1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR …apmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM...

RAPORT DE MEDIU pentru Reactualizare PUG Comuna Stefanestii de Jos

1

CUPRINS

NOTA INTRODUCTIVA ....................................................................................................2

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE ................................................................................................5

1.1. INTRODUCERE ........................................................................................................................... 5

1.2. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PUG .................................................................... 6

1.3. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE............................................................... 36

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTAM PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS ................................................................................................37

2.1. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI – FAZA „0 PLAN/PROGRAM” .............. 37

2.2. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE A MEDIULUI SI A SITUATIEI ECONOMICE SI

SOCIALE IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS .................................................................. 40

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV................................................................................................................41

3.1. DESCRIEREA CONDITIILOR NATURALE....................................................................................... 41

4. ZONE SPECIALE DE PROTECTIE (ARII DE PROTECTIE SPECIALA/ARII SPECIALE DE CONSERVARE)........................................................................................64

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI.............................................................................64

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI..........................74

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ............................................80

8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI ........................................................................................95

10. MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI..................................................98

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ...................................................................102


2

NOTA INTRODUCTIVA

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Reactualizarea Planului de Urbanism General pentru “Comuna STEFANESTII DE JOS” si a fost intocmita in baza contractului nr.368 / 05.10.2009, incheiat intre CONSILIUL LOCAL al Comunei STEFANESTII DE JOS, in calitate de beneficiar si SC SMART ECOLOGIC SRL Bucuresti, in calitate de executant.

Raportul de mediu a fost elaborat in conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu recomandarile cuprinse in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu Agentia Nationala de Protectia Mediului.

Reactualizarea Planului de Urbanism General pentru “Comuna STEFANESTII DE JOS” a fost realizata de S.C. AT DESIGN S.R.L., proiectant general si S.C. Pro Sign DeSign S.R.L., subproiectant si a fost avizat favorabil de Comisia Tehnica de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliului Judetean Ilfov.

Raportul de mediu reprezinta documentul care contine informatiile si concluziile evaluarii de mediu pentru acest plan urbanistic general.

Lucrarea a fost intocmita in conformitate cu HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si prevederile urmatoarelor acte legislative din domeniul protectiei mediului:

• Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului modificata, completata si aprobata prin Legea nr. 265/2006;

• Legea Administratiei Publice Locale nr. 215/2001;

• Legea 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si fauneii salbatice;

• Legea nr. 5/06.03.2000 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III a – zone protejate;

• Legea nr.107/96 - Legea Apelor, modificata si completata cu Legea nr. 310/2004 si Legea 112/2006;

• ORDIN nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa;

• HG 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate (Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA – 001 privind valori – limita de incarcare cu poluati a apelor industriale si urbane evacuate in receptori naturali) completata si modificata de Hotararea Guvernului nr. 352/2005;


3

• Ordinul 462/1993 al M.A.P.P.M – Conditii tehnice privind protectia atmosferei (emisii);

• Ordinul 592/2002 – pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;

• STAS 12574/1987- Aer din zonele protejate – conditii de calitate (imisii);

• O.U.G. 243/2000 – privind protectia atmosferei cu modificarile si completarile ulterioare;

• STAS 10009/1988 Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot;

• Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;

• O.U.G. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata prin Legea 426/2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

• HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

• Ordin nr. 95/2005 privins stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri;

• Ordin nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;

• Ordinul 536/1997 (completat si modificat) pentru aprobarea Normelor de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe poate fi definita ca un proces oficial, sistematic si cuprinzator de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program si/sau ale alternativelor acestora, incluzand raportul scris privind rezultatele acestei evaluari si utilizarea acestor rezultate in luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe reprezinta un proces de evaluare – aplicat la un stadiu rational de timpuriu al elaborarii strategiilor, planurilor sau programelor – a calitatii mediului si a consecintelor implementarii acestora, astfel incat sa se asigure ca orice consecinta este evaluata in timpul elaborarii si inainte de aprobarea oficiala a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri si programe ofera publicului si altor factori interesati oportunitatea de a participa si de a fi informati cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului si a modului in care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fost adoptata in legislatia nationala prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Lista planurilor si programelor care intra sub incidenta HG nr. 1076/08.07.2004 a fost aprobata prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede ca planurile urbanistice generale intra sub


4

incidenta HG nr. 1076/08.07.2004.

In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru Reactualizarea “Plan Urbanistic General pentru Comuna Stefanestii de Jos” a cuprins urmatoarele etape:

• Pregatirea de catre titular a primei versiuni a planului;

• Notificarea de catre titular a Agentiei pentru Protectia Mediului Ilfov si informarea publicului;

• Etapa de constituire a Comitetului special format din reprezentanti ai Institutiei Prefectului Judetului Ilfov, Consiliului Judetean Ilfov, Garzii de Mediu, Agentiei pentru Protectia Mediului Ilfov, Administratiei Nationale “Apele Romane”, Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul National al Judetului Ilfov, Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Ilfov, Directiei Judetene de Drumuri, Primariei Comunei Stefanestii de Jos, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Ilfov, precum si a arhitectului si consultantului de mediu, realizata de Agentia pentru Protectia Mediului Ilfov;

• Etapa de incadrare realizata de Comitetul special constituit;

• Etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanti ai Consiliului Local al comunei Stefanestii de Jos – titularul planului, reprezentanti cu capacitate de expertiza tehnica din cadrul autoritatilor/institutiilor/ organizatiilor implicate in Comitetul special constituit, experti din cadrul societatiI de consultanta atestate – SC SMART ECOLOGIC SRL, implicata in efectuarea evaluarii de mediu pentru plan;

• Etapa de definitivare a planului si de realizare a raportului de mediu, efectuata de expertii din cadrul societatii de consultanta, cu consultarea si cu participarea larga a Grupului de Lucru in cadrul mai multor intalniri;

• Supunerea proiectului de plan si a raportului de mediu consultarilor si dezbaterilor publice, realizata de autoritatile competente de mediu si de alte autoritati impreuna cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autoritatilor competente de mediu si a altor autoritati in cadrul etapei de analiza a raportului de mediu si pe baza comentariilor publicului, vor fi elaborate formele finale ale planului si raportului de mediu.

Se precizeaza ca membrii Grupului de Lucru au fost consultati, in cadrul intalnirilor de lucru, in legatura cu toate elementele cheie necesare efectuarii evaluarii de mediu conform cerintelor HG nr. 1076/08.07.2004, si anume:

• Continutul raportului de mediu;

• Relatia planului cu alte planuri si programe;

• Problemele de mediu existente in zona;

• Factorii/aspectele de mediu cu relevanta pentru plan;

• Obiectivele de mediu relevante pentru plan, tintele si indicatorii;


5

• Criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potentiale ale planului asupra mediului;

• Categoriile de impact, formatul si continutul matricii de evaluare a efectelor semnificative potentiale asupra mediului ale prevederilor planului;

• Nivelul de extindere si de detaliere a evaluarii de mediu, respectiv, a raportului de mediu;

• Evaluarea alternativelor si selectarea celor mai bune optiuni pentru protectia mediului;

• Concluziile cu privire la rezultatele evaluarii de mediu;

• Propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

• Propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului si monitorizarea efectelor planului asupra mediului.

Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse in procesul de evaluare de mediu si in elaborarea raportului de mediu.

Se mentioneaza faptul ca, pentru fiecare intalnire a Grupului de Lucru, titularul planului impreuna cu expertii societatilor de consultanta au pregatit materiale adecvate subiectelor abordate, pentru a facilita activitatea membrilor Grupului de Lucru.

1. Expunerea continutului si a obiectivelor principale ale planului sau programului, precum si a relatiei cu alte planuri si programe relevante

1.1. Introducere Comuna Stefanestii de Jos este situata la aproximativ 16 km est de municipiul Bucuresti si are in componenta urmatoarele localitati: Stefanestii de Jos, Stefanestii de Sus si Cretuleasca. Din punct de vedere geografic localitatile componente ale comunei Stefanestii de Jos sunt amplasate pe malurile Vaii Pasarea, in vecinatatea salbei de lacuri formate pe acest curs de apa.

Teritoriul administrativ al comunei este conectat cu localitatile invecinate si restul Romanaiei prin intermediul urmatoarelor drumuri judetene:

- DJ 100 Otopeni - Tunari - Stefanesti - Afumati pe cca. 4,7 km iar din acesta, in localitatea Afumati se face legatura cu DN 2 Bucuresti - Urziceni. La limita de sud, sud-vest a teritoriului, acesta se invecineaza cu DJ 100A, care in comuna Voluntari face legatura cu DN 2 si reprezinta una din intrarile in municipiul Bucuresti.

- DJ 200 Voluntari - Stefanesti - Dascalu pe cca. 9,6 km.

Planul de Urbanism General, a comunei Stefanestii de Jos, nu a mai fost actualizat de mai bine de 10 ani (proiect nr. 35/2000 – URBINO PROIECT SRL - Bucuresti) astfel ca a aparut necesitatea refacerii Planului Urbanistic General in vederea dezvoltarii cooerente si organizate a localitatilor componente a comunei Stefanestii de Jos. In lumina celor mentionate mai sus, scopul prezentei documentatii este sa ofere solutii pentru evitarea unor greseli majore determinate de satisfacerea unor interese de grup in defavoarea comunitatii si prin urmare dezvoltarea comunei intr-un mod


6

coerent si controlat. Acest fapt impune Consiliului Local formularea si aplicarea unor politici deosebit de complexe deoarece aceste terenuri reprezinta prin importanta lor economica si urbanistica principalele resurse in dezvoltare pe viitor a comunei.

1.2. Continutul si obiectivele principale ale PUG

Obiective Principalele obiective ale prezentei lucrari sunt reprezentate de: • stabilirea directiilor de dezvoltare ale comunei Stefanestii de Jos si localitatilor componente, in conditiile respectarii dreptului de proprietate si a interesului public; • corelarea potentialului economic si uman cu aspiratiile de ordin social si cultural ale populatiei; • echiparea tehnico-edilitara si posibilitatile de realizare a obiectivelor de utilitate publica; • determinarea categoriilor de interventie, permisiuni si restrictii, • introducerea completarilor in urma avizelor la editia anterioara (PUG).

Obiective principale

Echipare tenico edilitara:

Alimentarea cu apa - un put forat cu debitul specific estimat la 5 l/s, amplasat in continuarea celor doua foraje deja existente - rezerva de apa potabila necesara pentru consumul populatiei in timpul unei avarii sau pentru stins un eventual incendiu va fi de 56 m3. Aceasta cantitate se poate inmagazina in rezervorul propus prin marirea capacitatii cu inca o cuva de 50 m3 - reteaua de distributie a apei potabile se va extinde in zonele nou propuse pentru locuire - reteaua de distributie a apei potabile, are o lungime de 16,115 km, cu Dn cuprinse intre 63 si 200 mm. Aceasta acopera aproape toata trama stradala a comunei, care este de 16,5 km. Reteaua va fi amplasata in imediata apropriere a rigolei sau sub trotuar, dupa caz, tinand seama de celelalte retele edilitare existente. Reteaua de distributie va traversa drumurile judetene care vor trece prin comuna – DJ 100, DJ 200 si traverseaza paraul Pasarea intr-un singur loc (cu DJ 200, Dascalu – Bucuresti). Extinderile care sunt propuse in actuala documentatie de urbanism, majoreaza populatia luata in calcul cu cca 1000 de locutori.

Canalizarea Sistemul de canalizare este de tip divizor. Apele uzate menajere vor fi preluate, transportate si deversate intr-o statie de epurare. Reteaua de canale pentru preluarea apelor uzate menajere, va acoperi toata trama stradala pe care este pozata reteaua de distributie de apa potabila. Lungimea acesteia se estimeaza la 16,5 Km. Pentru o buna functionare reteaua de canalizare este echipata cu camine de vizitare, camine pentru schimbarea de directie, camine cu rupere de panta. Statia de epurare, in care sunt deversate aceste ape, este dimensionata pentru un debit zilnic total de 1281m3/zi. Se propune o statie de epurare cu doua trepte, care realizeaza o epurare mecano- biologica.. Apele meteorice vor fi colectate separat, prin rigole si santuri, vor fi trecute prin bazine de decantare, dupa care vor fi evacuate in lacul Boltasi (pe paraul Pasarea).


7

Alimentarea cu gaze si caldura In conformitate cu HG 939/08.10.1996 s-a aprobat infiintarea distributiei de gaze in localitatea Stefanestii de Jos, nominalizandu-se un debit instalat de 1.000 Nm3/h. Solutia indicata si agreata de ROMGAZ Medias a constat in legarea localitatii la inelul Ø 28” (DN 700 mm) de inalta presiune de alimentare a Municipiului Bucuresti. Pentru stabilirea debitului maxim orar instalat de gaze naturale s-au folosit valorile indicate de catre S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. pentru consumatorii individuali, respectiv 1,8 Nm3/h pentru incalzire si 0,6 Nm3/h pentru prepararea hranei.

Alimentarea cu energie electrica Racordarea de noi consumatori la reteaua de alimentare cu energie electrica se va face prin bransamente la retelele actuale sau la retelele noi construite in acest scop, mai ales in zonele compacte in care s-au executat lotizari pentru noi locuinte. In aceste zone s-a propus si instalarea de posturi de transformare. Se propune extinderea retelelor de joasa tensiune in zonele ce vor fi lotizate pentru construirea de noi case.

Telecomunicatii Pentru racordarea de noi abonati la reteaua telefonica va fi necesar a se mari capacitatea actualei centrale telefonice, precum si extinderea retelelor functie de solicitarea noilor abonati. Se are in vedere mutarea centralei telefonice in cladirea noua, alipita de primarie, precum si inlocuirea pe unele portiuni atat a liniei telefonice aeriene existente cat si a stalpilor de lemn care au fost rupti si reparati provizoriu.

Deseuri

Deseurile vor fi colectate selectiv de un operator autorizat, pe baza de contract de prestari servicii, care le va transport la un depozit autorizat. Se propun puncte de colectare a deseurilor pe fiecare localitate urmand a fi ridicate si duse prin serviciul de specialitate. la rampa de deseuri autorizata pentru municipiul Bucuresti. Punctele de colectare vor fi protejate si amenajate conform normelor sanitare. Platformele vor fi imprejmuite si vor avea un singur acces carosabil pentru intrarea si iesirea autovehiculelor. In zona de cimitire se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri. Spatiile de depozitare temporara vor respecta reglementarile legale in vigoare si se vor conforma PUZ. Orice noua facilitate de colecatare si depozitare va fi documentata si evaluata din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Circulatie rutiera

La limita sudica a localitatii Stefanesti, autostrada Bucuresti – Brasov traverseaza printr-un pasaj superior centura rutiera si centura feroviara ale municipiului Bucuresti.

Legatura autostrazii cu centura rutiera se va realiza prin amenajarea unui nod rutier denumit nod centura Bucuresti. Centura rutiera este acum in administrarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADR S.A.) si este propusa pentru amenajare cu 4 benzi de circulatie intre DN 1A si DN 2.


8

Amplasament

Comuna STEFANESTII DE JOS, alcatuita din satele Stefanestii de Jos, Stefanestii de Sus si Cretuleasca este situata in partea de est a jud Ilfov, la cca. 16 km nord de centrul municipiului Bucuresti. Dupa cum am mentionaqt, localitatile comunei sunt situate malul drept al vaii Pasarea, satul resedinta de comuna Stefanestii de Jos si localitatea Cretuleasca, iar pe malul stang al Vaii Pasarea (nord) se afla localitatea Stefanestii de Sus.

Teritoriul administrativ al comunei ocupa o suprafata de 2.937 ha :si se invecineaza:

• la nord cu teritoriul administrativ al comunei Dascalu;

• la sud cu teritoriul administrativ al comunei Voluntari;

• la est cu teritoriul administrativ al comunei Afumati;

• la vest cu teritoriul comunei Tunari.

Accesibilitatea in zona este buna, datorita retelei de drumuri judetene, existente, care strabat comuna:

• DJ 100 Otopeni - Tunari - Stefanesti - Afumati pe cca. 4,7 km. Prin acesta, in localitatea Afumati se face legatura cu DN 2 Bucuresti - Urziceni.

• DJ 200 Voluntari - Stefanesti - Dascalu pe cca. 9,6 km.

La limita de sud, sud-vest a teritoriului, acesta se invecineaza cu DJ 100A, care in comuna Voluntari face legatura cu DN 2 care reprezinta una din intrarile in municipiul Bucuresti. Lungimea totala a traseelor de drumuri publice este de cca ~ 18.500 km, dintre care cca. - 13.000 km sunt reprezentate de drumuri reabilitate. Pe teritoriul comunei sunt propuse traseele a 2 autostrazi, dintre care in prezent sunt incepute lucrarile autostrazii Bucuresti-Brasov iar autoatrada de centura a municipiului Bucuresti este in stadiul de proiect. Pe teritoriul comunei nu sunt prezente cai ferate dar zona de sud este limitata de calea ferata de centura a municipiului Bucuresti. Cea mai apropiata gara fata de localitatea resedinta de comuna este situata la 8 km distanta.

SITUATIA EXISTENTA

Potential Economic

Prin pozitia sa, pe traseul unor importante drumuri existente dar mai ales a celor de perspectiva, precum si existenta unor suprafete intinse de teren, atractive ca potential economic, comuna Stefanestii de Jos ar putea reprezenta, in viitor, un important punct de atractie pentru investitori in domeniul micii industrii, al spatiilor de depozitare, a serviciilor, care aici vor gasi toate facilitatile disponibile la un pret mai scazut fata de marile orase, avand deasemeni si o accesibilitate ridicata si


9

relatie directa cu Municipiul Bucuresti.

Comuna este de marime medie in cadrul judetului Ilfov si prin asezarea sa se incadreaza in reteaua de localitati periurbane ale municipiului Bucuresti. Teritoriul comunei Stefanesti dispune de o oferta naturala favorabila dezvoltarii agriculturii ca functie economica cu profil complex (productia vegetala, cresterea animalelor). Ponderea mare a suprafetei arabile (95%) in totalul suprafetei agricole reprezinta un indiciu in acest sens.

Conform datelor oferite de Comisia Nationala pentru Statistica - fisa localitatii - 2002 - fondul funciar agricol al comunei Stefanesti are urmatoarea structura:

1929.00 65.6872.00 2.45

3.00 0.1017.00 0.58

TOTAL

Folosinta terenului Suprafata

2021.00916.00

2937.00

BILANT TERITORIU ADMINISTRATIV

PasuniTeren agricolTeren neagricol

%

68.8131.19

ArabilVii+pepiniere viticole

Livezi+pepiniere viticole

100.00

Starea naturala a terenurilor favorabile agriculturii este evidentiata de varietatea mare de culturi: grau, secara, porumb, floarea soarelui, cartofi etc. Suprafata cultivata si structura ei se poate urmari in tabelul urmator:

Structura suprafetei cultivate Suprafata - ha - Ponderea Productia totala (to)

Grau + secara 344 17,8 802

Porumb boabe 745 38,6 2192

Floarea soarelui 150 7,8 130

Cartofi 30 1,6 600

Legume 234 12,1 3904

Fructe 69

Struguri 31

Alte culturi

426 22,1

-

Total arabil 1929 100 -

Principale plante de culturi sunt reprezentate de porumb - 38,6% si grau si secara - 17,8%.

Pe teritoriul comunei Stefanesti s-au executat lucrari de desecari in cadrul sistemului Afumati - Stefanesti - Runcu (sisteme care totalizeaza 6.577 ha) si al sistemului Stefanesti (2.355 ha). De asemenea s-au executat lucrari de irigatii in cadrul sistemului Otopeni – Calarasi

Pentru valorificarea potentialului funciar de care dispune comuna este esentiala integrarea sectorului zootehnic cu cel vegetal. Principalul un indicator, densitatea animalelor la 100 ha teren, reprezinta imaginea raportului dintre oferta naturala si incarcatura de animale sau modul de exploatare a


10

acestei suprafete. O valoarea scazuta a acestui indicator reflecta gradul ineficient de exploatare a fondului funciar.

Efective de animale (cap) Specificare

Total privat

Densiatatea animalelor la

100 ha teren Bovine 254 212 13,1 (arabil +pasune)

Porcine 2050 750 10,5(arabil)

Ovine 340 340 17,5(arabil +pasune)

Pasari 19.850 19.850 982,2(agricol)

Pe teritoriul comunei Stefanestii de Jos isi desfasoara activitatea cateva unitati economice dintre care mentionam: o moara, o unitate de mica productie, fabrica Leipa Pak in cadrul zonei studioului cinematografic din sudul comunei, dar si cateva depozite si alte mici unitati de productie. Deasemeni in cadrul comunei functioneaza Centrul de Protectia Plantelor, cu cele doua sedii si centrul de perfectionare a cadrelor din agricultura. Avand in vedere situatia existenta, principalele locuri de munca ale comunei (privita ca un tot) sunt reprezentate de agricultura si partial in domeniul comertului dar, in aceasta sfera de activitate numarul locurilor de munca este relativ scazut. Conform datelor statistice preluate de la consiliul comunal, repartitia populatiei pe ramuri de activitate este prezentata in tabelul de mai jos:

Ramura Numar mediu salariati

Agricultura, silvicultura 51 Piscicultura 0 Industria extractiva 0 Industria prelucratoare 0 Productie si distributie energie electrica si termica 0 Constructii 0 Comert, alimentatie publica 224 Transporturi 0 Financiar, asigurari 1 Cercetare 0 Administratie publica si aparare, asistenta sociala 42 Invatamant 39 Sanatate, asistenta sociala 17 Cultura, sport 0 Alte activitati, prestari servicii 0 TOTAL 374

Prin aplicarea legii fondului funciar, proprietatea privata detine cea mai mare pondere in totalul suprafetei agricole (aproximativ 99,6%. Patrimoniul funciar privat este organizat in exploatatii individuale, asociatii familiale simple si o singura societate cu personalitate juridica ce folosesc serviciile singurei unitati AGROMEC din comuna.


11

Elemente de Demografie

Conform datelor din Recensamantul din 2002 precum si a datelor statistice furnizate de Primaria comunei Stefanestii de Jos, in comuna exista un numar total de 4138 de locuitori, repartizati in localitatile comunei dupa cum urmeaza:

1994 2002 2007

STEFANESTII DE JOS 2166 LOC. 2431 LOC.

STEFANESTII DE SUS 1480 LOC. 1283 LOC.

CRETULEASCA 226 LOC. 424 LOC.

TOTAL COMUNA 3872 LOC. 4138 LOC. 4277 LOC.

Populatia este distribuita neuniform majoritatea locuitorilor fiind cantonati in satul resedinta de comuna, Stefanestii de Jos care are o pondere de 59 % din populatie.

Dinamica evolutiei populatiei inregistreaza o descrestere a numarului de locuitori pana in anul 2007 cand se observa o crestere a numarului de locuitori. La 1 iulie 1995 populatia comunei Stefanestii de Jos era de 3.727 locuitori si prezenta urmatoarele evolutii incepand cu 1990:

1990 1995 1997 2002

Numar de locuitori : 3.719 3.727 3.872 4.138

Densitatea populatiei, raportata la suprafata administrativa a comunei (2.937 ha) este de 1.46 loc/ha. Raportat la suprafata de intravilan, de 1201.93 ha, cei 4277 de locuitori determina o densitate de 3.55 loc/ha.

Conform datelor de la Institutul National de Statistica Numarul, la nivelul anului 2007 erau inventariate un numar total de 1222 de gospodarii, reprezentand 3.5 persoane pe gospodarie.

Suprafata locuibila pe total comuna este de 48.235 mp, revenind o suprafata medie pe gospodarie de 43,5 mp respectiv 11,27 mp/locuitor.

Majoritatea locuintelor din comuna Stefanestii de Jos sunt de tip individual, cu un regim de inaltime de P, P+1E, realizate in mare parte din materiale locale.

Avand in vedere asezarea geografica, comuna Stefanestii de Jos este in zona de influenta a municipiului Bucuresti cu care are legaturi asigurate de drumurile judetene mentionate mai sus.


12

Artere de circulatie Circulatia feroviara

Teritoriul comunei nu este traversat de nici o cale ferata, insa in partea de sud este limitat prin calea ferata de centura a municipiului Bucuresti.

Circulatia rutiera

Comuna Stefanesti este situata la nord-est de soseaua de centura rutiera si feroviara a municipiului Bucuresti, la circa 9 km de acesta, pe drumul judetean DJ 200 (Bucuresti – Stefanesti – Dascalu - Gradistea), la intersectia cu drumul judetean DJ 100 (Otopeni – Tunari – Stefanesti – Afumati – Ganeasa - Branesti). Cele doua drumuri judetene si lantul de balti ale Vaii Pasarea au fost axele structurante ale retelei stradale.

Conform datelor culese de la administratia locala, lungimea totala a drumurilor publice este de circa 18,5 km, imbracamintea rutiera a fost reabilitata partial dar, pe traseele drumurilor judetene exista si strazi de pamant. Traversarea carosabila a baltilor Vaii Pasarea se face pe stavilarul din dreptul satului Cretuleasca si pe cel de pe traseul DJ 200. Un al treilea stavilar serveste numai pentru traversarea pietonala.

Ocuparea terenului Zonificarea functionala a comunei Stefanestii de Jos din prezent reliefeaza o pondere ridicata a locuirii si o slaba reprezentare a serviciilor si functiunilor complexe de interes public, precum si a zonelor de recreere, asa cum se poate observa in tabelele de mai jos.

BILANT FUNCTIONAL AL TERITORIULUI INTRAVILAN EXISTENT

Zone functionale Suprafata (ha) %

Locuinte individuale 337.68 39.71

1. Zona locuinte Locuinte colective 386.21 48.53 45.42 5.71

Unitati industriale si depozite 41.24 4.85

2. Zona unitati industriale si agricole Unitati agrozootehnice 50.83 9.59 5.98 1.13

3. Zona institutii si servicii de interes public 90.98 10.70

4. Zona cai de comunicatie si transport 200.53 23.58

5. Zona spatii verzi, sport, agrement, protectie 58.22 6.85

6. Zona gospodarie comunala, cimitire 3.90 0.46

7. Zona constructii tehnico-edilitare 2.48 0.29


13

8. Terenuri cu destinatie speciala 34.27 4.03

9. Ape 20.40 2.40

10. Terenuri neproductive 2.56 0.30

TOTAL INTRAVILAN 850.38 100.00

Intravilanul existent a fost stabilit pe baza propunerilor din 2000 dar si a completarilor ce au aparut in urma documentatiilor de urbanism (PUD, PUZ) intocmite dupa aplicarea Legii Fondului Funciar. Suprafata existenta cuprinde urmatoarele zone functionale, in cadrul localitatilor componente si a trupurilor din teritoriu.

Sat Stefanestii de Jos

Este situat la sud de Valea Pasarea, reprezinta resedinta de comuna prezentand o vatra de forma areolara, alungita in prezent de-a lungul DJ 200 pana la zona ocupata de unitati agricole, spatii de depozitare, productie si servicii (studio cinematografic) pe baza unei documentatii de urbanism (PUD) aprobata.

Localitatea cuprinde urmatoarele zone functionale:

• zona de locuinte – constructii individuale, parter, cu cateva exceptii P+1, executate cele mai multe din materiale locale pe loturi mici 300-500 mp.

• zona de dotari – situate de-a lungul DJ 200, si anume: primarie, politie, scoala, posta, farmacie si o biserica.

Cele mai multe dintre cladirile care adapostesc aceste functiuni sunt vechi dar sunt amenajate pentru functiunile pe care le indeplinesc.

In partea de sud a localitatii, se gasesc:

• zona cu unitati cu profil agricol – baza de aprovizionare, centru de perfectionare, centru de intretinere reparatii utilaje agricole, magazine, etc;

• zona servicii - studio cinematografic.

Satul Stefanestii de Sus

Este situat la nord de valea Pasarea, prezentand o vatra alungita, desfasurata de-a lungul Vaii Pasarea fiind strabatut de DJ 100 si de DJ 200. Localitatea cuprinde urmatoarele zone functionale:

• zona de locuinte – cladiri individuale parter;


14

• institutii publice si servicii - dispersate in cadrul zonei de locuit (scoala, gradinita, biserica, dispensar uman, cimitir).

• zona cu unitati cu profil agricol -din unitatile agrozootehnice (N:V.), 2 sedii ale Centrului de Protectie a Plantelor si o unitate Agroservice;

• zona sport, agrement – necesita amenajari.

Satul Cretuleasca

Este situat la sud de Valea Pasarea si cuprinde:

• zona cu functiune mixta - rezidentiala, scoala, biserica (monument istoric), cimitir.

In cadrul teritoriului administrativ mai exista si alte trupuri cu urmatoarele functiuni:

• Unitatea Agrozootehnica Afumati (modernizata si in totala legalitate), ce in prezent detine doar spatii de depozitare si mici activitati industriale ce nu prezinta impact semnificativ asupra mediului

• zona cu functiuni de industrie nepoluanta si servicii - suprafata 15,74 ha, introdusa in intravilan pe baza unor documentatii de urbanism (3 PUD-uri);

• zona cu functiuni complexe - locuire, turism, dotari, servicii (“Stefanestii Noi”).– 23,0 ha introduse in intravilan pe baza unei documentatii de urbanism (PUD);

• zona rezidentiala - suprafata de 250,75 ha pentru care exista o documentatie de urbanism (PUZ) aprobata.

Zona de locuinte cu functiuni complelmentare caracteristica pentru toate localitatile comunei a avut o evolutie istorica pe nuclee, cu suprafete diverse de loturi, textura neregulata sau rectangulara dezvoltate de-a lungul drumurilor judetene.

Situatia amenajarilor functionale

In general, fiecare sat component al comunei dispune de dotari pentru desfasurarea comertului si prestarilor de servicii ce asigura necesitatile zilnice ale locuitorilor.

