Raport BM I MIN-EST Mahmudia - apmtl-old.anpm.roapmtl-old.anpm.ro/files/APM...

S.C. MIN-EST S.A. Mahmudia

Subsidiară S.C. ARCELOR MITTAL GALAŢI S.A.

Raport la BILANŢUL DE MEDIU nivel I

pentru

S.C. MIN-EST S.A. Mahmudia,

jud. Tulcea

August 2010

Acest raport conţine 31 pagini şi

Anexele nr. 1 ÷ 11

S.C. MIN-EST S.A. Mahmudia Subsidiară S.C. ARCELOR MITTAL GALAŢI S.A.

BILANŢ DE MEDIU nivel I

pentru

S.C. MIN-EST S.A. Mahmudia, jud. Tulcea

Realizat de:

Patricia MOCANU

Senior Manager

Laurenţiu MOCANU

Manager

Raluca ŞERBAN Senior Consultant

Liana KREIDER Principal Consultant

Aprobat de:

Dr. Cicerone IONESCU Director AUDITECO

© AUDITECO, August 2010

AAUUDDIITTEECCOO RRaappoorrtt llaa BBIILLAANNłł DDEE MMEEDDIIUU-- nniivveell II

SS..CC.. MMIINN--EESSTT SS..AA.. MMaahhmmuuddiiaa,, jjuudd.. TTuullcceeaa

AAuugguusstt 22001100

AUDITECO Proiect nr. C016/2010 1

Cuprins

1 Introducere ............................................................................................................................................. 5

1.1 Date generale........................................................................................................................... 5

1.2 Modul de abordare a raportului şi surse de informare ............................................................ 5

1.3 Limitări ................................................................................................................................... 6

2 Identificarea amplasamentului şi localizarea ...................................................................................... 6

2.1 Localizare şi topografie ........................................................................................................... 6

2.1.1 Localizarea amplasamentului ....................................................................................... 6

2.1.2 Arii naturale protejate din vecinătatea amplasamentului ............................................. 7

2.1.3 Topografia zonei .......................................................................................................... 8

2.2 Geologie şi hidrogeologie ....................................................................................................... 9

2.2.1 Geologia zonei ............................................................................................................. 9

2.2.2 Hidrogeologia ............................................................................................................ 11

2.2.3 Potenţialul seismic al zonei ........................................................................................ 11

3 Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare............................................................................... 12

4 Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului ..................................................................................... 16

4.1 Generalităţi, procese tehnologice .......................................................................................... 16

4.1.1 Date generale ............................................................................................................. 16

4.1.2 Proces tehnologic ....................................................................................................... 16

4.2 Situaţia autorizaţiilor de funcţionare existente ...................................................................... 18

4.3 Materiale de construcţii ......................................................................................................... 19

4.4 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane ............................. 19

4.5 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă ................... 19

4.6 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, canalizarea apelor pluviale ............... 21

4.6.1 Alimentarea cu apă .................................................................................................... 21

4.6.2 Evacuarea apelor uzate .............................................................................................. 21

4.7 Producerea şi eliminarea deşeurilor ...................................................................................... 22

4.8 Alimentarea cu energie electrică ........................................................................................... 23

4.9 Protecţia şi igiena muncii ...................................................................................................... 23

4.10 Prevenirea şi stingerea incendiilor ........................................................................................ 24

4.11 Zgomotul şi vibraţiile ............................................................................................................ 25

4.12 Securitatea zonei ................................................................................................................... 25

5 Calitatea solului ................................................................................................................................... 26

5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat .............................................. 26

5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate ......................................................................... 27

6 Lucrări de refacere a mediului în vederea reducerii suprafeţelor afectate .................................... 27

7 Efecte potenţiale ale activităţii obiectivului asupra biodiversităţii ................................................. 29

8 Concluzii şi recomandări .................................................................................................................... 30

8.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora în propuneri pentru programele de conformare ................................................................................................................................... 30

8.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de eveniment viitor şi incert ............................................................................................................................................... 30

8.3 Recomandări pentru studii viitoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert ............................................................................................................. 31





Lista anexelor

ANEXA 1 Certificatul de atestare AUDITECO pentru efectuarea bilanţurilor de mediu

ANEXA 2 Localizarea amplasamentului

ANEXA 3 Plan de situaţie de încadrare în zonă a amplasamentului

ANEXA 4 Harta ariilor naturale protejate din vecinătatea amplasamentului

ANEXA 5 Certificatul de înregistrare la Oficiul Registrul Comerţului

ANEXA 6 Documente de proprietate

ANEXA 7 Schema fluxului tehnologic

ANEXA 8 Autorizaţii şi avize de funcţionare

ANEXA 9 Buletine de analiză

ANEXA 10 Evidenţa gestiunii deşeurilor (2009)

ANEXA 11 Fotografii realizate în timpul vizitării amplasamentului





Lista figurilor şi tabelelor

Fig. 1 Harta reliefului judeţului Tulcea ............................................................................................................... 9

Fig. 2 Geologia judeţului Tulcea ....................................................................................................................... 10

Fig. 3 Zonarea seismică a României .................................................................................................................. 12

Tab. 1 Principalele componente mineralogice ale calcarelor din zona Mahmudia .............................................. 9

Tab. 2 Producţia de calcar în perioada 1995 – 2009 .......................................................................................... 13

Tab. 3 Situaţia rezervelor de calcar din zăcământul Mahmudia, judeţul Tulcea, propuse pentru confirmare la 01.01.2001 ................................................................................................................................................. 14

Tab. 4 Mişcarea rezervelor la zăcământul Mahmudia în perioada 01.01.1971 – 01.01.2010 ........................... 15

Tab. 5 Situaţia autorizaţiilor şi avizelor de funcţionare ..................................................................................... 18

Tab. 6 Principalele caracteristici ale transformatoarelor şi condensatorilor existenţi în cadrul S.C. MIN-EST S.A. ............................................................................................................................................................ 23





Lista abrevierilor

ANRM Agenţia Naţională a Resurselor Minerale

APM Agenţia de Protecţie a Mediului

ARBDD Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

GNM Garda Naţională de Mediu

DJ Drum Judeţean

HG Hotărâre de Guvern

L Lege

OM Ordin al Ministrului

OUG Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului

PCB Compuşi Bifenili Policloruraţi





1 Introducere

1.1 Date generale

Prezenta documentaţie a fost realizată în baza comenzii nr. 269/04.05.2010, care a fost semnată de S.C. MIN-EST Mahmudia S.A. – în calitate de beneficiar şi de S.C. AUDITECO S.R.L. – în calitate de furnizor de servicii de mediu, în scopul realizării unui Bilanţ de mediu – nivel I şi redactării unui Raport cu concluziile bilanţului.

Obiectivul pentru care se realizează Bilanţul de mediu – nivel I, şi anume societatea comercială MIN-EST Mahmudia, are ca profil de activitate extracţia, prelucrarea şi valorificarea rezervelor de calcar din zona Mahmudia şi este subsidiară a S.C. ARCELOR MITTAL GALAŢI S.A.

Lucrarea este realizată de AUDITECO S.R.L., o firmă românească de consultanţă în domeniul protecţiei mediului, atestată pentru efectuarea bilanţurilor de mediu în conformitate cu Certificatul de Atestare nr. R-BM-09-77/22.10.2008 a cărui copie este prezentată în ANEXA 1.

1.2 Modul de abordare a raportului şi surse de informare

Acest raport a fost întocmit în scopul obţinerii de informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţilor desfăşurate pe amplasamentul beneficiarului, iar la redactarea lui s-au avut în vedere şi cerinţele explicite precizate de autoritatea competentă de mediu, APM Tulcea, în cadrul autorizaţiei de mediu.

La elaborarea prezentei documentaţii s-a ţinut cont de reglementările în vigoare privind protecţia mediului, principalele titluri fiind următoarele:

- OUG 195/2005 privind protecţia mediului (aprobată cu modificări şi completări de L 265/2006 privind protecţia mediului, modif. de OUG 57/2007 şi OUG 114/2007);

- OM 1798/ 2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu;

- OM 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

- HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase (modif. de HG 210/2007);

- OM 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului (modif. de OM 592/2002; compl. de OM 1144/2002);

- L 107/1996 a apelor (modif. şi completată de L 310/2004, L 192/2001, HG 948/1999, L 112/2006, OUG 12/2007, OUG 3/2010);

- HG 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate (modif. de HG 352/2005);

- HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul poluării mediului cu azbest (modif. şi compl. de OM 108/2005, HG 734/2006, HG 210/2007);

- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (cu modif. şi compl. ulterioare);

- OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor (cu modif. şi compl. ulterioare);

- HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

- HG 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

- HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori;

- L 126/1995 privind regimul materiilor explozibile (cu modif. şi compl. ulterioare);





- HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a Reţelei Natura 2000 în România;

- OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România ş.a.

Principalele surse de informare care au stat la baza realizării documentaţiei sunt: observaţii realizate în timpul vizitării amplasamentului din data de 04.06.2010, informaţii şi documente furnizate de reprezentanţii S.C. MIN-EST S.A., studii de mediu realizate anterior, date şi informaţii disponibile din alte surse, precizate în notele de subsol.

În anexele prezentului raport au fost incluse copii ale unor documente relevante, precum şi o serie de fotografii cu imagini specifice amplasamentului investigat.

1.3 Limitări

La elaborarea acestui raport s-a ţinut cont atât de cerinţele de conţinut impuse de legislaţia în vigoare1, cât şi de cerinţele explicite precizate de autoritatea competentă de mediu, APM Tulcea, în cadrul autorizaţiei de mediu.

Beneficiarul acestei documentaţii este direct răspunzător pentru corectitudinea şi exactitatea informaţiilor furnizate elaboratorului documentaţiei.

În perioada efectuării vizitei pe amplasament şi a redactării raportului nu au fost întâmpinate dificultăţi majore. Investigaţiile de mediu realizate pentru redactarea prezentului raport reflectă situaţia amplasamentului la momentul vizitării acestuia.

2 Identificarea amplasamentului şi localizarea

2.1 Localizare şi topografie

2.1.1 Localizarea amplasamentului

Exploatarea minieră care face obiectul bilanţului de mediu este amplasată pe teritoriul administrativ al comunei Mahmudia, judeţul Tulcea (ANEXA 2). Localitatea Mahmudia este situată pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe al Dunării. Vatra localităţii este despărţită de drumul judeţean 222C, delimitând zona de vest care se află la poalele dealurilor Beştepe. Comuna Mahmudia este delimitată de următoarele teritorii: la nord, teritoriul administrativ al comunei Maliuc; la est şi sud, teritoriul administrativ al comunei Murighiol; la vest, teritoriile administrative ale comunelor Beştepe şi Valea Nucarilor.

Sediul administrativ şi cele două cariere ale MIN-EST se află la 4 – 5 km sud-vest de localitate, iar incinta clasare, în cadrul căreia se obţine produsul finit, se situează în apropierea comunei, respectiv în vecinătatea Portului Industrial Mahmudia, situat pe malul braţului Sf. Gheorghe. În ANEXA 3 este prezentat un plan de situaţie de încadrare în zonă a amplasamentului societăţii.

Accesul în zona amplasamentului se face din drumul judeţean DJ 222C Tulcea – Murighiol, legătura dintre acesta şi sediul administrativ făcându-se prin intermediul unui drum uzinal de aproximativ 3,2 km lungime.

În imediata apropiere a amplasamentului unităţii nu există zone rezidenţiale, monumente istorice, obiective protejate, etc. care să fie afectate direct de activităţile de extracţie şi prelucrare a calcarului. Totuşi, se menţionează că în nordul amplasamentului se află braţul Sf. Gheorghe, acest braţ al Dunării delimitând Rezervaţia Biosferei – Delta Dunării.

1 OM 184/1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu





2.1.2 Arii naturale protejate din vecinătatea amplasamentului

La nord-vest de amplasament, la cca. 2,5 km se află situl NATURA 2000 ROSPA0009 Beştepe – Mahmudia.

Cele mai importante specii de păsări care cuibăresc în zona sitului ROSPA0009 Beştepe – Mahmudia sunt: Accipiter brevipes, Anthus campestris, Aquila clanga, Aquila heliacal, Aquila pomarina, Branta ruficollis,

Bubo bubo, Burhinus oedicnemus, Buteo rufinus, Calandrella brachydactyla, Caprimulgus europaeus, Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Circus macrourus, Circus pygargus, Coracias garrulous, Dendrocopos

syriacus, Falco cherrug, Falco peregrinus, Falco vespertinus, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Lanius

minor, Lullula arborea, Melanocorypha calandra, Milvus migrans, Oenanthe pleschanka.

