capete pe serie

Varianta 0 – situaŃia

existentă

Varianta 1- Implementare

peroiect investiŃie

Efecte cumulate – existent +

proiect

ObservaŃii

Nr.hale existente pe amplasament

4 hale 2 hale – introduse în producŃie

6 hale introduse în producŃie

Se vor construi 2 hale pe amplasament pentru cresterea capacitatii fermei; se va eficientiza utilizarea amplasamentului

Capacitate de producŃie/serie

940000 capete/serie

59400 capete/serie

153400 capete/serie

Valorificarea maximă, din pdv economic a resurselor materiale de pe amplasament Capacitate anuală

de producŃie (6serii)

564000 capete/an

356400 capete/an

920400 capete/an

Consum de energie electrică/an

cca.170250 kWh/an

Cca 34050 kWh/an

cca.204300 kWh/an

Consum anual de GPL

cca.190 m3/an

cca.70 m3/an

cca.260 m3/an

Capacitate de depozitare existentă 12 rezervoare cu o capacitate de 5 mc/ rezervor



68

GPL. Consumuri de apă tehnologică: - adăpare pui

14 mc/zi 10 mc/zi 24 mc/zi Se regăseşte în produs

- igienizare hale 68,1 m3/an →0,19 m3/zi;

42,1 m3/an →0,12 m3/zi;

110,21 m3/an →0,31 m3/zi

Stocare în bazinul colector de 128 m3, vidanjare periodică, condiŃii de calitate impuse NTPA 002/2005

Evacuări ape uzate tehnologice: 100% din apa de igienizare hale

68,1 m3/an 42,1 m3/an 110,21 m3/an

Generare dejecŃii cod 02 01 06 dejecŃii animaliere (materii fecale, urină, inclusiv resturi de paie) colectate separat şi tratate în afara incintei

947 t/an 598,75 t/an 1546,27 t/an Depozitare temporară platformă betonată , cu capacitate de depozitare cca. 1200 mc); acestea sunt eliminate dupa degradare biologica, pe terenul SC Procedal Srl pe baza de contract si pe terenul proprietatea Avicola Dragos Voda.

Deşeuri de Ńesuturi animale, cod 02 01 02

2632 kg/an 1663,2 kg/an 4295,2 kg/an Eliminare: predare catre agenti autorizaŃi – S.C. PROTAN S.A

Emisii de amoniac 19740 kg/an 12474 kg/an 32214 kg/an ConcentraŃia maximă de amoniac – sursă difuză de suprafaŃă estimată la 2,00 mg NH3 /m

3

Nivel de zgomot – valori maxime în sezonul cald

50- 52 dB(A) curba Cz 60

54 - 56 dB(A) curba Cz 60

56 - 58 dB(A) curba Cz 60

(STAS 10009/88 - care prevede, pentru limita zonelor funcŃionale ale unităŃilor din mediul urban limită zonă funcŃională incintă industrială: 60 dB)

Emisii miros Acceptabil în zona amplasamentului

Intensificarea mirosului mai ales în sezonul cald şi la sfîrşitul perioadei de creltere

Intensitatea mirosului creşte cu mărimea fermei, şi mai ales în sezonul cald.

Pentru reducerea mirosurilor se poate utiliza aditivarea dejecŃiilor – dar literatura de specialitate nu specifică rezultate prea eficinete.