In satul Stefanestii de Jos este conturata o zona centrala cu obiective de interes public unde se gaseste sediul primariei si a politiei locale. Satul, resedinta de comuna, dispune de spatii spatii comerciale si prestari servicii, amenajari cultural sportive (teren de sport) si religioase (biserica). In satul Stefanestii de Jos sunt prezente si unitati de sanatate publica, scoli si gradinita.


15

Zona activitatilor economice

Activitatile economice de baza sunt cele cu profil agricol.

Pe intreg teritoriul comunei se practica agricultura, cultura vitei de vie, pomicultura.

Zona de gospodarie comunala

Zona de gospodarie comunala este reprezentata in intravilanul satelor de cimitire, amplasate si in apropierea dotarilor de cult (biserici).

Deseurile menajere sunt aruncate in momentul de fata in lungul malurilor raului Ilfov si a drumurilor secundare. Nu exista un sistem de colectare si stocare temporara in vederea eliminarii definitive a deseurilor menajere.

Zona spatiilor verzi

In incintele proprietatilor private (gospodarii) sunt amenajate spatii verzi aferente locuintelor. In satul Stefanestii de Jos exista un teren de sport, amplasat in vecinatatea drumului judetean care poate asigura conditii pentru desfasurarea activitatilor sportive.

Zone cu monumente istorice

Conform ierarhizarii globale a teritoriilor cu valoare culturala (PATN – Sectiunea III-B “Zone construite protejate” – schema 13), comuna Stefanestii de Jos se situeaza intr-o zona cu concentrare mica (< 5%) a valorilor de patrimoniu.

Zone cu riscuri naturale Toate localitatile componente ale comunei Stefanestii de Jos sunt amplasate in vecinatatea Vaii Pasarea. Raul Pasarea, principalul curs de apa permanent din zona, prezinta debite variabile cu diferente majore functie de anotimp si conditii meteorologice. Albia este meandrata, iar in perioadele ploioase poate transporta cantitati insemnate de aluviuni si provoca inundatii. Sunt zone izolate in care balteste apa.

Noul plan de urbanism general trebuie sa prevada limite clare si interditii de constructie atat pentru zona protejata, cei 50 m in lungul malurilor apelor dar si in zonele de risc natural pana la limita la care se pot manifesta aceste riscuri. In vederea stabilirii castor limite sunt necesare studii de specialitate pentru fiecare caz in parte.

Echipare edilitara

Alimentare cu energie electrica

Comuna Stefanesti, compusa din Stefanestii de Jos, Stefanestii de Sus si Cretuleasca este alimentata


16

cu energie electrica din statia de transformare Afumati prin intermediul retelei de distributie de medie tensiune de 20 kV (LEA 20 kV).

Teritoriul comunei este strabatut de o linie de inalta tensiune (LEA 220 kV), care interconecteaza statiile de sistem Fundeni si Brazi, si o linie de 110 kV care interactioneaza statiile Afumati si Caciulati.

Reteaua de distributie de 20 kV este aeriana, pozata pe stalpi de beton si urmareste in principal strada Fagaras. Este dotata cu conductori de 50 si 35 mmp Ol Al.

Pe arterele unde exista atat retele de medie tensiune cat si joasa tensiune, stalpii de medie tensiune sunt utilizati si pentru pozarea retelei de joasa tensiune.

Posturile de transformare ale comunei (in numar de 9) sunt racordate radial la axul de tensiune. Ele sunt de tip aerian, instalate pe stalpi de beton si au puteri de 250 kVA.

Iluminatul public

Reteaua de joasa tensiune (0,4 kV) este aeriana si urmareste trama stradala a comunei. Ea este destinata alimentarii consumatorilor casnici si retelei de iluminat public. Iluminatul public este prezent pe strazile comunei si este realizat cu lampi cu vapori de mercur sau sodiu.

Alimentare cu apa Conform datelor preluate de la Institutul National de Statistica, sursa de alimentare cu apa potabila a gospodariilor individuale este reprezentata in prezent de puturi de tip satesc, forate la 6-16m dar si de puturi forate de adancime (gospodarie comunala de ape), Pentru blocurile existente s-a executat un put forat si o statie de hidrofor. Unitatea agrozootehnica dispune de un put forat si un castel de apa cu o capacitate de stocare de 30m³. Sistemul de alimentare cu apa este deficitar, reteaua de distributie a apei potabile insumand 18 km de retea simpla.

Canalizare menajera

Apele uzate sunt deversate la suprafata solului sau in fose vidanjabile si closetele de tip rural existente polueaza solul, apa freatica si intreg mediul. conform datelor preluate de la Insitututl National de Statistica. Reteaua simpla de canalizare publica are 0.2 km, Unitatile agrozootehnice, in cazul in care au o statie de epurare, aceasta este, necorespunzatoare iarapele uzate sunt deversate in receptori naturali si afecteaza negativ mediul inconjurator.

Canalizarea pluviala

Nu se poate vorbi de o retea de canalizare pluviala coerenta in conditiile in care nu exista nici un fel de amenajari exceptand santurile laterale care in cea mai mare parte sunt inierbate si prost intretinute. Apele pluviale se infiltreaza direct in substrat sau se scurg spre baltile amenajate din


17

zona.

Alimentarea cu gaze Pe teritoriul comunei trec doua din cele mai importante conducte de transport gaze naturale de pe teritoriul tarii noastre, de importanta strategica, care alimenteaza municipiul Bucuresti si zona sa periurbana. Aceste conducte de gaze de inalta presiune sunt:

- Inelul perimetral de alimentare a municipiului Bucuresti ø28" (DN 700mm), - Conducta Afumati – Butimanu ø32" (DN 800mm), parte componenta a viitorului inel

de alimentare a municipiului Bucuresti. Aceasta conducta face legatura intre conductele magistrale Urziceni – Bucuresti si inmagazinarea subterana de la Butimanu (jud. Dambovita).

Teritoriul administrativ al comunei este tranzitat si de catre doua conducte de titei DN 350 mm si DN 500 mm (Calareti - Pitesti).

Alimentarea cu energie termica Atat pentru gospodariile populatiei cat si pentru celelalte obiective social-administrative si culturale existente la nivelul intregii commune, sistemul de incalzire este realizat preponderent prin surse proprii utilizand combustibili solizi lemnele si carbunii sau deseuri agricole. Existenta retelei de transport a gazelor naturale ar permite utilizarea acestora ca sursa de de incalzire

In localitate exista o centrala termica cu cazane Metalica ce functioneaza pe combustibil lichid si alimenteaza cu caldura S.C. Ilfoveana – societate cu profil agricol. Pentru prepararea hranei se utilizeaza masini de gatit tip aragaz, folosind drept combustibil gazele lichefiate imbuteliate, dar si sobele cu plita folosind combustibilul solid.

Retele telefonice

In prezent localitatile comunei Stefanestii de Jos sunt racordate la reteaua telefonica nationala, prin intermediul centralelor telefonice digitale existente si a retelelor de telefonie. Centralele telefonice deservesc institutiiele din localitatii, dar si un numar limitat de abonati particulari. Liniile telefonice sunt de tip aerian, montate atat pe stalpi de lemn, cat si pe stalpi de beton ai retelelor electrice, in functie de conditiile locale. Toate racordurile la abonati sunt de tip aerian.


18

SITUATIE PROPUSA – VARIANTE PLAN

Descrierea solutiei de organizare urbanistica – Studii de fundamentare Sursele documentare utilizate pentru elaborarea prezentului Plan de Urbanism General constat din:

- Legislatia in vigoare - Legea 50/1991 si Ordinul M.L.P.A.T. nr.91/2 din 1991; - Plan de Urbanism General a comunei Stefanestii de Jos din anul 2000; - Hotarare pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism; - Directiile de dezvoltare economica a judetului Ilfov; - Lista monumente istorice si situri arheologice din judetul Ilfov. - Planuri 1:5000 si 1:25000

Pe baza analizelor efectuate se contureaza urmatoarele propuneri de organizare urbanistica:

• Redimensionarea zonelor functionale in conformitate cu cerintele actuale si implicit extinderea perimetrului intravilan.

• Realizarea unei compozitii compacte a localitatii, amplasarea judicioasa a zonelor functionala. • Cresterea nivelului de locuire, a dotarilor social-culturale si a echiparii tehnico-edilitare.

Obiectul lucrarii “Plan Urbanistic General pentru comuna Stefanestii de Jos” a constat in amenajarea complexa a comunei ca urmare analizei situatiei existente si a prognozei evolutiei localitatilor, cu evidentierea disfunctionalitatilor, optiunilor si reglementarilor ce se impun pentru dezvoltarea acestora. • Probleme principale rezultate din analiza situatiei existente, disfunctionalitati atat in teritoriu cat

si in cadrul localitatilor componente; • Zonificarea functionala a terenurilor din localitati si stabilirea regimului juridic al acestora printr-

un set de reglementari si servitutii adiacente; • Volumul si structura potentialului uman, resurse de munca; • Potentialul economic al localitatilor componente; • Organizarea circulatiei si conservarea mediului; • Conditii si posibilitati de realizare a obiectivelor de utilizare publica. Amenajarea teritoriului administrativ a tinut seama de situatia juridica si forma de proprietate a pamanturilor - domeniu public, proprietate de stat sau privata. La aceasta se adauga optiunile locuitorilor pentru evolutia constructiilor in localitati cu posibilitati de dezvoltare. Realizarea retelelor edilitare in zona va duce la dezvoltarea zonelor functionale din localitati (zona de locuit si dotari, zone economice). Organizarea circulatiei in zona, reabilitarea tramelor stradale este importanta pentru dezvoltarea localitatilor. Evolutia populatiei in prezent in contextul perioadei de tranzitie si mai ales avand in vedere aspectele socio-demografice ale tarii pentru perioade scurte de 5-10 ani nu este elocventa. In perspectiva comuna are posibilitati multiple de dezvoltare socio-economica oferite de cadrul natural, pozitia in economia judetului si in reteaua de localitati ale judetului. La acestea se adauga infrastructura in modernizare - circulatie, edilitara care vor propulsa dezvoltarea comunei in cadrul judetului.

Conform ierarhizarii globale a teritoriilor cu valoare culturala (PATN – Sectiunea III-B “Zone


19

construite protejate” – schema 13), comuna Stefanestii de Jos se situeaza intr-o zona cu concentrare mica (< 5%) a valorilor de patrimoniu.

In Sectiunea “Apa – resurse de apa dulce”(schema nr. 6), din acest studiu, comuna Stefanestii de Jos se situeaza intr-o zona cu resurse de apa subterana cu vulnerabilitate moderata, ce nu necesita masuri prioritare de protectie la poluare.

In sectiunea 3A “Zone protejate”, in functie de ierarhizarea agresivitatii ambientale, comuna Stefanestii de Jos, se situeaza intr-o zona cu agresivitate ambientala medie, neexistand probleme majore de poluare a aerului, apei sau degradari ale solului. Elementele din alte studii sunt constituite din toate documentatiile de urbanism elaborate si aprobate intre 2003 - 2008, in vest, nord si nord-est, sud si sud-est, care propun ca functiuni principala locuirea individuala, precum si zone verzi, zone de agrement, dotari comerciale, servicii si productie nepoluanta. Principalele atuuri ale acestei comune sunt legate de: w Comuna Stefanestii de Jos se incadreaza in zona metropolitana putand deveni zona de atractie

turistica; w Comuna face parte dintr-un areal de mare atractivitate economica, ce cuprinde

comunele:Voluntari, Afumati, Tunari, Balotesti, Corbeanca; w Se afla in arealul asigurat cu transport in comun, acesta fiind asigurat pe DJ 200.

Pe parcursul documentatiei si elaborarii P.U.G., autoritatile locale au solicitat extinderea teritoriului intravilan, in urma cererilor si optiunilor populatiei dar si a presiunii investitionale avand in vedere vecinatatea cu mun. Bucuresti, precum si faptul ca teritoriul comunei va fi traversat de autostrada Bucuresti-Brasov in viitorul apropiat si mai apoi de autostrada de centura care presupune dezvoltarea de zone de activitati si servicii. De asemenea, s-a solicitat corectarea intravilanului prin extinderile datorate aprobarii unor documentatii de urbanism (PUD, PUZ) in diverse zone ale comunei.

Se estimeaza o concentrare a constructiilor de locuinte in zonele apropiate de Valea Pasarea si pe partea de vest a DJ200. De asemenea zona adiacenta padurii Vulpache se estimeaza ca va primi un aflux de investitori in constructii de locuinte.

Constructii pentru activitati de productie, depozitare si servicii – birouri se vor concentra in proximitatea Soselei de centura existente a Bucurestiului, a autostrazii Bucuresti-Brasov si autostrazii de centura propuse. Intravilanul propus va respecta optiunile populatiei si tendintele de dezvoltare ale localitatilor atat din punct de vedere economic cat si a zonelor de locuit, in cadrul masurilor de valorificare a potentialului natural (Valea Pasarea, padurea Vulpache), pozitionarea adiancent soselei de centura DJ 100A, cat si traversarea teritoriului comunei de autostrada Bucuresti-Brasov. Ocuparea viitoare a terenurilor se contureaza pe urmatoarele zone functionale: w Zona centrala si alte functiuni de interes public, zona ce se concentreaza in vecinatatatea

institutiilor si dotarilor existente. Acestea pot fi mentinute, modernizate, extinse in masura in care se vor gasi spatii si resurse materiale. Pentru a se contura o zona centrala reprezentativa este necesar ca pe parcurs sa se creeze spatii necesare pentru completarea dotarilor – baie publica, magazin mixt, alimentatie publica, unitati prestari servicii, etc.

w Zona de locuinte si functiuni complementare care cuprinde zonele de locuinte existente, precum si zonele propuse pentru extinderi viitoare, atat pentru locuinte de tip rural, cat si cu grad de confort ridicat (in regim rezidential sau de vacanta).


20

w Zona mixta locuinte si servicii cuprinde zone de locuinte care pot avea la parter diverse dotari comerciale si de servicii, precum si subzone cu servicii – birouri, amplasate in perimetrele de extindere ale intravilanului, in proximitatea unor artere importante de circulatii.

w Zona mixta productie si servicii cuprinde zone de activitati de productie, prelucrare, depozitare dar si sedii de birouri, showroom-uri, reprezentante de corporatii, servicii si dotari necesare turismului de tranzit, dezvoltate in proximitatea celor doua autostrazi.

w Zona de unitati industriale, de depozitare si servicii Amplasarea acestora se propune pe terenurile fostului CAP, SMA, in conditiile unde acestea nu au inca conturate functiunile. Se pot folosi constructiile existente prin reutilizari, modernizari, eventuale extinderi. Se propune a se dezvolta zona din sudul teritoriului administrativ (sosea de centura si CF de centura) a carei suprafata este ocupata cu unitati de industrie, depozitare si servicii, zona tranversata de viitoarea autostrada. w Zona sport, spatii verzi si de protectie cuprinde zona destinata activitatilor sportive (in prezent

neamenajata), spatiile verzi de protectie (pe malul apei, culoarele de protectie pentru cai comunicatii, retele – conducta gaze, LEA).

w Zona gospodarie comunala ce cuprinde terenul gospodariei comunale – cimitire dar si terenurile afectate puturilor de captare, gospodariei de apa, statiei de epurare, posturilor de transformare.

w Zona cailor de comunicatie rutiera, care cuprinde terenurile afectate drumurilor, strazilor existente si a celor propuse.

BILANT FUNCTIONAL AL TERITORIULUI INTRAVILAN PROPUS













21

9. Ape 36.91 1.50



Optimizarea relatiilor in teritoriu Principalele legaturi ale comunei cu centrele invecinate, se realizeaza prin intermediul drumurile judetene DJ 200 (Bucuresti - Stefanesti – Dascalu – Gradistea) si DJ 100 (Otopeni – Tunari – Stefanesti – Afumati – Ganeasa – Branesti), pe directia est-vest, de-a lungul baltii Cretuleasca. Se propune de asemenea constituirea drumului De 102 in drum comunal care urmeaza sa preia traficul greu de pe drumul judetean DJ 100. Avand in vedere faptul ca autostrada Bucuresti-Brasov si autostrada de centura vor traversa teritoriul comunei, divizand-o astfel in mai multe zone, se vor propune drumuri paralele cu acestea cu traversari denivelate care sa asigure legaturile intre diferitele parti ale teritoriului localitatii. De asemenea, extinderea intravilanului obliga la asigurarea de circulatii in zonele nou introduse, astfel ca reteaua majora in aceste zone va fi constituita de drumurile de exploatare existente in prezent, cu profile extinse la 12.00m. Circulatiile locale se vor stabili prin documentatii de urbanism (PUZ) pentru fiecare subzona in parte. Propunerile de reabilitare si dezvoltare se vor desfasura etapizat. Dezvoltarea activitatilor Avand in vedere caracterul economic al localitatii – agroindustrial – se propune relansarea economica a comunei in domeniul activitatilor productive, agricole si industriale de tip depozite, care vor creste numarul locurilor de munca de pe piata locala. Agricultura prezinta posibilitati de dezvoltare in gospodariile locuitorilor, cat si in societatile cu profil vegetal si animal. Produsele vor fi destinate aprovizionarii locuitorilor, dar si in scopul industrializarii lor in comuna sau in municipiul Bucuresti. Zonele agricole din teritoriu necesita pentru viitor lucrari de imbunatatiri funciare - in campie - lucrari de irigatii in zona detinuta - lucrari antierozionale, plantatii. Printre principalele propuneri se numara :

- Organizarea unor exploatatii viabile si asigurarea de servicii necesare acestora. - Actiuni pentru modernizarea mediului rural care sa aiba in vedere imbunatatirea drumurilor

de exploatare, organizarea unei banci de credit la nivel de comuna cu dobanzi acceptabile. - Masuri simple de prevenire a degradarii solului si anume: araturi pe curba de nivel,

asolamente de protectie, controlul adancimii nivelului freatic prin lucrari de desecare-drenaj in vederea prevenirii excesului de umiditate freatica. De asemenea, pe terenurile situate pe pante mai mari de 15% sunt necesare lucrari de agrotehnica antierozionala si anume: benzi inierbate, asolamente de protectii, astuparea rigolelor formate prin eroziune, impaduriri etc.

- Stoparea declinului efectivelor de animale la toate speciile. - Fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte chimice. - Imbunatatirea gradului de dotare cu mijloace mecanice prin infiintarea si privatizarea

unitatilor AGROMEC, dezvoltarea activitatii de mecanizare a lucrarilor agricole constituind un factor de stabilitate a productiei agricole.

- Organizarea la nivelul comunei a activitatilor legate de: - achizitionarea produselor de la producatori; - prelucrarea si valorificarea produselor obtinute de la producatori.


22

Activitatea industriala valorifica materia prima oferita de agricultura - in gospodarii proprii sau in industrial - mori pentru cereale, industria lactatelor sau a preparatelor din carne sau a sucurilor din fructe. Existenta la limita teritoriului administrativ a DJ 100A (sosea de centura) ofera posibilitatea de a dezvolta o zona de depozitare, servicii si mica industrie, inclusa de altfel in intravilanul existent si intrerupta de aparitia autostrazii. Aceste zone de activitati vor fi favorizate si de constructia autostrazii Bucuresti-Brasov dar si cea a autostrazii de centura. Realizarea autostrazii pe teritoriul comunei (cu legatura la soseaua de centura) va avea :

- un impact economic optim deservind mai multi utilizatori cu costuri cat mai mici (atragand cat mai multe autovehicule se vor dezvolta activitatile economice: comert, depozitare, targuri si expozitii, mica productie etc);

- impact social prin legaturi fluente pentru deplasarea fortei de munca; - impact cultural si turistic prin cresterea numarului de vizitatori datorita imbunatatirii

accesibilitatii catre zonele de interes cultural, prin uniformizarea gradului de civilizatie si disparitia discrepantelor.

Evolutia populatiei Strategia de dezvoltare a localitatilor, extinderea mare a intravilanelor destinata in special zonei de locuit cu functiuni complementare, dezvoltarea echiparii edilitarii, urmareste sa asigure terenuri pentru constructia de locuinte solicitate de populatia ce doreste sa se stabileasca in teritoriu. In urma schimbarilor petrecute in societate in ultimii ani, odata cu schimbarea tipului de proprietate asupra terenurilor, in urma aparitiei legii fondului funciar, a legii nr.15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinte proprietate personala si a aparitiei autostrazii care tranverseaza teritoriul administrativ al comunei, odata cu investitiile ce se preconizeaza a se realiza in zona ca si interesul crescand pentru investitii pe malul apei si in partea de N a localitatii Stefanestii de Sus, (locuinte) sau de-a lungul dj 100a (soseaua de centura) – unitati de productie si depozitare, se creeaza premizele cresterii numarului locurilor de munca in domenii ca prestari servicii, turism, constructii, mica industrie.

De asemenea se urmareste si se propune imbunatatirea cailor de comunicatie din zona-modernizare a drumurilor cu acces dinspre capitala, modernizarea celor de legatura cu comunele invecinate si optimizarea relatiilor in teritoriu cu ocazia construirii autostrazii, printr-o retea de drumuri propuse in acest scop.

In aceste conditii (crearea de noi locuri de munca, conditii de confort prin executarea retelelor tehnico-edilitare si a unor dotari corespunzatoare coraborate si cu restituirea proprietatilor) consideram ca sunt create premizele care sa conduca in etapa de perspectiva – 2018 la cca. 5500 locuitori, in afara celor existenti pentru zona rezidentiala din vest si care ofera posibilitati de cazare si confort de locuire, inclusiv echipare si dotare cu institutii publice pentru un numar de cca 45.000 de locuitori. Acest aport se estimeaza a fi posibil in urma unor migrari a locuitorilor din zona capitalei in zone limitrofe, zone cu potential ce poate fi valorificat.

Cresterea calitatii vietii va avea efect direct asupra natalitatii si mortalitatii infantile, inregistrandu-se o crestere usoara a primului indicator si o scadere considerabila a celui de-al doliea.


23

Zona edificabila

In cadrul Planului Urbanistic General, elaborat de S.C. PROIECT ILFOV S.A., s-a reconsiderat intravilanul localitatilor prioritate avand stabilirea de noi suprafete destinate zonei de locuit cu functiuni complementare, raspunzand astfel cerintelor beneficiarului ce tine cont de solicitarile din zona.

Zonele centrale cu dotari de interes public sunt propuse a se dezvolta in zona nucleului existent. Se propune reabilitarea dotarilor existente, marirea capacitatii lor pentru a raspunde actualelor cerinte.

Zona unitatilor economice - care sunt situate in principalele localitati - se vor mentine cu popuneri de modernizare, echipare si reabilitare.

Zona spatiilor verzi este reprezentata in special de vegetatia din incintele gospodaresti. Se va moderniza si reabilita terenul de sport din satul Stefanestii de Jos.

Activitatea de construire in cadrul localitatilor se va dezvolta atat pe terenurile libere, cat si prin restructurarea fondului existent degradat. Considerand o populatie prezumata la nivelul anului 2018 de cca 5500 locuitori, se estimeaza populatia activa a comunei la cca 45% ceea ce ar putea determina cresterea numarul activi la cca 2475 persoane.

Se considera imperios necesara crearea unor locuri de munca la nivelul comunei in ideea restrangerii si retehnologizarii activitatilor in care acestia sunt angrenati in prezent, perfect posibila in urma dezvoltarii zonei de productie, depozitare si servicii in nordul DJ 100 A, a aparitiei de zone de activitati in proximitatea celor doua autostrazi, si a zonelor de locuit propuse.

Bilant teritorial –Indici urbanistici

In conformitate cu documentatia pusa la dispozitie de beneficiar, care tine cont de tendintele de dezvoltare precum si presiunile investitionale a fost propusa extinderea intravilanului si restructurarea partiala a zonelor functionale.

Intravilanul propus va respecta optiunile populatiei si tendintele de dezvoltare ale localitatilor atat din punct de vedere economic cat si a zonelor de locuit, in cadrul masurilor de valorificare a potentialului natural (Valea Pasarea, padurea Vulpache), pozitionarea adiancent soselei de centura DJ 100A, cat si traversarea teritoriului comunei de autostrada Bucuresti-Brasov. Ocuparea viitoare a terenurilor se contureaza pe urmatoarele zone functionale:

w Zona centrala si alte functiuni de interes public, zona ce se concentreaza in vecinatatatea institutiilor si dotarilor existente. Acestea pot fi mentinute, modernizate, extinse in masura in care se vor gasi spatii si resurse materiale. Pentru a se contura o zona centrala reprezentativa este necesar ca pe parcurs sa se creeze spatii necesare pentru completarea dotarilor – baie publica, magazin mixt, alimentatie publica, unitati prestari servicii, etc.

w Zona de locuinte si functiuni complementare care cuprinde zonele de locuinte existente, precum si zonele propuse pentru extinderi viitoare, atat pentru locuinte de tip rural, cat si cu grad de confort ridicat (in regim rezidential sau de vacanta).


24

w Zona mixta locuinte si servicii cuprinde zone de locuinte care pot avea la parter diverse dotari comerciale si de servicii, precum si subzone cu servicii – birouri, amplasate in perimetrele de extindere ale intravilanului, in proximitatea unor artere importante de circulatii.

w Zona mixta productie si servicii cuprinde zone de activitati de productie, prelucrare, depozitare dar si sedii de birouri, showroom-uri, reprezentante de corporatii, servicii si dotari necesare turismului de tranzit, dezvoltate in proximitatea celor doua autostrazi.

w Zona de unitati industriale, de depozitare si servicii

Amplasarea acestora se propune pe terenurile fostului CAP, SMA, in conditiile unde acestea nu au inca conturate functiunile. Se pot folosi constructiile existente prin reutilizari, modernizari, eventuale extinderi.

Se propune a se dezvolta zona din sudul teritoriului administrativ (sosea de centura si CF de centura) a carei suprafata este ocupata cu unitati de industrie, depozitare si servicii, zona tranversata de viitoarea autostrada.

w Zona sport, spatii verzi si de protectie cuprinde zona destinata activitatilor sportive (in prezent neamenajata), spatiile verzi de protectie (pe malul apei, culoarele de protectie pentru cai comunicatii, retele – conducta gaze, LEA).

w Zona gospodarie comunala ce cuprinde terenul gospodariei comunale – cimitire dar si terenurile afectate puturilor de captare, gospodariei de apa, statiei de epurare, posturilor de transformare.

w Zona cailor de comunicatie rutiera, care cuprinde terenurile afectate drumurilor, strazilor existente si a celor propuse.

BILANT FUNCTIONAL AL TERITORIULUI INTRAVILAN PROPUS








25






9. Ape 36.91 1.50



BILANT SPATII VERZI INTRAVILAN - propunere

Tip spatiu verde Suprafata (ha) %

Agrement 273.76 48.56

Sport 20.00 3.55

Spatii verzi - parc, scuar 165.00 29.27

Protectie 105.03 18.63

TOTAL 563.79 100.00

Avand in vedere importanta lacurilor existente in zona si pozitia lor in centrul de greutate al comunei, prin despartirea comunei in cele 2 localitati Stefanestii de Jos si Stefanestii de Sus se vor efectua in permanenta lucrarile necesare de intretinere:

- amenajarea malurilor acolo unde sunt deteriorate si repararea malurilor degradate; - degradarea baltilor si curatirea lacurilor de frunze, crengi si alte corpuri plutitoare care dau

un aspect neingrijit si deranjeaza turismul din zona. In conformitate cu legea apelor nr. 107 din 1996 pentru protectia impotriva oricarei forme de poluare si modificarii caracteristicelor apei, a malurilor riului Pasarea si a lacurilor amenajate se va asigura o zona de protectie in lungul cursului de apa de cate 15 m de-o parte si de alta a albiei minore a paraului cat este stabilita pentru cursuri de apa avand latimi intre 10-15 m, conform anexei nr 2 din legea apelor. Delimitarea zonelor de protectie se realizeaza de catre Regia Autonoma Apelor Romane impreuna cu autoritatea de cadastru funciar si cu detinatorii terenurilor riverane. Pentru a se asigura o apa potabila de buna calitate se extinde sistemul existent centralizat de alimentare cu apa bazat pe exploatarea apei subterane de adancime, in zonele propuse a fi introduse in intravilan odata cu extinderea acestuia .


26

Pe masura realizarii retelelor de apa din cadrul sistemului de alimentare cu apa proiectat, se va renunta treptat la exploatarea panzei freatice in scop potabil. Prin realizarea canalizarii se vor prelua apele uzate menajere si se vor deversa dupa epurare in Valea Pasarea, astfel se va elimina poluarea solului si a apelor din zona. Apele din precipitatii se vor prelua separat si eventual se vor trece prin bazine de decantare inainte de a fi deversate in raul Pasarea

Dezvoltarea echiparii edilitare In plansa de "REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA" sunt prezentate urmatoarele : realizarea alimentarii cu apa, canalizarea, gaze naturale, alimentarea cu energie electrica, telecomunicatii astfel : Alimentarea cu apa Se va avea in vedere studiu de alimentare cu apa a satelor din Romania-comuna Sterfanestii de Jos, satele Stefanestii de Jos, Cretuleasca si Stefanestii de Sus, Judetul Ilfov’’elaborata de S. C. TAHAL ROMANIA S.R.L. Elaborarea documentatiei s-a realizat in conformitate cu “’Criterii uniforme de proiectare pentru sisteme de alimentare cu apa in zonele rurale’’ din octombrie 2000 si aprobate de MLPTL cu adresa nr 340/SB/884 din 31 octombrie 2000 precum si a scrisorilor MLPTL nr 6628 din 10 septembrie 2001 si 6154/DGLP/340 din 25 octombrie 2002. Populatia din cele trei sate ale comunei, care a fost luata in calcul este estimata la 4.138 locuitori si confirmata de autoritatile locale la data de 14 noiembrie 2002. Debitul specific considerat este de 80 l/om.zi, aferent distributiei apei prin cismele aflate in curti, in conformitate cu prevederile din STAS 1343/1995 La aceasta s-a adaugat consumul pentru animale, nevoi publice si industria mica locala. Pentru asigurarea debitului rezultat au fost necesare doua foraje cu adancimea de 250 m, echipate cu pompe submersibile. Forajele au fost executate in partea de nord a satului Stefanesti de Sus, pe malul stang, al baltii Boltasi, situata pe paraul Pasarea care strabate comuna. Unul dintre foraje este inclus in gospodaria de apa, care mai cuprinde :

• un rezervor, cu capacitatea de 550 m3; • statie de clorare cu capacitatea cuprinsa intre 10-15l/s; • statie de pompare cu un grup de 2+1 pompe.