Principalele clase de habitate care sunt întâlnite în cadrul sitului sunt pajiştile naturale, stepa, culturile agricole, păşunile, pădurile de foioase şi viile şi livezile.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de pasări protejate: 29 specii din anexa I a Directivei Pasări, 30 de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare, 7 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Burhinus

oedicnemus, Caprimulgus europaeus, Calandrella brachydactyla, Oenanţe pleschanka. De asemenea, situl este important în perioada de migraţie pentru speciile de răpitoare şi este important pentru iernat pentru următoarele specii: Branta ruficollis, Circus cyaneus.

Alte situri NATURA 2000 aflate în vecinătatea amplasamentului sunt:

• ROSCI0065 Delta Dunării, aflat la cca. 2 km E;

• ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, aflat la cca. 2 km E şi S;

• ROSPA0052 Beibugeac, aflat la 4 km SE.

ROSCI0065 Delta Dunării adăposteşte o mulţime de habitate printre care şi următoarele: bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, lagune costiere, vegetaţie anuală de-a lungul liniei drumului, comunităţi cu Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase, pajişti sarăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi), pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, dune mobile embrionare (în formare), dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune gri), dune cu Hippophae

rhamnoides, depresiuni umede intradunale, ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea, ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţie bentonică de specii de Chara, lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition, lacuri distrofice şi iazuri, cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion, râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention, tufărişuri de foioase pontosarmatice, pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; stepe ponto-sarmatice, pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae), pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion, comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin, pajişti aluviale din Cnidion dubii, pajişti de altitudine joasă (Alopecurus

pratensis Sanguisorba officinalis), mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus, vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae).

Cele mai importante specii de mamifere sunt: vidra (Lutra lutra), dihorul de stepă (Mustela eversmannii), nurca (Mustela lutreola), popândăul (Spermophilus citellus) şi dihorul pătat (Vormela peregusna).

Principalele specii de amfibieni şi reptile: buhaiul de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis), ţestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca), tritonul cu creastă dobrogean (Triturus dobrogicus), vipera de stepă (Vipera ursinii). Principale speci de peşti prezenţi în cadrul acestui SCI sunt: scrumbia de Dunăre (Alosa pontica), Alosa tanaica, avatul (Aspius aspiust), zvârlugul (Cobitis taenia), porcuşorul de nisip (Gobio albipinnatus) ghiborul de râu (Gymnocephalus baloni), Gymnocephalus

schraetzer, ţiparul (Misgurnus fossilis), Pelecus cultratus, boare (Rhodeus sericeus amarus), Sabanejewia

aurata, Umbra krameri, Zingel streber.

ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie adăposteşte o importantă serie de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Accipiter brevipes, Alcedo atthis, Anser





erythropus, Aquila clanga, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Burhinus oedicnemus, Buteo rufinus, Charadrius alexandrinus,

Chlidonias hybridus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus cyaneus,

Circus macrourus, Circus pygargus, Coracias garrulus, Cygnus columbianus bewickii, Cygnus cygnus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta garzetta, Emberiza

hortulana, Falco cherrug, Falco columbarius, Falco naumanni, Falco peregrinus, Falco vespertinus,

Gallinago media, Gavia arctica, Gavia stellata, Gelochelidon nilotica, Glareola pratincola, Haliaeetus albicilla, Hieraaetus pennatus, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Lanius collurio, Lanius minor,

Larus genei, Larus melanocephalus, Larus minutus, Limosa lapponica, Lullula arborea, Melanocorypha

calandra, Mergus albellus, Milvus migrans, Numenius tenuirostris, Nycticorax nycticorax, Oenanthe

pleschanka, Oxyura leucocephala, Pandion haliaetus, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus,

Phalacrocorax pygmeus, Phalaropus lobatus, Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea leucorodia,

Plegadis falcinellus, Pluvialis apricaria, Porzana parva, Porzana porzana, Porzana pusilla, Puffinus

yelkouan, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons, Sterna caspia, Sterna hirundo, Sterna sandvicensis,Sylvia

nisoria, Xenus cinereus.

Principalele clase de habitate care sunt întâlnite în cadrul sitului sunt: estuare, lagune, râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti naturale, stepe, culturi şi păduri de foioase.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate: 97 de specii din anexa I a Directivei Păsări, 151 de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare, 17 specii periclitate la nivel global. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind sit RAMSAR.

ROSPA0052 Beibugeac adăposteşte un număr important de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Branta ruficollis, Glareola pratincola, Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Phalacrocorax pygmeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus,

Acrocephalus melanopogon, Ardea purpurea, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Chlidonias

niger , Ciconia ciconia, Ciconia nigra , Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Falco vespertinus, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus , Larus melanocephalus, Larus minutus,

Nycticorax nycticorax, Pandion haliaetus, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons,

Sterna hirundo, Sylvia nisoria, Tadorna ferruginea, Tringa glareola, Phalaropus lobatus.

Principalele clase de habitate care sunt întâlnite în cadrul sitului sunt: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, culturi agricole etc. Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor există următoarele categorii: 39 de specii din anexa I a Directivei Păsări, 56 de alte specii migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn), 7 specii periclitate la nivel global.

În ANEXA 4 sunt prezentate ariile naturale protejate din vecinătatea amplasamentului.

2.1.3 Topografia zonei

Sub aspect morfostructural zona Mahmudia se încadrează în unitatea colinară Dobrogea de Nord, fiind limitată la nord de zona inundabilă a Deltei Dunării, iar la sud de Depresiunea Razelmului (vezi Fig. 1).

În această regiune se întâlnesc în principal trei tipuri de relief:

- relieful colinar este reprezentat de culmile Beştepe de pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe, între localităţile Beştepe şi Mahmudia; aici se întâlneşte cota cea mai ridicată din zonă, cu altitudinea de +240 m;

- relieful tabular ocupă o suprafaţă întinsă, fiind format pe o structură de calcare mezozoice, ridicate la altitudinea de 60 m; platoul de calcare este în cea mai mare parte acoperit cu depozite loessoide; calcarele apar la zi într-o serie de ridicături domoale numite local „caerace” sau „cairace”;

- relieful piemontan mărgineşte platoul de calcare sub forma unui şes cu înclinare variabilă, ce coboară spre Depresiunea Razelmului.

În general, datorită variaţiei pronunţate a reliefului şi a structurii rocilor, învelişul de sol este destul de mozaicat. Părţile mai coborâte ale reliefului sunt acoperite, în special, cu soluri bălane care trec odată cu creşterea altitudinii la cernoziomuri carbonatice, de la care se ajunge foarte repede, prin cernoziomuri şi cernoziomuri cambice cu slabă levigare, la soluri cenuşii şi soluri brune podzolite (Dealurile Tulcei, spre





exemplu). În zona Mahmudia, pe lângă solurile bălane se pot întâlni soluri erodate şi litosoluri, formate mai ales pe depozite loessoide, având o textură mijlocie; în apropierea braţului Sf. Gheorghe predomină solurile aluviale.

Fig. 1 Harta reliefului judeţului Tulcea

2.2 Geologie şi hidrogeologie

2.2.1 Geologia zonei

Calcarele din zona Mahmudia2 fac parte din unitatea geologică cunoscută sub denumirea de “Zona Triasică a Dobrogei de Nord” sau “zona Tulcea”, cuprinsă la rândul ei în Orogenul Dobrogei de Nord (vezi Fig. 2).

Alcătuită din depozite calcaroase cu grosimi de 200 ÷ 600 m, Zona Tulcea se învecinează la est cu zona Măcin prin intermediul faliei Luncaviţa – Consul, iar la nord şi nord-est cu Depresiunea Predobrogeană, prin intermediul faliei Sf. Gheorghe.

Din punct de vedere calitativ, calcarele din această zonă se prezintă ca roci compacte, uşor stratificate, cu aspect de masivitate pe măsură ce trec la dolomite; se distinge o largă varietate cromatică, de la alb-cenuşiu la roşu-negru. Sub aspect fizico-chimic, calcarele sunt roci grele (γ = 2,69 ÷ 2,72 kN/m3), cu rezistenţă medie la compresiune (70 ÷ 90 N/m2), porozitatea fiind de 0,24 ÷ 0,67 %; calcitul este principalul constituent mineralogic (Tab. 1).

Fundamentul zonei Tulcea este alcătuit din formaţiuni continentale metamorfozate, străpunse de granite, porfire şi diabaze, asemănătoare cu cele din Munţii Măcinului. Cutarea acestor formaţiuni de vârstă paleozoic superior s-a produs înaintea transgresiunii Mării Tethys, încadrându-se în faza hercinică.

Tab. 1 Principalele componente mineralogice ale calcarelor din zona Mahmudia3

Sort

[mm]

CaO

[%]

MgO

[%]

SiO2

[%]

Al2O3

[%]

Fe2O3

[%]

P.C.

[%]

0÷31,5 51,74 1,99 1,85 0,61 0,35 42,34 31,5÷70 52,80 1,54 0,87 0,35 0,21 43,38

0÷70 52,27 1,79 1,42 0,50 0,29 42,80

2 Enciclopedia Geografică a României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti (1982) 3 INCDPM – ICIM Bucureşti – Bilanţ de mediu nivel I şi Raport la bilanţ de mediu nivel I pentru S.C. MIN-EST S.A. Mahmudia (1999)





Fig. 2 Geologia judeţului Tulcea

Sub aspect tectonic se remarcă o puternică fragmentare a formaţiunilor de fundament după un sistem NNV–SSE, perpendicular pe sistemul de cutare (E-V). Stilul tectonic general este acela de cute solzi, datorat fracturilor de profunzime, formate anterior triasicului şi care au fost activate în această fază.





Sub aspect structural se individualizează un fundament paleozoic, afectat de tectogeneza hercinică şi cuvertura mezozoică alcătuită predominant din calcare, afectate de o tectonică disjunctivă în faza Chimerică Veche; în această fază s-au produs largi cute pe direcţia E-V şi fragmentări, atât în axul anticlinalelor cât şi perpendicular pe acestea, cu înclinări variabile, drenate în urma procesului de exondare şi colmatate cu argile reziduale.

2.2.2 Hidrogeologia

În zona Mahmudia, tectonica disjunctivă a generat o intensă fisuraţie, ce favorizează ascensiunea apei subterane la cote ce depăşesc nivelul Dunării şi al Lacului Razelm. În egală măsură, circulaţia apelor în masa calcarelor a creat goluri de carst, care au cea mai mare frecvenţă în zona nivelului hidrostatic.

Cantitatea redusă de precipitaţii din zonă nu are capacitatea de a întreţine un acvifer permanent, însă în zona calcarelor se remarcă cota ridicată a nivelului hidrostatic.

În cariera Caeracul Mare Est au fost executate 3 foraje hidrogeologice4 care au permis observaţii specifice; nivelul pânzei freatice a fost interceptat în estul amplasamentului la cota +10,1 m, iar în nord şi vest la cota +19 m, cu menţiunea că măsurătorile hidrogeologice nu au fost realizate simultan. În această carieră treapta inferioară de exploatare s-a oprit la cota +12 m, datorită nivelului hidrostatic, care est alimentat cu un debit natural de 60 – 80 m3/oră.

În ceea ce priveşte dinamica alimentării cu apă a nivelului hidrostatic, există mai multe explicaţii posibile: rezerva de apă de carst alimentează nivelul hidrostatic prin fisuri, ce fac posibilă eliberarea “apei captive” şi ascensiunea acesteia la peste +10 m; aportul sistemelor de irigaţii la modificarea echilibrului hidrostatic; funcţionarea unui nivel acvifer permanent alimentat de apele Dunării, în condiţiile unui carst saturat cu apă sub cota 0,00.

2.2.3 Potenţialul seismic al zonei

În ansamblul european, România constituie o regiune cu seismicitate moderată marcată doar semicentenar de mari evenimente, acoperind structural unele sectoare din ramura orogenului alpin, acolo unde direcţia lanţului muntos tânăr al Europei descrie cea mai spectaculoasă curbură, prin schimbarea orientării Carpaţilor Orientali şi prin curbura dintre Carpaţii Meridionali şi Balcani, în dreptul Dunării.

Schiţa seismo-tectonică a României evidenţiază suprapunerea teritoriului ţării cu o zonă pe care se intersectează placa est-europeană (Moldova şi jumătatea nordică a Dobrogei), sub-placa intra-alpină (Transilvania) şi sub-placa moesică (Oltenia, Muntenia şi jumătatea sudică a Dobrogei). Cele trei plăci ce acoperă teritoriul României, a căror intersecţie se situează în zona Vrancea, se deosebesc prin grosimea crustei, prin structura stratificată, vârstă şi tendinţa de migrare. Toate acestea fac ca Vrancea să fie cea mai activă zonă seismo-tectonică de pe teritoriul ţării noastre. Dintre toate zonele epicentrale din România, Vrancea este în mod cert cea mai importantă prin energia cutremurelor, aria şi persistenţa acestora.

Conform zonării macroseismice a României, amplasamentul societăţii care face obiectul bilanţului de mediu se încadrează1 în zona de gradul 7 (vezi Fig. 3).