69

Prin realizarea proiectului de investiŃie propus se constată următoarele aspecte negative privind impactul asupra mediului: - o creştere emisiilor de amoniac în aer, dispersate în volume mari de aer vehiculat

în instalaŃiile de ventilaŃie tehnologică, nivelul estimat al concentraŃiilor fiind de cca.2 mg NH3/m

3 – surse de emisie de suprafaŃă. ConcentraŃia amoniacului la limita funcŃională a societăŃii, şi mai ales în zona locuită cea mai apropiată (distanŃă de cca.500m) se estimează a se încadra în limitele admise de STAS 12574/87 - “Aer din zonele protejate – CondiŃii de calitate”. Emisiile sunt discontinue cu debite şi concentraŃii variabile – funcŃie de anotimp şi gradul de dezvoltare a puilor ce populează halele (popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societatii - flux relativ stabil)

- o creştere semnificativă a dejecŃiilor animaliere. Popularea halelor se face programat, eşalonat în timp astfel încât se realizează şi o descărcare ritmică a dejecŃiilor + aşternut la depozitul dedicat, în cantităŃi relativ constante. După perioada de degradare biologica sunt valorificate prin valorificare directă prin agenti comerciali sau persoane fizice, sau pe terenul proprietatea AVICOLA DRAGOS VODA S.A;

- se estimează o creştere a nivelului de miros, în special în sezonul cald, cînd este mai intensă şi ventilaŃia tehnologică la nivelul halelor şi se intensifică şi procesul de degradare biologică/fermentare a dejecŃiilor depozitate temporar la depozitul destinat.



70

7. MONITORIZAREA

Beneficiarul va respecta planul de monitorizare impus de AgenŃia de ProtecŃie a Mediului atat în timpul fazelor de construcŃie cat şi de funcŃionare.

În vederea supravegherii calităŃii factorilor de mediu, societatea are incheiat Contractul nr.88/2006 cu Act aditional 4/2008 pentru : aer nivel imisii – semestrial -2 puncte; apa uzata – semestrial; apa subterana- semestrial; sol – anual; zgomot – anual ; deseuri – semestrial si raportul anual privind starea factorilor de mediu.

Monitorizarea se face conform Autorizatiei Integrate de Mediu nr.173/18.06.2008.

Rezultatele vor fi centralizate la sediul societăŃii, şi vor fi prezentate/transmise organelor de control la solicitarea acestora. 8. SITUAłII DE RISC

Zona cu un grad ridicat de pericol de incendiu şi explozie : Depozit rezervoare GPL – 12 rezervoare x 5 mc amplasate in exteriorul

halelor pe platforma betonata si imprejmuite cu plasa metalica. Asigurarea service-ului constituie obligaŃie contractuală asumată de S.C BUTAN GAZ ROMÂNIA S.A prin Contractul de comodat anexat la lucrare. Utilizatorul rezervoarelor are obligaŃia de a respecta normele normele ISCIR referitoare la exploatarea rezervoarelor.

Din acest motiv, acestă zonă va trebui să fie exploatată şi dotată în vederea diminuării la maxim a posibilităŃilor de producere de accidentente sau incidente nedorite.

În situaŃiile critice, în jurul acestor tip de surse se conturează o zonă periculoasă a cărei întindere depinde de un număr de factori, care se grupează în două categorii:

♦ Factori fizico-chimici • temperatura de inflamabilitate; • densitatea relativă faŃă de aer; • greutatea moleculară.

♦ Factori specifici naturii sursei de pericol • controlul presiunilor de lucru; • condiŃiile tehnologice ale instalaŃiei; • concentraŃia şi debitul emisiei; • capacitatea de difuzie şi de amestecare a vaporilor.



71

În vederea eliminării posibilităŃilor de apariŃie a situaŃiilor periculoase, dotarea şi funcŃionarea zonei de depozitare GPL trebuie să fie respectate cu stricteŃe normele de protecŃie împotriva incendiilor în conformitate cu avizul PSI. Datorită pericolului apariŃiei procesului încărcării electrostatice în timpul depozitării rezervoarele vor fi prevăzute cu o reŃea de împământare la care se vor lega toate părŃile metalice ale utilajelor. În cazul producerii unui cutremur se impune verificarea tasărilor sau deplasărilor de teren care se pot produce.