Reteaua de distributie a apei potabile, are o lungime de 16,115 km, cu Dn cuprinse intre 63 – 200 mm. Aceasta acopera aproape toata trama stradala a comunei, care este de 16,5 km. Reteaua va fi amplasata in imediata apropriere a rigolei sau sub trotuar, dupa caz, tinand seama de celelalte retele edilitare existente. Reteaua de distributie va traversa drumurile judetene care vor trece prin comuna – DJ 100, DJ 200 si traverseaza paraul Pasarea intr-un singur loc (cu DJ 200, Dascalu – Bucuresti). Extinderile care sunt propuse in actuala documentatie de urbanism, majoreaza populatia luata in calcul cu cca 1000 de locutori. Alimentarea cu apa potabila a acestora respecta solutia prezentata in studiul de fezabilitate existent. Astfel apa potabila se va distribui prin cismele amplasate in curti. Necesarul de apa calculat conform SR 1343- 1/1995 este de 75 m3/zi (0,86 l/s). Aceasta se va asigura dintr-un put forat cu debitul specific estimat la 5 l/s, amplasat in continuarea celor doua foraje.


27

Rezerva de apa potabila necesara pentru consumul populatiei in timpul unei avarii sau pentru stins un eventual incendiu va fi de 56 m3. Aceasta cantitate se poate inmagazina in rezervorul propus prin marirea capacitatii cu inca o cuva de 50 m3 . Reteaua de distributie a apei potabile se va extinde in zonele nou propuse pentru locuire. Solutia propusa pentru alimentarea cu apa potabila a celor 400 de locuitori va fi definitivata prin elaborarea unor studii de specialitate.

Canalizarea Solutia de canalizare a apelor uzate menajere este propusa prin studiul de fezabilitate “Canalizare in comuna Stefanesti , judetul Ilfov ”, elaborat de S.C. GAMY STYLE SRL. Sistemul de canalizare este de tip divizor. Apele uzate menajere vor fi preluate, transportate si deversate intr-o statie de epurare. Reteaua de canale pentru preluarea apelor uzate menajere, va acoperi toata trama stradala pe care este pozata reteaua de distributie de apa potabila. Lungimea acesteia se estimeaza la 16,5 Km. Pentru o buna functionare reteaua de canalizare este echipata cu camine de vizitare, camine pentru schimbarea de directie, camine cu rupere de panta. Statia de epurare, in care sunt deversate aceste ape, este dimensionata pentru un debit zilnic total de 1281m3/zi. Avand ca date de proiectare:

- debitele si caracteristicile fizico-chimice ale apei uzate; - tipul sistemului de canalizare; - caracteristice de calitate si cele hidraulice ale receptorului (lacul Boltasi); - conditiile de amplasare;

Se propune o statie de epurare cu doua trepte, care realizeaza o epurare mecano-biologica. Apele uzate provenite de la extinderile propuse vor fi preluate de retele de canalizare si transportate in statia de epurare.Este necesara verificarea capacitatii statiei de epurare in noile conditii. Studiul de fezabilitate, propune, ca varianta de deversare a apelor uzate menajere, reteaua de canalizare a comunei Voluntari. Realizarea acestei evacuari se va face prin intermediul unei statii de pompare ape uzate. Aceasta varianta este o alternativa, avand in vedere ca pentru protectia resurselor de apa, in general nu se permite deversarea apelor uzate, chiar dupa epurare, in lacuri decat in anumite conditii. Apele meteorice vor fi colectate separat, prin rigole si santuri, vor fi trecute prin bazine de decantare, dupa care vor fi evacuate in lacul Boltasi (pe paraul Pasarea)

Observatii finale Realizarea lucrarilor de canalizare propuse precum si extinderea retelei publice de alimentare cu apa in prezentul PUG se va face in conformitate cu proiecte de specialitate incepand cu fazele de fezabilitate si in baza studiilor hidrogeologice definitive care sa confirme capacitatea (debitul) si calitatea apei la sursa si sa stabileasca conditiile de realizare a retelelor de apa si canalizare. Documentatiile de executie pentru toate lucrarile de alimentare cu apa si canalizare vor fi intocmite in baza avizelor de principiu si apoi definitive obtinute de la toate forurile competente si anume:

-Regia Autonoma a Apelor Romane -Regii de Gospodarie Comunala si Locativa -Agentia de protectia mediului -Filiala Ministerului Sanatatii pentru igiena si sanatate publica -ISU


28

Proiectarea, executia si exploatarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare se va face conform normativelor si standardelor in vigoare.

Alimentarea cu gaze si caldura O realizare importanta pentru imbunatatirea conditiilor de viata pentru locuitorii din comuna Stefanestii de Jos, cu localitatile componente: Stefanestii de Jos, Stefanestii de Sus si Cretuleasca, o constituie, impreuna cu alimentarea cu apa si pietruirea drumurilor, si introducerea alimentarii cu gaze naturale. Extinderea alimentarii cu gaze naturale in localitatile din jurul Municipiului Bucuresti este importanta si pentru faptul ca alimentarea populatiei cu combustibil solid se face din ce in ce mai greu din cauza scaderii productiei de carbune si a faptului ca aducerea lemnului de foc din judetele cu exploatari forestiere se face la un pret ridicat. Utilizarea gazelor pe scara mai larga constituie, de asemenea, o premisa pentru reducerea taierilor ilegale a arborilor din padurile existente in zona.

In conformitate cu HG 939/08.10.1996 s-a aprobat infiintarea distributiei de gaze in localitatea Stefanestii de Jos, nominalizandu-se un debit instalat de 1.000 Nm3/h. Solutia indicata si agreata de ROMGAZ Medias a constat in legarea localitatii la inelul Ø 28” (DN 700 mm) de inalta presiune de alimentare a Municipiului Bucuresti. Pentru stabilirea debitului maxim orar instalat de gaze naturale s-au folosit valorile indicate de catre S.C. DISTRIGAZ SUD S.A. pentru consumatorii individuali, respectiv 1,8 Nm3/h pentru incalzire si 0,6 Nm3/h pentru prepararea hranei.

Conform propunerilor prezentului PUG suprafata intravilanului localitatilor Stefanestii de Jos si Cretuleasca se extinde fata de existent cu 1490.07 ha, ceea ce reprezinta un numar aproximativ de 14900 de gospodarii de 1000 m2.

Pentru un numar de 2322 locuinte, debitul maxim instalat pentru incalzire este:

G incalzire locuinte = 14900 locuinte x 1,8 Nm3/h = 26820 Nm3/h

Pentru prepararea hranei, debitul maxim instalat este:

G prep. hrana = 14900 locuinte x 0,6 Nm3/h = 8940 Nm3/h

G total locuinte = 35760 Nm3/h

Astfel, pentru zonele de locuinte propuse prin PUG se estimeaza un debit total instalat de 35760 Nm3/h.

Pentru incalzirea cladirilor de prestari servicii se estimeaza un debit maxim orar instalat de gaze de 12.000 Nm3/h.

In total se estimeaza un debit G maxim orar = 47760 Nm3/h; in acest calcul nu au fost introduse debitele de gaze naturale (deja calculate) necesare pentru: situatia existenta a localitatilor Stefanestii de Sus, Stefanestii de Jos si Cretuleasca (stabilit prin proiectul elaborat de SC INDUSTRIAL GAZ PROIECT BUCURESTI SRL), Ansamblul rezidential BAYINDIR si PUZ zona sud – „Stefanesti in forest” .


29

Alimentarea cu caldura, apa calda de consum menajer si prepararea hranei pentru locuintele si dotarile de utilitate publica propuse prin PUZ zona sud – „Stefanesti in forest” se va face folosind gazele naturale astfel:

- prin intermediul unei statii de reglare masurare de sector (SRS) racordata la statia de reglare masurare – predare (SRMP) realizata pentru alimentarea cu gaze naturale a comunei Stefanestii de Jos;

- conducte de distributie de presiune redusa din polietilena de inalta densitate (SDR 11) sau otel cu Ø 3”…6” montate pe toate strazile stabilite conform lotizarii zonei respective;

- debitul maxim orar instalat total a fost estimat conform PUZ la 1622 Nm3/h, din care: 230 Nm3/h pentru incalzire dotari, 1044 Nm3/h pentru incalzire locuinte si 348 Nm3/h pentru prepararea hranei; calculul a fost efectuat pentru un numar de 580 locuinte.

In general, in localitatea Stefanesti, reteaua de distributie se va amplasa pe partea opusa stalpilor, liniilor si cablurilor electrice. Conductele din otel vor fi folosite in mod obligatoriu la traversarea DJ 200, la traversarea vaii Pasarea, pe anumite trasee de pe ulitele neamenajate (cu pamant) unde, in timpul ploilor, roata carutelor poate ajunge la adancimea de pozare a conductelor. Conductele se vor monta ingropat la adancimea minima de 0,9 m, cu exceptia portiunilor de drum care traverseaza canale de desecare, viroage unde se vor monta suprateran si vor fi realizate din otel. In conformitate cu Normativul pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale I 6 – 98 diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt:

- Conducte de distributie, minim Ø 3”,

- Bransamente si instalatii de utilizare, minim Ø 1” Instalatiile de utilizare se vor racorda la retelele de distributie printr-un bransament la capatul caruia se monteaza postul de reglare echipat cu regulator de debit, imbinare electroizolanta si armaturile respective, toate protejate intr-o firida (metalica sau din zidarie) amplasata la limita proprietatii.

In scopul micsorarii numarului de racorduri la conducte si de traversari ale strazilor se recomanda sa se execute un bransament pentru doi consumatori alaturati, numarul de posturi de reglare urmand a se stabili de la caz la caz.

De-a lungul DJ 200 si DJ 100 se recomanda a se monta conducte de distributie pe ambele laturi ale drumurilor, evitandu-se astfel traversarea lor de catre bransamente.

Zona de protectie a conductelor de transport gaze naturale se intinde de ambele parti ale conductei si se masoara din axul conductei. Pentru conductele avand 300 mm < DN ≤ 500 mm, latimea zonei de protectie este 2 x (4,0 m).

In zona de protectie nu se executa lucrari fara aprobarea prealabila a operatorului licentiat care exploateaza conducta (S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAS), in aceasta zona fiind interzise construirea de cladiri, amplasarea de depozite sau magazii, plantarea de arbori si nefiind permisa angajarea de activitati de natura a periclita integritatea conductei.

Zona de siguranta este zona care se intinde, de regula, pe 200 m de fiecare parte a axei conductei. Pe o distanta de 20 m de fiecare parte a axului conductei nu poate fi construita nici un fel de cladire care adaposteste persoane (locuinte, spatii de birouri etc.)

Zona de siguranta include si zona de protectie.


30

La executarea retelelor de gaze se va tine seama obligatoriu de faptul ca in spatiul disponibil urmeaza a se monta si alte conducte: apa, canalizare, canalizatie telefonica etc. si de aceea trebuie lasate spatiile necesare si pentru montarea acestora, realizandu-se o coordonare corespunzatoare din faza de proiectare.

Este recomandabil ca majoritatea cladirilor de interes public si mai ales cele cu aglomerari de persoane (gradinite, scoli, camin cultural, dispensare, primarie, politie etc.) sa fie dotate cu instalatii de incalzire centrala si centrale termice proprii. Se realizeaza astfel o crestere a confortului si sigurantei in exploatare, o micsorare a numarului de puncte de foc si deci a pericolului de incendiu si accidente. De asemenea, exista astfel posibilitatea de a se prepara si apa calda de consum menajer.

Centralele termice vor fi alimentate cu gaze naturale si vor fi echipate cu cazane cu randament peste 90% si arzatoare cu functionare automata, cu grad redus de poluare.

Conform prevederilor Normativului I 6 – 98, incaperea centralei termice va avea un volum minim de 18 m³ si o suprafata vitrata de minim 0,9 m² (5% din volumul incaperii).

Cosul trebuie sa fie dimensionat conform sarcinii termice a cazanului si arzatorului si realizat conform prevederilor legale din punct de vedere al prevenirii incendiilor.

Teleincalzirea reprezinta incalzirea ansamblurilor de locuinte si dotari aferente cu ajutorul energiei termice produse in centrale amplasate la distanta fata de consumatori, utilizand generatoare de apa fierbinte. Agentul termic cu temperatura pe ducere de 130…150°C este distribuit direct catre utilizatori, unde este folosit pentru producerea agentilor termici secundari: apa calda de incalzire cu parametrii nominali 90/70°C si apa calda de consum menajer cu temperatura maxima de 60°C. Transformarea se face prin intermediul unor statii termice compacte amplasate la nivelul locuintelor colective, vilelor sau dotarilor publice.

Centralele termice de apa fierbinte vor fi amplasate, in functie de posibilitati, cat mai aproape de centrele de greutate termica ale diferitelor zone ale respectivului ansamblu, capacitatea maxima instalata de 10…12 Gcal/h permitand echiparea esalonata in functie de edificarea ansamblului si reducand la minimum lungimea retelelor termice.

Statiile termice vor cuprinde schimbatoare de caldura cu placi (pentru prepararea apei calde de incalzire si a apei calde menajere), pompe de circulatie a apei calde de incalzire, rezervoare pentru preluarea varfurilor de consum ale apei calde menajere, modul de expansiune si siguranta, aparatura de automatizare, contoare de apa si energie termica.

Incalzirea de apartament utilizeaza modulele termice compacte care cuprind camera de ardere, arzatorul (gestionate de un sistem electronic avansat), ventilator pentru reglarea aerului de ardere, schimbator de caldura (cu sau fara acumulare) pentru prepararea apei calde menajere, sistemul de expansiune si siguranta, pompa de circulatie a apei calde de incalzire, regulatorul electronic automat.

Un astfel de modul termic alimentat cu gaze naturale se poate monta in bucataria fiecarui apartament, in conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale I 6 – 98.

Este evident ca solutiile prezentate mai sus nu sunt limitative si, la fazele urmatoare de proiectare, se poate face o imbinare intre cele doua sisteme : teleincalzirea – la cladirile de locuit colective – si


31

incalzire individuala cu module termice – la vile.

Pe teritoriul administrativ al localitatii Stefanestii de Jos urmeaza a fi amplasata conducta de gaze de inalta presiune pentru alimentarea Centralei CET BUCURESTI NORD – EST, conducta cu diametrul Ø 16” (DN 400 mm). Aceasta conducta va fi racordata in conducta magistrala de transport existenta Ø 32” (DN 800 mm) in zona padurii Runcu de pe teritoriul administrativ al comunei.

Aceasta conducta de inalta presiune este destinata exclusiv alimentarii viitoarei CET si in ea nu se pot racorda alti consumatori atat din cauza importantei ei deosebite, cat si din cauza regimului de presiune de 25 bar, in instalatiile de utilizare folosindu-se regimul de presiune joasa, de 0,02 bar.

In conformitate cu prevederile Normativului Departamental ND 3915 – 94 privind Proiectarea si construirea conductelor colectoare si de transport gaze naturale, tinand seama de cele 2 clase de locatie, distanta minima de siguranta intre conductele magistrale de transport gaze naturale de inalta presiune si centre populate (de la limita intravilanului) si cladiri individuale (de la punctul cel mai apropiat al constructiei) este de 50 m. Ca atare, conducta de transport trebuie sa fie amplasata in axul unei zone de siguranta cu latimea minima de 100 m.

Alimentarea cu energie electrica Racordarea de noi consumatori la reteaua de alimentare cu energie electrica se va face prin bransamente la retelele actuale sau la retelele noi construite in acest scop, mai ales in zonele compacte in care s-au executat lotizari pentru noi locuinte. In aceste zone s-a propus si instalarea de posturi de transformare.

Se propune extinderea retelelor de joasa tensiune in zonele ce vor fi lotizate pentru construirea de noi case.

Pentru surplusul de putere si retelele de joasa tensiune ce vor apare din propunerile de sistematizare se va realiza prin proiect de specialitate de catre S.C. ELECTRICA S.A. Ilfov.

Deoarece in localitatile comunei Stefanestii de Jos, traseele liniilor de medie tensiune traverseaza terenuri avand destinatie de locuinte si functiuni complementare, se va avea in vedere ca viitoarele constructii ce se vor ridica sa nu fie amplasate in zona de protectie a retelei.

Zona de protectie se constituie pe o fasie avand latimea coronamentului stalpului plus 3 m de la pozitia limita a conductoarelor extreme la sageata maxima deviate de vant.

Prin avizul de amplasament se va indica, pornind de la situatia concreta din teren, distanta limita de amplasare a constructiei.

In cazurile care se impun, institutiile abilitate vor elebora studii si vor executa lucrarile necesare.

Telecomunicatii Pentru racordarea de noi abonati la reteaua telefonica va fi necesar a se mari capacitatea actualei centrale telefonice, precum si extinderea retelelor functie de solicitarea noilor abonati. Se are in vedere mutarea centralei telefonice in cladirea noua, alipita de primarie, precum si inlocuirea pe unele portiuni atat a liniei telefonice aeriene existente cat si a stalpilor de lemn care au fost rupti si


32

reparati provizoriu.

In cazurile care se impun, institutiile abilitate vor elebora studii si vor executa lucrarile necesare.

Deseuri

Deseurile vor fi colectate selectiv de un operator autorizat, pe baza de contract de prestari servicii, care le va transport la un depozit autorizat. Se propun puncte de colectare a deseurilor pe fiecare localitate urmand a fi ridicate si duse prin serviciul de specialitate. la rampa de deseuri autorizata pentru municipiul Bucuresti. Punctele de colectare vor fi protejate si amenajate conform normelor sanitare. Platformele vor fi imprejmuite si vor avea un singur acces carosabil pentru intrarea si iesirea autovehiculelor. In zona de cimitire se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite si a altor deseuri. Spatiile de depozitare temporara vor respecta reglementarile legale in vigoare si se vor conforma PUZ. Orice noua facilitate de colecatare si depozitare va fi documentata si evaluata din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Circulatie Circulatia rutiera

Din punct de vedere al circulatiei principalele probleme ale reactualizarii ale acestui PUG au fost acelea ale analizei efectelor induse de traversarea teritoriului comunei de catre noua autostrada Bucuresti – Brasov si de acelea ale extinderilor de intravilan, in conditiile in care nu s-a elaborat un studiu de circulatie si in masura in care am avut la dispozitie actualizari ale valorilor intensitatii traficului si a listei strazilor, cu gabarite, sisteme rutiere si starea lor de viabilitate.

Autostrazile sunt drumuri de mare capacitate si viteza, rezervate exclusiv circulatiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietatile riverane, prevazute cu doua cai unidirectionale separate printr-o zona mediana, avand cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de stationare de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea autovehiculelor fiind permisa numai prin locuri special amenajate.

La limita sudica a localitatii Stefanesti, autostrada Bucuresti – Brasov traverseaza printr-un pasaj superior centura rutiera si centura feroviara ale municipiului Bucuresti.

Legatura autostrazii cu centura rutiera se va realiza prin amenajarea unui nod rutier denumit nod centura Bucuresti. Centura rutiera este acum in administrarea Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADR S.A.) si este propusa pentru amenajare cu 4 benzi de circulatie intre DN 1A si DN 2. Buclele si bretelele nodurilor rutiere vor avea o latime de:

- 7,50 m + supralargire pentru bucle si bretele cu o banda; - 10,50 m + supralargire pentru bucle si bretele cu doua benzi.

Aceste latimi includ 2 x 0,75 m platformele de pamant pentru amplasarea parapetelor. Cand traseul autostrazii intersecteaza diferitele categorii de drumuri, intrerupandu-le continuitatea, s-au prevazut intersectii denivelate, fara acces la autostrada sau devierea lor in lungul autostrazii si gruparea in vederea realizarii unei treceri comune peste autostrada. Restabilirea legaturilor rutiere se face corespunzator categoriei tehnice V, pentru o viteza de proiectare de 25 km/h. Din punct de vedere al profilului transversal tip s-au prevazut drumuri cu urmatoarele profile:


33

- 17.00 m pentru drumurile judetene; - 11. 00 m pentru drumurile de exploatare ce urmeaza a fi modernizate si pentru cele propuse

de-a lungul autostrazilor care fac parte din reteaua principala de circulatii a localitatii; - 9.00 m pentru drumurile propuse ce fac parte din reteaua locala de circulatii; - 7.00 m pentru fundaturi, care vor avea o lungime maxima de 100m si vor fi prevazute cu

alveole pentru manevre.

Pasajele peste autostrada sunt proiectate pentru lungimi care sa permita inscrierea profilului transversal tip al autostrazii, precum si amplasarea instalatiilor sau conductelor paralele cu autostrada. Toate pasajele vor fi prevazute cu parapete directionale si pietonale. Latimea partii carosabile a acestor pasaje este de:

- 7,80 + 2 x 1,50 m pentru drumurile nationale si judetene; - 7,00 + 2 x 1,50 m pentru drumurile comunale si de exploatare.

In zonele de restabilire a legaturilor rutiere situate in intravilan se impune instituirea interdictiei temporare de construire pana la definitivarea proiectelor pasajelor peste autostrada si podurilor, cand va fi posibila configurarea finala a traseelor. Drumurilor nationale judetene si comunale isi pastreaza categoria functionala din care fac parte, fiind considerate continue in traversarea localitatiilor, servind totodata ca si strazi. Clasificarea tehnica a drumurilor se face independent de incadrarea in categoriile functionale si administrative, in functie de traficul actual si de perspectiva,rezultate din datele ultimului recensamant de circulatie. Zonele de protectie, situate de o parte si de alta a drumurilor se intind fata de ax pana la 50 m pentru autostrazi, 22 m pentru drumurile nationale, 20 m pentru drumurile judetene si 18 m pentru drumurile comunale, zone in care se instituie interdictia de construire. Realizarea in zona drumului public al oricarei constructii sau instalatii se face numai cu acordul prealabil al administratorul drumului. In intravilanul localitatilor rurale distantele intre garduri vor fi de minimum 26 m pentru drumurile nationale, minimum 24 m pentru drumurile judetene si minimum 20 m pentru drumrile comunale. Cand extinderea intravilanului se face in lungul drumurilor nationale si judetene, solutie nerecomandata de actul comun al Administratiei Nationale a Drumurilor si al Directiei Politiei Rutiere, se va respecta prevederea ca orice constructie sa nu fie amplasata la o distanta mai mica de 50 m de marginea imbracamintei asfaltice in cazul autostrazilor, al drumurilor expres si al drumurilor nationale europene, respectiv 30 m pentru celelalte drumuri de interes national si judetean.

Strazile sunt drumuri publice din interiorul localitatilor, indiferent de denumire (strada, sosea, alee, ulita, etc). In raport cu intensitatea traficului si cu functiile pe care le indeplinesc, strazile din localitatile rurale se clasifica astfel:

- Strazi principale (cu doua benzi de circulatie pentru trafic in dublu sens) - Strazi secundare (cu o singura banda de circulatie pentru trafic de intensitate redusa)

Incadrarea in categorii a strazilor din localitatile rurale se face de catre consiliile locale, pe baza studiilor de dezvoltare si organizare a traficului. Pentru intocmirea acestor studii, consiliile locale impreuna cu politia rutiera asigura recensamantul periodic al traficului si anchete de trafic origine – destinatie.

Imbunatatirea elementelor geometrice ale strazilor se poate efectua prin corectari sau retrageri de garduri, fara demolari de cladiri, asigurandu-se latimea minima pentru trotuar. In urma consultarilor permanente cu administratia locala propunerile de strazi noi s-au facut in general pe traseele


34

drumurilor vicinale sau de exploatare existente, tinandu-se cont de punerile in posesie. In zonele de extindere a intravilanului, configuratia finala a tramei stradale va fi stabilita in documentatiile de urbanism care vor detalia prevederile Planului Urbanistic General. Pentru strazile principale s-au prezentat doua profiluri transversale tip, unul recomandat si unul minimal. Pentru strazile secundare profilul transversal tip este minimal.Proiectarea intersectiilor noi si amenajarea celor existente se face tinandu-se seama de fluxurile de circulatie, de relatiile dintre curentii de trafic, de conditiile de vizibilitate si de siguranta a circulatiei, amenajarea cailor de acces la drumurile publice facandu-se cu acordul prealabil al administratorului drumului public si al politiei rutiere. In functie de intensitatea traficului, drumurile publice vor fi prevazute cu statii amenajate in afara fluxului circulatiei, pentru oprirea mijloacelor de transport in comun. Semnalizarea unitara si amenajarea acestora se asigura de catre consiliile locale in intravilan si de catre consiliile judetene in extravilan, indiferent de categoria drumului. Amplasarea statiilor de transport in comun se face la propunerea administratiei publice locale, cu avizul administratorului drumului si al politiei rutiere. Parcarea autovehiculelor este admisa, in zonele special amenajate in afara benzilor de circulatie si a trotuarelor astfel incat sa nu fie afectata ata circulatia rutiera cat si cea pietonala. Autoritatile administratiei publice locale si politia rutiera au obligatia de a reglementa parcarea si stationarea pe strazi. Nu este admisa oprirea si parcarea pe benzile de circulatie ale drumurilor nationale si judetene. Parcarea/gararea la domiciliu facandu-se in mod curent in curtile locuintelor, se impune cu prioritate amenajarea de parcaje la dotari. Lucrarile de intretinere si reparatii ale strazilor locale se vor programa si executa conform prevederilor normativului de specialitate.

Alternative avute in vedere

Ø Alternativa zero sau mentinerea actualei situatii

Ø Varianta 1

Varianta zero – Pastrarea actualei situatii

Mentinerea situatiei existente ar insemna mentinerea tuturor disfunctionalitatilor mentionate mai sus, cu influiente negative asupra tuturor factorilor de mediu inclusiv mediul social. Reluam pe scurt, principalele efecte negative ale pastrarii situatiei actuale:

• fragmentarea terenuritor agricole in exploatatii si parcele reimpartite spre a fi construite fara o reglementare bine definita;

• dezechilibru al populatiei, imbatranirea si reducerea sporului natural prin migrarea populatiei tinere din localitatea de origine in cautarea unui loc de munca

• lipsa unor facilitate de comunicatie mai accesibile (cea mai apropiata gara fata de resedinta de comuna este la 8 km distanta) care sa asigure un transport mai ieftin al marfurilor.


35

• neamenajarea corespunzatoare a intersectiei celor doua drumuri judetene precum si a intersectiilor dintre aceste doua drumuri si strazile locale (elemente geometrice, distante de vizibilitate etc.);

• existenta unei singure traversari modernizate a Vaii Pasarea;.

• trama stradala este insuficienta, reteaua stradala secundara de circulatie nu este modernizata, nu dispune de amenajari corespunzatoare circulatiei pietonale, santurile laterale pentru scurgerea apelor sunt infundate si inierbate sau chiar lipsesc in unele zone.

• dispersarea si amestecarea zonelor functionale. Exceptand satul Stefanestii de Jos, resedinta de comuna, in toate celelalte sate nu este conturata o zona centrala unde sa fie reprezentate toate obiectivele de interes public. La nivelul actual de locuire aceasta nu este o problema majora dar, in conditiile in care se doreste desvoltarea comunei aceasta situatie ar putea crea problem semnificative.

• deficiente majore al sistemului de gospodarie comunala. Zona de gospodarie comunala este reprezentata in intravilanul satelor de cimitire, amplasate si in apropierea dotarilor de cult (biserici).

• Deseurile menajere sunt aruncate in momentul de fata in lungul malurilor raurilor si a drumurilor secundare. Nu exista un system de colectare si stocare temporara in vederea eliminarii definitive a deseurilor menajere.

• Sistemul de transport prin conducte este amenintat de lipa unor reglementari clare instituind drepturi si obligatii. Problemele majore sunt legate de conductele de transport gaze naturale si titei si care sunt amplasate pe terenuri care in prezent sunt revendicate de proprietarii care doresc sa construiasca diverse obiective care cad in zonele minime de siguranta a acestor conducte. Exista situatii cand cei care sunt pusi in posesia terenurilor nu sunt instiintati asupra conditiilor de siguranta cerute de legile si normativele in vigoare pentru amplasarea constructiilor fata de retelele magistrale, asupra drepturilor si obligatiilor detinatorilor de astfel de terenuri, asupra servitutilor impuse de amplasarea acestor conducte. Si mai grav, este faptul ca unii proprietari nu respecta distantele minime de protectie, realizand constructii in zonele de siguranta iar cei care cumpara terenuri nu sunt avertizati asupra servitutilor mentionate mai sus.

• deficiente majore ale asigurarii cu energie termica. Sistemul de incalzire este realizat preponderent prin surse proprii utilizand combustibili solizi: lemnele si carbunii sau deseuri agricole. Existenta retelei de transport a gazelor naturale ar permite utilizarea acestora ca sursa de de incalzire. Dificultati de aprovizionarea cu combustibili solizi, precum si cantitatea insuficienta, calitatea necorespunzatoare si pretul ridicat al acestora.

• existenta unui numar mare de gospodarii fara linie individuala de telefon.

• inexistenta sistemului de canalizare Apele uzate sunt deversate la suprafata solului sau in fose vidanjabile si closetele de tip rural existente ceea ce determina poluarea solului si afecteaza


36

calitatea apei freatice. Unitatile agrozootehnice, in cazul in care au o statie de epurare, aceasta este, necorespunzatoare iarapele uzate sunt deversate in receptori naturali si afecteaza negativ mediul inconjurator.