În general, cutremurele sunt însoţite de o serie de fenomene geologice: fracturi şi fisuri în roci sau în sol, modificări ale nivelului apelor subterane şi de suprafaţă, emanaţii de gaze, alunecări de teren. Studiul distribuţiei acestor fenomene în raport cu structura geologică şi tectonică a zonei nord-dobrogene la cutremurul din 1977, a demonstrat afectarea slabă a acestei zone.

4 S.C. DOBROMIN S.A. Constanţa, Filiala Minieră Mahmudia – Documentaţie geologică de evaluare a rezervelor de calcar din

zăcământul Mahmudia, judeţul Tulcea (1998)





Fig. 3 Zonarea seismică a României

3 Istoricul amplasamentului şi dezvoltări viitoare

Extracţia pietrei de var din Caerac şi Hârtop este atestată de R. Popescu în lucrarea “Carierele din Dobrogea” (1915), în care se aminteşte de existenţa unor mici cariere şi cuptoare de var în această zonă.

Calitatea calcarelor de Mahmudia a fost cercetată pentru utilizare ca material de construcţii (1961) şi, ulterior, ca fondant siderurgic (1962-1967). Problema valorificării calcarelor pentru siderurgie s-a pus o dată cu industrializarea zonei maritime a Dunării. În acest sens, s-au realizat prospecţiuni şi foraje care au condus la conturarea primelor rezerve (1965).

Rezultatele pozitive ale testărilor probelor de calcar au condus la realizarea primelor instalaţii de preparare, pe baza investiţiei aprobate cu P.E. 89-181 din anul 1967, care permiteau obţinerea a 2 sorturi granulometrice: 2 – 20 mm pentru siderurgie; 20 – 50 mm pentru cuptoare de var.

Conform studiilor tehnico-economice aprobate prin HCM 2057/25.08.1967, în anul 1970 s-a trecut la deschiderea, pregătirea şi exploatarea calcarelor în structura Caeracul Mare Est.

Creşterea continuă a cererii de calcar din partea beneficiarului a condus la necesitatea identificării de noi rezerve, respectiv s-a deschis şi structura Hârtop, pe baza PE 63-706/e/1987, aprobat prin Decretul 30/21.03.1989.

Iniţial, exploatarea calcarelor a început în structura Caeracul Mare Est cu 800 t/an (1970) şi a continuat în următorul ritm: 1,4 mil. t în 1975; 2,9 mil. t în 1980; 3,6 mil. t în 1985. Din anul 1989 exploatarea s-a extins şi în cariera Hârtop. În cazul structurilor din zona Mahmudia, gradul de valorificare a zăcământului de calcar este cuprins în intervalul 0,86 ÷ 0,91 (vezi Tab. 2). Pierderile de exploatare se înregistrează în timpul lucrărilor de puşcare şi excavare, al transportului tehnologic şi pot fi de max. 10%; pierderile de prelucrare reprezintă max. 5% şi sunt egale cu diferenţa dintre masa minieră cu care este alimentată instalaţia de prelucrare şi produsul finit obţinut.

Mahmudia





Tab. 2 Producţia de calcar în perioada 1995 – 2009

- zona Mahmudia, judeţul Tulcea –

[mii tone]

Anul Extras

geologic EG

Extras ind. EI

Produs finit PF

Grad de valorificare

PF/EG

Pierderi de exploatare

EG-EI (%) de prelucrare

EI-PF (%) totale

1995 1.307 1.171 1.121 0,86 136 10,4 50 4,3 186

1996 1.075 966 921 0,86 109 10,1 45 4,6 154

1997 1.042 946 901 0,86 96 9,2 45 4,3 141

1998 1.147 1.034 985 0,86 113 9,9 49 4,7 162

1999 1.083 979 932 0,86 104 9,6 47 4,8 151

2000 1.083 1002 954 0.88 81 7,5 48 4,8 129

2001 1.356 1.271 1.212 0,89 85 6,3 59 4,6 144

2002 1.812 1.700 1.566 0,86 112 6,2 134 7,9 264

2003 1.822 1.712 1.547 0,85 110 6,0 165 9,6 275

2004 1.965 1.837 1.702 0,87 128 6,5 135 7,3 263

2005 1.955 1.836 1.686 0,86 119 6,1 150 8,2 269

2006 1.872 1.726 1.641 0,88 146 7,8 85 4,9 231

2007 1.590 1.498 1.410 0,89 92 5,8 88 5,9 180

2008 970 924 879 0,91 46 45 4,9 91

2009 423 401 381 0,90 22 5,2 20 5,0 42

Potrivit informaţiilor obţinute de la reprezentanţii MIN-EST, în ultimii ani au avut loc o serie de lucrări de modernizare care au constat în:

• introducerea operaţiunii de desprăfuire în etapa de clasare; • introducerea operaţiunii de presortare, respectiv îndepărtarea fracţiei 0-40 mm rezultată din frontul de

lucru din carieră şi din sfărâmarea primară; scopul a fost de a reduce cantitatea de calcar pentru furnal care s-ar depozita în port şi de îndepărtare a fracţiei argiloase care, de regulă, se concentrează în acest interval granulometric;

• înlocuirea instalaţiilor de foraj SBS250 cu instalaţie ROC L6 cu Ø=115 mm; • montarea pe linia tehnologică clasare I a două ciururi, iar pe linia tehnologică clasare II un ciur de

control pentru granulaţia 20-70 mm; • instalarea pe fiecare linie tehnologică din clasare a unor concasoare pentru controlul granulaţiei tip

Sandwick S380, giratorii, cu o capacitate medie de 300 t/oră şi granulaţia maximă la alimentare 280-300 mm;

• montarea pe linia tehnologică de sfărâmare secundară a două benzi transportoare care asigură transportul şi eliminarea fracţiei 0-40 mm.

De asemenea, au avut loc o serie de dezafectări, printre principalele obiectivele dezafectate numărându-se instalaţia de sfărâmare primară tip SKET, staţia de compresoare şi platforma betonată, acoperită cu placi din azbociment, pentru depozitarea motoarelor electrice.

În Tab. 3 este prezentată situaţia rezervelor de calcar la începutul anului 2001. Conform HG 739/2002, a fost aprobată Licenţa de concesiune a activităţii miniere de exploatare a calcarului industrial şi dolomitei în perimetrul Mahmudia (Caeracul Mare Est şi Hârtop), încheiată între ANRM – în calitate de concedent şi SC MIN-EST SA – în calitate de concesionar.

Conform informaţiilor obţinute de la reprezentanţii S.C. MIN-EST, rezervele importante de calcar din zona Mahmudia, precum şi omogenitatea calitativă a acestora, permit estimarea unei exploatări de lungă durată, de ordinul zecilor, chiar sutelor de ani, evident în funcţie de ritmul anual al extracţiilor. O estimare a rezervelor exploatabile la 01.01.2010 este prezentată în Tab. 4.

AAUUDDIITTEECCOO

RRaappoorr tt ll aa

BBII LL

AANN

łł DD

EE MM

EEDD

II UU-- nnii vv

eell II

SS.. CC

.. MMII NN

-- EESS

TT SS

.. AA.. MM

aahhmm

uuddii aa

,, jjuudd.. TT

uull cc

eeaa

AAuugguuss tt

22001100

AU

DIT

EC

O P

roie

ct n

r. C

016/

2010

14

Tab

. 3 S

itu

aţi

a r

ezer

vel

or

de

calc

ar

din

zăcă

mân

tul

Mah

mu

dia

, ju

deţ

ul

Tu

lcea,

prop

use

pen

tru

con

firm

are

la 0

1.0

1.2

001

Str

uct

ura

Roca

Ca

teg

ori

a

de r

ezer

ve

Rez

erve

geo

log

ice

de

bil

an

ţ R

ezer

ve

geo

logic

e în

afa

ră d

e b

ila

nţ

Can

tit.

[mii

t.]

C

aO

M

gO

F

e 2O

3

P2O

5

P.C

. S

iO2 +

Al 2

O3

S

Ca

nti

t.

[mii

t.]

C

aO

M

gO

F

e 2O

3

P2O

5

P.C

. S

iO2 +

Al 2

O3

S

Cae

racu

l M

are

Est

-c

alca

r-

B

15.8

09

52,8

9 1,

19

0,36

0,

01

41,8

1 3,

08

0,05

-

- -

- -

- -

- C

1/+

5 -

- -

- -

- -

- 8.

906

52,7

7 1,

18

0,36

0,

01

41,7

5 3,

08

0,05

C

1/+

12

- -

- -

- -

- -

18.8

59

52,6

1 1,

67

0,34

0,

01

42,2

5 2,

63

0,03

C

1 3.

507

51,2

8 1,

89

0,49

0,

01

41,8

4 3,

76

0,03

27

.765

52

,66

1,50

0,

35

0,01

42

,08

2,78

0,

04

B+

C1

19.3

16

52,6

0 1,

32

0,38

0,

01

41,8

2 3,

20

0,05

27

.765

52

,66

1,50

0,

35

0,01

42

,08

2,78

0,

04

Cae

racu

l M

are

Est

* -c

alca

r-

B

15.8

09

52,8

9 1,

19

0,36

0,

01

41,8

1 3,

08

0,05

-

- -

- -

- -

- C

1 3.

507

51,2

8 1,

89

0,49

0,

01

41,8

4 3,

76

0,03

18

.859

52

,61

1,67

0,

34

0,01

42

,25

2,63

0,

03

B+

C1

19.3

16

52,6

0 1,

32

0,38

0,

01

41,8

2 3,

20

0,05

18

.859

52

,61

1,67

0,

34

0,01

42

,25

2,63

0,

03

Hâr

top

-cal

car-

B

6.45

6 53

,27

1,19

-

0,02

41

,94

2,62

0,

01

- -

- -

- -

- -

C1

18.7

79

53,1

4 1,

15

- 0,

05

42,2

1 2,

44

0,01

2.

042

53,9

5 1,

20

- 0,

02

42,9

4 1,

20

0,01

B

+ C

1 25

.235

53

,17

1,16

-

0,02

42

,14

2,49

0,

01

2.04

2 53

,95

1,20

-

0,02

42

,94

1,20

0,

01

Tot

al r

ezer

ve

pe g

rupe

-c

alca

r-

B

22.2

65

53,0

0 1,

19

0,36

0,

01

41,8

4 2,

95

0,04

-

- -

- -

- -

- C

1/+

5 -

- -

- -

- -

- 8.

906

52,7

7 1,

18

0,36

0,

01

41,7

5 3,

08

0,05

C

1/+

12

- -

- -

- -

- -

20.9

01

52,7

4 1,

62

0,34

0,

01

42,3

2 2,

49

0,03

C

1 22

.286

52

,85

1,27

0,

49

0,04

42

,15

2,65

0,

01

29.8

07

52,7

5 1,

49

0,35

0,

01

42,1

5 2,

67

0,04

B

+ C

1 44

.551

52

,92

1,23

0,

42

0,02

41

,99

2,80

0,

02

29.8

07

52,7

5 1,

49

0,35

0,

01

42,1

5 2,

67

0,04

T

otal

rez

erve

pe

gru

pe*

-cal

car-

B

22.2

65

53,0

0 1,

19

0,36

0,

01

41,8

4 2,

95

0,04

-

- -

- -

- -

- C

1 22

.286

52

,85

1,27

0,

49

0,04

42

,15

2,65

0,

01

20.9

01

52,7

4 1,

62

0,34

0,

01

42,3

2 2,

49

0,03

B

+ C

1 44

.551

52

,92

1,23

0,

42

0,02

41

,99

2,80

0,

02

20.9

01

52,7

4 1,

62

0,34

0,

01

42,3

2 2,

49

0,03

C

aera

cul

Mar

e E

st

-dol

omit

e-

B

3.31

5 37

,70

18,0

2 0,

25

0,01

45

,65

0,78

0,

01

- -

- -

- -

- -

Cae

racu

l M

are

Est

-c

alca

re

dolo

mit

ice-

C1

4.70

9 41

,79

12,3

9 0,

25

0,01

44

,27

1,07

0,

01

- -

- -

- -

- -

* re

zerv

e si

tuat

e pe

ste

cota

de

+ 1

2 m

AAUUDDIITTEECCOO

RRaappoorr tt ll aa

BBII LL

AANN

łł DD

EE MM

EEDD

II UU-- nnii vv

eell II

SS.. CC

.. MMII NN

-- EESS

TT SS

.. AA.. MM

aahhmm

uuddii aa

,, jjuudd.. TT

uull cc

eeaa

AAuugguuss tt

22001100

AU

DIT

EC

O P

roie

ct n

r. C

016/

2010

15

Tab

. 4 M

işcare

a r

ezer

vel

or

la z

ăcă

mân

tul

Mah

mu

dia

în

per

ioad

a 0

1.0

1.1

97

1 –

01.0

1.2

010

Per

imet

ru

01.0

1.1

971

E

xp

loata

t D

ifer

enţe

01.0

1.2

01

0

Ex

plo

ata

bil

B

C1

Tot

al

B

C1

Tot

al

B

C1

Tot

al

B

C1

Tot

al

01.0

1.20

10

Cae

racu

l Mar

e E

st

- b

ilan

ţ 19

.487

73

.496

92

.983

43

.796

21

.516

65

.312

+

34.2

62

-48.