8.1 Asigurarea căilor de evacuare şi salvare a persoanelor, măsuri constructive de protecŃie ale căilor de evacuare Accesul, circulaŃiile interioare şi ieşirile din halele de producŃie, trebuie semnalizate şi menŃinute permanent libere, eliberate de orice obstacole care ar putea împiedica evacuarea în caz de incident, sau accesul forŃelor de intervenŃie solicitate. Fluxurile de circulaŃie, locurile de staŃionare al maşinilor de aprovizionare şi autovehiculelor vor fi marcate pe carosabil sau prin plăcuŃe indicatoare. In zona de amplasare a parcului de rezervoare aparŃinând obiectivului - se vor plasa indicatoare de avertizare, securitate şi interdicŃie de acces pentru persoane neautorizate, privind viteza admisă la intrare, fumatul, pericolul de incendiu şi de explozie. Zona de amplasament a Fermei avicole nr.3 va fi asigurată prin iluminat corespunzător pe timpul nopŃii şi vor fi asigurate condiŃii de pază adecvate. 9. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR - Sursele de emisie tehnologică ventilatoare de coamă şi ventilatoare axiale plasate

pe peretele capăt al halelor – în ansamblu se constituie ca o sursă difuză de suprafaŃă (la mică înălŃime)– emisiile fiind discontinue cu debite şi concentraŃii variabile – funcŃie de anotimp şi gradul de dezvoltare a puilor ce populează halele (popularea/ livrarea puilor pe hale se va face programat/eşalonat pentru asigurarea unei desfaceri medii a puilor maturi către Abatorul societatii - flux relativ stabil). Toate acestea fac imposibilă modelarea unei dispersii în zonă a emisiilor practic nedirijate.



72

10. REZUMAT Obiectul investiŃiei analizate în prezenta documentaŃia este extinderea Fermei 3 Dragos Voda prin construirea a 2 hale aditionale C2 (C13 bis) si C5(C11 bis), implicit extinderea capacităŃii de creşterea puilor de carne cu 59400 capete/serie, de la 94 000 la 153400 capete/serie de 42 zile , în 6 hale de producŃie. Pentru evaluarea impactului asupra mediului s-au utilizat:

- metodologia CORINAIR- pentru estimarea nivelului emisiilor; - raportarea la prevederile legislative în vigoare privind protecŃia calităŃii

factorilor de mediu. Pentru evaluarea impactului s-a utilizat o scară de bonitare, exprimată prin note de la 1 la 10, în care:

10 - reprezintă starea naturală neafectată de activitatea umană; 1 - reprezintă o situaŃie ireversibilă de deteriorare a factorului de mediu analizat.

In funcŃie de notele obŃinute, se poate face aprecierea gradului de afectare pentru fiecare factor de mediu luat în calcul. Acordarea notelor de bonitare s-a făcut Ńinând cont de limitele maxime admisibile stabilite prin legislaŃia în vigoare şi efectele asupra factorilor de mediu:

- aer - STAS 12574/87; - apa - NTPA - NTPA - 002/2005 ; - sol - Ordinul MAPPM 756/97; - zgomot - STAS 10009/88; Ordinul M.S. 536/97; - deşeuri - Ordin M.S. 536/97.

Pentru calcularea indicelui de poluare globală - IPG - s-a folosit metoda în

care notele obŃinute pentru fiecare component al mediului, se transpun pe o scară de bonitare separată, care este împărŃită în 6 clase, cu valori între 1 şi 6 şi în care: - clasa 1 - reprezintă mediul natural neafectat de activitatea umană; - clasa 6 - reprezintă mediul degradat, impropriu formelor de viaŃă.

♦ Componentele mediului - aer - apă - sol - vegetaŃie - igienă urbană - deşeuri - zgomot - stare de sănătate a populaŃiei.