• Inexistenta unui system de canalizare al apelor pluviale Apele pluviale se infiltreaza direct in substrat sau se scurg spre baltile amenajate din zona.

Aceasta varianta nu este de natura sa satisfaca pe nimeni indiferent pe ce pozitie s-ar situa. Planul de Urbanism General are menirea de a stabili liniile directoare de desvoltare a comunei, printr-o politica coerenta, care sa fie aplicabila tuturor celorlalte planuri si programme ce vor fi implementate in localitatile respective, urmand ca fiecare investitie viitoare sa fie in concordanta cu aceasta linie directoare, functie de posibilitati si dupa o analiza temeinica a impactului asupra mediului.

Varianta 1

In aceasta varianta au fost identificate lipsuri asupra asigurarii spatiului verde pe cap de locuitor, conform Legii 24 / 2006, respectiv de 24 mp / locuitor pana in anul 2013. Din aceasta cauza s-a trecut la varianta prezentata in capitolele anterioare, respectiv incepand cu pagina 19.

1.3. Relatia cu alte planuri si programe relevante Planul de Urbanism General este in concrodanta cu planurile de amenajare ale teritoriului Romaniei. Dintre documentele semnificative mentionam:

• “Carta Verde” privind politica de dezvoltare regionala in Romania, elaborata de Guvernul Romaniei si Comisia Europeana

• Planul de Amenajare a Teritoriului National – sectiunile I-IV

Dintre actele normative avute in vedere la elaborarea prezentului Plan de Urbanism General mentionam:

• Legea fondului funciar nr. 18/1991;


37

• Legea administratiei publice locale nr.69/1991 si completeri;

• Legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor si completari;

• Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;

• Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului;

• Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatiea imobiliara;

• Legea nr.46/2008 – Codul silvic;

• Ordinul MLPAR nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare si continutul documentatiilor;

• Ordinul Ministerului Sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena privind modul de viata al populatiei;

• HGR nr 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism;

• Ordinul nr. 34/N/M 30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MI, MAPN, SRI, pentru aprobarea Precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea constructiilor ;

• Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;

2. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTAM PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS

2.1. Aspectele relevante ale starii actuale a mediului – faza „0 Plan/Program”

Eventualele “neconformitati” care pot deteriora starea factorilor de mediu sunt reprezentate de “disfunctionalitatile” prezentate pe larg in capitolul referitor la situatia actuala.

Principalele neconformitati, conform Planului Local pentru Protectia Mediului pentru Judetul Ilfov sunt:

Potential Economic

Consecintele nefavorabile ale aplicarii legii fondului funciar au fost:

• fragmentarea terenuritor agricole in exploatatii si parcele de cca. 2 ha fiecare;


38

• insuficienta folosire a masinilor agricole;

• fluxul tehnologic de obtinere a productiei agricole vegetale si diversificarea optiunii proprietatilor in cultivarea anumitor plante cu consecinte in calitatea si cantitatea productiei agricole;

• exploatarea ineficienta a fondului funciar datorita diminuarii masive a efectivelor de animale;

• utilizarea redusa a amenajarilor de irigatii si desecari datorita atit degradarii acestora cit si a lipsei fondurilor alocate pentru intretinerea si exploatarea acestora;

• aplicarea legii fondului funciar a avut un impact deosebit asupra amenajarilor de irigatii si desecari prin actiuni ale proprietarilor de teren care contravin legii nr. 84/1991 ("Lucrarile de imbunatatiri funciare sunt executate cu fondurile de la buget, apartin domeniului public si nu fac obiectul legii 18/1991”).

Elemente de Demografie

Comparativ cu media pe tara, comuna Stefanestii de Jos are o structura echilibrata cu potential important de populatie de varsta activa. Totusi, miscarea migratorie negativa, specifica zonelor rurale din perioada de tranzitie de dupa 1990, ar putea fi oprita prin dezvoltarea localitatilor, a unitatilor economice, creere de locuri de munca si conditii optime de locuire care sa atraga si sa stabilizeze populatia tanara.

Artere de circulatie Circulatia feroviara

Cea mai apropiata gara fata de resedinta de comuna este la 8 km distanta, accesul la acest mijloc de transport fiind foarte dificil.

Circulatia rutiera

Cele mai importante disfunctionalitati din domeniul circulatiei sunt reprezentate de:

• neamenajarea corespunzatoare a intersectiei celor doua drumuri judetene precum si a intersectiilor dintre aceste doua drumuri si strazile locale (elemente geometrice, distante de vizibilitate etc.);

• existenta unei singure traversari modernizate a Vaii Pasarea;

• lipsa locurilor de parcare amenajate la principalele dotari.

Circulatia majora a drumurilor judetene impune un studiu de specialitate pentru ca accesul spre prorprietati este in numeroase cazuri dificil a fi realizat datorita deschiderii insuficiente putand conduce la afectarea circulatiei. Trama stradala este insuficienta, reteaua stradala secundara de


39

circulatie nu este modernizata, nu dispune de amenajari corespunzatoare circulatiei pietonale, santurile laterale pentru scurgerea apelor sunt infundate si inierbate sau chiar lipsesc in unele zone. La nivelul actual de circulatie parcarea autovehicolelor constituie o problema minora dar, in conditiile in care se doreste desvoltarea comunei, lipsa unor parcari amenajate mai ales in conditiile in care drumurile nu sunt amenajate pentru circulatia pietonala, va determina perturbari ale circulatiei in special in perioadele cu precipitatii bogate.

Ocuparea terenului Problema generala pentru toate satele componente ale comunei este dispersarea si amestecarea zonelor functionale. Exceptand satul Stefanestii de Jos, resedinta de comuna, in toate celelalte sate nu este conturata o zona centrala unde sa fie reprezentate toate obiectivele de interes public. La nivelul actual de locuire aceasta nu este o problema majora dar, in conditiile in care se doreste desvoltarea comunei aceasta situatie ar putea crea problem semnificative.

Dupa cum am mentionat si mai sus, practic nu poate fi structurata o zonare functionala clara a localitatilor componente. Astfel, la nivelul actual de desvoltare a comunei zonarea functional se prezinta urmatoarea situatie:

Zona de gospodarie comunala

Deseurile menajere sunt aruncate in momentul de fata in lungul malurilor raului Ilfov si a drumurilor secundare. Nu exista un sistem de colectare si stocare temporara in vederea eliminarii definitive a deseurilor menajere.

Zone cu monumente istorice

Nu sunt puse in evidenta zonele ce trebuiesc protejate (monumente de cult si istorice, constructii cu arhitectura specifica zonei)

Echipare edilitara

Alimentare cu energie electrica

In satul Cretuleasca mai sunt gospodarii neelectrificate. Pe arterele satului se mai intalnesc stalpi de lemn.

Alimentare cu apa

Exceptand satul Stefanestii de Jos locuitorii din toate celelalte sate componente se alimenteaza cu apa din surse proprii, puturi de mica adancime care au interceptat primul orizont acvifer, ceea ce determina un risc sporit pentru sanatatea populatiei, apa din acest orizont acvifer fiind improprie uzului potabil datorita contaminarii remanente cu ingrasaminte chimice si pesticide utilizate in agricultura.

Canalizare menajera Avand in vedere ca nu dispun de aceasta facilitate nu au putut sa apara probleme conflictuale sau disfunctionalitati. Locuitorii din aceste localiotati care dispun de instalatii sanitare interioare evacueaza apele uzate menajere in bazine de stocare vidanjabile.


40

Canalizarea pluviala

Nu se poate vorbi de o retea de canalizare pluviala coerenta in conditiile in care nu exista nici un fel de amenajari exceptand santurile laterale care in cea mai mare parte sunt inierbate si prost intretinute. Apele pluviale se infiltreaza direct in substrat sau se scurg spre baltile amenajate din zona.

Alimentarea cu gaze Problemele majore sunt legate de conductele de transport gaze naturale si titei si care sunt amplasate pe terenuri care in prezent sunt revendicate de proprietarii care doresc sa construiasca diverse obiective care cad in zonele minime de siguranta a acestor conducte. Exista situatii cand cei care sunt pusi in posesia terenurilor nu sunt instiintati asupra conditiilor de siguranta cerute de legile si normativele in vigoare pentru amplasarea constructiilor fata de retelele magistrale, asupra drepturilor si obligatiilor detinatorilor de astfel de terenuri, asupra servritutilor impuse de amplasarea acestor conducte. Si mai grav, este faptul ca unii proprietari nu respecta distantele minime de protectie, realizand constructii in zonele de siguranta iar cei care cumpara terenuri nu sunt avertizati asupra servitutilor mentionate mai sus.

Alimentarea cu energie termica Acest sistem de incalzire este ineficient din punct de vedere economic si genereaza o poluare majora a aerului din zona prin emisiile imporatnte de gaze de ardere rezultate. Cea mai importanta disfunctionalitate o constituie dificultatea in aprovizionarea cu combustibili solizi, precum si cantitatea insuficienta, calitatea necorespunzatoare si pretul ridicat al acestora. Lignitul este adus pe calea ferata pana la cea mai apropiata gara (situata la peste8 km distanta) si majoritar pe sosele in special din Bazinul Gorjului. Granulatia este de cele mai multe ori necorespunzatoare, fiind livrat cu praf sau cu bucati prea mari ce nu pot fi arse in sobele obisnuite. Scaderea productiei de carbune determina aprovizionarea din ce in ce mai dificila a populatiei cu acest combustibil. Aprovizionarea populatiei cu lemn de foc se face din judetele cu exploatari forestiere, dar este neritmica si la un pret ridicat. Defrisarile ilegala a padurilor din zona conduc la dezechilibre ecologice importante. Retele telefonice

Principala disfunctionalitate consta in numarul mare de gospodarii fara linie individuala de telefon.

2.2. Aspectele relevante ale evolutiei probabile a mediului si a situatiei economice si sociale in cazul neimplementarii planului propus

Dupa cum am mai mentionat rolul Planului de Urbanism general este trasarea liniilor generale de desvoltare edilitara. Fiind Planul si Regulamentul care traseaza „directii de urmat” care dupa aprobare devin obligatorii pentru toti investitorii iar Consiliul Local este autoritatea care trebuie urmareasca respectarea lor, nu se pot face decat aprecieri generale asupra evolutiei factorilor de


41

mediu. Prezentul Raport de Mediu nu se substituie studiilor necesare pentru realizarea investitiilor probabile in viitor.

Pentru realizarea investitiilor viitoare sunt necesare si obligatorii Studii de Evaluare a Impactului dedicate fiecarui proiect in parte.

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

3.1. Descrierea conditiilor naturale Relief Din punct de vedere morfologic teritoriul comunei este situat in Campia Vlasiei in subdiviziunea Campul Colentina - Pasarea. Intreaga zona este o intindere neteda, acoperita cu un strat gros de loess, efect al evolutiei sale ca parte a bazinului de sedimentare maritima lacustra. Loessul are grosimi de 10-20 m, iar panza freatica este in general situata la adancime. Modelarea fluviatila si cea eoliana au determinat aparitia vailor secundare, cu forme depresionare, inclinarea generala fiind de la NV la SE. Peste aceste caracteristici se suprapun transformarile antropice, care uneori evidentiaza anumite caracteristici fizico-geografice iar alteori le atenueaza. Pe langa forma de campie piemontano-deltaica, relieful de amanunt se compune din vai si interfluvii joase de tipul campurilor. Procesele geomorfologice actuale, desfasurate in zona, sunt reprezentate in special de tasari – pe campuri, accentuate de defrisarea padurilor si folosirea utilajelor grele care, in functie de grosimea stratului de loess si regimul precipitatiilor; au dus la formarea crovurilor, la ridicarea nivelului panzei freatice si la baltiri. Relieful dominant este de campie, cu o inclinare generala NV-SE si delimiteaza urmatoarele zone geomortologice distincte: • Zona de lunca - cu cote cuprinse intre + 78.00 m + 80.00 m- este acoperita de islaz, teren arabil. In zona de lunca sunt prezente suprafetele cu exces de umiditate si vegetatie caracteristica. Taluzurile lacurilor sunt partial amenajate. Latimea luncii este cuprinsa intre 50m si 250m. • Zona campiei inalte cu valori ale cotelor cuprinse intre + 80.00 si + 85.00. Pantele ce fac trecerea de la lunca la zona de campie inalta sunt cuprinse intre 3 - 6 %, Pe aceasta zona de campie inalta sunt dezvoltate localitatile ce compun comuna Stefanestii de Jos. Localitatile Stefanestii de Jos si Stefanestii de Sus sunt despartite printr-o salba de lacuri, apartinand baltilor Boltasi si Cretuleasca, formate de-a lungul vaii Pasarea. In cadrul campiei inalte se observa prezenta unor zone depresionare (crovuri) cu adancimi de 0,50 - 0,80 m, care prezinta fenomene de inmlastinare si saraturare. Geologie Din punct de vedere structural, acest teritoriu se suprapune peste o parte a sectorului nordic al Platformei Moesice, zona care mai este cunoscuta si sub numele de Platforma Valaha. Platforma Valaha se compune din doua unitati principale: in baza - un soclu-fundament proterozoic, peneplenizat, constituit din roci cristaline, peste care se suprapune - cuvertura sedimentara groasa. Soclul –constituit din formatiunea sisturilor verzi, prezinta o consolidare de tip baickalian. Este afectat de falii, dintre care mai importata este cea care se prelungeste din Dobrogea (Palazu - Topalu) si traverseaza judetul longitudinal, pe la jumatatea acestuia. La sud de aceasta falie fundamentul este plan, iar la nord coboara puternic spre Carpati. Soclul cristalin a functionat, in timpul paleozoicului si


42

mezozoicului, ca o platforma labila subsidenta, peste care s-au acumulat sedimente cu grosimi foarte mari. Cuvertura sedimentara veche – contine mai multe cicluri de sedimentare. Primele trei mari cicluri de sedimentare incep cu paleozoicul si se termina cu jurasicul si cretacicul, fiind constituite in principal din calcare. Toate aceste sedimente vechi, impreuna cu soclul, formeaza asa numitul - Fundament al Platformei Valahe. Acest fundament isi pierde labilitatea de pe cretacic si se exondeaza, pentru o perioada, peste sedimente creindu-se un relief variat. Odata cu ridicarile in masa ale Carpatilor, incepand cu Tortonianul Superior, dar mai ales cu Sarmatianul, Platforma Valaha se scufunda tot mai adanc catre acesti noi munti, in formare. Se depun, acum noi strate, discordante fata de cele depuse anterior. Sedimentele depuse in Tortonian au fost in general erodate. De pe ele urmeaza sedimentele depuse in Sarmatian, cu gresii calcaroase, nisipuri, argile si marne, precum si seria sedimentara din Pliocen, cu depozite detritice in Meotian - cu nisipuri si argile, cu depozite psamito-pelitice in Pontian - cu nisipuri si marne, cu depozite detritico-pelitice in Dacian si pelitice in Levantin - marno-argile nisipoase. Cuaternarul are grosimi de circa 100 m sub Ialomita de est, subtiindu-se spre sud si ingrosandu-se spre nordul. Cuaternarul este format, in zona, din adancime spre suprafata, din:

- Stratele de Fratesti, situate intre 20-80 m adancime de la sud spre nord, reprezentate prin nisipuri si pietrisuri, sunt impartite in trei orizonturi prin trei fasii de argila (formand si trei orizonturi de ape de adancime);

- Complexul Marnos, cu grosimi de 10-50 m, depus in Pleistocenul mediu, este reprezentat prin marne si argile;

- Orizontul loessurilor vechi, de varsta Pleistocen Mediu-Pleistocen Superior; - Complexul Nisipurilor Fine de Mostistea, situat spre suprafata, cu o grosimi de 10-25 m; - Orizontul loessurilor mai noi, cu grosimi de 15…20 m, acopera intreaga campie a

Baraganului (tot campul si terasele); - Nisipurile eoliene specifice zonei de la sud de raul Ialomita; - Depozitele aluvionare specifice luncilor, cu nisipuri si pietrisuri, cu grosimi de 5-10 m, si

depozitele loessoide cu grosimi de 2-5 m, acestea reprezentand ultimele parti ale cuaternarului, evidentiindu-se in special in lunca si baltile mlastinoase ale Dunarii.

In cadrul zonei structurile productive sunt Cretacic inferior (Neocomian si Albian), Sarmatian, Meotian inferior si Meotian superior. Zacamintele de hidrocarburi se prezinta sub forma unor boltiri anticlinale orientate pe directia V-E. Sunt zacaminte masive de titei pentru Cretacic inferior si de tip stratiform pentru Sarmatian si Meotian. Cretacicul este alcatuit din calcare fisurate, calcarenite si marnocalcare fisurate, iar Sarmatianul si Meotianul sunt alcatuite din nisipuri. Depozitele cele mai vechi care afloreaza in zona sunt de varsta Romanian mediu si apartin "Formatiunii de Candesti", reprezentata prin nisipuri cu pietris si intercalatii argiloase. Peste acestea se suprapun depozite noi, cuaternare (Pleistocen inferior si mediu), alcatuite din nisipuri fine - medii "nisipuri de Mostistea", cu intercaiatii subtiri argiloase. Urmeaza in continuitate de ssedimentare depozitele campiei inalte (Pleistocen superior) si de lunca (Holocen). Tectonica Platforma Valaha, in zona analizata, este puternic fracturata de falii orientate mai ales E-V, dintre acestea mai importanta fiind prelungirea faliei Palazu-Topalu din Dobrogea. Faliile N-S impart platforma in blocuri, unele coborate cu rol de grabene, cu acumulare de sedimente, altele inaltate cu rol de horsturi, cu depozite subtiri. Miscarile seismice


43

Campie Romana, este afectata de doua categorii de cutremure: - in prima categorie sunt grupate cutremurele de pamant legate de zona labila Vrancea, care

sunt cutremure intermediar profunde, cu focarul situat sub-crustal, in mantaua superioara, la circa 80-180 km adancime, si care elibereaza o cantitate enorma de energie, fiind cutremure relativ frecvente, dar care, aproape periodic, genereaza un cutremur distrugator (cu magnitudinea de 7…8), la circa 50 de ani.

- in a doua categorie sunt grupate cutremurele legate de structura faliata a Platformei Valahe, cu focarul situat in scoarta, la adincimi de 5-30 km, eliberand energii mult mai mici, nefiind cutremure importante din punctul de vedere al intensitatii, fiind totusi de remarcat faptul ca acestea se pot constitui ca replici ale cutremurelor vrancene, eliberarea si acumularea tensiunilor pe aceste linii de faliere fiind influentata si de aceste seisme.

In harta privind macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei (STAS 11100/1-77) amplasamentul se incadreaza in zona de seismicitate de gradul VIII. Conform cu normativul P100/92 amplasamentul se situeaza in zona seismica “B”, cu un coeficient Ks=0,25 si un coeficient al perioadei de colt de Tc=1,5 sec. Conditii de fundare Adancimea de inghet, conform STAS 6054/77 este de 0,9 m de la cota terenului natural. Adancimile de fundare, in cazul constructiilor fara subsol este de minim 1,0 m de la nivelul terenului sistematizat. Cand constructiile se vor executa pe pamanturi de umplutura adancimea de fundare se va considera de la nivelul terenului natural. Pentru constructiile cu subsol, adancimea de fundare va fi de 0,30 - 0,50 m sub pardoseala subsolului sau incastrare (0,30 - 0,50 m) in terenul natural in cazul amplasamentelor cu pamanturi de umplutura. In zonele in care nivelul apei subterane este ridicat, nu se vor executa subsoluri. Indicatii asupra metodelor de fundare se gasesc in Studiul Geotehnic. Solurile Pentru intelegerea si evaluarea caracteristicilor solurilor din zona sunt necesare unele referiri asupra procesului de pedogeneza a acestor soluri. Factorul de solificare cu ponderea hotaratoare in formarea si evolutia pedocuverturii este clima care subordoneaza aproape pe intreaga zona studiata toti ceilalti factori de solificare. Climatul este specific zonei de campie, caracterizat prin precipitatii reduse, al caror cuantum scade de la vest spre est si prin temperaturi medii anuale ridicate (cu un maxim pozitiv in perioada de vara si un minim negativ in perioada de iarna). In asemenea conditii climatice se dezvolta o vegetatie de silvostepa si de stepa cu implicatii directe asupra proceselor de humificare a resturilor organice moarte. Vegetatia naturala ca factor de pedogeneza a suferit in decursul timpului modificari esentiale sub influenta factorilor de natura antropogena, rezultatul fiind aparitia sistemelor ecologice agricole (sisteme ecologice seminaturale) rezultate prin transformarea ecosistemelor forestiere naturale si a celor de stepa si mentinerea unui control intensiv in scopul obtinerii unor mari productivitati. Ca urmare, circuitele biogeochimice in sol au fost puternic schimbate sub raportul transferului de materie si energie mai ales datorita imputurilor masive de ingrasaminte si pesticide. Un alt factor de solificare de mare importanta in zona este substratul litologic, care este format din loessuri si depozite loessoide. Pe aceste roci s-au format soluri zonale (soluri balane si cernoziomuri). In ultimii 25 – 30 ani omul, ca factor pedogenetic, a indus modificari puternice in sistemul Campiei Romane, cele care au marcat evident procesul de pedogeneza fiind sistemele de irigatie, destelinarea unor intinse pasuni si fanete, defrisarea perdelelor forestiere si chiar a unor tipuri naturale de padure.


44

Consecintele actiunilor antropice, in raport de natura acestora sunt diferite si constau in: - aparitia salinizarii secundare, ca urmare a urcarii nivelului panzei freatice prin aplicarea unor

irigatii excesive (cazul cernoziomurilor salinizate) si/sau necontrolate; - accentuarea salinizarii naturale (cernozionuri freatic umede), sub influenta irigatiilor; - reducerea intensitatii procesului de bioacumulare (reducerea continutului de humus) in arealul

fostelor pasuni si fanete naturale, in urma destelenirii si folosirii solurilor pentru diverse culturi agricole;

- accentuarea procesului de evaporatie al apei din sol in suprafetele ocupate in trecut de paduri si perdele forestiere, ca urmare a cresterii temperaturii si a vitezei vantului la suprafata solului.

Toate aceste influente antropice asupra procesului de pedogeneza se reflecta in final si in plan taxonomic, fara insa a se ajunge la modificari radicale sub raport morfologic si fizico-chimic, care sa impuna schimbarea tipurilor de soluri naturale; schimbarile apar frecvent la nivel inferior, de regula atunci cand este vorba de varietate, specie, familie si varianta, mai rar de subtip. Din acest punct de vedere, in cazul solurilor din zona analizata sunt semnalate modificari generate de:

- salinizarea secundara (prin irigatii); - poluarea cu pesticide si ingrasaminte chimice.

Solurile care apar in zona inregistreaza o grupare taxonomica, usor de sesizat de la vest spre est: molisolurile (cernoziomuri, cernoziomuri cambice si cernoziomurile argiloiluviale) si soluri neevoluate (soluri aluviale, protosoluri aluviale, regosoluri, varietati erodate ale unor tipuri zonale). Conform taxonomiei actuale in arealul analizat apar 4 clase de soluri si 10 tipuri, cu mai multe subtipuri si varietati. In cadrul teritoriului comunei, solurile brun roscate de padure sunt predominante. Acestea sunt asociate cu cernoziomurile argiloiluviale, iar in zona crovurilor solurile pseudogleice. Clasa molisoluri Aceasta clasa se caracterizeaza prin prezenta unui orizont Am (A molic), care are ca elemente de identificare culoarea neagra (crome mai mici sau egale cu 2 in stare umeda, iar orizontul subiacent acestuia valori si crome mai mici de 3,5 la materialul in stare umeda; exceptie fac solurile balane, la care materialul in stare umeda poate avea crome mai mari de 2). In cadrul acestei clase, in zona analizata, s-au identificat urmatoarele tipuri: • cernoziomuri; • cernoziomuri cambice; • cernoziomuri argiloluviale; Cernoziomurile au cea mai mare extindere in zona estica a Campiei Romane. S-au format intr-un climat specific vegetatiei de stepa cu specii mezoxerofile, in covor neintrerupt si cu un sistem radicular puternic dezvoltat pe o adancime de 50 – 60 cm. Predomina asociatiile de Festuca valessiaca, Agropiron crestatum, Chrysopogon gryllus, Poa bulbosa etc. Aceste soluri au un profil de tipul: Am – A/C – C sau Cca Orizontul Am este destul de gros (40 – 50 cm), inchis la culoare, specific molisolurilor. Sunt soluri nediferentiate textural, cu un continut de argila mai mare decat solurile balane. Textura este fina spre grosiera in functie de natura materialului parental (loessuri si depozite loessoide). Se remarca faptul ca asemenea soluri au un continut de argila ceva mai ridicat in primii 40 cm de pe care acesta incepe sa scada in favoarea nisipului fin, care creste cu adancimea. Continutul in humus este ridicat (3 – 6%), reactia este naturala – slab alcalina ( pH = 7,0 – 7,6).


45

Carbonatii (CaCO3) incep sa apara la cca. 60 cm de la suprafata solului si probabil cantitatea acestuia creste cu adancimea. Asemenea soluri pot prezenta si unele varietati si anume: carbonatice, semicarbonatice, levigate slab, freatic - umede si erodate. Cernoziomurile cambice apar in zona de substepa sau antestepa, caracterizata atat prin specii ierboase specifice stepei, cat si prin specii forestiere lemnoase, care se grupeaza sub forma unor trupuri de padure mai mari sau mai mici. Dintre speciile lemnoase cu mare frecventa sunt Quercus pedunculiflora si Q. pubescens. Profilul acestor soluri are urmatoarea alcatuire: Am - Br – C sau Cca. Textura acestor soluri este mijlocie (lutoasa sau lutonisipoasa) in functie de natura substratului de sol. In orizontul Br au un plus de argila fata de Am, o structura glomerulara inca medie in orizontul Am bine dezvoltata, iar in Br poliedrica, slab dezvoltata. Continutul de humus oscileaza intre 3 – 5 %, pH-ul este sub 7 (reactie slab acida-neutra). Gradul de saturatie in baze este cuprins de regula intre 85-90 %. Se constata ca la asemenea soluri carbonatii nu apar in primii 100 cm, iar continutul de argila este ceva mai ridicat in orizontul Br, fata de orizontul Am. Nisipul grosier este in cantitate infima, in timp ce nisipul fin atinge niveluri apropiate celor pe care le inregistreaza argila. Datele sunt comparabile cu cele aferente profilului cernoziomului. Capacitatea in camp pentru apa utila scade de la suprafata in adancime, in timp ce coeficientul de ofilire ramine practic constant pe intreg profilul de sol. Capacitatea in apa utila are un mers asemanator capacitatii in camp pentru apa. Cernoziomurile cambice pot prezenta unele varietati cum ar fi cernoziomurile cambice freatic-umede (salinizate sau alcalizate). Acestea apar in harta solurilor cu subsolurile CLm,CLms, CLπ, CL-σ si CLF -σ. Clasa solurilor halomorfe Solonceacurile nu sunt semnalate in zona, totusi exista riscul ca prin irigare unele subtipuri soliizate ale altor tipuri de soluri (cernoziomuri in special, intrucat au o mare raspandire in zonele irigate) sa evolueze spre solonceacuri. Acestea se caracterizeaza printr-un profil de tipul Ao sa – A/C – C sau Ao sa – C/Go. Datorita acumularii sarurilor in orizontul Ao si plasticitatea acestor soluri creste foarte mult. Pentru a reduce plasticitatea si a consolida structura acestui orizont este nevoie de aplicarea fosfogipsului. Clasa solurilor neevoluate, trunchiate si desfundate Aceasta clasa de soluri cuprinde trei categorii de soluri: • neevoluate, aflate intr-un stadiu incipient de pedogeneza; • trunchiate, care au intrat intr-un proces regresant de pedogeneza din cauza eroziunii, decopertarii

antropice; • desfundate, care din cauza araturilor foarte adanci alcatuirea profilului de sol este puternic

modificata. Hidrogeologie Functie de geneza si conditiile hidrogeologice de inmagazinare, apele subterane se diferentiaza in ape freatice si ape de adancime. Apele freatice se pot individualiza in: • ape freatice din campiile tabulare – apar in special la baza depozitelor loessoide, iar pe areale

restranse si pietrisurile si nisipurile din Pleistocenul superior: - adancimea panzei freatice creste de la 5 m pana la 10 m adancime; - mineralizarea acestor ape se mentine intre 0,5-3 g/l, local depasind chiar 5 g/l;


46

- tipul hidrochimic intalnit cel mai frecvent este cel clorurat si sulfatat; • ape din panzele de lunca – apar in special in aluviunile din vaile cu ape permanente sau

temporare din zona, evidentiindu-se la adancimi de 1-3 m, iar sub grinduri la adancimi de pana la 7-10 m:

- apele freatice au un nivel oscilant, contin mai putine saruri decat cele de pe interfluvii, si in masura in care nu sunt afectate de actvitatile antropice sunt pure.

Directia generala de curgere este NV - SE si este aproximativ paralela cu directia Vaii Pasarea si a celorlalte vai. In ceea ce priveste salinizarea in unele puncte limita superioara depaseste 1 g/l (fara a atinge insa 1,5 g/l). Conform datelor din literatura de specialitate, intr-o perioada de cercetare de peste 12 ani nu s-au constatat cresteri cumulative, ci doar fluctuatii in cadrul limitelor mentionate. Apele de adancime se gasesc la mari adancimi si au mineralizatie puternica, cu exceptia depozitelor pliocene si cuaternare ce au ape dulci. Apele de adancime sunt cantonate in stratele de Candesti si in cele de Fratesti. Capacitatea de debitare este de peste 1 l/s. Apele au calitati potabile bune, cu mineralizare redusa 300-650 mg/l, de tip bicarbonatat. Precipitatiile medii multianuale sunt de 510 mm iar temperatura medie anuala de 10,60C. Umiditatea relativa a aerului creste de la sud spre nord in raport invers cu temperatura.

Hidrografie

Valea Pasarea, principalul curs de apa din zona, are orientare NV - SE si un profil longitudinal domol care favorizeaza existenta a numeroase stagnari, cu caracter de balti, care in prezent, prin baraje artificiale, au fost transformate in iazuri. Valea Pasarea, cod cadastral X – 1.25.18, are o lungime de L= 48 km, altitudine amonte Ham =91 m, altitidine aval Hav = 40 m, o panta medie i med = 1 ‰ si un coeficient de siguranta ks=1,5.Este afluent al raului Dambovita, apartinand bazinului hidrografic Arges - Vedea. Bazinul hidrografic al Vaii Pasarea are o suprafata totala S= 250 km² si o altitudine medie Hmed = 79m. Lacurile permanente pe vale au o suprafata totala de 168 ha si insueaza un volum V = 4,8 mil.m³.

Malurile lacurilor sunt degradate si prezinta vegetatie care da un aspect mlastinos in unele zone. Calitatea apelor de suprafata este de categoria a III-a, spre degradare, datorita apelor pluviale contaminate si a celor uzate care siroiesc la suprafata terenului se varsa in lacuri.

Valea Pasarea, afluent al raului Dambovita, traverseaza teritoriul comunei de la NV la SE. Vechiul curs al raului Pasarea a devenit in prezent un sir continuu de acumulari artificiale, care au primit denumirile localitatilor apropiate: Balta Otopeni, Balta Tunari, Balta Cretuleasca, Balta Stefanesti, Balta Afumati.

Valea Sindrilita, afluentul principal al raului Pasarea porneste de la NE de localitatea Afumati, se desfasoara pe o distanta de 12 km si are aceleasi caractere hidrografice ca si raul Pasarea. Siragul de mici lacuri create artificial pe cursul sau, au folosinte complexe.

Clima

Climatul se prezinta omogen pe tot cuprinsul judetului Ilfov, ca urmare a uniformitatii reliefului de campie. Se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales sub forma de averse, si prin ierni relativ reci, marcate uneori prin viscole puternice, dar si prin frecvente perioade de incalzire ce provoaca discontinuitati in distributia temporala-spatiala a zapezilor.


47

Temperatura aerului

Mediile multianuale ale temperaturii aerului au valori in jurul a 110C. Temperaturile medii lunare ating -2…-30C in ianuarie si 22…230C in iulie, iar amplitudinile termice sezoniere ajung la 24…250C, facand ca diferentele dintre vara si iarna sa fie accentuate. In ceea ce priveste temperaturile maxime si minime absolute in zona judetului Ilfov se evidentiaza urmatoarele:

maxime absolute: + 40,6 0C la 28 august 1952; minime absolute: - 28,1 0C la 5 februarie 1954.

Temperatura solului Temperaturile medii la suprafata solului ating 12,70C. In cursul unui an temperatura medie de la suprafata solului inregistreaza un minim in ianuarie, cand se atinge -4,10C, si un maxim in iulie, cu 25,80C. Temperatura solului variaza si cu adancimea, in functie de fluxul solar din timpul anului si al zilei. Precipitatiile atmosferice Caracteristicile generale ale precipitatiilor din zona sunt:

- mediile anuale ale precipitatiilor in zona analizata se incadreaza in general in jurul a 400 mm;

- cantitatile de precipitatii in sezonul cald se incadreaza intre 240-250 mm, iar in sezonul rece intre 140-150 mm;

- ninsorile, relativ abundente, fac ca stratul de zapada sa aiba, in medie, circa 10 cm grosime si sa se mentina circa 45-50 zile.

Regimul eolian In zona compacta de campie a judetului Ilfov – predominanta vanturile din sectoarele nord-estic si estic (mai ales in semestrul rece), si cele din sectoarele nord-vestic si vestic (mai ales in semestrul cald). Acestora li se mai adauga patrunderi rare de aer arctic din nord si de aer tropical-continental din sud-est. Viteza vanturilor este in general redusa (in medie 2,5…3,5 m/s), iar calmul atmosferic reprezinta circa 11 % anual. Cu toate acestea in timpul viscolelor, deplasarea aerului este violenta si se manifesta prin rafale. Flora si Fauna Dupa cum s-a mentionat, zona analizata se inscrie in Campia Baraganului, una din cele mai importante zone agricole ale tarii. Biocenoza acestui sistem ecologic a suferit de-a lungul timpului o transformare radicala, vegetatia spontana de stepa fiind inlocuita de culturi agricole. Zona silvostepei este aproape lipsita de paduri, care au fost inlocuite cu culturi agricole, intalnind numai pajisti secundare stepizate cu paiusuri, firuta, colilie. Vegetatia intrazonala si azonala existenta este alcatuita din iarba moale, pir, catina rosie, salcie, anin negru si plop. Vegetatia pe terenurile saraturoase este de tipul halofila. Zona de paduri de foiose este caracterizata prin frecventa mare a padurior de stejar brumariu, ulm, frasin, tei, carpen. In cadrul padurilor de stejar, sub-arboretul este format din maces, calin, soc, corn etc. Vegetatia de lunca este reprezentata prin salcie, rachita, arin, plop. Procesul in urma caruia aceste sisteme ecologice agricole au cunoscut o puternica expansiune este acela de substituire a sistemelor ecologice naturale, cu precizarea ca agrosistemele rezultate conserva functia productiva de resurse si servicii bazata pe procesele ecologice fundamentale: fluxul de


48

energie cu origine in energia radianta solara si reciclarea nutrientilor. Trebuie mentionat insa ca mentinerea organizarii spatio-temporale si a functiei productive precum si controlul dinamicii acestor sisteme ecologice se realizeaza numai daca interventia directa si semnificativa a populatiilor umane se asigura permanent. Aceasta interventie pe cai multiple si specializate presupune un imput considerabil de energie auxiliara cu densitate foarte mare (poate reprezenta 10 Kcal/m2an energie auxiliara pentru 1 Kcal/m2an de energie solara concentrata in biomasa vegetala a producatorilor primari). Sub aspect cantitativ, culturile agricole se remarca prin dominarea neta a cate unei specii (care da si numele culturii respective), secundar putandu-se intalni si specii ruderale (buruieni), acestea din urma abundente, in general, pe marginea cailor de acces din jurul culturilor. Se remarca in special prezenta ciulinului (Onopordon acanthium), a pelinului (Artemisia absinthium) si a unor graminee din genurile Agrostis, Calmagrostis si Carex. Vegetatia lemnoasa din zona analizata este bine reprezentata de salcam (Robinia pseudacacia). Componenta faunistica a acestor ecosisteme agricole terestre, este caracterizata de o diversitate redusa, ca urmare a procesului de antropizare a stepei, in zoocenoza acestor sisteme agricole gasindu-se atat reprezentanti caracteristici ai zonelor de stepa cat si “daunatori ai culturilor agricole”, reprezentati de specii oportuniste stabilite aici odata cu infiintarea culturilor agricole. Dintre insecte, cele mai bine reprezentate aici (fiind cu siguranta speciile cu cea mai mare abundenta numerica) sunt orthopterele (lacuste, cosasi greieri), precum si coleopterele reprezentate prin Scarrabeu affinis si Sisyphus schaefferi. Diplopodul cel mai prezent in zona analizata este carcaiacul (Scolopendra cingulata). Reptilele sunt prezente prin Lacerta taurica si Lacerta agilis chersonensis, iar amfibieni cei mai reprezentativi sunt Bufo viridis (specie ubicvista) si cele doua broaste de pamant (Pelobates fuscus si P. syriatus balcanicus). In ceea ce priveste prezenta pasarilor in culturile agricole din zona analizata sunt: prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris), lacustarul (Sturnus roseus), fasa de camp (Anthus campestris). Se remarca prezenta unor populatii de dumbravence (Coracias garrulus) cat si a numeroase exemplare de erete alb (Circus macrourus). Monografii de specialitate, cu referire la aceasta zona, atesta si prezenta sorecarului mare (Buteo rufinus), a acvilei sudice (Aquila rapax orientalis) si chiar a sorecarului incaltat (Buteo lagopus). Mamiferele caracteristice zonei analizate sunt rozatoarele iar dintre acestea: popandaul (Cittelus cittelus), harciogul (Cricetus cricetus), soarecele de camp (Microtus arvalis), orbetii (Spalax leucodon), soarecele pitic (Micromys minutus), sobolanul de camp (Apodemus agrarius) etc. Totodata, culturile agricole din jurul amplasamentului, adapostesc si alte mamifere precum: iepurele (Lepus europaeus), dihorul de stepa (Mustela eversmanni) si dihorul patat (Vormela peregusna). Din literatura de specialitate am retinut si faptul ca teritoriul analizat se suprapunea peste arealul natural al unor specii precum lupul, vulpea si viezurele. Particularitatile cursurilor naturale de apa sunt legate de debitele mici din albie, ceea ce duce la mlastiniri. Biocenoza acestor ecosisteme contrasteaza puternic cu monotonia culturilor agricole, aceste cursuri de apa putand fi considerate drept “coridoare naturale” cu o diversitate specifica net superioara sistemelor agricole ce le inconjoara. Din punct de vedere biogeografic, aceste mici cursuri de apa de ses, corespund in intregime zonei bibanului, caracterizata printr-un curs lent al apei, fund malos si vegetatie bogata. Biocenoza acestor sisteme lentice este asemanatoare cu cea a apelor statatoare. Vegetatia palustra are o mare dezvoltare pe maluri, cuprinzand pe alocuri intregul fir al vaii. Vegetatia submersa este abundenta, alaturi de plante precum Myriophyllum, Potamogeton si Ceratophyllumdemersum se intalnesc si C. submersum si Utricularia. Planctonul este abundent, speciile dominante variind in functie de anotimp.


49

Vegetatia palustra bogata a acestor ape genereaza o fauna bogata si variata, formata si din animale terestre care isi cauta hrana in apa sau la marginea apei, ori duc o viata amfibie. Astfel se explica si existenta unor specii precum lastunul de mal, prigoarea, dumbraveanca sau eretele alb. Fauna bentonica si fitofila este bine reprezentata de oligochete precum Paranais, Tubifex tubifex si Eiseniella tetraedra, hirudineul Glossiphonia complanata, moluste din genurile Valvata, Planorbis, Anisus, Physa, Radix, Bithynia, Tropidiscus, Pisisdium, isopodul Asellus aquaticus, ostracodele Ilyocypris gibba, Eucypris virens, Candona neglecta, efemerul Cleon dipterum, larve de chironomide din genurile Lauterbornia, Tanytarsus, Tendipes, Polypedilum, Cricotopus, Procladius etc. Ihtiofauna acestor ape se caracterizeaza prin disparitia totala sau aproape totala a speciilor reofile si prin abundenta speciilor de apa statatoare: Rutilus rutilus, Blicca bjoerkna, Perca fluviatilis, Acerina cernua, Gobius gymnotrachelus etc.

3.2. Calitatea componentelor de mediu din zona posibil a fi afectata semnificativ

Factorul de Mediu Apa Conform datelor cuprinse in Raportul privind starea factorilor de mediu in cele 6 sectiuni de ordinul II, corespunzatoare acumularilor de pe cursul raului Pasarea rezultatele pentru principalii indicatori analizati au fost:

- valorile medii anuale determinate pentru pH s-au inscris in domeniul 8,4 - 8.9.

- Oxigenul dizolvat prezinta valori ridicate, intalnindu-se o suprasaturatie in special la debutul primaverii. Insectiunea Tunari I, prima din salba de acumulari, oxigenul prezinta valori cu variatii foarte mari, deficit de oxigen in timpul verii (2.1-4.1) si suprasaturatie in timpul primaverii.

- Substanta organica,(CBO5, CCO-Mn ) a depasit frecvent domeniul limitat de clasa III in special in campaniile iunie-septembrie, in general valori de clsa IV de calitate.

- Indicatorii din categoria nutrientilor se incadreaza in general in clasele III-V, incarcarile cele mai mari inregistrandu-se in acumularile din amonte de pe valea Pasarea.

- Micropoluantii organici- fenolii au inregistrat frecvent valorii corespunzatoare claselor IV-V, iar detergentii- clasa V numai pentru acumularile Tunari si Boltasu.

Dintre sursele de poluare cu impact negativ asupra acumularilor de pe valea Pasarea sunt mentionate Primaria Otopeni- gospodarie comunala- cu evacuarea apelor uzate menajere in canal desecare 3 spre Pasarea, cu depasiri permanente ale indicatorilor de calitate din apa uzata evacuata, in special cei din categoria consumatoarelor de oxigen, nutrienti, detergenti, bacterii. Acest lucru explica intr-un fel calitatea apei acumularilor de pe Valea Pasarea, cele mai afectate fiind cele din amonte: Tunari si Boltasu.

- Afectarea acviferului freatic “Stratele de Colentina” datorita activitatilor industriale din zona si a lipsei unei retele de canalizare si evacuare a apelor corespunzatoare.

-Alimentare cu apa


50

o locuitorii comunei nu sunt racordati la o retea de distributie a apei potabile fiind necesar, conform Directivei Europeene 91/271/EEC ,aproximativ 34.4 km de retea de distributie, o statie de tratare (f=10) si o gospodarie de apa (r=2000)

o exceptand satul Stefanestii de Jos locuitorii din toate celelalte sate componente se alimenteaza cu apa din surse proprii, puturi de mica adancime care au interceptat primul orizont acvifer, ceea ce determina un risc sporit pentru sanatatea populatiei, apa din acest orizont acvifer fiind improprie uzului potabil datorita contaminarii remanente cu ingrasaminte chimice si pesticide utilizate in agricultura.

- Absenta canalizarii si statiilor de epurare;

o comuna Stefanestii de Jos nu dispune de retea de canalizare si statie de epurare, fiind necesara conform Directivei Europeene 91/271/EEC de aproximativ 34.4 km de retea de canalizare si o statie de epurare avand o capacitate de 7 l/sec. Conform studiului elaborat de S.C. GAMYSTYLE S.R.L. comuna are nevoie in prima faza de o retea de canalizare in sistem divizor avand o lungime totala de 16.5 km si o statie de epurare avand o capacitate de 1281 m3/zi.

o lipsa unei retele de canalizare pluviala coerenta in conditiile in care nu exista nici un fel de amenajari exceptand santurile laterale care in cea mai mare parte sunt inierbate si prost intretinute. Apele pluviale se infiltreaza direct in substrat sau se scurg spre baltile amenajate din zona.

- Distrugerea infrastructurii de irigatii si asecari, ceea ce determina baltiri si inundatii.

Tipurile de ape uzate rezultate ca urmare a functiunilor propuse in PUG intra in categoriile: ♦ ape uzate menajere care prezinta incarcari:

− din gospodarii individuale: materii in suspensie, detergenti, substante extractibile in eter de petrol, substante organice;

− din activitatile desfasurate la dispensarul uman rezulta poluanti specifici: cloruri, azot total, fosfor total, potasiu, substante organice, suspensii, metale, microorganisme, detergenti, virusuri;

− din activitatile specifice unitatilor de deservire publica: restaurant, cofetarie, bufet, rezulta incarcari cu substante organice, suspensii, substante extractibile cu solventi organici;

♦ ape uzate de tip industrial: materii in suspensie, detergenti, substante extractibile cu solventi organici, azot amoniacal, hidrogen sulfurat, sulfuri, substante organice, amoniac;

♦ ape meteorice: − apele meteorice directe prezinta incarcare cu azot, fosfor, suspensii si substante

organice (CBO, CCO); − apele de scurgere colectate din zona locuita in special de pe zona carosabila si de

pe acoperisuri, incarcate cu substante organice, COT, suspensii, extractibile cu solventi organici, cloruri, azot total, nitriti, nitrati, amoniac, fosfor, potasiu, produse petroliere;

− ape de ploaie si de siroire din zona forestiera prezinta incarcari cu azot si fosfor; − apa de siroire specifice suprafetelor agricole si de pasuni prezinta incarcari cu azot

si fosfor.


51

Calcularea nivelului de incarcare al apelor uzate de tip menajer, industrial si ape meteorice se poate realiza utilizand ghidul O.M.S. al metodelor de inventariere si de evaluare a surselor de poluare a apelor pentru folosirea rezultatelor in folosirea strategiilor de control al mediului.

Incarcarea apelor de scurgere – zona locuita

POLUANT U.M. FACTOR DE INCARCARE EFLUENT CBO5 45 ÷ 54 CCOCR (1,6 ÷1,9) × CBO5 COT (0,6 ÷ 1) × CBO5

SOLIDE TOTALE 170 ÷ 220 SUSPENSII SOLIDE 70 ÷ 145

ANORGANICE 5 ÷ 15 GRASIMI 10 ÷ 30 CLORURI 4 ÷ 8

AZOT TOTAL 6 ÷ 12 AZOT ORGANIC 0,4 × AZOT TOTAL AMONIAC LIBER 0,6 × AZOT TOTAL

NITRITI – NITRATI 0,05 × AZOT TOTAL FOSFOR TOTAL 0,6 ÷ 4,5

FOSFOR ORGANIC 0,3 × FOSFOR TOTAL POTASIU

G/LOC/ZI

2 ÷ 6 MICROORGANISME: BACTERII TOTALE 109 ÷ 1010

COLIFORMI 106 ÷ 109 STREPTOCOCI FECALI 105 ÷ 106 SALMONELA TIPHOSA 101 ÷ 104

CHISTI DE PROTOZOARE < 103 OUA DE HELMINTI < 103

VIRUSURI

NR./100 ML APA UZATA

102 ÷ 104

Incarcare organica si nutrienti in apele de ploaie si de siroire Azot Fosfor CBO CCO Suspensii

Apa de ploaie directa [mg/l] 0,5 ÷ 1,5 0,004 ÷ 0,03 - 10 ÷ 20 10 ÷ 20 Ape meteorice orasenesti [kg/km2/an]

952 90 4.725 31.150 64.050

Ape de scurgere forestiera [kg/km2/an]

143 2,6 ÷ 12,8 - - -

Ape de siroire agricole [kg/km2/an]

764 45 - - -


52

Incarcarea apelor uzate pe tipuri de activitate CBO5 Suspensii Azot total Fosfor total

Comert cu amanuntul [kg/angajat/an] 7,3 - - - Servicii sanitare, comunitare [kg/pers/an] 18,1 39,2 3,3 0,93 Dupa sedimentarea primara raman: 0,67 0,4 0,925 0,9 Dupa treapta chimica raman: 0,25 0,15 0,75 0,15 Dupa tratarea biologica si chimica raman: 0,06 0,13 0,86 0,06 Servicii culturale [kg/loc/an] 3,7 - - - Eficiente de epurare

CBO5 Suspensii Azot Fosfor Bacterii Virusi Tratament primar Sedimentare 30 ÷ 35% 60 ÷ 65% 7,5% 10% 25 ÷ 75% 0 ÷ 1% Tratament secundar - chimic 50 ÷ 85% 70 ÷ 90% 25% 85% 40 ÷ 80% 0÷1% - filtrare 65 ÷ 95% 65 ÷ 92% - - 80 ÷ 95% 0 ÷ 1% - aerare intensa 95 ÷ 98% 85 ÷ 90% 15 ÷ 30% 10 ÷ 20% 60 ÷ 90% 0 ÷ 1% Tratare tertiara - dezinfectare - - - - 99% 0 ÷ 4%

Zonele de risc natural si antropic

In ceea ce priveste zone de risc natural pe teritoriul comunei Stefanestii de Jos nu s-au identificat zone de risc natural privind alunecarile de teren.

Factorul de Mediu Aer Calitatea aerului este afectata de lipsa instalatiilor de retinere a poluantilor sau a nefunctionarii lor la randamente normale pe platformele industriale; numarul mare si in continua crestere al autovehiculelor in circulatie; activitatile industriale desfasurate in Bucuresti. Principalele zone industriale ale judetului Ilfov sunt: Pantelimon, Jilava, Popesti Leordeni, Buftea-Chitila. Comuna Stefanestii de Jos nu dispune de societati industriale care sa afecteze calitatea aerului dar “beneficiaza” de numarul mare, in crestere, de autovehicule care tranziteaza teritoriul comunei.

Traseele propuse asigura legatura teritoriului cu zonele limitrofe, cat si legatura intre spatiile din teritoriul in studiu.

Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina, motorina) in diverse tipuri de motoare.

Elemente luate in consideratie: − viteza de circulatie (60 ÷ 80 km/h); − compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu); − elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; distanta intre intersectii; flux

continuu).


53

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi de sulf (exprimati prin SO2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV – compusi organici volatili). Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval de cca. 30 min. Nivelul acestora depinde de o serie de factori:

• tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament au un continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii;

• regimul de functionare; • distanta parcursa ; • timpii de deplasare si manevre; • frecventa traficului.

Vom lua in calcul urmatoarea varianta de trafic:

− 75% – autovehicule cu benzina de mic litraj < 1900cc; − 18% – autovehicule cu aprindere prin compresie < 1,5 t; − 3% – autovehicule cu aprindere prin compresie > 1,5 t.

Estimare nivel poluanti proveniti din trafic

Tipul auto si procentul de rulare

PST (g/nr. auto)

SO2

(g/nr. auto)

NOx

(g/nr. auto)

CO (g/nr. auto)

COV (g/nr. auto)

Autoturisme cu aprindere prin

compresie (18% – 216 auto)

51,84 67,39 172,8 216 69,12

Autoturisme cu benzina

(75% – 900 auto) 36 234 2 232 2 563,2 496,8

Prezentarea metodei de calcul Pentru modelarea dispersiei poluantilor in aer a fost utilizat programul METI-LIS versiunea 2.03, dezvoltat de Ministerul Economiei, Comertului si Industriei, Centrul de Cercetare pentru Gestionarea Riscului Chimicalelor si AIST (Japonia). Intrarile esentiale in program sunt ratele de emisie si alte conditii precum locatia, inaltimea, volumul de gaz si temperatura, factorii meteo. Utilizatorii pot selecta optional unul din modurile de simulare: pe termen scurt sau lung. Datele meteo pe termen lung sunt importate in sistem ca un fisier extern pregatit de catre utilizator.

Modelul METI-LIS este bazat pe o ecuatie Gaussiana a penei de poluant:

]y5.0exp[u2QVC

2

yzys)z,y,x(

σ−

σσπ=


54

C: Concentratia in directiile x, y, z (m3/m3: ppb, ppm, sau alte unitati); Q: Rata de emisie a poluantului (m3N/s)2; V: Termen vertical; us: Viteza vantului la inaltimea de eliberare (m/s); σy,σz: Parametri de dispersie in directii verticale si laterale (m); Termenul vertical, V, reprezinta distributia curbei gausiiene in directie verticala. Acest

termen include inaltimea punctului de calcul si efectele datorate inaltarii penei de poluant emise.

σ+

−+

σ−

−=2

z

er2

z

er hz5.0exp

hz5.0expV

zr: Inaltimea la punctul de calcul (m) he: Inaltimea efectiva a penei de poluant (m)

Inputurile in programul de dispersie au fost: − caracteristicile surselor: localizare, inaltime, diametrul, debitul masic al poluantului,

volumul si temperatura efluentului; − debitul masic de poluant si caracteristicile poluantului; − date meteo pe termen scurt si termen lung (date orare pe un an de zile) reprezentate

prin: directia si viteza vantului, temperatura, radiatia solara; − clasa de stabilitate; − suparafata si inaltimea cladirilor apropiate ce ar putea influenta dispersia poluantului.

Calculele s-au efectuat cu pasi variabili, pana la o anumita distanta fata de sursa de evacuare. Nivelul maxim al imisiilor de poluanti se compara cu CMA medii de scurta durata, conform STAS 12574/87 pentru pulberi totale in suspensie, SO2, NO2, monoxid de carbon, amoniac;

O alta sursa care afecteaza sezonier, dar semnificativ, calitatea aerului din zona o reprezinta sistemul de incalzire prin utilizarea preponderenta a combustibililor solizi: lemn si carbune. Emisiile specifice acestor surse de incalzire reprezentate de: SO2, NOx, CO2, CO, PM10 si hidrocarburi policiclice aromatice (PAH). In lipsa unor masuratori specifice efectele nocive pot fi doar estimate.

Acest sistem de incalzire este ineficient din punct de vedere economic si genereaza o poluare majora a aerului din zona prin emisiile imporatnte de gaze de ardere rezultate. Cea mai importanta disfunctionalitate o constituie dificultatea in aprovizionarea cu combustibili solizi, precum si cantitatea insuficienta, calitatea necorespunzatoare si pretul ridicat al acestora. Lignitul este adus pe calea ferata pana la cea mai apropiata gara (situata la peste8 km distanta) si majoritar pe sosele in special din Bazinul Gorjului. Granulatia este de cele mai multe ori necorespunzatoare, fiind livrat cu praf sau cu bucati prea mari ce nu pot fi arse in sobele obisnuite. Scaderea productiei de carbune determina aprovizionarea din ce in ce mai dificila a populatiei cu acest combustibil. Aprovizionarea populatiei cu lemn de foc se face din judetele cu exploatari forestiere, dar este neritmica si la un pret ridicat. Defrisarile ilegala a padurilor din zona conduc la dezechilibre ecologice importante. In planul local pentru protectia mediului ca principala tinta a fost prevazuta reducerea emisiilor si


55

extinderea retelei de distributie a gazului metan.

Valorile limita la emisii (V.L.E.) pentru focare alimentate cu combustibil solid (carbune, lemn)

Valorile limita la emisii (V.L.E.) pentru focarele alimentate cu gaz metan si G.P.L.

Incadrarea in legislatie Nivelul imisiilor rezultat din calculul de dispersie se compara cu concentratiile maxime admise, conform STAS 12574/87 “Conditii de calitate a aerului in zonele protejate”. Substanta poluanta CMA, medie de scurta durata (mg/mc) Pulberi in suspensie 0,5 Dioxid de azot 0,75 Oxid de carbon 6,0 Dioxid de sulf 0,3

Nivelul maxim al imisiilor de poluanti Stratificare stabila

0,5 m/s Stratificare instabila

4,0 m/s Plouant Conc. max

µg/mc Distanta

m Conc. max

µg/mc Distanta

m Oxizi de azot (NO2) 0,0021 550 0,0102 300

Concentratia (mg/mc) Substanta V.L.E. – Ord. nr.

462/93 Prag alerta – Ord. nr. 756/97

Oxizi de sulf (exprimati SO2) 2.000 1.400 Oxizi de azot (exprimati NO2) 500 350

Monoxid de carbon (CO) 250 175 Pulberi in suspensie 100 70

Marime de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 6% vol.

Concentratia (mg/mc) Substanta V.L.E. – Ord. nr.

462/93 Prag alerta – Ord. nr. 756/97

Oxizi de sulf (exprimati SO2) 35 24,5 Oxizi de azot (exprimati NO2) 350 245

Monoxid de carbon (CO) 350 245 Pulberi in suspensie 5 3,5

Marime de referinta: valorile limita se raporteaza la un continut in O2 al efluentilor gazosi de 3% vol.


56

Oxizi de sulf (SO2) 0,001 530 0,0053 250 Monoxid de carbon

(CO) 0,0062 325 0,0035 270

Pulberi totale in suspensie

0,0024 250 0,012 220

Oxizi de azot (NO2) 0,0018 450 0,0100 350 Oxizi de sulf (SO2) 0,0009 400 0,0045 285 Monoxid de carbon

(CO) 0,0056 310 0,0031 250 Stefanestii

de Sus Pulberi totale in

suspensie 0,0021 220 0,011 200

Oxizi de azot (NO2) 0,0001 450 0,0010 350 Oxizi de sulf (SO2) 0,00001 400 0,0005 285 Monoxid de carbon

(CO) 0,0005 310 0,0003 250 Cretuleasa

Pulberi totale in suspensie

0,0002 220 0,001 200

Pulberile au fost estimate ca pulberi totale in suspensie, raportarea facandu-se la STAS 12574/87 pentru concentratii medii de scurta durata care au ca limita valoarea de 0,5 mg/mc.

Nivelul maxim al imisiilor rezultat din dispersie se situeaza in proportie de 100%:

− sub C.M.A. – STAS 12574/87; − sub valoarea pragului de alerta – Ord. nr. 756/1997.

Indicii de poluare zonala s-au realizat pentru conditiile:

− stare atmosferica stabila – calm atmosferic – viteza vant – 0,5 m/s; − stare atmosferica instabila – vant cu viteza 4,0 m/s (viteza medie caracteristica pentru

zona considerate), directia predominanta – vant din sector V. Poluarea cumulativa in sinergism

Conform STAS 12574/87, pentru substantele cu actiune sinergica, prezente simultan in aer:

1≤∑ C M A iC i

. Poluantii specifici, cu actiune sinergica, sunt: 1. SO2 + NO2 2. SO2 + PST 3. NO2 + PST

Determinarea valorii poluarii cumulative (PC) a avut la baza calculele de dispersie si s-a realizat pentru zona functionala si pentru areale amplasate in zonele protejate cu functiune agricola sau de locuire, in conditiile:

• starea atmosferica: – stabila – calm atmosferic – instabila – vant cu viteza 4 m/s;

• emisie simultana si continua de la sursele aferente obiectivului.


57

Poluarea cumulativa in sinergism – calm atmosferic

Valoarea poluarii cumulative Zona de actiune Limita functionala SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST

Directie Nord 0,0190 0,0130 0, 0231 Directie Est 0,0187 0,0132 0,0228 Directie Sud 0,0192 0,0135 0,0230

Stefanestii de Jos

Directie Vest 0,0195 0,0134 0,0230 Directie Nord 0,0194 0,0135 0,0232 Directie Est 0,0192 0,0131 0,0231 Directie Sud 0,0190 0,0125 0,0230

Stefanestii de Sus

Directie Vest 0,0189 0,0133 0,0234 Directie Nord 0,0090 0,0009 0,0032 Directie Est 0,0078 0,0004 0,0034 Directie Sud 0,0021 0,0003 0,0023

Cretuleasa

Directie Vest 0,0018 0,0003 0,0034 Pentru situatia de calm atmosferic valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa) in toate situatiile considerate.

Poluarea cumulativa in sinergism – stare atmosferica instabila viteza vant 4,00 m/s

Valoarea poluarii cumulative Zona de actiune Limita functionala SO2 + NO2 SO2 + PST NO2 + PST

Directie Nord 0,075 0,041 0,085 Directie Est 0,079 0,046 0,093

Stefanestii de Jos

Directie Sud 0,074 0,040 0,086 Directie Nord 0,080 0,041 0,091 Directie Est 0,081 0,047 0,095

Stefanestii de Sus

Directie Sud 0,078 0,043 0,092 Directie Nord 0,040 0,021 0,041 Directie Est 0,041 0,017 0,055 Cretuleasa Directie Sud 0,048 0,023 0,052

Pentru situatia de instabilitate atmosferica valoarea poluarii cumulative in sinergism calculata conform STAS 12574/87 este subunitara (sub valoarea limita admisa) in toate situatiile considerate.

Cunoasterea nivelurilor actuale de poluare din zona investigata nu este relevanta pentru evaluarea impactului generat de activitatile aferente noului proiect. Aceasta lipsa de relevanta rezida in faptul ca actualul amplasament si actuala intensitate a surselor vor putea suferii suferi modificari semnificative, in functie de tipurile de activitati desfasurate si de capacitatile instalate ale instalatiilor de ardere si liniilor tehnologice.

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc nivelurile initiale (de


58

fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente Proiectului si care vor continua sa afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viata a Proiectului, sunt reprezentate de arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati comerciale sau institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale. Nivelurile de fond ale concentratiilor principalilor poluanti atmosferici au fost determinate prin modelare matematica, pe baza inventarelor de emisii si a datelor meteorologice care caracterizeaza zona.

Rezultatele indica faptul ca nivelurile concentratiilor de fond pentru principalii poluanti ce caracterizeaza atat sursele specifice localitatilor, cat si cele asociate activitatilor proiectului, si anume, CO, PM10, NO2 si SO2 se situeaza sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare.

Zgomotul si vibratiile

Zgomotul este un factor de mediu omniprezent pentru care limita dintre nivelul necesar si cel nociv, dependent de o multitudine de factori (fizici ai zgomotului, personali ai receptorului sau alte variabile externe) este greu de stabilit. Expunerea ocupationala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o perioada relativ scurta de timp este responsabila de efectele otice, de limitare a acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului de miocard, samd. Expunerea prelungita la un nivel de zgomot crescut produce tulburari acute si cronice care conduc la modificari la nivelul intregului organism uman. Impactul asupra organismului se manifesta prin:

− accelerarea pulsului, cresterea tensiunii arteriale, cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii, etc.;

− impact asupra scoartei cerebrale care reactioneaza concomitent sau independent prin scaderea atentiei, aparitia insomniei, oboselii rapide, care conduc la diminuarea muncii intelectuale, aparitia cefaleei, asteniei nervoase, etc.;

− printre maladiile cauzate de zgomot se mai citeaza: nevrozele, psihastenia, gastrita, ulcerul gastric si duodenal, colita, diabetul, hipertiroidismul, etc.

In cazul expunerii populationale, caracterizate prin niveluri mai reduse dar persistente, efectele principale sunt cele nespecifice, datorate actiunii de stressor neurotrop a zgomotului. Acestea se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a a atentiei si capacitatilor mnezice si intelectuale, si pana la tulburari psihice si comportamentale si sunt traduse clinic prin oboseala, iritabilitate, si senzatie de disconfort. Expunerea la zgomot poate provoca diverse tipuri de raspuns reflex, in special daca zgomotul este neasteptat sau de natura necunoscuta. Aceste reflexe sunt mediate de sistemul nervos vegetativ si sunt cumoscute sub demumirea de reactii de stres. Ele exprima o reactie de aparare a organismului si au un caracter reversibil in cazul zgomotelor de scurta durata. Repetarea sistematica sau persistenta a zgomotului produc alterari definitive ale sistemului neurovegetativ, tulburari circulatorii, endocrine, senzoriale, digestive, etc.

Efectele asupra organismului datorate expunerii cronice la zgomot, listate in bibliografia de specialitate, sunt prezentate in tabelul urmator:


59

Nivel expunere critica si efecte

Nivel de zgomot echivalent/dB(A) Efecte

20 ÷ 45

Reducerea inteligibilitatii vorbirii 35/interior Afectarea calitatii somnului 42/exterior Disconfort 55/interior Treziri 70/exterior Afectiuni cardiace 75/interior Afectarea auzului 70/exterior Hipertensiune

Surse de zgomot

Principalele surse de poluare fonica din comuna Stefanestii de Jos sunt reprezentate de: • traficul auto care se desfasoara pe arterele principale si secundare cu autovehicule de

tonaj variat; • parcari in spatii amenajate si neamenajate.

Factorul de Mediu Sol Conform Raportului privind starea factorilor de mediu cele mai raspandite soluri din totalul suprafetei agricole o reprezinta argilusolurile, dupa care urmeaza molisolurile si solurile neevoluate. Solurilor forestiere mai rapandite sunt argilusolurile, celelalte clase fiind mai putin reprezentate. Solurile predominante, in general, au o vulnerabilitate relativ scazuta la impactul multor agenti poluanti datorita capacitatii de tamponare bune.

Solul este supus unei game variate de impacturi tot mai intense care provoaca sau intensifica fenomene si procese daunatoare calitatii sale. Poluare solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme natuarle sau create de om (antropice), dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica a solului, ori prin aparitia in sol a unor caracterisitci care reflecta deprecierea feritilitatii solului.

Tipuri de poluare si degradare a solului dupa natura si sursa poluantului ce se pot intalni: − poluarea solului prin lucrari de excavare (balastiere, foraje); − poluarea solului prin acoperirea cu deseuri solide; − poluarea solului cu produse petroliere;

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentala de materiale provenite de la societatile comerciale porductive sau provenite de la gospodariile rurala individuale si prin exloatare agricola nerationala. Societatile productive trebuie prevazute cu containere metalice pentru colectarea temporara a deseurilor menajere si asimilabile, in vederea eliminarii lor finale la groapa de gunoi. Societatile trebuie prevazute cu put sec pentru depozitarea definitiva a cadavrelor de animale, platforma betonata pentru depozitarea temporara a deseurilor metalice reciclabile, astfel incat sa nu influenteze calitatea soului in zona.


60

Poluarea industriala care reprezinta o puternica sursa de raspandire pe sol a unor produsi chimici toxici nu va fi caracteristica comunei Stefanestii de Jos. Din activitatile economice prevazute a se desfasura in interiorul perimetrului P.U.G. vor rezulta emisii si imisii care se vor incadra in normele legale si care nu vor exercita efecte negative asupra calitatii solului care sa conduca la degradarea acestuia. Pentru etapa de executie si amenajare cat si pentru cea de exploatare sunt prevazute o serie de masuri speciale de protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra sanatatii va fi nesemnificativ.

Gestiunea deseurilor Notiunea de “deseuri urbane” sau “de tip urban” desemneaza totalitatea deseurilor atat in mediul urban cat si in cel rural:

− gospodarii; − institutii; − unitati comerciale; − unitati prestatatoare servicii; − deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi; − namoluri deshidratate rezultate din statiile de epurare a apelor uzate orasenesti.

La nivel national cantitatea de deseuri urbane a inregistrat in ultimii 6 ani o crestere de 19%. Indicele de generare a deseurilor urbane a avut o valoare medie de 293 kg/loc,an, respectiv 0,80 kg/loc,zi. Daca raportarea se face la populatia care beneficiaza de servicii de salubritate, valoarea medie a nivelului de generare devine 351 kg/loc,an sau 0,96 kg/loc,zi.

Judetul Ilfov este inclus in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor pentru Regiunea 3 – Sud Muntenia. Calculul privind compozitia medie a deseurilor din Regiunea 3 este prezentat in urmatorul tabel, luand in considerare urmatoarele date:

− evolutia cantitatii generate de deseuri, 1999 – 2003, − numarul de locuitori ce beneficiaza de servicii de salubritate, si − compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban si rural date

de studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de salubritate. Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de deseuri generate de populatia din mediul urban si rural.

Compozitia medie a deseurilor menajere colectate de la populatie

Mediu urban Mediu rural Medie

pe regiune

Cantitate Cantitate Compozitia deseurilor

% t/an kg/loc ×

an %

t/an kg/loc × an

%

Deseuri de ambalaje din hartie si carton

9,00 41.183,18 30,15 5,55 11.654,51 5,85 6,95

Deseuri de ambalaje din sticla

4,63 21.205,57 15,52 3,99 8.385,89 4,21 4,25


61

Deseuri de ambalaje din metal

3,49 15.963,04 11,68 1,95 4.100,68 2,06 2,57

Deseuri de ambalaje din plastic 8,03 36.761,56 26,91 6,26 13.147,94 6,61 6,96

Deseuri de ambalaje din lemn

1,91 8.735,16 6,39 2,24 4.717,29 2,37 2,10

Deseuri biodegradabile 57,53 263.103,57 192,61 70,17 147241,88 74,01 65,02 Deseuri reciclabile

altele decat ambalaje din care:

15,18 69.431,88 50,83 9,42 19.774,44 9,94 11,76

Hartie si carton 2,66 12.175,00 8,91 1,04 2.400,00 1,02 1,75 Metale 1,14 52.21,00 3,82 1,52 3.200,00 1,61 1,36

Deseuri periculoase 0,05 26,00 0,02 0,03 4,25 0,002 0,038 DEEE 1 5.203,6 0,38 0,5 708,7 0,036 0,7 altele 10,32 46.806,28 37,69 6,22 13.461,49 7,12 8,63

TOTAL 100,0 457.320,04 334,79 100,00 209.822,66 105,46 100,00 Sursa: Operatori de salubritate, operatori depozit

In ceea ce priveste compozitia chimica a deseurilor menajere aceasta variaza in limite largi insa, in principiu, substantele componente sunt reprezentate de:

− substante celulozice; − substante albuminoide si proteinice; − substante grase; − materiale plastice.

Compozitia chimica – deseuri menajere

GRUPELE DE SUBSTANTE %

Celulozice Albuminoide

Proteine Substante grase, rasini

Lignina Substante minerale incinerabile

Substante minerale neincinerabile Materiale plastice

TOTAL

48,0 5,0 3,0 4,0 12,0 5,0 21,0 2,0

100,0

In ceea ce priveste compozitia deseurilor stradale si a celor din constructii, compozitia estimata este de: − praf, pamant – 60 ÷ 80% din greutate; − frunze, lemne – 5 ÷ 4%; − hartie, cartoane – 2 ÷ 4%; − resturi de la santierele de constructii (moloz, piarta, caramizi, var,etc) – 3 ÷ 5%; − resturi vegetale si minerale aruncate intamplator pe strazi si alei – 0,1 ÷ 0,2 %; − alte materiale 3 ÷ 6%.


62

Greutatea specifica estimata este cuprinsa intre 700 ÷ 800 kg/mc. In cadrul deseurilor urbane la nivel national ponderea deseurilor de ambalaje este in continua crestere; astfel valoarea totala medie este de 22,83 %. Deseurile de ambalaje rezultate din consumul populatiei nu sunt colectate separat la surse. Deseurile de ambalaje rezultate din comert sunt in mare parte colectate separat si vandute agentilor colectori de materiale reciclabile. In prezent, reteaua de unitati specializate in colectarea si reciclarea deseurilor de ambalaje este insuficient dezvoltata. Indicatorii privind cantitatea de deseuri generate reprezinta raportul dintre cantitatea de deseuri generata prezentata in tabelul urmator si numarul total de locuitori din regiune. Din datele raportate este posibil sa obtinem indicii privind cantitatea de deseuri generate in fiecare judet al Regiunii. Pe scurt, cantitatile de deseuri raportate sunt impartite la populatia unui judet al regiunii calculand un index dat. Cifra poate fi apoi comparata cu cifrele raportate in Planul National de Gestionare a Deseurilor sau acelea raportate de statele membre ale UE. De exemplu, in unele tari, cantitatea de deseuri generata per locuitor este putin mai mare decat se astepta (414 kg/locuitor pentru Arges in 2003). Se estimeaza ca situatia se va imbunatati avand in vedere ca tot mai multe depozite de deseuri sunt echipate cu cantare.

Indicatori privind cantitatea de deseuri generata pe regiunea Sud Muntenia

Indicatori privind cantitatea generata de deseuri

An Deseuri

municipale si asimilabile

(kg/loc × an)

Namoluri de la statiile de epurare

orasenesti (kg/loc × an)

Deseuri din constructii si

demolari (kg/loc × an)

Total deseuri (kg/loc × an)

1999 264,64 10,33 15,72 290,47 2000 281,26 11,26 14,93 307,46 2001 273,41 5,28 13,74 292,44 2002 262,91 3,78 13,39 280,08 2003 273,46 2,99 62,21 338,68

Colectare, transport, depozitare Serviciul de colectare si transport deseuri va consta in colectarea deseurilor, transportul si depozitarea lor la depozitul ecologic.De asemenea se va asigura pe teritoriul satelor componente, igienizarea zonei si colectarea si depozitarea rationala a deseurilor menajere, astfel incat sa nu fie afectati factorii de mediu. Actualmente precolectarea deseurilor la locul generarii nu se realizeaza selectiv indiferent de producator, exceptie facand ambalajele dar numai in cazul magazinelor. Majoritatea locuitorilor nu sunt pregatiti sa participe activ la colectarea separata a deseurilor si sa plateasca serviciile de salubritate mai complexe. De asemenea gradul de intelegere a problemelor reale din domeniul gestiunii deseurilor este scazut mai ales din cauza lipsei unei educatii ecologice. Pe viitor se impune ca odata cu marirea suprafetei intravilane sa se aplice un sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor. Astfel va trebui sa se


63

asigure pe plan local pentru fiecare categorie de generator de deseuri, cele mai bune optiuni pentru colectarea si transportul deseurilor:

- gospodarii individuale – fiecare gospodarie va colecta si preda deseurile separat, in pubele de plastic pentru reciclabile

– hartie + carton – plastic + PET – refuzuri menajere

- agentii economici – autodotarea cu cate trei recipienti: – hartie + carton – plastic + PET – refuzuri menajere

- institutii publice – dotarea cu cate o platforma de precolectare selectiva cu cate trei recipienti:

– hartie + carton – plastic + PET – refuzuri menajere

La toti generatorii capacitatea si tipul recipientilor, precum si frecventa de colectare se vor stabili conform unui optim intre cantitatea de deseuri generate zilnic si costurile recipientilor.

• separarea deseurilor nepericuloase de cele periculoase; in special in unitatile sanitare care vor functiona pe plan local dar si pentru gospodariile individuale unde se folosesc adezivi, vopsele, pesticide, insecticide, baterii, acumulatori uzati etc.;

• asigurarea preluarii si transportului deseurilor de catre un operator autorizat prin contracte ferme insotite de o programare stricta;

• asigurarea deservirii unui numar cat mai mare de generatori de deseuri de catre sistemele de colectare si transport si prin optimizarea schemelor de transport;

• asigurarea recuperarii ambalajelor si a deseurilor de ambalaje in proportie cat mai ridicata.

Introducerea noilor sisteme de sortare la sursa si colectare selectiva a materialelor reciclabile (inclusiv a celor biodegradabile) va constitui momentul optim pentru modificarea si optimizarea frecventelor de colectare. Rationalizarea frecventelor de colectare va conduce la cresterea eficientei si reducerea costurilor pe care le implica serviciul de colectare. Colectarea si indepartarea rezidurilor si protectia sanitara a solului se va executa in conformitate cu:

• Normele de igiena si recomandari privind mediul de viata a populatiei aprobate cu Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997, cap. V, de o intreprindere de specialitate, agreata de consiliul local;

• H.G.R nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor.

La amplasarea si organizarea sistemului de salubrizare se va urmari ca: • gospodariile individuale sa aiba amenajari pentru colectarea deseurilor menajere

(pubele); • amplasarea punctelor de colectare a gunoiului, astfel incat functiunea, compozitia si

aspectul arhitectural-urbanistic al zonei sa nu fie afectat; • organizarea corespunzatoare a colectarii si depozitarii gunoiului stradal; • organizarea valorificarii reziduurilor organice si anorganice ce pot fi reutilizate; • interzicerea depozitarii intamplatoare a gunoaielor, mai ales a zonelor verzi, zonele

protejate, rezidentiale, de-a lungul apelor, in paduri, etc.


64

Starea de sanatate a populatiei Dupa cum se mentioneaza in Raportul privind starea factorilor de mediu, majoritarea populatiei judetului Ilfov se aprovizioneaza cu apa de baut din surse proprii - fantani de mica adincime, 7 – 10 m, pentru care nu se aloca fonduri spre a fi cuprinse in programul de monitorizare. Pentru ca apa acestor surse nu este de calitare corespunzatoare, exista riscul imbolnavirii populatiei infantile (0 - 1 an), prin intoxicatie cu nitriti, motiv pentru care mamele si gravidele din zonele respective sunt atent supravegheate de catre medicul lor de familie. Nu s-au raportat cazuri de methemoglobinemie acuta infantila cauzata de consumul din fantani.

Pe teritoriul judetului Ilfov, nu exista zone naturale de imbaiere autorizate sanitar, nefiind amenajate corespunzator. Desi analizele de laborator efectuate in baza H.G. 459/2002 au evidentiat incadrarea indicatorilor in limitele normale, apa nu se recomanda a fi utilizata in scop de imbaiere din cauza prezentei din abundenta a vegetatiei specifice.

Flora si fauna Starea factorului de mediu vegetatie si fauna nu sufera modificari majore si nu este afectata de surse de poluare majore.

4. Zone speciale de protectie (ARII DE PROTECTIE SPECIALA/ARII SPECIALE DE CONSERVARE) In zona nu sunt consemnate zone speciale de protectie. Nu sunt semnalate monumente pe teritoriul comunei Stefanestii de Jos. 5. Obiectivele de protectie a mediului si modul in care s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte consideratii de mediu in timpul pregatirii planului 5.1. INTRODUCERE

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea performantelor Proiectului „Reactualizare Plan urbanistic general Stefanestii de Jos” ce face obiectul planului analizat, in raport cu un set de obiective pentru protectia mediului. Se precizeaza ca un obiectiv reprezinta un angajament, definit mai mult sau mai putin general, a ceea ce se doreste a se obtine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt necesare actiuni concrete care, in conformitate cu procedurile de planificare, sunt denumite tinte. Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci in realizarea tintelor, precum si, in final, in atingerea obiectivelor se utilizeaza indicatori, indicatorii reprezentand de fapt acele elemente care permit monitorizarea si cuantificarea rezultatelor unui plan. In capitolul de fata se prezinta obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru planul analizat.


65

5.2. OBIECTIVE DE MEDIU, TINTE SI INDICATORI

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in Capitolul 4 si stabiliti in conformitate cu prevederile H.G. nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale UE. De asemenea, acestea iau in considerare obiectivele de mediu la nivel local si regional, stabilite prin Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Ilfov si respectiv, prin Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 3 Sud.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii/aspectele de mediu asupra carora Proiectul „Reactualizare Plan urbanistic general Stefanestii de Jos” ce face obiectul planului analizat poate avea un impact semnificativ. In cazul „Reactualizare Plan urbanistic general Stefanestii de Jos”, tintele constituite, de fapt, prevederile Proiectului privind reducerea impactului social si de mediu, respectiv, masurile prevazute in planurile de management social si de mediu. Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu, masurile pentru reducerea impactului asupra fiecarui factor/aspect de mediu (conform planurilor de management social si de mediu asociate proiectului), constituind tinte pentru atingerea obiectivelor de mediu, sunt deosebit de numeroase si s-a decis ca obiectivele sa fie clasificate si prezentate in doua categorii:

• obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national, comunitar sau international;

• obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel local si regional.

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute in planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel incat sa prezinte imaginea cat mai completa a masurilor mentionate.

Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului. Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in considerare.

In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice, obiectivele specifice, tintele si indicatorii pentru cei treisprezece factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu.


66

Obiective, tinte si indicatori

Factor/aspect de mediu

Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Tinte Indicatori

Populatia Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei

Cresterea numarului de locuri de munca pentru populatia din zona Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a zonei

Achizitionarea de terenuri si de bunuri de la populatia in conditii reciproc avantajoase Construirea, impreuna cu autoritatile locale, pe amplasament a tuturor dotarilor si a infrastructurii moderne necesare Politica de anagajari cu prioritate pentru populatia locala Masuri si initiative pentru cresterea economica a zonei: stimularea afacerilor, cofinantarea de proiecte Crearea unui centru de excelenta in industria alimentara, etc.

Numar locuri de munca create/angajari in cadrul proiectului si a realizarii infrastructurii Responsabilitatea sociala a investitorului Programe de instruire organizate de investitori Nivelul impozitelor si redeventelor platite de investitori Numar unitati economice/comerciale nou aparute in zona Noi initiative: numar, sectoare, scop Modificari ale pietii imobiliare Modificari ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente Sume castigate si cheltuite in comunitate Pret si cost de trai in comunitate Efecte asupra persoanelor vulnerabile Facilitati de invatamant post-liceal, solicitanti, cursuri, discipline de instruire

Managementul deseurilor

Respectarea legislatiei privind colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor

Reducerea degradarii solului prin diminuarea suprafetelor necultivate Diminuarea poluarii solului si a apelor prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor menajere si tehnologice

Implementarea prevederilor Planului de gestionare a deseurilor, atat a deseuri industriale si a deseurilor menajere, care ia in considerare reducerea/eliminarea efectelor

Cantitati de deseuri pe tipuri Compozitie deseuri pe tipuri Documente de raportare Documente de expeditie si facturi emise de operatorii de deseuri pentru deseurile transportate in afara amplasamentului zonei industriale


67



Colectarea, tratarea si depozitarea deseurilor industriale si a deseurilor asimilabil menajere in conformitate cu prevederile legale

asupra mediului in conditiile respectarii legislatiei in vigoare

Cantitati de deseuri pe tipuri Compozitie deseuri pe tipuri Documente de raportare Documente de expeditie si facturi emise de operatorii de deseuri pentru deseurile transportate in afara amplasamentului zonei industriale Parametrii platformei de neutralizare deseuri

Apa Limitarea poluarii la niveluri care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor (apa de suprafata, apa potabila, apa subterana)

Eliminarea poluarii apelor de suprafata datorata evacuarii apelor uzate tehnologice si a apelor pluviale Eliminarea poluarii apelor subterane si a apei potabile Mentinerea debitelor salubre in raul Dambovita

Implementarea prevederilor Planului de gospodarie a apei si control al eroziunii Implementarea prevederilor Planului de pregatire pentru situatii de urgenta si poluari accidentale

Indicatori specifici de calitate a apelor care sa permita: compararea cu conditiile initiale si identificarea tendintelor de evolutie, monitorizarea performantelor proiectului, verificarea eficientei masurilor de prevenire/diminuare, imbunatatirea sistemelor de management al mediului Indicatori pentru monitorizarea masurilor de management: - Numar de proceduri elaborate si implementate, cu specificarea activitatilor carora li se adreseaza acestea; - Documentarea urmaririi aplicarii procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea masurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanti in apa; - Eficienta sistemelor pentru controlul


68



emisiilor de poluanti in apa. Aerul Limitarea emisiilor in aer

la niveluri care sa nu genereze un impact semnificativ asupra calitatii aerului in zonele cu receptori sensibili

Respectarea valorilor limita legale pentru concentratiile de poluanti la emisie (surse stationare dirijate, surse mobile) Respectarea valorilor limita la emisie stabilite de autoritatea competenta de mediu pentru instalatiile IPPC Reducerea emisiilor de poluanti de la sursele nedirijate astfel incat nivelurile de poluare in zonele cu receptori sensibili (populatie, flora, ecosisteme) sa respecte valorile limita legale.

Implementarea prevederilor Planului de management al calitatii aerului care include masuri de management si tehnice pentru toate cele trei etape ale proiectului: constructie, operare, inchidere/reabilitare

Indicatori pentru monitorizarea masurilor de management: - Numar de proceduri elaborate si implementate, cu specificarea activitatilor carora li se adreseaza acestea; - Documentarea urmaririi aplicarii procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea masurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanti montate; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor stationare si mobile; - Caracteristicile geometrice ale cosurilor de dispersie. Indicatori pentru monitorizarea si raportarea calitatii aerului: - Concentratii de poluanti la emisie pentru sursele dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanti; - Numar si tipuri echipamente de monitorizare a calitatii aerului ambiental si a parametrilor meteorologici, locuri amplasare; - Concentratii de poluanti (particule in suspensie, depuneri uscate si umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) in aerul ambiental


69



in zonele populate; - Parametrii meteorologici; - Numar rapoarte de mediu elaborate anual; - Autoritati carora le-au fost transmise rapoarte/informari de mediu; - Modul de informare/avertizare a publicului.


Limitarea la surse, a poluarii fonice in zonele cu receptori sensibili la zgomot Limitarea nivelurilor de vibratii

Respectarea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonica Protejarea receptorilor sensibili la vibratii

Implementarea prevederilor Planului de management pentru zgomot si vibratii

Indicatori pentru monitorizarea masurilor de management: - Numar de proceduri elaborate si implementate, cu specificarea activitatilor carora li se adreseaza acestea; - Documentarea urmaririi aplicarii procedurilor pentru managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea masurilor tehnice: - Masurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot si de vibratii implementate. Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibratii la receptori

Biodiversitatea, flora si fauna

Limitarea impactului negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei

Conservarea, protectia, refacerea si reabilitarea ecologica Protejarea speciilor si habitatelor rare Monitorizarea habitatelor si speciilor salbatice Promovarea eticii de

Implementarea prevederilor Planului de management al biodiversitatii

Niveluri de habitat, specii si administrare in raport cu conditiile de referinta Modificari ale suprafetelor habitatelor si speciilor: cartare anuala (distributia habitatelor, structura vegetatiei), monitorizarea speciilor faunei salbatice Coridoare de vegetatie plantate


70



administrare Zone de protectie a mediului amenajate Parcele de habitat protejat

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic

Minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic

Protejarea si conservarea patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic Protejarea monumentelor naturale

Implementarea prevederilor Planului de management al patrimoniului cultural

Actiuni din cadrul Planului de management al patrimoniului cultural implementate

Sanatatea umana Protectia sanatatii umane Mentinerea calitatii factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei

Implementarea prevederilor planurilor de management social si de mediu

Infrastructura comunitatii Serviciile medicale: accesul populatiei la serviciile medicale, numar de vizite, rata mortalitatii/morbiditatii Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, zgomot, vibratii, sol)

Infrastructura rutiera/Transport

Imbunatatirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor

Asigurarea desfasurarii traficului in interiorul si in exteriorul zonei industriale in conditii de siguranta Modernizarea infrastructurii rutiere existente Reducerea emisiilor de poluanti generate de traficul rutier

Implementarea prevederilor planului urbanistic zonal si ale proiectului ce face obiectul acestui plan, cu privire la modernizarea infrastructurii rutiere din exteriorul zonei industriale, precum si la realizarea drumurilor de acces si tehnologice din interiorul zonei Utilizarea de vehicule cu emisii reduse de poluanti

Componenta noii infrastructuri rutiere din zona Indicatori cu privire la starea drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor si pentru interventie referitoare la transportul materialelor Livrari de carburanti/combustibili si de substante chimice Trasee de transport al carburantilor/combustibililor, al substantelor chimice si al deseurilor Transportatori selectati, clauze contractuale si responsabilitati ale acestora cu privire la sanatate si mediu


71



Protocoale de comunicare cu soferii Peisajul Minimizarea impactului

asupra peisajului Mentinerea, in masura posibilului, a trasaturilor de continuitate a formei terenului si minimizarea schimbarilor topografice Organizarea sistemelor de spatii verzi si constructii astfel incat sa se realizeze continuitatea cu peisajul natural si sa se creeze ansambluri cat mai estetice

Implementarea prevederilor Planului de inchidere si reabilitare a mediului Actiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului in etapele de constructie si de operare

Tipuri si numar de actiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului in etapele de constructie, operare si dezafectare Tipuri si numar de actiuni pentru refacerea mediului in etapa de inchidere Parametri specifici pentru etapa de inchidere, cu privire la stabilitatea fizica a constructiilor, depozitelor, bazinelor vidanjabile si bazinului de decantare, precum si cu privire la stabilitatea biologica a tuturor amplasamentelor

Solul/Utilizarea terenului

Limitarea impactului negativ asupra solului

Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de decopertare, excavare, construire asociate relizarii infrastructurii Diminuarea poluarii solului prin depozitarea corespunzatoare a deseurilor tehnologice Reducerea poluarii solului din activitati de productie si activitatile conexe

Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si a celor de depozitare Implementarea prevederilor Planului de gospodarie a apei si control al eroziunii (care include: colectarea si epurarea apelor uzate tehnologice si apelor pluviale) Implementarea prevederilor Planului de management al deseurilor

Indicatori specifici pentru starea terenurilor si pentru calitatea solului

Valorile materiale

Maximizarea utilizarii materialelor existente

Utilizarea unor tehnologii performante Utilizarea, in cea mai mare

Implementarea prevederilor proiectului cu privire la tehnologiile propuse

Tipuri si cantitati de materiale locale utilizate


72



masura posibila, a resurselor materiale locale (lemn, agregate, etc.) in vederea reducerii costurilor si a impactului asupra mediului generat de transport Protejarea proprietatii

Implementarea prevederilor proiectului cu privire la aprovizionarea cu materiale in cele trei etape: constructie, operare, inchidere/reabilitare

Factorii climatici Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

Reducerea emisiilor de CO2 de la sursele stationare si mobile

Implementarea prevederilor proiectului cu privire la utilizarea de gaze petroliere lichefiate drept combustibil pentru sursele stationare de ardere, precum si cu privire la utilizarea de echipamente mobile si vehicule dotate cu motoare cu consumuri reduse de carburanti

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de sera pe tipuri de surse


74

6. Potentialele efecte semnificative asupra mediului 6.1. INTRODUCERE

Cerintele H.G. nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu. Scopul acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului.

In cazul Reactualizarii Planului de Urbanistic General si extinerea intravilanului ce face obiectul planului evaluat in prezentul raport exista o multitudine de forme de impact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact ce prezinta diferite magnitudini, durate si intensitati. In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv, a proiectului construire a noilor obiective.

Pentru a evalua impactul asupra celor treisprezece factori/aspecte de mediu relevanti sau stabilit, pentru fiecare dintre acestia, cate o serie de criterii specifice care sa permita evidentierea, in principal, a impactului semnificativ.

In cele de mai jos se prezinta categoriile de impact si criteriile pentru evaluarea impactului.

6.2. CATEGORII DE IMPACT

Evaluarea de mediu pentru planuri si programe necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor H.G. nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului ce face obiectul planului urbanistic zonal “Reactualizare Plan Urbanistic General, Comuna Stefanestii de Jos, Judet Ilfov” s-au stabilit sase categorii de impact. Evaluarea impactului se bazeaza pe criteriile de evaluare prezentate in subcapitolul 6.3 si a fost efectuata pentru toti factorii/aspectele de mediu stabiliti/stabilite a avea relevanta pentru planul analizat.

Evaluarea si predictia impactului s-au efectuat pe baza modelelor si metodelor expert.

Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu obiectivele de mediu prezentate in Capitolul 5. Ca urmare, atat categoriile de impact, cat si criteriile de evaluare au fost stabilite cu respectarea acestui principiu.


75

Categoriile de impact sunt descrise in tabelul de mai jos. Categorii de impact

Categoria de impact Descriere Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor

proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra

factorilor/aspectelor de mediu Impact neutru Efecte pozitive si negative care se echilibreaza sau nici un efect

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

6.3. CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului ale prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu relevanti/relevante si care s-au in considerare la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului sunt prezentate in tabelul de mai jos.


76

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului Factor/aspect

de mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificatia impactului

Populatia Formele de impact socio – economic pentru urmatoarele domenii: - terenuri, infrastructura si demografie; - forta de munca; - legaturi sociale si calitatea vietii; - acces; - economie; - siguranta comunitatii; - confortul comunitatii; Masurile de diminuare si de gestionare a impactului

Implementarea proiectului va determina aparitia unor forme de impact pozitiv sau negativ, pe durate diferite, asupra vietii sociale si economice din comunitate. Implementarea proiectului va determina cresterea nivelului de trai populatiei. Realizarea investitiei se realizeaza prin cumpararea proprietatilor de catre titularul Proiectului si prin crearea facilitatilor pentru dezvoltarea unei noi economii in zona. Aceasta va determina un impact pozitiv asupra unei mari parti a populatiei

Semnificatia impactului socio-economic va fi determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert


Cantitatile de deseuri rezultate din activitate Marimea si localizarea amplasamentelor pentru depozitarea deseurilor din activitate Masuri pentru managementul deseurilor din activitate in cele trei etape de implementare a proiectului: constructie, operare, inchidere/reabilitare Prevederi ale planului privind managementul deseurilor menajere si al deseurilor industriale

Implementarea proiectului va determina aparitia unor cantitati de deseuri tehnologice care vor necesita ocuparea unor suprafete de teren si luarea unor masuri constructive si de management pentru evitarea afectarii mediului si a sanatatii populatiei pe toata durata de viata a proiectului, precum si dupa inchidere si reabilitare. Localizarea depozitelor de deseuri este importanta deoarece, aceasta realizandu-se in zona industriala se evita utilizarea altor terenuri. Implementarea proiectului va determina generarea unor deseuri asimilabil menajere si industriale care vor necesita un management corespunzator pentru a nu afecta mediul si sanatatea populatiei.

Semnificatia impactului va fi determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert, luand in considerare prevederile proiectului cu privire la solutiile constructive ale facilitatilor pentru colectarea si depozitarea deseurilor, precum si masurile incluse in Planul de management al deseurilor

Apa Concentratii de poluanti in apele uzate evacuate in mediu in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala Sisteme si masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti in mediu.

Activitatile desfasurate pot avea asociate surse multiple care pot determina poluarea apelor de suprafata si subterane.

Semnificatia impactului asupra calitatii apelor va fi determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert


77

Factor/aspect de mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificatia impactului

Aerul Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele dirijate si de la sursele mobile in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala. Concentratii de poluanti in emisiile de la instalatiile IPPC in raport cu valorile care pot fi obtinute prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT). Sisteme si masuri pentru controlul emisiilor de poluanti in atmosfera de la sursele majore si eficienta acestora in reducerea emisiilor/nivelurilor de poluare.

Concentratii ale poluantilor relevanti (NH3, TSP, PM10, NO2, NOx, SO2, CO, metale grele) in aerul ambiental din zonele cu receptori sensibili (populatie, vegetatie, ecosisteme) in raport cu valorile Implementarea proiectului poate genera cantitati apreciabile de poluanti (in principal NH3, TSP, PM10, NO2, NOx, SO2, CO) emise in atmosfera care, in lipsa sistemelor/masurilor de diminuare/eliminare adecvate pot determina afectarea semnificativa a calitatii aerului ambiental din zonele cu receptori sensibili.

Semnificatia impactului asupra calitatii aerului ambiental din zonele cu receptori sensibili va fi determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert


Sisteme si masuri pentru reducerea poluarii fonice si pentru reducerea efectelor vibratiilor. Niveluri de zgomot in zonele cu receptori sensibili in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala. Niveluri ale intensitatii vibratiilor care sa nu afecteze populatia din localitatile din vecinatatea limitelor incintei industriale si sa produca avarii asupra constructiilor sensibile.

Implementarea proiectului presupune utilizarea de echipamente (in principal semimobile si mobile) avand asociate niveluri ridicate ale puterilor acustice si care, in lipsa unor masuri de diminuare adecvate, pot genera niveluri ridicate ale zgomotului in zonele cu receptori sensibili. Implementarea proiectului presupune activitati (transport) generatoare de vibratii ale caror intensitati, in lipsa unor masuri corespunzatoare de diminuare, pot afecta receptorii sensibili.

Semnificatia impactului zgomotului si vibratiilor in zonele cu receptori sensibili va fi determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert

Biodiversitatea, flora si fauna

Modificarea suprafetelor biotopurilor Modificari ale fondului forestier Pierderi si modificari de habitate Modificari/distrugeri ale populatiilor de plante Alterarea speciilor si populatiilor faunei salbatice Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti Modificarea/distrugerea adaposturilor de animale pentru crestere, hrana, odihna si iernat Masuri pentru managementul biodiversitatii

Implementarea proiectului poate determina diferite forme de impact asupra biodiversitatii: direct, indirect, reversibil, partial ireversibil

Semnificatia impactului va fi determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert


78



Masurile de minimizare a impactului si masurile de protejare, conservare si valorificare a valorilor de patrimoniu

Implementarea proiectului va determina diferite forme de impact, pozitiv sau negativ, asupra peisajului cultural.


Sanatatea umana

Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane (populatia din zona de impact a proiectului). Masurile de minimizare a impactului asupra factorilor de mediu

Implementarea proiectului nu poate genera cantitati apreciabile de poluanti emise in mediu care, in lipsa sistemelor/masurilor de diminuare/eliminare adecvate pot determina afectarea semnificativa a calitatii factorilor de mediu din zonele cu receptori sensibili. Implementarea proiectului poate determina, de asemenea, niveluri ridicate ale zgomotului si vibratiilor in zonele cu receptori sensibili.


Infrastructura rutiera/ Transportul

Noua configuratie si solutiile constructive ale infrastructurii rutiere in raport cu necesitatile proiectului, cu siguranta circulatiei si cu protejarea receptorilor sensibili (populatie, monumente istorice, etc.).

Implementarea proiectului implica modificari ale configuratiei actuale a infrastructurii rutiere si modernizarea acesteia, prin construirea a noi drumuri de acces si tehnologice, precum si devieri care sa asigure legatura cu drumurile nationale. Transportul de materiale implica utilizarea unor vehicule cu capacitati mari, precum si o intensitate apreciabila a traficului, in special pe drumurile tehnologice, ceea ce va determina un o usoara impurificare asupra calitatii aerului si asupra nivelurilor de zgomot si vibratii.


Peisajul Modificari asupra peisajului la scara regionala Modificari asupra peisajului la scara locala Forme de impact asupra componentelor de mediu si a ecosistemelor Modificari asupra drumurilor publice, a locuintelor, etc. Masuri de diminuare a impactului

Implementarea proiectului va determina un impact semnificativ, la scara locala, asupra peisajului. In unele perimetre, modificarea peisajului va avea un caracter permanent.

Semnificatia impactului a fost evaluata prin analiza expert a factorilor sistemului natural (resurse si ecosisteme) in interactiune cu factorii sistemului socioeconomic (influenta antropica) sub influenta factorilor externi indusi de realizarea proiectului


79


Solul Surse potentiale de poluare a solului pe durata celor trei etape de viata a proiectului, aria probabila a impactului. Suprafete de sol perturbate si natura perturbarii. Masuri pentru reducerea impactului.

Implementarea proiectului va determina producerea unor diverse forme de impact asupra solului: fizic si mecanic, chimic, biologic. Proiectul prevede un plan de reabilitare a terenurilor dupa inchiderea activitatilor.


Valorile materiale

Utilizarea resurselor Eficienta utilizarii resurselor Impactul asupra Infrastructurii Reciclarea materialelor Valoarea proprietatii

Implementarea proiectului presupune utilizarea unor cantitati apreciabile de materiale pentru construirea facilitatilor. Utilizarea in cat mai mare masura a resurselor locale va determina reducerea impactului prin scurtarea apreciabila a distantelor pentru transportul materialelor. Transportul materialelor poate determina un impact semnificativ asupra mediului.

Semnificatia impactului privind utilizarea resurselor va fi determinata pe baza evaluarilor expert. Semnificatia impactului generat de transportul materialelor va fi determinata pe baza rezultatelor evaluarilor expert privind calitatea aerului si zgomotul si vibratiile.

Factorii climatici Emisii de gaze cu efect de sera. Masuri tehnice si de management pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Implementarea proiectului presupune functionarea unei surse de ardere a combustibililor, avand drept rezultat emisii de gaze care contribuie la incalzirea globala. Principalul gaz cu efect de sera care va fi emis va fi CO2, alte gaze cu potential mai ridicat privind efectul de sera urmand a fi emise in cantitati mult mai mici.

Semnificatia impactului va fi determinata pe baza evaluarilor expert

6.4. EFECTE CUMULATIVE

Conform H.G. nr. 1076/2004 este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului, sa fie luate in considerare efectele cumulative si sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.

In cazul Proiectului „Reactualizare Plan Urbanistic General Stefanestii de Jos” ce face obiectul planului urbanistic analizat sunt prevazute activitati care se vor desfasura simultan in mai multe perimetre din cadrul noilor zone industriale. Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina, generand un impact semnificativ. Se precizeaza ca metodele expert utilizate pentru predictia impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii, considerand simultaneitatea desfasurarii tuturor activitatilor implicate de proiect, chiar daca acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate. Evaluarea impactului a


80

fost efectuata luand in considerare efectele cumulate si combinate ale poluantilor sau ale factorilor de stress asupra factorilor/aspectelor de mediu. Un exemplu al acestui mod de abordare a evaluarii, in care efectele cumulative rezulta implicit ca urmare a modelelor/metodelor de predictie utilizate, poate fi prezentat pentru factorul de mediu “aer”. Astfel, modelul matematic utilizat este un model pentru surse multiple care ia in considerare emisii simultane de poluanti din amplasamente diferite. Campurile concentratiilor de poluanti rezultate din modelare includ, in fiecare punct, contributiile cumulate ale tuturor surselor de emisie.

6.5. INTERACTIUNI

Pentru situatiile in care ar exista posibilitatea interactiunilor dintre doi sau mai multi factori de mediu ca urmare a implementarii planului, in evaluare au fost luate in considerare aceste interactiuni potentiale. Un exemplu in acest sens poate fi dat in cazul aspectului de mediu “zgomot si vibratii”. Astfel, aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele umane, deoarece valorile limita sunt stabilite numai pentru acesti receptori. Totusi, zgomotul poate afecta si alti receptori, cum sunt fauna terestra si bunurile materiale. Evaluarea de mediu pentru Reactualizarea Planului Urbanistic General a fost efectuata luand in considerare toate elementele metodologice descrise mai sus. Rezultatele evaluarii de mediu sunt prezentate in Capitolul 7 al prezentului raport.

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de Proiectul „Reactualizarea

Planului Urbanistic General” ce face obiectul planului analizat a fost efectuata in conformitate cu

metodologia prezentata in capitolul anterior.

Astfel, pentru fiecare dintre cei treisprezece factori de mediu relevanti pentru plan, a fost efectuata

predictia impactului potential generat de activitatile proiectului prin utilizarea de metode expert, au

fost aplicate masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect si s-a evaluat in final impactul

rezidual, luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite. Se precizeaza ca

masurile de prevenire/diminuare a impactului asupra factorilor de mediu si economico – sociali sunt

incluse in Planul de management de mediu si social si in planurile si procedurile aferente acestuia.

Planul de management de mediu si social si planurile si procedurile aferente acestuia, specifice

fiecarui factor au fost elaborate de Consiliul Local al Comunei Stefanestii de Jos, titularul planului

urbanistic, respectiv, al proiectului si fac parte intrinseca din proiect. Consiliul Local al Comunei


81

Stefanestii de Jos isi asuma responsabilitatea implementarii acestora simultan cu implementarea

proiectului tehnic.

Rezultatele sunt prezentate sintetic sub forma unor matrici, elaborate pentru fiecare dintre cei/cele

treisprezece factori/aspecte de mediu. Fiecare matrice include formele de impact potential

principale, specifice acelui factor de mediu, generate de activitatile proiectului, masurile de

prevenire/reducere a impactului, categoria/categoriile de impact in care se incadreaza impactul

rezidual si modul in care sunt atinse obiectivele de mediu relevante pentru zona. Se mentioneaza ca

pentru fiecare dintre factorii de mediu evaluati este indicat planul de management al impactului

specific care contine masurile detaliate de prevenire/diminuare.

De asemenea, a fost elaborata o matrice pentru evaluarea efectelor cumulative ale

poluantilor/factorilor de stress, precum si a interactiunilor dintre doi sau mai multi factori de mediu

ca urmare a implementarii proiectului.

Au fost analizate aspectele referitoare la riscurile legate de proiectul ce face obiectul planului

urbanistic zonal.

7.1. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU RELEVANTI PENTRU PLAN

In tabelele alaturate sunt prezentate rezultatele evaluarii de mediu pentru proiectul ce face obiectul

Reactualizarii Planului Urbanistic General.


82

Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Populatia”

Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact Mod respectare obiective de mediu

Pierderea proprietatii Tranzactii reciproc avantajoase, oferire solutii alternative (stramutare, relocare), cu asigurarea bugetului necesar

Negativ nesemnificativ

Respecta obiectivele de mediu specifice

Reducerea accesului la servicii a populatiei locale, scaderea calitatii serviciilor locale sau concurenta asupra serviciilor ca urmare a afluxului predominant de muncitori si someri din alte zone

Politica de angajari cu prioritate pentru populatia locala Pozitiv semnificativ Respecta obiectivele de mediu specifice

Imbunatatirea serviciilor locale prin cresterea cererii de acces si de calitate a serviciilor din partea muncitorilor, cresterea puterii de cumparare care determina investitii noi

Nu sunt necesare masuri de diminuare Pozitiv semnificativ Respecta obiectivele de mediu specifice

Cresterea diversitatii si revitalizarii culturale si sociale, aparitia de noi energii si initiative ca urmare a afluxului de muncitori din alte zone, integrarea acestora in comunitate


Risc de tulburari si conflict cultural cu localnicii ca urmare a afluxului de muncitori din alte zone.

Politica de angajari cu prioritate pentru populatia locala Cod de comportare pentru angajati Politica de sanatate si instruire si constientizare probleme sanatate Risc de tulburari si conflict cultural cu localnicii ca urmare a afluxului de muncitori din alte zone.

Neutru Respecta obiectivele de mediu specifice

Imbunatatirea veniturilor si ridicarea nivelului de trai, imbunatatirea oportunitatilor de dezvoltare personala si familiala, inclusiv a confortului, educatiei, agrementului si investitiilor viitoare prin intinerirea, imbunatatirea si diversificarea pietei muncii


Cresterea oportunitatilor de utilizare a sanselor de angajare, dezvoltarea de intreprinderi proprii, suplinirea lipsurilor de servicii prin educarea adultilor, instruire profesionala, instruire la locul de munca


Imbunatatirea infrastructurii de baza si comune si imbunatatirea sanatatii asociata acestora, imbunatatirea stimulentelor de acces sau de stabilire in zona, imbunatatirea posibilitatilor de dezvoltare a turismului datorita cresterii confortului prin renovarea sau construirea unei noi infrastructuri si a serviciilor pentru managementul deseurilor, alimentarea cu apa potabila si cu energie electrica, canalizare, transport.


Revigorarea si revitalizarea culturala, introducerea unei noi dinamici culturale ca urmare a expunerii la alte culturi, determinata de afluxul



83


de persoane straine de zona (romani sau cetateni straini) Stres si posibile stari conflictuale ca urmare a schimbarilor, incertitudinilor si negocierilor. Resentimente, neincredere, teama de nou si de alte culturi sau de persoane straine.

Politica de angajari cu prioritate pentru populatia locala. Negativ nesemnificativ


Cresterea bunastarii proprietarilor/operatorilor locali, oportunutati de lichidare a activelor sau de transformare a activelor tangibile in bunuri intangibile, posibilitatea de a investi in oportunitati altfel inaccesibile localnicilor ca urmare a cresterii cererii de servicii locale, de infrastructura, inclusiv de case, terenuri, alte resurse si proprietati locale


Constructia sau operarea proiectului va restrictiona temporar sau va intrerupe permanent accesul, la terenuri pe care se practica agricultura

Identificarea tuturor cailor de acces utilizate de comunitate in prezent si implementarea solutiilor alternative


Facilitarea accesului in zona a persoanelor, inclusiv a turistilor, promovarea zonei pentru dezvoltare ceea ce va conduce la dezvoltare socioeconomica durabila, prin imbunatatirea infrastructurii rutiere


Imbunatatirea bugetelor autoritatilor locale prin cresterea veniturilor din impozite, determinand cresterea posibilititilor de dezvoltare a serviciilor civice locale

Dezvoltarea capacitatii administratiei locale de a planifica si a utiliza adecvat mai multe resurse Cooperarea cu administratia locala pentru elaborarea si cofinantarea de proiecte

Pozitiv semnificativ Respecta obiectivele de mediu specifice

Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezentei unui instrument major de investitii


Cresterea activitatii economice locale dupa inceperea etapei de constructie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o anumita restrangere a acesteia dupa finalizarea etapei de constructie

Dezvoltarea IMM pentru imbunatatirea climatului de afaceri pe termen lung pentru atenuarea descresterii activitatii economice care ar urma finalizarii etapei de constructie



84

Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Managementul deseurilor”


Afectarea calitatii apelor subterane/de suprafata si a calitatii solului prin depozitarea sterilelor de procesare

Proiectarea, construirea si operarea sistemului de decantare in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile


Riscuri de accident legate de bazinele de decantare prin: pierderi de ape uzate la transport sau prin deversari peste capacitatea de stocare, ruperea acestora.

Proiectare si construire in conformitate cu standardele nationale si internationale, Plan de pregatire pentru situatii de urgenta si deversari accidentale



Impact transfrontiera asupra calitatii apelor in cazul deversarilor sistemelor de decantare si pompare

Monitorizarea nivelului de apa stocat Negativ nesemnificativ


Modificarea folosintei (agricultura) terenurilor din amplasamentul proiectului si modificarea reliefului

Reducerea suprafetei ocupate de depozitul de deseuri Negativ Respecta obiectivele de mediu specifice

Afectarea calitatii apelor si a solului ca urmare a apelor pluviale in zona depozitelor

Colectarea si epurarea apelor din perimetrele depozitelor Neutru Respecta obiectivele de mediu specifice

Afectarea calitatii solului si subsolului ca urmare a gestionarii deseurilor industriale, de constructie/demolare si asimilabil menajere

Managementul acestor tipuri de deseuri in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare


Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Apa”


Afectarea calitatii apei prin depozitarea deseurilor menajere si a altor tipuri de deseuri in cursuri de apa

Plan de management al deseurilor Evitarea depozitarii necontrolata a deseurilor pe amplasament


Afectarea calitatii apelor prin evacuarea de sedimente poluate, in special prin antrenarea de precipitatii

Utilizarea de celor mai bune practici de management pe portiunile perturbate


Impact asupra conditiilor hidrologice si hidrogoelogice Asigurarea debitelor salubre in raul Ialomita Colectarea separata a apelor pluviale si decantarea acestora, inainte de evacuarea in apa de suprafata


Poluarea apelor de suprafata si subterane cu ape acide rezultate din zonele de depozitare deseuri

Colectarea separata a apelor pluviale si decantarea acestora, inainte de evacuarea in apa de suprafata


Evacuari potentiale de sedimente poluate in receptori, o data cu apa de precipitatii in perioada de inchidere/post-inchidere

Refacerea vegetatiei pentru a preveni eroziunea solului, mentinerea sistemului de control si monitorizare a procesului de



85

eroziune pana la stabilizarea amplasamentului Reducerea aportului de apa subterana in apele de suprafata in perioada de inchidere/post-inchidere

Mentinerea instalatiilor de epurare atat cat este necesar, mentinerea debitelor salubre in raul Ialomita


Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Aer”


Etapa de constructie Poluarea aerului cu particule, NOx, CO, precum si cu SO2 si cu poluanti toxici generati de arderea combustibililor in instalatii de incalzire, in zonele cu receptori sensibili (populatia din ariile invecinate zonei industriale, vegetatie, ecosisteme)

Stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate), program de control al prafului pentru suprafetele de drum neasfaltate, in perioadele uscate, prin intermediul camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice pentru fixarea prafului Incetarea activitatilor generatoare de praf in situatii de vant puternic Actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati Stabilirea si impunerea unor limitari de viteza Includerea de specificatii privind eficienta carburantului la achizitie/leasing de vehicule si utilaje motorizate, utilizarea de carburanti cu continut redus de sulf Proceduri de planificare pentru intretienerea regulata a vehiculelor si utilajelor mobile Proceduri pentru minimalizarea inaltimii de cadere in manevrarea/amplasarea materialelor Utilizarea de gaze petroliere lichefiate pentru instalatiile de incalzire

Negativ pentru impactul cu particule totale in suspensie, intr-un perimetru restrans, in perioada de constructie Negativ nesemnificativ


Depasirea valorilor limita pentru emisiile de particule de la silozurile de ciment/var , depasirea valorilor limita pentru emisiile de poluanti de la vehicule/utilaje mobile si poluarea potentiala a aerului, in zonele cu receptori sensibili (populatia din ariile invecinate zonei industriale, vegetatie, ecosisteme), cu particule, NOx, SO2, CO si alti poluanti

Utilizarea de filtre cu saci textili la silozurile de ciment/var Utilizarea de sisteme cu ceata la concasorul de agregate Utilizarea de generatoare de energie electrica dotate cu sisteme de reducere catalitica neselectiva a emisiilor Utilizarea de vehicule si de utilaje mobile dotate cu motoare performante care sa asigure emisii de poluanti sub valorile limita legale



Etapa de operare Poluarea aerului cu particule, NH3, NOx, CO, precum si cu SO2 si cu Actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de Negativ Respecta obiectivele de


86


poluanti toxici generati de arderea combustibililor in instalatii de incalzire in zonele cu receptori sensibili (populatia din ariile invecinate zonei industriale, vegetatie, ecosisteme)

necesitati Stabilirea si impunerea unor limitari de viteza Includerea de specificatii privind eficienta carburantului la achizitie/leasing de vehicule si utilaje motorizate, utilizarea de carburanti cu continut redus de sulf Proceduri de planificare pentru intretienerea regulata a vehiculelor si utilajelor mobile Utilizarea de gaze petroliere lichefiate pentru instalatiile de incalzire

nesemnificativ mediu specifice

Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Zgomot si vibratii”


Afectarea receptorilor sensibili (populatie, monumente istorice, alte constructii) din ariile invecinate zonei industriale prin niveluri de zgomot peste limitele admise si/sau prin vibratii

Consultare continua cu locuitorii din zona in legatura cu impactul generat de zgomot si vibratii Amplasarea optima a drumurilor de transport/acces si a altor facilitati Monitorizarea zgomotului si vibratiilor ambientale si initierea de actiuni de corectare acolo unde este necesar Achizitionarea unor echipamente care sa indeplineasca cerintele Directivei 2000/14/CE Echiparea vehiculelor si utilajelor mobile cu scuturi izolatoare si absorbante pentru zgomot Administrarea corespunzatoare a parcului de vehicule si de utilaje pentru a se utiliza un numar minim Incorporarea unor caracteristici de protectie auditiva la proiectarea construc stiilori montarea de echipamente pentru atenuarea zgomotului Proceduri de operare standard pentru intretinerea vehiculelor/utilajelor Planificarea/decalarea livrarilor importante in cursul zilei




87


Limitarea vitezei de trafic Utilizarea de autobuze pentru transportul personalului in vederea reducerii traficului Implementarea, dupa caz, a masurilor de reducere a zgomotului la receptor

Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Biodiversitate, flora si fauna”


Modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament si a categoriilor de folosinta

Replantari si reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinta a terenurilor, acolo unde va fi posibil in perioada de inchidere/reabilitare Reacoperirea completa cu vegetatie in etapa de inchidere/reabilitare a amplasamentului, cu specii autohtone, in scopul refacerii comunitatilor de plante si a modelelor naturale

Negativ in etapele de constructie si operare


Modificari ale fondului forestier prin schimbari legate de varsta, compozitie a speciei si de tipurile de padure

Renaturarea zonei dupa inchidere Negativ in etapele de constructie si operare



Pierderi si modificari de habitate Refacerea zonelor umede inca din etapa de constructie Infiintarea unei retele ecologice compensatorii Renaturarea zonei



Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic”


Afectarea potentiala a patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic Afectarea potentiala a patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic Protocol pentru descoperiri intamplatoare, in scopul protejarii, conservarii si valorificarii acestora

Pozitiv nesemnificativ Respecta obiectivele de mediu specifice


88

Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Sanatatea umana”


Afectarea sanatatii umane ca urmare a activitatilor din cadrul proiectului

Implementarea masurilor pentru reducerea poluarii aerului, a nivelurilor de zgomot si vibratii si a celor privind prevenirea si combaterea situatiilor de urgenta Monitorizarea continua a calitatii aerului in localitatile potential afectate de proiect si oprirea activitatilor in cazurile in care apare probabilitatea de depasire a valorilor limita

Neutru Pozitiv


Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Infrastructura rutiera/Transporturi”


Modernizarea infrastructurii rutiere existente, cu crsterea gradului de siguranta a circulatiei si construirea de drumuri de acces si de transport tehnologic care sa nu afecteze comunitatile


Afectarea sanatatii umane sau a mediului ca urmare a unor emisii accidentale de carburanti, de alte substante lichide periculoase

Evaluare si selectare servicii de livrare si transport de buna reputatie Stabilirea de clauze contractuale si responsabilitati referitoare la sanatate, siguranta si mediu ale furnizorilor si transportatorilor Substantele chimice si explozivii vor fi achizitionati, transportati si manevrati in conformitate cu standardele internationale si romane Monitorizarea livrarilor de carburanti si substante chimice si raportarea zilnica Planificarea strategica, programarea si modificarea traseelor de livrare pentru evitarea drumurilor care traverseaza localitati si pentru evitarea traficului intens Protocoale de comunicare cu soferii



89

Consultarea autoritatilor locale cu privire la programul si practicile de transport ale substantelor chimice, precum si la trasee alternative si alte masuri de minimizare posibile ca urmare a unor accidente rutiere ale vehiculelor care transporta materiale (carburanti, substante chimice lichide, explozivi) Scheme de cooperare pentru interventii in caz de poluare accidentala/situatii de urgenta

Poluarea accidentala cu deseuri municipale sau tehnologice ca urmare a accidentelor

Evaluare si selectare servicii de buna reputatie pentru transport deseuri Planificarea strategica, programarea si modificarea traseelor de transport al deseurilor pentru evitarea drumurilor care traverseaza localitati si pentru evitarea traficului intens Protocoale de comunicare cu soferii de circulatie Consultarea autoritatilor locale cu privire la programul si practicile de transport ale deseurilor, precum si la trasee alternative si alte masuri de minimizare posibile


Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Peisajul”


Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea permanenta a geomorfologiei reliefului

Proiectare arhitectonica adecvata integrarii noilor structuri topografice in mediul inconjurator, conform recomandarilor standardelor in vigoare



Modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat in etapele de constructie si de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosinta a terenului si a valorii estetice a peisajului in toate etapele proiectului, impactul asupra zonelor protejate in etapa de constructie

Reacoperirea completa cu vegetatie in etapa de inchidere/reabilitare a amplasamentului, cu specii autohtone, in scopul refacerii comunitatilor de plante si a modelelor naturale Masuri specifice de atenuare a impactului vizual in toate etapele proiectului



Modificarea peisajului la scara regionala Similare celor la scara locala Negativ nesemnificativ



90

Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Solul/Utilizarea terenului”


Poluarea potentiala prin scurgeri de reactivi chimici sau produse petroliere

Amenajarea de spatii betonate izolate, prevazute cu sisteme de colectare a scurgerilor accidentale si, dupa caz, cu separatoare de ulei, pentru zonele de descarcare a substantelor chimice/carburantilor Depozitarea substantelor chimice/carburantilor pe cat posibil in spatii acoperite, dotate cu cuve de retentie Neutru Respecta obiectivele de mediu specifice Gestionarea corespunzatoare a substantelor chimice si a carburantilor, inclusiv a deseurilor periculoase provenite de sistemele/materialele de depoluare


Poluarea potentiala generata de depozitarea deseurilor periculoase Amenajarea unui depozit temporar asigurat de deseuri periculoase, prevazut cu spatii separate, bazine de retentie, sisteme de drenare care sa impiedice amestecul de materiale incompatibile si sa capteze eventualele scurgeri; deseurile vor fi depozitate in recipiente adecvate.


Poluarea potentiala generata de colectarea si eliminarea deseurilor generale si municipale

Colectare in recipiente/containere si eliminare la un depozit autorizat


Poluarea generata de depunerea prafului si a particulelor incarcate cu metale emise in gazele de esapament, ca urmare a functionarii vehiculelor si utilajelor mobile

Utilizarea de vehicule si de utilaje mobile dotate cu motoare care sa respecte cele mai stricte standarde de emisie Program de intretinere curenta a vehiculelor si a utilajelor mobile Implementarea programului de control al prafului de pe arterele de trafic (stropire, aplicare substante chimice stabilizatoare)


Pierderea potentialului de utilizare a terenului ca urmare a amenajarilor industriale

Depozitarea solului vegetal decopertat si utilizarea acestuia pentru reabilitarea amplasamentului Reabilitarea intregului amplasament prin acoperire cu sol si revegetare, in scopul redarii in folosinta initiala sau in alte scopuri



91

Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Valori materiale”


Cresterea costurilor si a impactului asupra mediului ca urmare a achizitionarii si transportului de materiale de constructie

Utilizarea in cea mai mare masura posibila a materialelor locale (lemn, agregate), reducandu-se atat costurile, cat si impactul asupra mediului ca urmare a transportului

Pozitiv Respecta obiectivele de mediu specifice

Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu “Factori climatici”


Contributie la schimbarile climatice prin emisii de gaze cu efect de sera

Utilizarea drept combustibil a gazelor petroliere lichefiate, instalarea de cazane de mare randament pentru producerea agentului termic, in vederea reducerii consumului de combustibil, utilizarea de vehicule si de utilaje mobile dotate cu motoare cu consumuri reduse de carburant



Impact cumulat si interactiuni

Factor/aspect de mediu Efecte cumulate ale prevederilor planului Factor/aspect de mediu

cu care interactioneaza Comentarii privind interactiunile potentiale

Populatia Principalele forme de impact sunt asociate imbunatatirii conditiilor sociale si de viata ale populatiei pe termen scurt, mediu si lung. Implementarea proiectului si a masurilor incluse in planurile de management social si de mediu va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Valorile materiale

Implementarea proiectului va determina modificari in utilizarea terenului din zona industriala, achizitionarea de terenuri


Principalele forme de impact sunt asociate modificarii utilizarii terenurilor, poluarii potentiale a apelor (inclusiv transfrontiera) si a solului. Respectarea masurilor din Planul de management al deseurilor, din Planul de interventie in caz de avarie/accident si de combatere

Solul/Utilizarea terenului, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Peisajul, Valorile materiale

Depozitarea deseurilor generate de activitatile desfasurate va determina modificari in utilizarea terenului din zona, modificarea reliefului, achizitionarea de terenuri in conditii reciproc avantajoase


92



a poluarii si din Planul de dezvoltare durabila pentru comunitate va determina un impact cumulat neutru asupra calitatii apelor si solului. Modificarea utilizarii terenurilor din zona va genera un impact negativ in etapele de constructie si de operare, care va fi atenuat semnificativ in etapa post-inchidere ca urmare a reabilitarii mediului si reintroducerii terenurilor in circuitul natural.

Apa Impactul cumulat este determinat de evacuarile de ape uzate epurate si de ape pluviale. In conditiile implementarii Planului de gospodarire a apei si de control al eroziunii si al altor planuri care asigura mentinerea calitatii apei in limitele legale, impactul cumulat va fi neutru. Colectarea si epurarea apelor uzate asociate lucrarilor si managementul corespunzator al tuturor tipurilor de deseuri va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane. Impactul general cumulat poate fi apreciat ca pozitiv.

Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana

Calitatea apei este esentiala pentru flora si fauna acvatica. Implementarea prevederilor privind gospodarirea apelor din zona industriala, inclusiv a apelor uzate generate de activitatea desfasurata va determina imbunatatirea semnificativa a calitatii apelor de suprafata si subterane fata de situatia actuala, permitand dezvoltarea vietii acvatice in cursurile de apa. Calitatea apei subterane este importanta pentru sanatate asociate lucrarilor si managementul corespunzator al tuturor tipurilor de deseuri va determina un impact cumulat pozitiv semnificativ asupra calitatii apelor de suprafata si subterane.

Aerul Impactul cumulat asupra calitatii aerului al surselor de poluanti atmosferici se va situa cu mult sub valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili, in conditiile in care se vor implementa masurile prevazute in Planul de management al calitatii aerului. Impactul cumulat este apreciat, totusi, ca negativ nesemnificativ, deoarece aduce un oarecare aport la impurificarea aerului din perimetrele cu receptori sensibili din vecinatatea zonei industriale.

Biodiversitatea, flora si fauna, Sanatatea umana, Peisajul, Solul/Utilizarea terenului, Infrastructura rutiera/Transportul, Factorii climatici

Emisiile de poluanti atmosferici, respectiv, calitatea aerului reprezinta elemente importante atat la nivel local, in ceea ce priveste protectia sanatatii umane, a vegetatiei si a ecosistemelor, cat si la nivel global, in ceea ce priveste schimbarile climatice. Emisiile de praf si de alti poluanti, specifice activitatilor pot influenta peisajul, precum si calitatea solului (prin depunere). Emisiile de poluanti specifice traficului rutier sunt dependente de starea tehnica a infrastructurii. Acestea determina cresterea nivelurilor de poluare a aerului in vecinatatea arterelor de trafic. Prin implementarea masurilor de prevenire/reducere a poluarii aerului, receptorii sensibili nu vor fi afectati.


Impactul cumulat al activitatilor desfasurate asupra nivelurilor de zgomot si vibratii se va situa sub valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili, in conditiile in care se vor implementa masurile prevazute in Planul de management pentru zgomot si vibratii. Impactul cumulat este apreciat, totusi, ca negativ nesemnificativ, deoarece activitatile ce se vor desfasura vor aduce un aport la nivelurile de zgomot si vibratii din perimetre cu

Sanatatea umana, Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Infrastructura rutiera/Transportul

Nivelurile de zgomot si de vibratii pot afecta sanatatea umana si/sau starea constructiilor atunci cand se depasesc anumite limite. Nivelurile de zgomot si de vibratii generate de traficul rutier sunt dependente de starea tehnica a infrastructurii. Activitatile de transport determina cresterea nivelurilor de zgomot si de vibratii in vecinatatea arterelor de trafic. Prin implementarea masurilor de prevenire/reducere a nivelurilor de


93



receptori sensibili din vecinatatea zonei industriale. zgomot si de vibratii, receptorii sensibili nu vor fi afectati. Biodiversitatea, flora si fauna

Impactul cumulat al activitatilor desfasurate asupra biodiversitatii va consta in modificari si pierderi de habitate, acesta fiind apreciat ca negativ

Peisajul, Solul/Utilizarea terenului

Modificarea si pierderea de habitate influenteaza peisajul si utilizarea terenului pentru etapele de constructie si de operare. Implementarea prevederilor Planului de management al biodiversitatii va determina atenuarea efectelor negative. Aplicarea masurilor de infiintare a retelei ecologice compensatorii si a celor de renaturare a zonei dupa inchiderea activitatilor va determina refacerea si diversificarea habitatelor, cu impact pozitiv asupra biodiversitatii.


Impactul cumulat este considerat ca fiind pozitiv semnificativ. Populatia, Peisajul Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic poate avea influente cu efecte economice asupra comunitatii. De asemenea, acest patrimoniu are semnificatie pentru caracteristicile peisajului din zona si din imprejurimi.

Sanatatea umana

Impactul cumulat este considerat pozitiv semnificativ. Populatia, Apa, Aerul, Zgomotul si vibratiile

Sanatatea umana este influentata de conditiile de viata, de calitatea apei, a aerului, a nivelurilor de zgomot si vibratii. Considerentele specifice sunt descrise mai sus .

Infrastructura rutiera/Transportul

Impactul cumulat asociat infrastructurii rutiere este considerat pozitiv semnificativ. Impactul cumulat asociat transporturilor este apreciat ca fiind neutru.

Populatia, Apa, Aerul, Zgomotul si vibratiile, Sanatatea umana, Solul/Utilizarea terenului, Factorii climatici

Infrastructura rutiera si conditiile de circulatie influenteaza viata din cadrul comunitatilor, calitatea aerului, nivelurile de zgomot si de vibratii si prin intermediul acestora, sanatatea umana. Traficul rutier genereaza o serie de poluanti atmosferici care includ si gaze cu efect de sera. Transportul de materiale si in special de substante toxice si periculoase poate afecta sanatatea umana sau mediul (apa, aerul, solul) ca urmare a unor eventuale accidente de circulatie soldate cu pierderi de substante.

Peisajul Singura forma de impact apreciata ca negativa semnificativa, la scara locala, este asociata modificarii definitive a reliefului. Implementarea masurilor din Planul de inchedere a zonei va conduce la atenuarea impactului la scara locala si regionala. Intre utilizarea terenurilor si peisaj exista o relatie stransa zonei este apreciat ca fiind negativ nesemnificativ.

Patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic, Biodiversitatea, flora si fauna, Solul/Utilizarea terenului, Populatia

Peisajul unei zone include si patrimoniul cultural, arhitectonic si arheologic de care dispune aceasta. Biodiversitatea, flora si fauna sunt influentate direct de elementele naturale ale peisajului, acestea fiind componente esentiale ale habitatelor. Intre utilizarea terenurilor si peisaj exista o relatie stransa de interdependenta. Impactul asupra peisajului poate genera unele forme de impact asupra comunitatilor din vecinatate.

Solul/Utilizarea terenului

Impactul cumulat privind solul si utilizarea terenului este apreciat ca neutru prin implementarea masurilor prevazute in: Planul de management pentru deseuri, Planul de reabilitare si inchidere a

Populatia, Biodiversitatea, flora si fauna, Peisajul, Valorile

Impactul asupra calitatii solului si modificarile privind folosintele terenului pot determina diferite forme de impact asupra comunitatilor si a valorilor materiale (afectarea proprietatilor), precum si asupra biodiversitatii


94



zonei, Planul de management pentru calitatea aerului, Planul de gospodarire a apei si control al eroziunii, Planul de pregatire pentru situatii de urgenta si poluari accidentale

materiale (modificari si pierderi de habitate). Masurile de reabilitare a mediului dupa inchiderea activitatilor vor determina reintroducerea unor forme asemanatoare de folosinte

Valori materiale Impactul cumulat privind valorile materiale este apreciat ca pozitiv.

Populatia, Solul/Utilizarea terenului

Impactul asupra valorilor materiale poate genera forme de impact asupra comunitatilor si asupra utilizarii terenului. Masurile prevazute de proiect cu privire la achizitionarea proprietatilor in conditii reciproc avantajoase, precum si la utilizarea resurselor locale vor avea efecte benefice asupra comunitatilor. Vor fi puse in valoare resurse locale neutilizate pana in prezent (agregate).

Factori climatici Impactul cumulat asupra climei este determinat de emisiile de gaze cu efect de sera generate de surse de ardere stationare si mobile care, dupa inchidere si reabilitare vor disparea. Impactul este apreciat negativ nesemnificativ.

Aerul, Infrastructura rutiera/Transportul

Factorii care influenteaza clima interactioneaza cu aerul si cu transportul datorita emisiilor asociate surselor stationare de ardere de la uzina de procesare si transportului minereului si al altor materiale.


95

7.2. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE TRANSFRONTIERA

Luand in considerare amplasamentul obiectivului, implicit distantele fata de cea mai apropiata granita, nivelul emisiilor poluante rezultate din desfasurarea din procesele tehnologice din noile investitii, se apreciaza ca obiectivul nu va avea un efect transfrontalier.

8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI

Implementarea planului nu este lipsit de efecte nedorite asupra mediului, atat in perioada de punere in opera a lucrarilor cat si dupa, in timpul utilizarii obiectivelor propuse prin acesta, insa diferenta majora este ca presiunile actuale sunt necontrolabile, in timp ce printr-un plan de urbanism ele intra intr-un proces coerent, perfect controlabil. Prin Regulamentul de Urbanism sunt prevazute functiunile admise si restrictiile impuse pentru fiecare caz, respectarea acestora fiind de natura sa diminueze presiunea supra mediului.

In aceasta faza de realizare a proiectului se poate pune in evidenta prezenta unor eventuale riscuri datorate desfasurarii activitatilor in noile investitii. Acestea sunt datorate folosirii drept combustibil a gazelor petroliere lichefiate: risc de foc si explozie si a folosirii substantelor dezinfectante: risc asupra sanatatii personalului din ferma si a populatiei si a factorilor de mediu.

Se are in vedere ca fazele urmatoare de proiectare si intocmire a documentatiei de mediu sa se aprofundeze aceste aspecte.

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI DESCRIEREA MODULUI IN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, DIFICULTATI INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE

9.1. ALTERNATIVA „ZERO” SAU „NICI O ACTIUNE”

Alternativa „zero” a fost luata in considerare ca element de referinta fata de care se compara celelalte alternative pentru diferitele elemente ale Proiectului „Reactualizarea Planului Urbanistic General” ce face obiectul planului urbanistic zonal analizat.

Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:

• pierderea unor oportunitati majore de locuri de munca; • pierderea investitiilor efectuate pana in prezent, avand ca rezultat pierderea interesului

investitorilor privati, bancilor comerciale si al institutiilor internationale de finantare cu privire la proiectele de dezvoltare industriala viitoare in regiune si in Romania;

• pierderea sprijinului pentru dezvoltarea unei instalatii moderne, conforme reglementarilor;

Cea mai favorabila situatie pentru zona Stefanestii de Jos ar fi: • sa dispuna de solide oportunitati economice si de locuri de munca; • impactul asupra mediului si cel social generat de activitatea ce se va dezvolta si de celelalte

dezvoltari economice majore sa fie minim;


96

• sa aiba capacitatile si resursele tehnice necesare pentru remedierea aparitiei unor poluarii.

Pentru a realiza aceasta (si a preveni impactul socio – economic negativ generat de neimplementarea proiectului) este necesara o resursa economica viabila, capabila sa genereze oportunitati pentru locuri de munca in numar semnificativ si suficiente venituri pentru a permite rezolvarea problemelor de mediu.

In cele prezentate mai se prezinta o comparatie a formelor de impact asupra mediului corespunzatoare alternativei „zero” cu cele ale implementarii proiectului.

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a comunei Stefanestii de Jos, relevand o serie de efecte negative:

− fragmentarea terenuritor agricole in exploatatii si parcele reimpartite spre a fi construite fara o reglementare bine definita;

− dezechilibru al populatiei, imbatranirea si reducerea sporului natural prin migrarea populatiei tinere din localitatea de origine in cautarea unui loc de munca

− lipsa unor facilitate de comunicatie mai accesibile (cea mai apropiata gara fata de resedinta de comuna este la 8 km distanta) care sa asigure un transport mai ieftin al marfurilor.

− neamenajarea corespunzatoare a intersectiei celor doua drumuri judetene precum si a intersectiilor dintre aceste doua drumuri si strazile locale (elemente geometrice, distante de vizibilitate etc.);

− existenta unei singure traversari modernizate a Vaii Pasarea;.

− trama stradala este insuficienta, reteaua stradala secundara de circulatie nu este modernizata, nu dispune de amenajari corespunzatoare circulatiei pietonale, santurile laterale pentru scurgerea apelor sunt infundate si inierbate sau chiar lipsesc in unele zone.

− dispersarea si amestecarea zonelor functionale. Exceptand satul Stefanestii de Jos, resedinta de comuna, in toate celelalte sate nu este conturata o zona centrala unde sa fie reprezentate toate obiectivele de interes public. La nivelul actual de locuire aceasta nu este o problema majora dar, in conditiile in care se doreste desvoltarea comunei aceasta situatie ar putea crea problem semnificative.

− deficiente majore al sistemului de gospodarie comunala. Zona de gospodarie comunala este reprezentata in intravilanul satelor de cimitire, amplasate si in apropierea dotarilor de cult (biserici).

− Deseurile menajere sunt aruncate in momentul de fata in lungul malurilor raurilor si a drumurilor secundare. Nu exista un system de colectare si stocare temporara in vederea eliminarii definitive a deseurilor menajere.


97

− Sistemul de transport prin conducte este amenintat de lipa unor reglementari clare instituind drepturi si obligatii. Problemele majore sunt legate de conductele de transport gaze naturale si titei si care sunt amplasate pe terenuri care in prezent sunt revendicate de proprietarii care doresc sa construiasca diverse obiective care cad in zonele minime de siguranta a acestor conducte. Exista situatii cand cei care sunt pusi in posesia terenurilor nu sunt instiintati asupra conditiilor de siguranta cerute de legile si normativele in vigoare pentru amplasarea constructiilor fata de retelele magistrale, asupra drepturilor si obligatiilor detinatorilor de astfel de terenuri, asupra servitutilor impuse de amplasarea acestor conducte. Si mai grav, este faptul ca unii proprietari nu respecta distantele minime de protectie, realizand constructii in zonele de siguranta iar cei care cumpara terenuri nu sunt avertizati asupra servitutilor mentionate mai sus.

− deficiente majore ale asigurarii cu energie termica. Sistemul de incalzire este realizat preponderent prin surse proprii utilizand combustibili solizi: lemnele si carbunii sau deseuri agricole. Existenta retelei de transport a gazelor naturale ar permite utilizarea acestora ca sursa de de incalzire. Dificultati de aprovizionarea cu combustibili solizi, precum si cantitatea insuficienta, calitatea necorespunzatoare si pretul ridicat al acestora.

− existenta unui numar mare de gospodarii fara linie individuala de telefon.

− inexistenta sistemului de canalizare Apele uzate sunt deversate la suprafata solului sau in fose vidanjabile si closetele de tip rural existente ceea ce determina poluarea solului si afecteaza calitatea apei freatice. Unitatile agrozootehnice, in cazul in care au o statie de epurare, aceasta este, necorespunzatoare iarapele uzate sunt deversate in receptori naturali si afecteaza negativ mediul inconjurator.

− Inexistenta unui sistem de canalizare al apelor pluviale Apele pluviale se infiltreaza direct in substrat sau se scurg spre baltile amenajate din zona.

8.2. ALTERNATIVE PRIVIND DEZVOLTAREA PROIECTULUI

Varianta propusa conduce la urmatoarele avantaje: − se vor dezvolta zone de agrement pe malul lacurilor, dezvotandu-se astfel pescuitul sportiv si

de agrement; − zona spatii verzi, sport, agrement si protectie va fi imbogatita cu noi spatii verzi, rezultate din

realizarea unor terenuri de sport; − se vor moderniza drumurile existente; − se vor crea noi locuri de munca; − extinderea frontului de captare si a retelei de distributie a apei potabile pe toate strazile

existente si propuse prin P.U.G.; − realizarea unei statii de epurare mecano-biologice a apelor uzate; − realizarea unui sistem de canalizare ce prevede dirijarea apelor uzate cu caracter menajer catre

statiile de epurare; − se va dezvolta reteaua de alimentare cu energie electrica pentru a asigura un grad de fiabilitate

ridicat si o exploatare de buna calitate; − respectarea distantelor de protectie sanitara fata de sursele de poluare sau disconfort (unitati


98

economice, cimitire, statii de epurare si trasee tehnico-edilitare) − incalzirea locuintelor cu echipamente moderne, automatizate, cu randament ridicat, ce vor

asigura pe langa confort si reducerea emisiilor in aer si o exploatare mai usoara, micsorarea numarului de focuri, prepararea apei calde in sistem centralizat, micsorarea pericolului de incendii;

− aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor; − introducerea de noi sisteme de sortare la sursa si colectarea selectiva a materialelor reciclabile.

In cazul planului de fata in s-au avut in vedere :

ü Criterii economice (respectiv eficienta). Solutia propusa a P.U.G. prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor, mai mici comparativ cu alte variante; in mod similar costurile de intretinere sunt mai reduse.

ü Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea sociala). Propunerile P.U.G. prezinta cele mai bune rezultate din punct de vedere al protectiei factorului uman; impactul pozitiv asupra locuitorilor localitatilor riverane este semnificativ.

ü Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Propunerile P.U.G. prezinta efecte negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluarii aerului si asupra patrimonului cultural, in special pe termen lung, respectiv in perioada de exploatare a acestuia.

Propunerile de lucrarile proiectate din P.U.G. satisfac normele tehnice in vigoare. Nici o alta varianta de proiectare nu ar fi asigurat beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa. Materialele de constructie vor cuprinde materiale simple, in general utilizate in astfel de lucrari. Se anticipeaza ca se vor folosi materiale si tehnici de constructie traditionale, desi, detaliile finale depind de tehnologiile constructorului. Solutiile tehnice propuse ulterior vor trebui sa tina cont de:

− conditiile de mediu, − tipul si natura lucrarilor, − posibilitatea utilizarii materialelor locale, − utilitatea tehnica, functionala si securitatea dezvoltarii propuse, − dotarile, caracteristicile functionale, geologice, hidrogeologice, hidrologice, institutionale ale

zonei, − vecinatatile exisitente.

Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente si utilaje moderne care sa fie conforme cu prescriptiilor tehnice, precum si cu normele europene practicate actual in domeniul protectiei mediului. Se va face recomandarea ca acolo unde spatiile de lucru sunt limitate sa fie folosite cu precadere munca manuala pentru a reduce la minim impactul lucrarilor de executie.

10. MASURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

Dezvoltarea economico-sociala este un proces firesc din care deriva cresterea calitatii vietii si a mediului inconjurator cand in proiect sunt prevazute toate masurile de integrare in mediul ambiant. Este un proiect la o scara mai mare, cu efecte putine daca nu inaccesibile observarii (chiar si interpretarii) directe.

Conform art. 27 din HG 1076/2004 reglementata de Ord. MMGA 995 din 21 septembrie 2006, monitorizarea implementarii planului sau programului, in baza programului propus de titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a efectelor semnificative ale acesteia asupra mediului, precum si efectele adverse neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare.


99

Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului sau programului.

Astfel, este recomandabil ca programul de monitorizare a surselor de emisie si a componentelor de mediu posibil a fi afectate sa cuprinda trei etape astfel:

Etapa I – Pre implementare plan – pentru stabilirea starii de referinta a mediului;

Etapa II – Punerea in opera a lucrarilor – pentru corectarea (remedierea) poluarilor accidentale si pentru eliminarea surselor;

Etapa III – Post implementare plan – pentru compararea starii mediului dupa terminarea lucrarilor cu starea de referinta initiala, pentru tinerea sub observatie si control a noilor surse de poluare aparute, in vederea interventiei rapide daca situatia impune.

Domeniul efectului semnificativ

AER

APA UZATA

APA DE SUPRAFATA

APA SUBTERANA

SOL

Masurile de monitorizare

• Monitorizarea nivelului emisiilor de poluanti atmosferici

atat in faza de executie a lucrarilor specifice obiectivelor P.U.G, cat si in faza de exploatare a acestora.

• Monitorizarea nivelului imisiilor de poluanti specifici in ambele etape, atat in cea de executie cat si de exploatare.

• Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate

evacuate si incadrarea acestora in limitele admise de H.G. nr. 188/2002, modificata si completata prin H.G. nr. 325/2005, respectiv NTPA 001/2002.

• Realizarea statiei de epurare si extinderea acesteia pentru noile investii.

• Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor de

suprafata si incadrarea in clasele de calitate in vederea stabilirii starii ecologice conform Ordin M.M.G.A. nr. 161/2006.

• Instituirea unor zone de protectie a malurilor raurilor • Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor

subterane si incadrarea in normele de potabilitate conform Legii nr. 311/2004.

• Monitorizarea calitatii solului si incadrarea in normele de

calitate conform Ordin nr. 756/1997. • Monitorizarea implementarii colectarii selective a


100

BIODIVERSITATE RISCURI NATURALE

DEZVOLTAREI ZONEI ADMINISTRATIVE AFERENTA PUG

deseurilor. • Monitorizarea amenajarilor peisagistice in concordanta

cu prevederile P.U.G.. • Monitorizarea amenajarilor de vegetatie si biotopuri in

zona acumularilor de apa si ostroave.

• Monitorizarea suprafetelor de teren cu probleme de destructurare si mentinerea lor in domeniul public.

• Constituirea unui Comitet de Initiativa pentru demararea

programelor de dezvoltare prevazute in P.U.G. • Demararea unor proiecte de parteneriat public – privat

sau a altor forme de colaborare pentru obtinerea fondurilor necesare dezvoltarii zonei.

• Atragerea de fonduri din programele de finantare externa.

• Toate lucrarile de investitii care vor avea legatura cu apele (foraje alimentare, retele aductiune, retele distributie apa potabila, retele canalizare, statii epurare, lucrari de aparare maluri, lucrari de traversare a cursurilor de apa pentru retele edilitare) vor solicita avize de gospodarire ape pe baza unor documentatii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare.

• Implementarea fiecarui proiect care se va realiza in cadrul PUG-ului se va face cu solicitarea Acordului de Mediu de la autoritatea competenta pentru protectia mediului.

Tinand cont de variatia sezoniera a conditiilor specifice din cadrul acestei comune consideram ca masuratorile ar trebuie sa se desfasoare bi-anual (iarna-vara) pentru a avea o evidenta cat mai apropiata de realitate. Principalii indicatori de interes precum si limitele acceptate, conform legislatiei in vigoare sunt:

Monitorizarea acviferului freatic utilizand fantanile reprezentative din zona (indicatori si limite stabilite in conformitate cu Ordinul nr. 137/2009 – pentru aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de apa subterane din

Romania) Corp de

apa NH4 Cl SO4 NO2 PO4 As Cd Pb Hg

mg/l ROAG12 1.7 250 250 0.5 0.9 0.01 0.005 0.01 0.001

*in cazul in care apa freatica este utilizata pentru uz potabil (nu este indicat fara o tratare prealabila) valorile obtinute vor fi comparate cu valorile limita stabilite prin Legea nr. 458/2002 modificata prin Legea nr. 311/2004.


101

Monitorizarea apelor de suprafata (raul Pasarea – amonte si aval de zona rezidentiala) - Conform Ordinului nr. 161/2006 Normativ privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa

Clasa de calitate Indicator UM I II III IV V oxigen dizolvat mg O2/l 9 7 5 4 <4 CBO5 mg O2/l 3 5 7 20 >20 CCO-Mn mg O2/l 5 10 20 50 >50 CCO-Cr mg O2/l 10 25 50 125 >125 NH4 mg N/l 0.4 0.8 1.2 3.2 >3.2 NO2 mg N/l 0.01 0.03 0.06 0.3 >0.3 NO3 mg N/l 1 3 5.6 11.2 >11.2 P total mg P/l 0.15 0.4 0.75 1.2 >1.2 Cl mg/l 25 50 250 300 >300 SO4 mg/l 50 120 250 300 >300 Reziduu 105°C mg/l 500 750 1000 1300 >1300

Monitorizarea calitatii aerului (imisii) – Conform Ordinului nr. 592/2002 – Normativ privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,

pulberilor in suspensie (PM10), Pb, benzen si monoxid de carbon si ozon in aerul inconjurator

SO2 Perioada de mediere Valoarea limita

Valoarea limita orara pt protectia sanatatii umane 1 h 350 μg/m3 ( a nu se depasi de

peste 24 ori intr-un an Valoarea limita zilnica pt protectia sanatatii umane 24 h 125 μg/m3 ( a nu se depasi de

peste 3 ori intr-un an NOx Perioada de mediere Valoarea limita Valoarea limita orara pt protectia sanatatii umane 1 h 200 μg/m3 ( a nu se depasi de

peste 18 ori intr-un an Valoarea limita zilnica pt protectia sanatatii umane 24 h

40 μg/m3 PM10 Perioada de mediere Valoarea limita Valoarea limita zilnica pt protectia sanatatii umane 24 h 50 μg/m3 PM10 ( a nu se depasi

de peste 7 ori intr-un an) Valoarea limita anuala pt protectia sanatatii umane an calendar

40 μg/m3 PM10 CO Perioada de mediere Valoarea limita Valoarea limita zilnica pt protectia sanatatii umane Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

10 μg/m3


102

Tabele de mai sus reprezinta consideratiile elaboratorului pe baza experientei in domeniu ilustrand principalii factori de mediu considerati necesar a fi monitorizati. Principalii factori de mediu considerati necesar a fi monitorizati, perioadicitate, locatiile punctelor de monitorizare, precum si parametri necesar a fi urmariti vor putea fi negociati de beneficiari cu reprezentantii abilitati din cadrul Agentiei de Protectia Mediului. Valorile limita sunt prezentate conform legislatiei in vigoare la aceasta data.

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic General “

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR …apmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR …apmbuc-old.anpm.ro/files/ARPM...