885

-14.

372

9.95

3 3.

095

13.0

48

7.60

0

Cae

racu

l Mar

e E

st a

f.

bila

nţ c

alca

r

+18

.822

+

1.82

2

1.82

2 18

.822

Hâr

top

– bi

lanţ

cal

car

18

.688

18

.688

9.

988

5.57

1 15

.559

+

11.5

43

+2.

979

+14

.522

1.

555

16.0

96

17.6

51

4.60

0 H

ârto

p –

af. b

ilan

ţ

+1.

725

+1.

725

1.

725

1.72

5

Cae

racu

l Rot

und

– bi

lanţ

cal

car

+10

+10

10

10

Cae

racu

l Rot

und

– af

. bi

lanţ

cal

car

4.79

7 18

.557

23

.354

-13

-1

-14

4.78

4 18

.556

23

.340

Cae

racu

l Mar

e W

est-

bi

lanţ

cal

car

42

.793

42

.793

+13

.548

-3

.962

+

9.58

6 13

.548

38

.831

52

.379

Cae

race

l –bi

lanţ

ca

lcar

63.0

75

63.0

75

63

.075

63

.075

Tot

al b

ilan

ţ cal

car

19.4

87

198.

052

217.

539

53.7

84

27.0

87

8.08

71

+59

.363

-4

9.86

8 +

9.49

5 25

0.06

6 12

1.09

7 14

6.16

3 12

.200

T

otal

afa

ra b

ilan

ţ ca

lcar

4.

797

18.5

77

23.3

54

-1

3 +

20.5

46

+20

.533

4.

784

39.1

03

43.8

87

Cae

racu

l Mar

e E

st

dolo

m. B

ilan

ţ 4.

396

1.09

6 5.

489

-1

.078

-1

.096

-2

.174

3.

315

3.

315

2.45

6

Cae

racu

l Mar

e E

st

calc

ar d

olom

. bil

anţ

+

4.70

9 +

4.70

9

4.70

9 4.

709

3.49

0

Tot

al d

olom

ita

4.39

3 1.

096

5.48

9

-1.0

78

+3.

613

+2.

535

3.31

5 4.

709

8.02

4 5.

946

Tot

al g

ener

al b

ilan

ţ 23

.880

19

9.14

8 22

3.02

8 53

.784

27

.087

8.

0871

+

58.2

85

-46.

255

+12

.030

28

.381

12

5.80

6 15

4.18

7 18

.146





4 Activităţi desfăşurate în cadrul obiectivului

4.1 Generalităţi, procese tehnologice

4.1.1 Date generale

Societatea care face obiectul prezentei documentaţii, şi anume MIN-EST S.A. Mahmudia, are sediul în localitatea Mahmudia, cod 8815, judeţul Tulcea, telefon 0240/545.285, 0240/545.286, fax 0240/545.288.

Societatea este înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Tulcea, cu nr. de ordine J36/46/10.02.1999, având codul unic de înregistrare fiscală 7842022/03.11.1995 (ANEXA 5).

Activitatea principală desfăşurată în cadrul societăţii o reprezintă extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi ardeziei (cod CAEN rev. 2 – 0811/cod CAEN rev. 1 – 1411; 1412); exploatarea zăcământului de calcar industrial, a calcarelor dolomitice şi dolomitelor, precum şi valorificarea produselor de carieră se fac în baza Licenţei de concesiune pentru exploatare nr. 2276/2001, aprobată prin HG 739/2002 şi acordată pentru 20 de ani.

Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii MIN-EST, în ianuarie 2010, personalul angajat al societăţii număra 237 de persoane, din care 184 persoane implicate direct în activităţile productive, 23 personal administrativ şi 30 de persoane implicate în activităţi de pază. Pentru activităţile de producţie, programul de lucru este de 10 ore/zi, 6 zile/săptămână, iar pentru activităţile administrative programul zilnic este de 8 ore.

Actele de deţinere pentru terenurile aflate în proprietatea sau în administrarea S.C. MIN-EST (ANEXA 6) sunt următoarele:

- contract de concesiune nr. 3557/22.09.2003, încheiat cu Consiliul Local al comunei Mahmudia – 1.092.518.m2

- certificat de proprietate Seria M03 nr. 5560/08.06.2000 – 377.967,19 m2, folosinţa anterioară a terenului fiind aceea de păşune.

Suprafaţa perimetrului de exploatare5 evaluată în vederea acordării Licenţei de exploatare nr. 2276/2001 este de 2.387 km2, fiind împărţită astfel:

- Suprafaţa I – 236,5922 ha, care include: cariera Caeracul Mare Est, cariera Hârtop, incinta Caeracul Rotund, incinta staţiei de compresoare, incinta depozitului de explozivi, drum acces + bandă transportoare Hârtop – Caeracul Rotund; drum uzinal Mahmudia + Caeracul Rotund;

- Suprafaţa II – 0,7236 ha, care include drumul de acces Caeracul Rotund;

- Suprafaţa III – 1,2567 ha, care include drumul de acces la Staţia de clasare;

- Suprafaţa IV – 0,1275 ha, care include Staţia de captare apă industrială.

Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii S.C. MIN-EST, capacitatea de producţie anuală este de 1.700.000 t calcar finit. Din prelucrarea calcarului rezultă următoarele sorturi: sortul de 0-30 mm (calcar pentru furnal) şi sortul de 20-70 mm (calcar pentru var).

4.1.2 Proces tehnologic

Carierele Caeracul Mare Est şi Dealul Hârtop se află la distanţă relativ redusă una faţă de alta, motiv pentru care activităţile de prelucrare, preparare şi expediţie sunt comune.

Cele două zăcăminte6 sunt exploatate, prin lucrări miniere la zi, prelucrarea realizându-se în instalaţiile de concasare aferente fiecărei cariere, iar printr-o instalaţie de sortare comună (include două linii tehnologice) se

5 S.C. IPROMIN S.A. – Proiect tehnic de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006) 6 S.C. IPROMIN S.A. – Planul de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006)





obţin diferite sorturi granulometrice. Aceste sorturi sunt valorificate în industria siderurgică ca fondant la aglomerare în furnale şi pentru producerea varului industrial.

Exploatarea, prepararea şi valorificarea calcarelor industriale, a calcarelor dolomitice şi a dolomitelor se realizează în cadrul unui flux tehnologic7 (ANEXA 7) compus din mai multe etape după cum urmează:

1. Exploatarea minieră - se realizează după o metodă de exploatare avizată de ANRM Bucureşti.

Metoda de exploatare utilizată este la suprafaţă în carieră, cu front lung, derocare cu explozivi amplasaţi în găuri de sondă şi încărcarea mecanică în autobasculante de mare capacitate. În cadrul perimetrului de exploatare, zăcământul Mahmudia este deschis prin două cariere, Caeracul Mare Est şi Hârtop.

Cariera Caeracul Mare Est a deschis întregul zăcământ prin cinci trepte, numerotate 0, 1, 2, 3, 4 cu o înălţime medie de 20 m, cu excepţia treptei 4 care are 8 m. Cotele la vatra treptelor de exploatare sunt de +80 m, +60 m, +40 m, +20 m, +12 m.

Cariera Hârtop a deschis zăcământul prin trei trepte, numerotate 1, 2, 3 care au cotele de la vatră +65 m, +45 m, +28 m. În această carieră treapta 1 a fost epuizată iar în cursul anului 2010 urmează a fi deschisă treapta 4, +12 m.

Derocarea, în vederea detaşării din masiv a masei miniere în scopul prelucrării şi valorificării, se realizează cu explozivi. Explozivii se amplasează în găuri de sondă executate cu instalaţii de foraj tip SBS 250 sau ROC L 6, cu diametrul de 250 mm, respectiv 115 mm. Găurile se dispun pe unul sau două rânduri în eşichier, pentru asigurarea gradului de mărunţire optim.

Transportul masei miniere la instalaţiile de prelucrare se realizează cu autobasculante de mare capacitate, de 40 t şi 45 t, proprietate a societăţii sau închiriate.

Concomitent cu lucrările de exploatare se execută lucrările de pregătire. Acestea au scopul de a îndepărta din frontul de lucru rocile considerate sterile, necorespunzătoare din punct de vedere calitativ sau coperta de loess situată la partea superioară a zăcământului.

2. Prepararea calcarelor - urmăreşte sfărâmarea şi obţinerea sorturilor granulometrice care constituie produs minier finit.

2.1. Sfărâmarea se realizează în trei trepte şi anume:

• Sfărâmarea primară urmăreşte reducerea dimensiunilor masei miniere provenită din cariere până la 300 mm. Se realizează cu concasoare cu fălci cu o capacitate de 300 – 400 t/oră.

• Sfărâmarea secundară este precedată de o ciuruire care are rolul de a separa fracţia granulometrică de alimentare a concasoarelor. Refuzul este introdus în concasoarele cu impact care asigură sfărâmarea secundară până la 140 mm; acestea au o capacitate de 200 t/oră. Trecerea rezultată după ciuruire şi refuzul concasat sunt preluate de transportoare cu bandă în vederea fazei finale a preparării, sfărâmarea de control şi clasarea granulometrică. În situaţia în care, din raţiuni tehnologice se urmăreşte eliminarea unei cantităţi cât mai mari din fracţia granulometrică măruntă trecerea rezultată după ciuruire este preluată de relee de benzi şi depozitată în afara liniei de flux pe platforme sau depozite amenajate.

• Sfărâmarea de control este de asemenea precedată de o ciuruire care are rolul de a separa fracţia granulometrică mai mare decât limita superioară a dimensiunii solicitate de beneficiar. Această fracţie este sfărâmată cu ajutorul unor concasoare giratorii, supragranulaţia acceptată fiind de max. 10%.

2.2. Clasarea granulometrică urmăreşte separarea pe clase granulometrice a masei miniere sfărâmate, în funcţie de solicitările beneficiarului. Se realizează cu ajutorul unor ciururi vibratoare, cu una sau două site, cu dimensiunile ochiurilor în funcţie de fracţia granulometrică ce trebuie obţinută.

Sorturile granulometrice sunt preluate de relee de benzi şi stocate pe platformele de depozitare pentru produs finit amenajate în portul industrial.

7 S.C. MIN-EST S.A. – Fişă de prezentare şi declaraţie (2009)





3. Valorificarea - se face către beneficiar în baza unor contracte prin care se stabilesc sorturile şi cantităţile ce urmează a fi livrate.

Livrările se fac vrac în barje cu o capacitate de 2.800 t, încărcarea făcându-se de către operatorul portuar cu macarale portuare de mare capacitate.

4.2 Situaţia autorizaţiilor de funcţionare existente

În conformitate cu legislaţia aplicabilă8, activităţile de extracţie a pietrei pentru construcţii, pietrei calcaroase ş.a. fac parte din categoria activităţilor care necesită autorizare din punct de vedere al protecţiei mediului prin aplicarea procedurii complete de autorizare.

În Tab. 5 sunt prezentate autorizaţiile de funcţionare specifice/aplicabile activităţilor desfăşurate în cadrul S.C. MIN-EST, iar în ANEXA 8 sunt incluse copii ale acestora.

Tab. 5 Situaţia autorizaţiilor şi avizelor de funcţionare

Nr.

crt. Denumire şi emitent Nr. şi data eliberării

Termen de

valabilitate Activităţi autorizate

1. Autorizaţie de mediu pentru Exploatarea Minieră Mahmudia, fără program de conformare, emisă de APM Tulcea

7987/30.03.2010

30.03.2020 Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi ardeziei

2. Autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii

643/14.05.1999 Extragerea, prelucrarea şi comercializarea calcarului

3. Autorizaţie pentru depozitul de materiale explozive aparţinând S.C. MIN-EST S.A., emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă al Judeţului Tulcea şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea

24/24.11.2008 65722/05.12.2008

Depozitul are caracter de consum, permanent de suprafaţă

4. Autorizaţie pentru prepararea, deţinerea, transportul, comercializarea, folosirea materiilor explozive, emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă al Judeţului Tulcea şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Tulcea

105/24.11.2008 65671/05.12.2008

Organizarea de jocuri de artificii cu obiective artizanale şi de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice din clasele I, II, III, IV, T1 şi T2

5. Notificarea privind funcţionarea obiectivului „Alimentare cu apă aparţinând S.C. MIN-EST Mahmudia, loc. Mahmudia, jud. Tulcea”, emisă de Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral

21/septembrie 2008 2 ani de la emitere

6. Aviz emis de ARBDD în vederea eliberării autorizaţiei de mediu

11/03.03.2010

7. Certificat de înregistrare, emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Tulcea

12.05.2008 Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi ardeziei – 0811

Autorizaţia de mediu existentă prevede obligativitatea elaborării unui Bilanţ de mediu de nivel I, cu analiza efectelor negative anterioare, prezente şi anticipate pe zone afectate de activităţi miniere, cu propuneri ferme de realizare a lucrărilor de refacere a mediului în vederea reducerii suprafeţelor afectate, precum şi prezentarea obiectivului în contextul amplasării în vecinătatea ariilor naturale protejate. Acest bilanţ trebuie să fie prezentat la APM Tulcea în termen de maxim 1 an de la data emiterii autorizaţiei de mediu.

8 OM 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu





4.3 Materiale de construcţii

Construcţiile existente pe amplasamentul S.C. MIN-EST S.A. sunt realizate din materiale de construcţii clasice, uzuale pentru exploatări industriale de acest gen.

La vizitarea incintei nu a fost observată prezenţa azbestului pe amplasament.

4.4 Stocarea materialelor – depozite de materii prime, rezervoare subterane

Baza de materii prime care asigură procesul tehnologic de obţinere a produsului finit este reprezentată de rocile care constituie zăcământul. Rocile utile sunt calcarele, calcarele dolomitice şi dolomitele. Rocile sterile, care fac obiectul exploatării selective sunt marnocalcarele, calcarele argiloase, argilele şi coperta de loess.

În general, în cadrul procesului tehnologic se folosesc o serie de materiale şi substanţe chimice, necesare atât pentru instalaţiile tehnologice, cât şi pentru activităţile curente desfăşurate în cadrul amplasamentului: explozivi, combustibili, uleiuri, O2 tehnic utilizat la tăiere, la aparatele oxiacetilenice, oţel manganos utilizat la concasoare ş.a.

Combustibilii utilizaţi sunt stocaţi într-un depozit, amenajat pe o platformă betonată, la extremitatea estică a perimetrului carierei Caeracul Mare Est. Pentru stocarea motorinei se folosesc 3 rezervoare metalice subterane, de 50 t fiecare, iar alimentarea autovehiculelor se face prin intermediul a două pompe.

Uleiurile sunt depozitate într-o magazie, în incinta depozitului de carburanţi. Ambalajele specifice sunt bidoanele şi butoaiele din material plastic sau din metal, având diferite capacităţi.

Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii S.C. MIN-EST, în anul 2009 s-au înregistrat următoarele consumuri de combustibili şi lubrifianţi: motorină – 296.131 l, ulei de motor – 5.720 l, ulei hidraulic 5.500 l, ulei de transmisie – 2.540 l, alte tipuri de ulei – 4.450 l.

Materialele şi materiile explozive sunt stocate în depozitul de explozivi al societăţii, amplasat la cca. 200 m de sediul administrativ din incinta Caeracul Rotund. Depozitul este realizat conform prevederilor legale în vigoare, funcţionarea acestuia fiind autorizată de instituţiile abilitate. Depozitul are în compunere 5 camere pentru stocarea substanţelor explozive şi o platformă betonată, amenajată într-o excavaţie adâncă, destinată depozitării azotatului de amoniu tehnic. Incinta depozitului este înconjurată cu gard dublu de sârmă ghimpată. Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, în anul 2009 s-au înregistrat următoarele consumuri de explozivi: nitrogen – 107.580 kg, astrogel – 782 kg şi boostere – 2.185 buc.

Transportul şi transvazarea substanţelor chimice periculoase se fac cu respectarea strictă a normelor de manipulare.

În zona clasare a amplasamentului, funcţionează un Laborator de încercări fizico-chimice şi mecanice, destinat verificării calităţii produselor finite. Conform informaţiilor obţinute de la reprezentanţii beneficiarului, în cadrul laboratorului nu se mai utilizează reactivi chimici deoarece metoda chimică de determinare a parametrilor cantitativi a fost înlocuită cu metoda de analiză spectrală.

4.5 Emisii în atmosferă – emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă

Prin natura activităţii desfăşurate în unitate, derocarea cu explozivi, funcţionarea motoarelor termice, prelucrarea şi transportul masei de rocă sfărâmată şi concasată cu benzi transportoare, aerul este factorul de mediu cu cel mai mare potenţial de poluare.

Principalii poluanţi9 emişi pe perimetrul de exploatare Mahmudia sunt:

• pulberile în suspensie şi sedimentabile;

• gazele de ardere evacuate de utilajele utilizate în procesul de producţie.

În timpul manipulării, concasării şi sortării masei de calcar sunt emise în atmosferă importante cantităţi de particule de praf, direct proporţionale cu volumele anuale de produs finit.

9 S.C. IPROMIN S.A. – Plan de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006)





Emisiile de pulberi se produc în timpul:

• lucrărilor de exploatare şi anume, în timpul forărilor şi puşcărilor;

• lucrărilor de prelucrare şi anume, în timpul sfărâmării, transportului pe fluxul de benzi a calcarului la staţia de clasare granulometrică şi manipulării materiilor finite şi a sterilului.

În scopul reducerii emisiilor de pulberi în atmosferă în urma prelucrării şi transportului cu bandă a masei miniere, la staţia de clasare a fost montată o instalaţie de desprăfuire10 pe ambele linii, compusă din:

- clădire ventilatoare (2 incinte);

- 2 ventilatoare centrifugale (Q=45.000 m3/h, P=90 KW);

- staţie de compresoare ce cuprinde: 3 electrocompresoare (presiune 3×7 barr, P=3×11 KW), 3 uscătoare, recipient tampon de capacitate 15 m3, ventilator centrifugal (Q=2.800 m3/h, P=11 KW) şi un filtru static aer atmosferic;

- 2 filtre de aer cu saci (Q=40.000 m3/h);

- tubulatură şi hote de aspiraţie;

- 2 instalaţii de monitorizare; sistemul de monitorizare asigură măsurarea permanentă a emisiilor de pulberi evacuate la coş, afişare continuă şi înregistrarea valorilor obţinute, acces permanent la date.

În zona de sfărâmare primară şi secundară, pentru reducerea emisiilor de pulberi în atmosferă s-a procedat la carcasarea benzilor în punctele de deversare, montarea unei instalaţii de ciclonare şi menţinerea în funcţiune a instalaţiilor de umectare.

În timpul exploziilor de derocare, realizate în scopul dislocării rocilor în cariere, se degajă în atmosferă particule în suspensie şi gaze rezultate din reacţiile chimice (CO, NOx, COV, H2S ş.a.). Aceste surse de poluare a atmosferei sunt fixe, punctuale, iar cantităţile de emisii anuale sunt condiţionate de cantitatea totală de material exploziv utilizat. Conform estimărilor realizate în studiile de mediu anterioare, cantităţile de emisii poluante rezultate în timpul unei derocări primare sunt următoarele: 540 kg CO, 270 kg H2S şi 81 kg particule.

Emisiile de poluanţi în atmosferă rezultate ca urmare a funcţionării motoarelor termice şi a mijloacelor de transport au fost estimate11 pentru anul 2009, în baza consumurilor de combustibili specifice acestui an; valorile cantitative rezultate sunt următoarele: pulberi în suspensie=3.120 kg, NOx=290.425 kg, SO2=1.920 kg, Pb=0,63 kg.

Conform cerinţelor precizate în autorizaţia de mediu existentă, concentraţiile de poluanţi admise la evacuarea în atmosferă nu trebuie să depăşească limitele impuse de legislaţia aplicabilă12; de asemenea, calitatea aerului în zonele aflate în vecinătatea perimetrului societăţii trebuie să se încadreze în limitele prevăzute de STAS 12574/1987 - Aer în zonele protejate. Condiţii de calitate. Autorizaţia de mediu existentă pentru S.C. MIN-EST S.A. prevede raportarea către autoritatea teritorială pentru protecţia mediului a rezultatelor măsurătorilor la limita zonei de clasare spre localitate pentru pulberi în suspensie în timpul funcţionării (lunile iunie, iulie şi august).

Conform buletinelor de analiză puse la dispoziţie de reprezentanţii S.C. MIN-EST S.A., în ultimii 3 ani au fost efectuate monitorizări ale pulberilor în suspensie în zona staţiei de clasare, de către Laboratorul toxicologic al Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Tulcea. Rezultatele analizelor de laborator au evidenţiat valori măsurate inferioare concentraţiilor maxim admisibile. Copiile buletinelor de analiză sunt prezentate în ANEXA 9.

10 S.C. MIN-EST S.A. – Fişă de prezentare şi declaraţie (2009) 11 S.C. MIN-EST S.A. – Fişă de prezentare şi declaraţie (2009) 12 OM 462/1993 pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare (cu completările şi modificările ulterioare)





4.6 Alimentarea cu apă, efluenţi tehnologici şi menajeri, canalizarea apelor pluviale

S.C. MIN-EST S.A. deţine Notificarea nr. 21/septembrie 2008 privind funcţionarea obiectivului, emisă de ANAR, Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral, Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea (vezi ANEXA 8), pentru alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate. Principalele detaliile tehnice ale sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, prezentate în cele ce urmează, au fost preluate din notificarea emisă de ANAR.

4.6.1 Alimentarea cu apă

Pentru consumul de apă potabilă al personalului operativ din S.C. MIN-EST S.A. s-au pus la dispoziţie dozatoare de apă potabilă, asigurate de firma S.C. LA FÎNTÎNA S.R.L., în baza contractului nr. 1125/01.07.2004 (act adiţional nr. 6/30.06.2010, cu termen de valabilitate până la 01.07.2011.

Pentru incinta Caeracul Rotund (sediul administrativ şi instalaţiile de sfărâmare) şi cariere, alimentarea cu apă utilizată în scop igienico-sanitar şi industrial este realizată prin intermediul unui foraj de adâncime amplasat în incinta Caeracul Mare Est. Forajul este prevăzut cu apometru şi are următoarele caracteristici tehnice: Dn=243-393-600 mm, H=95 m, Q=25 m3/h. Apa este pompată din foraj cu ajutorul unei electropompe HEBE 30×10 într-un rezervor de înmagazinare din beton armat cu V=100 m3, situat în incinta Caeracul Mare. Apa este distribuită printr-o conductă OL cu Dn=150 mm şi L=5.200 m.

Pentru incinta de clasare, alimentarea cu apă utilizată în scop igienico-sanitar este realizată din reţeaua localităţii Mahmudia, conform contractului nr. 3/17.01.2007 încheiat cu Primăria Mahmudia. Distribuţia apei pe amplasament se realizează prin intermediul unui racord OL cu Dn=50 mm, prevăzut cu apometru. Pentru aceeaşi incintă, apa utilizată în scop industrial este asigurată prin captare din Dunăre-braţul Sf. Gheorghe. Sistemul de alimentare este alcătuit din priză de apă şi un rezervor metalic de stocare cu V=25 m3, amplasat lângă depozitul de explozivi. Distribuţia apei este realizată prin intermediul unei conducte OL cu Dn=50-150 mm şi L=250 m.

Conform informaţiilor puse la dispoziţie de reprezentanţii beneficiarului, apa de alimentare este utilizată astfel:

• în scop igienico-sanitar, în cadrul grupurilor sanitare;

• în scop industrial pentru umectare în punctele generatoare de praf din fluxul tehnologic (deversări) şi la instalaţiile de foraj.

Conform datelor din Notificarea nr. 21/septembrie 2008 privind funcţionarea obiectivului, cerinţa de apă este următoarea: pentru sursa subterană – 4.725 m3/an, pentru sursa din Dunăre – 537 m3/an, iar pentru sursa din reţeaua localităţii Mahmudia – 125 m3/an.

În cadrul S.C. MIN-EST S.A. cele două rezervoare de stocare a apei, având capacitatea totală de 125 m3, sunt utilizate ca rezervă de apă pentru cazurile de incendiu.

4.6.2 Evacuarea apelor uzate

Principalele tipuri de ape uzate generate din activitatea S.C. MIN-EST S.A. sunt:

• ape uzate menajere;

• ape pluviale.

Sistemul de canalizare al S.C. MIN-EST S.A. a fost modernizat în perioada 2005-2006 şi asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere. Toate apele colectate de această canalizare sunt direcţionate şi descărcate în bazinele betonate, vidanjabile, din cadrul amplasamentului: un bazin de capacitate 60 m3 situat la sediul administrativ, un bazin de capacitate 150 m3 situat la atelierul mecanic şi un bazin de capacitate 25 m3 situat la clasare, 2 bazine de capacitate 100 m3 fiecare, amplasate la coloana auto, respectiv la carieră.

Apa uzată menajeră este evacuată în bazinele menţionate, de unde se elimină prin vidanjare, prin intermediul unor firme specializate, ori de câte ori este necesar.

În urma folosirii apei în scopuri industriale (la forajele pentru explozibili şi la umectare) nu rezultă ape uzate.





În zona carierelor evacuarea apelor pluviale se face natural, scurgerea acestora fiind facilitată şi de o serie de rigole realizate la vatra carierelor, astfel încât să nu încurce exploatarea. În incinte sunt amenajate rigole de evacuare a apelor pluviale sau a reziduurilor rezultate la reparaţiile utilajelor sau mijloacelor de transport auto, limitând infiltrarea acestor ape în sol, respectiv în pânza freatică.

Conform informaţiilor din Fişa de prezentare şi declaraţie pentru S.C. MIN-EST S.A. (2009) volumul mediu estimat al apelor uzate este 10,25 m3/zi, iar volumul anual al apelor uzate evacuate este de 3.312 m3, conform Notificării eliberate de ANAR.

În ceea ce priveşte calitatea apelor uzate evacuate, în Notificarea emisă de ANAR sunt precizate concentraţii maxime admisibile pentru 8 indicatori (pH, MTS, CBO5, CCOCr, H2S, detergenţi, substanţe extractibile şi fenoli) ce trebuie respectate, în conformitate cu NTPA 001/200213. Conform observaţiilor din teren şi în baza informaţiilor obţinute de la reprezentanţii beneficiarului, în cadrul S.C. MIN-EST nu se mai evacuează ape uzate în receptori naturali şi, prin urmare, cerinţa precizată în Notificare nu mai este de actualitate. Acest fapt este confirmat şi în Referatul de evaluare (nr. 472/24.02.2010) emis de ARBDD, în care se face precizarea că apele uzate evacuate trebuie să respecte cerinţele calitative impuse de NTPA 002/2002 – Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare. Nu au fost puse la dispoziţia elaboratorului buletine de analiză cu privire la calitatea apelor uzate colectate în bazinele vidanjabile, dar având în vedere faptul că aceste ape sunt preponderent ape uzate menajere, este de aşteptat ca încărcarea cu poluanţi a acestor ape să fie cea caracteristică în astfel de situaţii.

4.7 Producerea şi eliminarea deşeurilor

În conformitate cu informaţiile obţinute, se realizează evidenţa cantităţilor totale de deşeuri generate, respectând prevederile impuse de legislaţia în vigoare14, iar lunar se raportează către APM Tulcea situaţia deşeurilor gestionate în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.

Din informaţiile obţinute din Fişa de prezentare şi declaraţie pentru S.C. MIN-EST S.A. (2009), principalele deşeuri generate din activităţile specifice sunt următoarele:

• loess rezultat din lucrările de pregătire efectuate pentru îndepărtarea copertei de la partea superioară a zăcământului. Volumul de loess generat în cursul anului 2009 a fost de 19.586 m3. Depozitarea loess-ului din perimetrul S.C. MIN-EST se realizează în halde amplasate pe flancurile celor două cariere, la cel puţin 100 m de frontul de lucru; haldele de loess urmează a fi utilizate la refacerea ecologică a zonei, ca suport pentru stratul vegetal.

• calcar argilos şi roci sterile provenite ca urmare a exploatării selective prin îndepărtarea acestora din frontul de lucru. Cantitatea de calcar argilos generată în cursul anului 2009 a fost de 53.985 t. Depozitarea se realizează în halde definitive amplasate în exteriorul carierelor sau pe vatra ultimei trepte de exploatare. Cantitatea de steril excavată din cariera Caeracul Mare Est va fi haldată în partea S a carierei. Cantitatea de steril excavată din cariera Hârtop va fi haldată în partea E a carierei15. Spaţiile de haldare sunt special amenajate, iar sterilul depus controlat este supus operaţiunilor de netezire şi tasare cu ajutorul buldozerului. Pentru realizarea stabilităţii zonei de haldare16, unghiul de taluz al acesteia este menţinut constant sub valoarea de 45°. O parte din sterilul de exploatare este folosit pentru amenajarea periodică a drumurilor de acces şi tehnologice din cariere.

• deşeuri metalice rezultate din casarea utilajelor sau înlocuirea subansamblelor la instalaţiile şi utilajele din dotare. Acestea sunt stocate pe platforme betonate şi sunt valorificate prin agenţi comerciali autorizaţi. Cantitatea de metale feroase generată în cursul anului 2009 a fost de 56 t.

13 NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali 14 HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase 15 S.C. IPROMIN S.A. – Planul iniţial de încetare a activităţii obiectivului minier Mahmudia, jud. Tulcea (2005) 16 S.C. IPROMIN S.A. – Plan de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006)





• uleiuri uzate provenite de la motoarele termice precum şi de la instalaţiile sub presiune. Colectarea acestora se face în recipiente speciale, în vederea valorificării în instalaţiile tehnologice (reductoare). Cantitatea de ulei uzat generată în cursul anului 2009 a fost de 14.151 l.

• anvelope uzate provenite de la autovehiculele aflate în dotarea societăţii. Acestea sunt stocate pe platforme betonate şi sunt valorificate prin agenţi comerciali autorizaţi. Cantitatea generată în cursul anului 2009 a fost de 1.250 t.

• acumulatorii uzaţi care au fost pe stoc în 2009 (26 buc.) au fost eliminaţi prin intermediul unor agenţi comerciali autorizaţi.

• deşeurile menajere sunt generate în cantităţi relativ mici, de cca. 1 m3/lună; colectarea se realizează în recipiente metalice, eliminarea făcându-se prin intermediul unor agenţi economici autorizaţi.

• ambalajele provenite de la piesele de schimb sau materialele aprovizionate sunt returnate furnizorului sau se valorifică intern; cantităţile de ambalaje generate anual sunt reduse.

Conform autorizaţiei de mediu în vigoare S.C. MIN-EST S.A. are obligaţia de a raporta situaţia gestiunii deşeurilor lunar. Cea mai recentă raportare pusă la dispoziţia elaboratorului este Evidenţa gestiunii deşeurilor pentru anul 2009, inclusă în ANEXA 10 la Raportul la BM I.

4.8 Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a amplasamentului este asigurată de S.C. ELECTRICA S.A. în baza contractului de furnizare a energiei electrice nr. 255/30.12.2009 valabil un an, cu posibilitate de prelungire prin acte adiţionale cu acordul ambelor părţi.

Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, consumul de energie electrică pentru anul 2009 a fost de peste 2.700.000 kWh.

În Tab. 6 sunt prezentate principalele caracteristici ale transformatoarelor şi condensatorilor existenţi în cadrul S.C. MIN-EST S.A.

Tab. 6 Principalele caracteristici ale transformatoarelor şi condensatorilor existenţi în cadrul S.C. MIN-EST S.A.

Nr. crt. Caracteristici Observaţii

TRANSFORMATOARE 1. 400 kVA 6kV/0,4kV 3 buc. – cariere 2. 630 kVA 6kV/0,4kV 2 buc. – benzi transp. 3. 630 kVA 20kV/0,4kV 1 buc. – benzi transp. 4. 1000 kVA 20kV/0,4kV 2 buc. – clasare 5. 1600 kVA 20kV/0,4kV 2 buc. 6. 1600 kVA 20kV/6kV 1 buc. – sfărâmare 7. 4000 kVA 20kV/6kV 1 buc. – carieră

CONDENSATORI 1. Baterie fixă 1×300 kVAR PT 8 – casa 1 2. Baterie fixă 1×300 kVAR PT 7 – casa 2 3. Baterie fixă 2×300 kVAR PT 2 – clasare 4. Baterie fixă 1×300 kVAR PT 3 – port 5. Baterie fixă 4×300 kVAR PT 1 – sfărâmare 6. Baterie fixă 1×600 kVAR PT 1 – carieră

Conform declaraţiilor reprezentanţilor S.C. MIN-EST S.A., întreţinerea şi intervenţiile la posturile de transformare sunt realizate de personalul specializat al companiei de electricitate.

Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, nu există echipamente, funcţionale sau nefuncţionale, cu conţinut de PCB pe amplasament.

4.9 Protecţia şi igiena muncii

În ceea ce priveşte protecţia muncii, în cadrul societăţii MIN – EST Mahmudia, întreaga activitate se desfăşoară cu obligativitatea respectării legislaţiei în vigoare, precum şi o serie de norme specifice, privind





depozitarea, transportul şi lucrul cu explozivii, lucrul la înălţime, transportul intern şi rutier, transportul cu benzi, realizarea sudurilor electrice şi cu oxiacetilenă, realizarea construcţiilor şi confecţiilor metalice, transportul şi distribuţia energiei electrice, etc.

Inspectoratul de stat teritorial pentru protecţia muncii al judeţului Tulcea a autorizat funcţionarea societăţii din punct de vedere al protecţiei muncii, conform autorizaţiei nr. 643/14.05.1999 (vezi ANEXA 8)

Responsabilitatea în domeniu este asigurată, conform legislaţiei în vigoare, de un Departament de protecţia muncii, care are rolul de a instrui personalul angajat şi de a urmări respectarea normelor în domeniu. Atât pentru personalul tehnic, cât şi pentru celelalte categorii de angajaţi se efectuează periodic instructaje, însoţite de testări ale cunoştinţelor privind normativele în vigoare.

Având în vedere particularităţile fluxului tehnologic, cât şi extinderea mare a activităţii în amplasament, anual se elaborează şi se avizează Planul Cadru de Prevenire şi Lichidare a Avariilor, care cuprinde măsurile de intervenţie în diferite cazuri de necesitate.

În privinţa echipamentelor tehnice utilizate în cadrul societăţii, o atenţie deosebită se acordă podurilor rulante şi automacaralelor din dotare, care trebuie să îndeplinească prevederile specifice din domeniul protecţiei muncii, fiind certificate de organele competente în acest sens.

De asemenea, depozitarea, manipularea şi folosirea materialului exploziv necesită respectarea unor norme specifice legate de protecţia muncii. S.C. MIN - EST S.A. este autorizată să prepare, să deţină şi să folosească materii explozive, în baza art. 8 din Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995 (cu modif. şi compl. ulterioare). Amenajarea şi dotările corespunzătoare se încadrează în prevederile normelor în vigoare, iar funcţionarea depozitului este autorizată de instituţiile abilitate. Pentru conducerea şi coordonarea împuşcărilor masive în unitate există personal specializat şi autorizat în acest sens.

În ceea ce priveşte igiena muncii se urmăreşte menţinerea microclimatului şi a valorii noxelor în limitele admisibile menţionate în autorizaţia sanitară de funcţionare; prin măsurători periodice se asigură monitorizarea noxelor, zgomotului, ş.a.

Conform Contractului Colectiv de Muncă, salariaţilor unităţii li se asigură în mod gratuit echipament individual de lucru (costume de salopetă, încălţăminte, haine vătuite şi şube), precum şi echipamente de protecţie şi materiale igienico-sanitare (cască de protecţie, ochelari de protecţie, pelerine de ploaie, cizme şi mănuşi electroizolante, ş.a.).

4.10 Prevenirea şi stingerea incendiilor

Specificul activităţii desfăşurate în cadrul societăţii care face obiectul bilanţului de mediu presupune acordarea unei atenţii deosebite în privinţa pazei împotriva incendiilor la o serie de dotări cum ar fi: excavatoare, foreze, atelierele de reparaţii şi întreţinere auto, depozitul de carburanţi şi lubrifianţi, magaziile de materiale, instalaţiile electrice, pavilionul administrativ, etc.

Pentru toate acestea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, sunt amenajate pichete de stingere a incendiilor; în cazul staţiilor electrice şi a utilajelor alimentate cu energie electrică se folosesc stingătoare cu praf.

La locurile de muncă, vestiare, săli de apel şi în pavilionul administrativ sunt afişate planurile de evacuare în caz de incendiu, cu specificarea căilor de acces şi evacuare, precum şi a personalului special instruit în vederea acţionării în caz de incendii.

La nivelul unităţii există amenajată o Remiză P.S.I., amplasată în incinta Caeracul Rotund, dotată cu o motopompă, furtunuri P.S.I., autocisternă de 5 tone, echipament de protecţie specific.

Toate măsurile privind paza împotriva incendiilor fac parte integrantă din Planul Cadru de Prevenire şi Lichidare a Avariilor, în care este prezentată şi organigrama formaţiei P.S.I.

Funcţionarea societăţii MIN-EST Mahmudia este avizată de M.I. – Grupul de Pompieri “DELTA” al judeţului Tulcea.





4.11 Zgomotul şi vibraţiile

Zgomotul în cariere grupează un ansamblu de emisii acustice de origini diferite, fie fixe, fie mobile.

Principalele surse de zgomot şi vibraţii17 sunt utilajele specifice activităţii carierelor (foreze, perforatoare, buldozere, excavatoare, autobasculante, etc.), instalaţia de preparare (alimentatoare, concasoare, ciururi, benzi transportoare, etc.), sistemele sonore de avertizare, precum şi mijloacele de transport auto.