Impactul prognozat asupra mediului



73

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE

- PE COMPONENTE DE MEDIU - GLOBALĂ

ZONA DE AMPLASAMENT Componentele

mediului

Cauza: Emisii Ferma avicolă nr. 3

Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE

TOTAL

1 2 3 4 5 6

1 –AER SO2 8

NO2 8

CO 8

NH3 6

Pulberi 7

2 – APA pH 8

SubstanŃe extractibile cu

solvenŃi organici

8

Materii în suspensie 5

CBO5 5

CCO 5

N amoniacal 5

DetergenŃi 8

H2S 7

3 – SOL

VEGETATIE

8

4 – ZGOMOT 8

5 – DESEURI 7

6-POPULATIE

(miros)

9

TOTAL 7,4 6,4 8,0 8.0 7 9 7,64

*IPG – indicele de poluare globală Valoarea I.P.G. - 1,46 Clasa 1 - 2 MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITE ADMISIBILE



74

MATRICEA DE EVALUARE A INDICELUI DE POLUARE

- PE COMPONENTE DE MEDIU - GLOBALA

Zona Protejata- zona rezidentiala- la cca.750 m de sursa

Componentele

mediului

Cauza: Emisii ferma avicolă nr.3

Efecte: NOTE PE SCARA DE BONITARE

TOTAL

1 2 3 4 5

1 -AER SO2 8

NO2 9

CO 9

Pulberi 9

NH3 8

2 – APA DE

SUPRAFATA

9

3-SOL VEGETATIE

9

4 - ZGOMOT 9

5- POPULATIE

/miros

9

TOTAL 8,60 9,0 9,0 9,0 9,0 8,9

*IPG – indicele de poluare globală Valoarea I.P.G. - 1,16 Clasa 1 - 2 MEDIU SUPUS EFECTULUI UMAN IN LIMITE ADMISIBILE Zona de amplasament - cu valoarea IPG 1,46 se situează în clasa 1-2 “Mediu supus efectului uman în limitele admisibile”. Zona protejată prezintă valori variabile IPG în funcŃie de distanŃa şi poziŃionarea faŃă de sursele de emisie. - la distanŃa de cca.750 m pe direcŃie NV, IPG cu valoarea de 1,16 indică încadrarea arealului în clasa 1-2 (zona inferioară) “Mediu supus efectului uman în limitele admisibile”.



75

CONCLUZII a) ActivităŃile specifice Fermei avicole nr.3 – la capacitatea de 153400 capete pui de carne/serie ,vor exercita un impact suportabil asupra factorilor de mediu, înscriindu-se, în funcŃie de valoarea indicelui de poluare globală în:

Clasa 1 – 2

“Mediu supus efectului uman în limite admisibile” b) Impactul socio-economic este pozitiv şi important, datorită asigurării unor locuri de muncă stabile pentru locuitorii din zonă , cu perspective de dezvoltare. c) Nu sunt necesare propuneri privind modificări/îmbunătăŃiri ale proiectului, în ceea ce priveşte dotările tehnice şi tehnologia utilizată. Acestea se bazează pe soluŃii moderne ale căror performanŃe în domeniul protecŃiei mediului sunt la nivelul cerinŃelor BAT. d) Pentru asigurarea calităŃii factorilor de mediu este necesar ca, alături de dotarea corespunzătoare a investiŃiei prevăzută în proiect, să se asigure şi exploatarea/întreŃinerea corespunzătoare: respectarea cu stricteŃe a normelor tehnologice, a regulilor de securitate a muncii specifice activităŃii, supravegherea instalaŃiilor şi organizarea depozitării dejecŃiilor pe platforma betonată care se impune afi acoperită în întregime, pentru evitarea antrenării acestora de către apele meteorice spre zonele de sol descoprit. Se apreciază că realizarea investiŃiei – extinderea capacităŃii de creşterea puilor de carne cu 59400 capete/serie, de la 94000 la 153400 capete/serie de 42 zile , în 6hale de producŃie (6 serii/an), poate fi permisă - impactul asupra factorilor de mediu fiind în limitele admise de legislaŃia de protecŃie a calităŃii factorilor de mediu în vigoare; impactul social - economic ar fi pozitiv.