Având în vedere că lucrările de derocare din cele două cariere se execută la interval de câteva zile, iar carierele se află pe teritoriu extravilan, la distanţa de 5 km de localitatea Mahmudia, se poate considera că zgomotul produs de explozii precum şi unda seismică generată nu afectează aşezările umane sau alte obiective de interes public.

Autorizaţia de mediu existentă pentru S.C. MIN-EST S.A. prevede raportarea trimestrială către autoritatea teritorială pentru protecţia mediului a rezultatelor măsurătorilor efectuate pentru stabilirea nivelului de zgomot, la limita zonei de clasare spre localitate.

În perioada 2008-2010 au fost efectuate monitorizări ale nivelului de zgomot în zona staţiei de clasare, prin intermediul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Tulcea. Rezultatele analizelor de laborator au evidenţiat valori sub nivelul de zgomot admisibil. Copiile buletinelor de analiză puse la dispoziţie de reprezentanţii S.C. MIN-EST S.A. sunt prezentate în ANEXA 9.

4.12 Securitatea zonei

Conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, paza permanentă la nivelul S.C. MIN-EST este asigurată de către 30 de angajaţi din care 6 armaţi, 23 neînarmaţi şi un maistru.

Datorită specificului activităţii desfăşurate în cadrul societăţii, în privinţa securităţii zonei principalele probleme sunt puse de incinta de depozitare a materialului exploziv şi de depozitul de carburanţi. Ambele depozite se află într-o zonă situată la cca. 5 km de cea mai apropiată localitate, în care nu au acces decât angajaţii societăţii.

Substanţele explozive utilizate pentru derocările din cele două cariere sunt nitramoniul şi astralitul.

Societatea MIN-EST este autorizată să prepare, să deţină şi să folosească materii explozive, în baza art. 8 din Legea privind regimul materiilor explozive. Autorizaţia este vizată anual de către Inspectoratul de Stat Teritorial de Muncă al judeţului Tulcea, precum şi de Inspectoratul de Poliţie al judeţului.

Incinta de depozitare a materialului exploziv, special amenajată în acest scop, este situată în Caercul Rotund; şi este înconjurată cu un gard de sârmă ghimpată. Depozitul are caracter de consum, permanent, de suprafaţă iar funcţionarea acestuia este autorizată în baza art. 9 din Legea privind regimul materiilor explozive nr. 126/1995 (cu modif. şi compl. ulterioare). Autorizaţia este vizată anual de către Inspectoratul Teritorial de Muncă al judeţului Tulcea, precum şi de Inspectoratul de Poliţie al judeţului.

Depozitul este compus din mai multe încăperi pentru stocarea substanţelor explozive, înconjurate la exterior cu diguri din pământ, cu rol de protecţie, şi o platformă betonată amenajată într-o excavaţie adâncă, necesară depozitării azotatului de amoniu tehnic. Se asigură pază permanentă, un iluminat corespunzător şi zonă de protecţie.

Carburanţii şi lubrifianţii sunt stocaţi în incinta Caeracul Mare Est, la limita perimetrului carierei, într-un depozit special amenajat în acest sens.

Atât depozitul pentru materialul exploziv, cât şi cel destinat stocării combustibililor au asigurată pază permanentă.

Conform informaţiilor obţinute din teren, în ultimii ani nu s-au înregistrat probleme majore în asigurarea securităţii amplasamentului.

17 S.C. IPROMIN S.A. – Planul de refacere a mediului – Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea (2006)





5 Calitatea solului

5.1 Efecte potenţiale ale activităţii de pe amplasamentul analizat

Principalele surse potenţiale de poluare a solului, ca urmare a activităţilor specifice desfăşurate pe amplasamentul S.C. MIN-EST, sunt următoarele:

• scurgerile accidentale de reziduuri de carburanţi, lubrifianţi sau alte deşeuri;

• depunerea de pulberi ca urmare a activităţii de preparare a calcarelor;

• infiltrarea apelor reziduale din reţeaua de canalizare şi evacuare a apelor menajere;

• infiltrarea apelor pluviale potenţial încărcate cu particule solide, reziduuri de combustibili, deşeuri, ş.a.

Poluarea directă a solului, din cauza lucrărilor de excavare la zi, este rezultatul favorizării proceselor de antrenare şi transport al particulelor solide, în urma îndepărtării stratului fertil şi vegetaţiei naturale pe suprafeţe importante, mai ales ca urmare a acţiunii erozive a apelor pluviale şi de şiroire. Intensitatea acestor procese va fi diminuată considerabil după redarea suprafeţelor în circuitul natural, ca urmare a aplicării măsurilor de refacere ecologică.

Pe lângă perimetrele afectate direct prin excavaţii, realizarea drumurilor de acces, a construcţiilor şi amenajărilor din dotare, precum şi a depozitelor de steril are ca efect ocuparea şi blocarea unor suprafeţe de teren care devin inutilizabile perioade lungi de timp, ceea ce reprezintă tot o formă de poluare directă a solului. Potenţialele infiltraţii din reţeaua de canalizare pot constitui, de asemenea, surse locale de poluare a solului.

Pierderile de combustibili, uleiuri sau alte materiale pot afecta numai zonele din imediata vecinătate a platformelor şi rampelor auto, în care se fac reparaţii sau lucrări de întreţinere. Suprafeţele betonate şi existenţa rigolelor perimetrale ce permit conducerea acestor scurgeri în separatoarele de uleiuri din incinte contribuie la limitarea cantităţilor de substanţe poluante ce pot ajunge în sol. Apariţia unor fisuri în pereţii rezervoarelor metalice îngropate, utilizate pentru depozitarea carburanţilor, ar putea constitui o sursă de poluare.

Deşeurile solide, industriale şi menajere, au spaţii amenajate corespunzător sau recipiente de colectare; gospodărirea adecvată a acestor deşeuri este importantă din punctul de vedere al protecţiei calităţii apei, solului şi subsolului.

Datorită specificului activităţii desfăşurate în unitatea MIN – EST nu este evidentă o posibilă poluare chimică a solului, cu excepţia unor situaţii accidentale sau a unor deficienţe de exploatare şi întreţinere.

De regulă, efectele asupra calităţii solului şi subsolului se manifestă în situaţii de funcţionare anormală, respectiv ca urmare a producerii unor accidente sau incidente cu următoarele cauze posibile:

- uzura (coroziunea) şi îmbătrânirea materialelor;

- manevre incorecte sau intervenţii neconforme;

- lucrări de întreţinere şi reparaţii inadecvate sau neritmice;

- managementul neconform al deşeurilor tehnologice;

- fenomene naturale (alunecări de teren, eroziunea solului, cutremure ş.a.).

În Bilanţul de mediu I şi Raportul la bilanţul de nivel I realizat de INCDPM – ICIM Bucureşti în 1999 nu au fost identificate suprafeţe de sol poluate. De asemenea, conform informaţiilor furnizate de reprezentanţii beneficiarului, în ultimii 10 ani nu au fost înregistrate accidente/incidente care să fi avut ca efect contaminarea solului şi subsolului.

În ANEXA 11 sunt prezentate fotografii realizate în timpul vizitării amplasamentului S.C. MIN-EST.





5.2 Efecte potenţiale ale activităţilor învecinate

S.C. MIN-EST este amplasată într-o zonă în care nu se desfăşoară alt gen de lucrări sau activităţi industriale şi, prin urmare, calitatea solului din zonă poate fi influenţată numai de activităţile desfăşurate în acest perimetru, nu numai în momentul de faţă ci încă de la înfiinţarea exploatării miniere. În timpul vizitei pe amplasament nu au fost observate indicii referitoare la un potenţial efect al activităţilor învecinate asupra acestuia.

6 Lucrări de refacere a mediului în vederea reducerii suprafeţelor

afectate În conformitate cu cerinţele legale în vigoare, S.C. IPROMIN S.A. a elaborat Planul iniţial de încetare a activităţii obiectivului minier Mahmudia, jud. Tulcea, predat beneficiarului în anul 2005. Acest plan cuprinde, pe lângă prezentarea generală a obiectivului minier, principiile de închidere a acestuia, lucrările şi soluţiile pentru realizarea închiderii, precum şi evaluarea costurilor aferente.

În anul 2006, la comanda S.C. MIN-EST, IPROMIN S.A. a elaborat Planul de refacere a mediului –

Perimetrul de exploatare Mahmudia, jud. Tulcea, care cuprinde totalitatea lucrărilor care se vor executa la finalul Licenţei de exploatare şi a lucrărilor de protecţie a mediului programate în perioada de valabilitate a Licenţei. De asemenea, acelaşi elaborator a realizat şi Proiectul tehnic de refacere a mediului – Perimetrul de

exploatare Mahmudia, jud. Tulcea, care cuprinde enumerarea celor mai importante efecte asupra mediului generate de activitatea de exploatare minieră, principalele lucrări de refacere preconizate, volumele fizice şi valorice ale acestora, graficul de execuţie al lucrărilor şi detalii cu privire la monitorizarea postînchidere.

Conform datelor precizate în documentaţiile tehnice de mai sus, terenurile afectate de obiectivul minier Mahmudia vor ocupa la finalul exploatării o suprafaţă de cca. 1.529.200 m2, din care 765.000 m2 teren ocupat de cariere, 497.500 m2 terenuri ocupate cu halde tehnologice de steril şi 266.700 m2 terenuri ocupate de incinte, căi de acces şi alte categorii de terenuri.

La finalul perioadei de timp aferentă licenţei de exploatare (anul 2022) vor demara lucrările de dezafectare, de refacere şi reabilitare a mediului, precum şi de monitorizare pe termen lung a factorilor de mediu.

Pentru întregul obiectiv minier, în scopul reconstrucţiei ecologice s-au prevăzut următoarele categorii de lucrări:

• lucrări de stabilizare geotehnică a terenurilor în scopul anihilării şi al prevenirii producerii în timp a unor fenomene fizico-geologice distructive (alunecări de teren, surpări şi prăbuşiri de roci), precum şi pentru realizarea unei configuraţii morfologice finale a terenului care să fie favorabilă refacerii învelişului vegetal;

• lucrări de reconstrucţie a terenului în scopul refacerii stratului de sol vegetal pe amplasamentele depozitelor de steril, în vatra şi pe bermele carierelor, pe drumurile de acces ş.a.

În funcţie de specificul activităţilor tehnologice anterioare, prezente şi viitoare desfăşurate pe amplasamentele din cadrul S.C. MIN-EST, lucrările de reconstrucţie ecologică a terenurilor după încetarea activităţilor propuse în planul de refacere a mediului sunt următoarele:

• Pentru amplasamentele carierelor:

- împrăştierea de sol din depozitele de împrumut pe terenul amenajat, pe o înălţime de 15 cm;

- refertilizarea cu fertilizator organic în proporţie de 5 t/ha;

- refertilizarea cu îngrăşăminte chimice de tip N:P:K, cu cca. 275kg/ha (125 kg/ha N, 125 kg/ha P, 125kg/ha K);

- semănarea suprafeţelor plane reprezentate de vatra şi platformele extinse ale carierelor cu ierburi perene specifice zonei;

- plantarea de arbori din specia foioase pe berme (distanţa între arborii plantaţi pe aceleaşi aliniament va fi de 3,0 m, iar între aliniamente de 4,0 m). Arborii vor fi plantaţi în gropi cu dimensiunea de 0,3x0,3x0,3 m, incluzând şi un fertilizator organic în proporţie de 5,0 kg/groapă;





- udarea suprafeţei cu ajutorul furtunului din cisternă în 5 etape, la interval de timp de 10 zile (volumul de apă pentru fiecare etapă va fi de cca. 10 l/m2).

• Pentru haldele de sol vegetal şi de steril:

- aşternerea de sol fertil din depozitele de împrumut, pe terenul nivelat, scarificat şi compactat, pe o înălţime de 10-15 cm;

- refertilizarea solului cu fertilizator organic în proporţie de 5 t/ha;

- refertilizarea cu îngrăşăminte chimice de tip N:P:K, cu cca. 275kg/ha;

- semănarea suprafeţelor plane reprezentate de vatra şi platformele extinse ale carierelor cu ierburi perene specifice zonei;

- plantarea de arbori din specia foioase, specifici zonei;

- udarea suprafeţei în 5 etape, la interval de timp de 10 zile (volumul de apă pentru fiecare etapă va fi de cca. 10 l/m2).

• Pentru incinte, drumuri de acces ş.a.:

- dezafectarea şi demolarea tuturor construcţiilor, instalaţiilor şi utilităţilor industriale care au deservit activitatea de exploatare minieră anterioară; există şi posibilitatea ca o parte din construcţiile şi infrastructura obiectivului să poată fi vândută către o altă unitate economică sau autoritate publică;

- modelarea suprafeţelor prin lucrări de nivelare manuală şi mecanică, pentru asigurarea scurgerii naturale a apelor pluviale;

- umplerea gropilor şi golurilor rezultate din dezafectare precum şi împrăştierea şi compactarea materialului de debleu;

- împrăştierea de sol din depozitele de împrumut pe terenul amenajat, pe o înălţime de 15 cm;

- refertilizarea cu fertilizator organic şi îngrăşăminte chimice de tip N:P:K;

- semănarea suprafeţelor cu ierburi perene specifice zonei.

Pentru realizarea lucrărilor de dezafectare şi refacere a mediului în zona obiectivului va trebui să se parcurgă procedurile legale impuse de actele normative în vigoare din domeniul protecţiei mediului.

De asemenea, pe tot parcursul perioadei operaţionale, se vor avea în vedere o serie de lucrări şi măsuri ce au drept scop limitarea efectelor activităţilor tehnologice asupra mediului. Principalele măsuri care face parte din această categorie sunt următoarele:

• Respectarea parametrilor proiectaţi pentru exploatarea carierelor, a instalaţiilor şi echipamentelor tehnologice existente, etc.

• Recuperarea fragmentelor de rocă de pe terenurile adiacente haldelor, carierelor sau fluxurilor de transport şi reintroducerea acestora în circuitul tehnologic. Până la finele Licenţei sunt prevăzute astfel de lucrări de curăţire a terenurilor adiacente care însumează un volum de cca. 150 m3 de material. Acest volum de fragmente de rocă va fi încărcat şi ulterior relocat în haldele de steril sau procesat în fluxul de prelucrare.

• Evitarea degradării zăcământului şi a terenurilor adiacente prin respectarea măsurilor pentru asigurarea stabilităţii rocilor şi monitorizarea stabilităţii terenurilor.

• Monitorizarea calităţii factorilor de mediu şi, în cazul în care este necesar, luarea măsurilor celor mai potrivite pentru încadrarea indicatorilor poluanţi în limitele admisibile impuse de legislaţia în vigoare.

• Reducerea efectelor privind vibraţiile produse în timpul exploziilor în cariere prin orientarea adecvată a fronturilor şi prin adaptarea corespunzătoare a cantităţii şi tipului de exploziv utilizat.

• Gospodărirea corespunzătoare a depozitului de carburanţi, acordându-se o atenţie deosebită manipulării carburanţilor, astfel încât să fie evitate scurgerile accidentale şi implicit riscul antrenării acestora de către apele pluviale şi infiltrarea lor în sol.





• Managementul adecvat al deşeurilor generate, respectiv depozitarea corespunzătoare a deşeurilor tehnologice şi menajere, restrângerea suprafeţelor de stocare temporară a deşeurilor şi valorificarea sistematică a acestora.

• Stropirea/umectarea cu apă a drumurilor de acces în carieră şi a fronturilor de lucru, în special în sezonul cald, pentru reducerea emisiilor de praf în atmosferă.

• Modernizarea şi/sau retehnologizarea unor instalaţii şi echipamente tehnologice în scopul limitării emisiei de poluanţi în mediu; în acest sens, în ultimii ani, au fost montate două instalaţii de desprăfuire în cadrul staţiei de clasare, care permit reducerea considerabilă a emisiilor de particule în atmosferă.

• Remodelarea morfologică a terenurilor pe care nu mai urmează să se intervină şi împădurirea acestora cu arbori specifici zonei; conform informaţiilor obţinute de la reprezentanţii MIN-EST, în anul 2008 s-a efectuat împădurirea unei suprafeţe de 6 ha cu specii de salcâm (fapt confirmat şi de Referatul de evaluare nr. 472/24.02.2010 emis de ARBDD), urmând până în 2011 să se împădurească încă 4 ha.

Unele dintre măsurile descrise în paragrafele anterioare au fost preluate şi de către ARBDD şi incluse în avizul nr. 11/03.03.2010, în care se impune ecologizarea zonelor afectate de lucrări de extracţie prin nivelarea suprafeţelor, îndepărtarea fragmentelor de rocă sau alte deşeuri depozitate accidental, terasarea (în cazul haldelor de steril), plantarea de puieţi în vederea realizării unor liziere.

În conformitate cu cerinţele legale, planul de refacere a mediului trebuie să fie revizuit periodic, corelat cu ritmul de exploatare şi condiţiile specifice obiectivului minier.

7 Efecte potenţiale ale activităţii obiectivului asupra biodiversităţii

Conform hărţilor Natura 2000 existente în legislaţia în vigoare (OM 1964/2007 şi HG 1284/2007) şi a observaţiilor din teren, carierele aparţinând S.C. MIN-EST S.A. nu sunt amplasate în cadrul unor situri NATURA 2000 sau a altor arii naturale protejate. Cele mai apropiate arii naturale protejate sunt situate la distanţe de peste 2 km de cariere: ROSPA0009 Beştepe – Mahmudia, ROSCI0065 Delta Dunării, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie şi ROSPA0052 Beibugeac.

Efectul principal al activităţilor de minerit specifice carierelor de calcar asupra biodiversităţii este cel de reducere a suprafeţei habitatelor, ca urmare a exploatării unor suprafeţe semnificative, având ca efecte potenţiale alterarea sau distrugerea unor habitate. Alte efecte secundare ale activităţilor productive din cadrul carierelor de calcar, cum ar fi zgomotul, emisiile de pulberi şi generarea unor deşeuri pot avea de asemenea impact asupra plantelor şi animalelor. Pe de altă parte, carierele pot avea şi efecte pozitive asupra biodiversităţii, prin crearea unor noi habitate locale care după încetarea activităţilor productive pot să constituie locuri de cuibărire pentru populaţii de păsări sau pentru mamifere specifice zonei.

S.C. MIN-EST S.A. realizează monitorizarea factorilor de mediu pentru verificarea încadrării indicatorilor poluanţi în limitele admisibile impuse de legislaţia în vigoare; conform informaţiilor obţinute şi a buletinelor de analiză puse la dispoziţie de beneficiar nu au fost înregistrate depăşiri ale acestor limite, fapt ce indică riscuri reduse pentru flora şi fauna din zona adiacentă obiectivului minier.

În rapoartele anuale privind starea mediului în judeţul Tulcea, respectiv în Regiunea 2 – Sud – Est, emise de autorităţile competente de mediu, precum şi în alte surse documentare disponibile nu au fost identificate efecte negative semnificative manifestate asupra biodiversităţii specifice zonei în care se desfăşoară activităţile miniere. În plus, în referatul de evaluare emis de ARBDD în urma verificării amplasamentelor S.C. MIN-EST nu au fost semnalate efecte trecute sau prezente manifestate asupra biodiversităţii ca urmare a activităţilor specifice din cele două cariere. Toate observaţiile de mai sus, confirmă faptul că efectele trecute ale activităţilor miniere asupra biodiversităţii zonei sunt reduse, se manifestă pe perioade limitate şi au caracter local, neevidenţiindu-se modificări semnificative ale habitatelor din zonă. Prin urmare, este de aşteptat ca nici activităţile viitoare, ce urmează a fi desfăşurate în următorii 10-15 ani, să nu afecteze major biodiversitate, cu condiţia respectării de către S.C. MIN-EST a cerinţelor impuse de avizele/acordurile/autorizaţiile de funcţionare şi a cerinţelor şi prevederilor impuse de Proiectul tehnic de refacere a mediului după încetarea activităţilor miniere.





8 Concluzii şi recomandări

8.1 Rezumatul aspectelor de neconformare şi cuantificarea acestora în propuneri pentru programele de conformare

Având în vedere observaţiile din teren, precum şi analiza datelor şi informaţiilor din documentele puse la dispoziţie de reprezentanţii beneficiarului, se poate afirma că, în general, activităţile desfăşurate în cadrul S.C. MIN-EST respectă cerinţele legislative în vigoare în domeniile protecţiei mediului, gospodăririi apelor, utilizării explozivilor ş.a. Acest fapt este confirmat şi de autorizaţia de mediu emisă de APM Tulcea în anul 2010, valabilă pe o perioadă de 10 ani, fără să includă un program de conformare.

Ţinând cont de observaţiile în teren precum şi de unele cerinţe precizate în autorizaţiile de funcţionare existente, elaboratorul face următoarele recomandări:

- încheierea unui contract cu o firmă autorizată pentru eliminarea deşeurilor menajere generate de activitatea S.C. MIN-EST, în scopul asigurării unei gestiuni corespunzătoare a deşeurilor;

- încheierea unui contract cu o firmă autorizată pentru vidanjarea apelor uzate menajere colectate în cele 5 bazine betonate din incinta S.C. MIN-EST, în scopul asigurării evacuării corespunzătoare a apelor uzate generate pe amplasament.

Deşi din evaluarea realizată în cadrul prezentului bilanţ nu au rezultat efecte negative semnificative asupra biodiversităţii din zona adiacentă obiectivului rezultate ca urmare a desfăşurării activităţilor minere ale S.C. MIN-EST, se recomandă respectarea cerinţelor explicite impuse prin avizul ARBDD, precum şi respectarea prevederilor legale specifice privind regimul ariilor naturale protejate şi conservarea habitatelor. Respectarea acestor cerinţe precum şi respectarea prevederilor Licenţei de exploatare şi a celor incluse în Planul de refacere a mediului la încetarea activităţilor va crea premizele aducerii la o stare cât mai apropiată de situaţia iniţială a amplasamentului S.C. MIN-EST.

8.2 Rezumatul obligaţiilor necuantificabile şi/sau al obligaţiilor condiţionate de eveniment viitor şi incert

Principalele obligaţii impuse prin autorizaţiile şi avizele în baza cărora funcţionează S.C. MIN-EST S.A. la momentul elaborării prezentei documentaţii sunt următoarele:

- respectarea legislaţiei de protecţia mediului şi gospodărire a apelor în vigoare;

- respectarea prevederilor legislaţiei privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

- respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte utilizarea, manipularea şi transportul explozivilor;

- încadrarea activităţii desfăşurate în perimetrul delimitat prin borne;

- exploatarea raţională a resurselor naturale, în limitele perimetrului avizat şi cu respectarea metodei aprobate de ANRM;

- instituirea unui sistem de automonitorizare a instalaţiilor şi proceselor tehnologice prin măsurători periodice şi raportarea rezultatelor către APM Tulcea;

- depozitarea şi transportul produselor care degajă pulberi astfel încât să se limiteze producerea de emisii atmosferice semnificative;

- întreţinerea corespunzătoare a drumurilor de acces în cariere şi a celor de exploatare;

- depozitarea corespunzătoare a sterilului, asigurându-se permanent stabilitatea taluzelor haldelor;

- evitarea prezenţei fragmentelor de rocă în afara perimetrului de exploatare;

- deschiderea unor noi fronturi de exploatare numai după obţinerea acordului de mediu emis de APM Tulcea, în conformitate cu procedurile legale;





- refacerea terenurilor afectate de exploatarea minieră astfel încât să se permită reluarea funcţiilor productive, peisagistice şi ecologice naturale;

- constituirea garanţiilor financiare pentru lucrări de refacere a mediului afectat de activităţile miniere şi realizarea lucrărilor prevăzute în proiectele tehnice de refacere;

- ecologizarea zonelor afectate prin nivelarea suprafeţelor, terasarea haldelor de steril, plantarea de puieţi în vederea realizării unor liziere;

- anunţarea autorităţilor competente cu privire la orice situaţii accidentale care ar putea pune în pericol ecosistemele învecinate şi acţionarea operativă pentru limitarea efectelor;

- anunţarea autorităţilor competente asupra oricăror modificări funcţionale ale obiectivului faţă de cele care au stat la baza emiterii autorizaţilor de funcţionare existente;

- solicitarea unor noi autorizaţii de funcţionare înaintea expirării celor existente, în conformitate cu procedurile legale în vigoare.

8.3 Recomandări pentru studii viitoare privind responsabilităţile necuantificabile şi condiţionate de un eveniment viitor şi incert

Se recomandă respectarea procedurilor legale în vigoare şi a cerinţelor autorităţilor competente în ceea ce priveşte necesitatea elaborării documentaţiilor tehnice necesare obţinerii unor noi autorizaţii de funcţionare (autorizaţie de mediu şi notificare de gospodărire a apelor), respectiv obţinerii acordului de mediu în cazul deschiderii unor noi fronturi de exploatare.

De asemenea, se recomandă respectarea cerinţelor legale impuse de actele normative din domeniul industriei miniere, precum şi a prevederilor specifice precizate în Licenţa de exploatare.

Raport BM I MIN-EST Mahmudia - apmtl-old.anpm.roapmtl-old.anpm.ro/files/APM...

Documents

Transcript of Raport BM I MIN-EST Mahmudia - apmtl-old.anpm.roapmtl-old.anpm.ro/files/APM...