Întocmit, Ing. Georgiana Osiceanu



76

ANEXE Piese scrise:

1. Certificat de înregistrare firmă SC AVICOLA DRAGOŞ VODĂ SA 2. Act de proprietate teren; 3. Certificat de urbanism nr. 7 din 13.06.2012; 4. AutorizaŃie Integrata de Mediu nr.173 din 18.06.2008 – Ferma 3 - emisă de

ARPM PITESTI – valabilitate până în 2018. 5. AutorizaŃia de gospodărire a apelor nr.69/24.06.2010 – emisă AN Apele

Române – AdministraŃia bazinală de apă Buzău – IalomiŃa 6. Aviz de gospodarire a apelor nr. 10/05.09.2012 – emis de SGA Calarasi 7. AutorizaŃie Sanitar – Veterinară nr.13/14.09.2010 – emisă de DSVSA –

Călăraşi; 8. Aviz de securitate la incendiu nr. 581147/27.07.2012 – emis de MAI –ISU

Barbu Stirbei Calarasi; 9. Contract de prestări servicii nr.944/17.10.2012 – încheiat cu S.C

PRODCEREAL S.R.L – pentru folosirea terenurilor agricole in vederea imprastierii dejectiilor solide si lichide provenite de la fermele de crestere a puilor;

10. Contract pentru furnizarea de serviciilor de salubritate si vidanjare nr. 35635 – încheiat cu S.C URBAN S.A;

11. Aviz de amplasamnet favorabil nr. 23549339/20.06.2012 pentru racordare la reteaua existenta de energie electrică –emis de S.C ENEL ENERGIE S.A;

12. Contract de comodat nr.9164/08.03.2007 – încheiat cu S.C BUTANGAZ ROMANIA S.A – rezervoare GPL;

13. Contract de furnizare apa potabila nr. 01/01.02.2008 incheiat cu SC AVI STAR SRL;

14. Contract de livrare – achizitie de subproduse de origine animala ce nu sunt destinate consumului uman - nr. 146/06.04.2010, incheiat cu SC SUPER PESCA SRL;

15. Contract de prestari servicii nr. 340/01.03.2012 pentru neutralizarea subproduselor de origine animala, incheiat cu SC PROTAN SA;

16. Fisa de securitate ECOCID S 17. Fisa de securitate TH5 18. Fisa de securitate DESOGERME SANICHOC 19. Fisa de securitate INCIMAXX DES 20. Fisa de securitate Inciprop FARM 21. Raport de incercare nr. 1553/06.07.2012 – Foraj Ferma 3– emis de SC

LACECA SA- departamentul protectia mediului; 22. Raport de încercare nr.1554/06.07.2012 – bazin vidanjabil – emis de S.C

LACECA S.A . 23. Buletin de analize dejectii ferma pasarii nr. 321/18.10.2012 24. Fisa de securitate pentru produsul : ECOCOD S



77

25. Fisa de securitate pentru produsul : TH5 26. Fisa de securitate pentru produsul: DESOGERME SANICHOC 27. Fisa de securitate pentru produsul INCIMAXX DES 28. Fisa de securitate pentru produsul : INCIPROP FARM

Piese desenate:

- Plan de încadrare în zonă scara 1:5000 - Plan de situaŃie al Fermei 3; - Plan reŃea de alimentare cu apă - Scara 1: 1000; - Plan reŃea de canalizare (bazin vidanjabil) – Scara 1: 1000; - Plan parter instalaŃii electrice si sanitare hala C 5 – Scara 1:50; - Plan parter instalatii electrice si sanitare hala C 2 – Scara 1:50; - SchiŃă amplasare platforma de depozitare dejecŃii si platforme rezervoare GPL.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI...