RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmtm-old.anpm.ro/files/APM...

RAPORT LA

STUDIU DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

TIMIŞOARA

SEPTEMBRIE 2013

Str. Orşova, Nr. 26, Bl.88, Sc. B Ap, 1/A+20, Timişoara, jud. Timiş[email protected], www.amhmediuexpert.ro

1

http://www.amhmediuexpert.ro/

mailto:[email protected]

TITLUL PROIECTULUI:

“GRUP SONDE, CONDUCTĂ AMONTE, PANOU

PREDARE ŞI RACORD SNT, PENTRU PUNERE ÎN

PRODUCŢIE SONDA A1 DINIAŞ ” ŞI SCHIMBARE

DESTINAŢIE TEREN NR. PARCELĂ 527/6/1-CF. 403178

ŞI A 1255/1-CF. 403547 ÎN TEREN CU CONSTRUCŢII

(EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE/ALTE

TERENURI CU CONSTRUCŢII) CONFORM SOLUŢIEI

PROPUSE ŞI LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE

TITULAR PROIECT:

S.C. AMROMCO ENERGY S.R.L. PLOIESTI

Copierea partiala sau integrala a acestui material fara acordul titularului/elaboratorului este interzisa

ELABORATOR :


2



SC AMH MEDIU EXPERT SRL

Dr. biolog Adina HORABLAGA

Dr. biolog Nicolae Marinel HORABLAGA

Semnături/Ştampilă:

CUI RO28765461

J35/1569/2011

CERTIFICAT DE ÎNREGISTRARE

Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru

Protecţia Mediului, Poziţia 452

VALABILITATE: 23.02.2012-23.02.2017

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

CUPRINS


3



1. INFORMAŢII GENERALE 7 1.1. Titularul proiectului 7 1.2. Autorul raportului privind impactul asupra mediului 7 1.3. Denumire proiect 7 1.4. Descriere proiect 8 1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii

energiei necesare asigurării producţiei20

1.6. Durata etapei de funcţionare 22 1.7. Informaţii despre materii prime, substanţele chimice sau preparatele chimice 22 1.8.Informaţii despre poluanţii fizici si biologici care afectează mediul generaţi de activitatea

propusă25

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului 27 1.10. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentuli 282. PROCESE TEHNOLOGICE 31 2.1. Descrierea procesului tehnologic 31 2.2. Activităţi de dezafectare 323. DEŞEURI 334.IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA

COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 34

4.1. Apa 34 4.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului 34 4.1.2. Alimentarea cu apă 36 4.1.3. Managementul apelor uzate 36 4.1.4. Prognozarea impactului 37 4.1.5. Măsuri de diminuarea a impactului 37 4.2. Aerul 37 4.2.1. Date generale 37 4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi 39 4.2.3. Prognozarea impactului 42 4.2.4. Măsuri de diminuarea a impactului

43

4.3. Solul 43 4.3.1. Caracteristicile solului 43 4.3.2. Prognozarea impactului 48 4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului 49


4



4.4. Subsolul 50 4.4.1. Caracterizarea 50 4.4.2. Geologie 51 4.4.3. Seismicitatea zonei 52 4.4.4. Impact prognozat 53 4.4.5. Măsuri de diminuare a impactului 53 4.5. Biodiversitatea 54 4.5.1.Impact prognozat 59 4.5.2.Măsuri de reducere a impactului 59 4.6. Peisajul 70 4.7. Mediul social şi economic 71 4.8. Aşezări umane şi monumente istorice 72 4.9. Zgomotul 73 4.9.1. Surse de poluare sonoră 73 4.9.2. Prognozarea impactului 76 4.9.3.Măsuri de reducere a impactului 765. ANALIZA ALTERNATIVELOR 776. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 787. SITUAŢII DE RISC 808. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 819.METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI81

10.REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 86

CONCLUZII 95BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 96

Curriculum Vitae Adina Horablaga

Curriculum Vitae Nicolae Marinel Horablaga


5



1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

Denumirea societătii: SC AMROMCO ENERGY SRL PLOIEŞTI

Sediu social: Bulevardul Republicii, nr. 152 K, et. 3, Municipiul Ploieşti, judeţul Prahova

Nr. de ordine in Registrul Comerţului: J29/858/2004

CUI RO 16354101

Tel. 0244-512.361, fax 0244 – 512.373

Director economic Mihaela ENACHE

1.2. Autorul Raportului privind Evaluarea Impactului asupra Mediului

S.C. AMH Mediu Expert, str. Orşova, nr. 26, bl.88, sc. B, ap. 1/A+20, Timişoara, judet

Timiş, înscrisă în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, Poziţia

452.

Dr. biolog Adina Horablaga

Dr. biolog Nicolae Marinel Horablaga


6



1.3. Denumire proiect

“GRUP SONDE, CONDUCTĂ AMONTE, PANOU PREDARE ŞI RACORD SNT,

PENTRU PUNERE ÎN PRODUCŢIE SONDA A1 DINIAŞ” şi SCHIMBARE

DESTINAŢIE TEREN NR. PARCELA 527/6/1-C.F. 403178 ŞI A 1255/1-C.F. 403547 ÎN

TEREN CU CONSTRUCŢII (EXPLOATĂRI MINIERE ŞI PETROLIERE/ALTE

TERENURI CU CONSTRUCŢII) CONFORM SOLUŢIEI PROPUSE ŞI LEGISLAŢIEI

IN VIGOARE

1.4. Descriere proiect

Prezentul proiect constă în amplasarea unor instalaţii tehnologice de suprafaţă necesare

punerii în producţie şi legării în Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN), pentru

noua sondă forată cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş. Proiectul se suprapune în

totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului, din care

pentru ocuparea definitiva de 0,1972 ha, procentul de ocupare este 0,0019%).

Terenul va fi ocupat temporar pe o suprafaţă totală de 31.280 mp (conducta de transport

gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp (conform tabelului de mai jos) şi se află în

extravilanul com. Peciu Nou, judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547).

Bilanţ teritorial al proiectuluiDestinaţia suprafetei Lungime

(m)Lăţime

(m)Suprafaţa

(mp)Ocupare temporară

Conducta de transport gaze 6.320 4 25.280O.S.1 pe traseul conductei de transport gaze 40 50 2.000O.S.2 pe traseul conductei de transport gaze 40 50 2.000O.S.3 pe traseul conductei de trnasport gaze 40 50 2.000Suprafata totala 31.280

Ocupare definitivăGrup de sonde 1.784Drum acces grup 116Panou masură-predare 603 Robineţi de sectionare 12


7



Suprafaţa totală 1.972TOTAL 33.252

Terenul este proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea

com. Peciu Nou (drumuri de exploatare).

Accesul pe amplasament se va realiza dinspre drumurile judeţene DJ 593 şi DJ 591A sau

drumul comunal DC 398 (Peciu Nou-Diniaş) şi se continuă pe drumul de exploatare DE 527/3

(parcela nr. 527/6/1) în direcţia nord-nord-est cca. 700 m până la drumul de acces al Sondei 1

Diniaş.

Traseul conductei de transport de la Grupul 1 Diniaş este situat în extravilanul com. Peciu

Nou şi traversează terenuri agricole şi livezi, 3 canale de drenaj şi 4 drumuri de exploatare

agricolă cu porţiuni care se apropie de intravilanul propus al loc. Peciu Nou, drumul judeţean DJ

593 şi cale ferată Timişoara-Cruceni (la km 25).

Instalaţiile şi obiectivele proiectate:

• Instalaţia tehnologică de suprafaţă a sondei 1 Diniaş

Sonda A1 Diniaş existentă (forată în baza autorizaţiei de construire nr. 31/23.08.2012

eliberată de Primăria Peciu Nou şi a deciziei etapei de încadrare nr. 277/27.07.2012 emisă

de ARPM Timişoara) se va lega la grupul 1 Diniaş şi are instalaţia tehnologică alcătuită

din:

-cap de erupţie 21/2``x210 bar (existent);

-ventil colţar la capul de erupţie;

-conductă de aducţiune gaze de la sondă, Ø2.7/8``, L=45 m;

-instalaţie tehnologică la grup compusă din:

-ventil colţar; calorifer; dispozitiv TPL; separator vertical suprateran de impurităţi

DN 400x64 bar;

-panou de măsură gaz DN 50 mm, PN 64 bar, echipat cu portdiafragmă DN 50 PN

64 şi contor electronic cu calculator de debit.

Conducta de aducţiune a sondei va fi executată din ţeavă de extracţie cu capete

neîngroşate Ø73 (2.7/8``)x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11960, L=45 m.


8



Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota de 1,1 m de la suprafaţa

terenului la generatoarea superioară a conductei. Tot traseul conductei de aducţiune se găseşte în

interiorul grupului nou proiectat.

• Calorifer pentru încălzirea gazelor

Acesta va fi montat pe conducta de aducţiune a gazelor aferentă sondei A1 Diniaş pentru

a asigura încălzirea gazelor, pentru evitarea formării criohidraţilor. Caloriferul este prevăzut cu

un arzător, alimentat cu gaze din producţia proprie, care încălzeşte apa în care sunt amplasate

serpentinele prin care circulă gazele de la sondă.

• Separator suprateran de impurităţi lichide

După încălzire, gazele provenite de la sondă vor trece prin separatorul de lichide Dn400

Pn64 unde are loc procesul de separare a fracţiilor lichide din gaze. Fracţiile lichide vor fi

evacuate în haba de etalonare a impurităţilor (în vederea măsurării cantităţii acestora) şi ulterior

în haba metalică supraterană cu capacitate de 30 mc.

• Instalaţii de colectare a impurităţilor lichide

Pentru colectarea impurităţilor lichide separate din gazele naturale exploatate la sonda A1

Diniaş sunt prevăzute: o habă de etalonare a impurităţilor, necesară pentru măsurarea cantităţilor

de impurităţi lichide produse în urma separării şi o habă metalică supraterană cu capacitate de 30

mc.

• Staţia modulată a gazelor TEG

Procesul de uscare a gazelor şi regenerarea trietilenglicolului (TEG) este un sistem

complet pentru îndepărtarea vaporilor de apă din gaz. Acesta se realizează într-o staţie de uscare

tip skid, amplasată pe o fundaţie de beton.

Uscarea gazului se produce trecând în contracurent gazul cu trietilenglicolul, folosind un

absorber (contactor glicol).

Eventualele debuşări accidentale de gaze ale supapelor de siguranţă vor fi evacuate prin

intermediul conductei colectoare realizată din ţeavă de conductă.

Scurgerile de impurităţi lichide de la instalaţiile componente modulului de uscare gaze

vor fi evacuate prin intermediul conductei colectoare realizată din ţeavă de conductă 60,3 x 5 mm

la bazinul de colectare scurgeri.


9



Staţia de uscare a gazelor constă din două unităţi tehnologice distincte:

-unitate de uscare a gazelor cu trietilenglicol (TEG);

-unitate de regenerare a TEG.

Principiul de funcţionare al staţiei de uscare gaze este cu soluţie de glicol şi reprezintă o

soluţie atractivă datorită siguranţei în funcţionare, simplităţii echipamentului şi a costului relativ

scăzut al chimicalelor şi utilităţilor.

Coşul de gaze: amplasat la o distanţă de siguranţă faţă de incintă, are rol de evacuare a

gazelor în următoarele cazuri:

-în cazul unei intervenţii la staţia de uscare gaze;

-în cazul eliminării gazelor naturale prin supapele de siguranţă amplasate pe instalaţiile

componente modulului staţiei de uscare gaze în urma unei creşteri bruşte a presiunii pentru

limitele acceptate.

Coşul de evacuare a gazelor se va monta pe fundaţii din beton. Legătura între staţia de

uscare gaze şi coşul de evacuare se va realiza printr-o conductă montată îngropat. Coşul de

evacuare va avea o înălţime de 10 m şi un diametru de 100 cm.

• Cabina pentru personal

Cabina pentru personal va fi confecţionată din panouri tristrat. Pentru încălzirea spaţiului

baraca va fi prevăzută cu un aparat de aer condiţionat. Va fi montat şi o toaletă ecologică, în

cadrul amplasamentului.

• Împrejmuire

Incinta viitorului grup va fi împrejmuită cu gard din sârmă, prevăzut cu porţi de acces

pietonal şi auto, iar la nivelul amplasamentului va fi montată instalaţia de iluminat exterior şi

legarea la pământ a utilajelor.

• Conductă de transport gaze din Grupul 1 Diniaş la panoul de măsurare-predare SNT

Pentru dimensionarea conductei colectoare s-a luat în calcul un debit de 35.000 Nmc/zi.

Pentru calcului de rezinstenţă şi diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 40 bar

şi o presiune de regim de 15 bar.

Traseul conductei urmăreşte drumurile de exploatare agricolă din zonă.


10



Conducta de transport gaze traversează 4 drumuri de exploatare agricolă, canale de

drenaj, drumul judeţean DJ593 şi calea ferată Timişoara-Cruceni la km 25.

Conducta se va poza subteran, sub adâncimea de îngheţ, la cota 1,1 m de la suprafaţa

terenului la generatoarea superioară a conductei. Culoarul de teren necesar pentru execuţia

conductei are lăţimea de 4 m.

• Panou măsură fiscal pentru predare în SNT

Panoul de măsură se va executa pe principiul de funcţionare cu element deprimogen SR

SN 5167/2. Panoul va fi echipat cu portdiafragmă cu schimbare rapidă a discului, cu elemente de

închidere amonte şi aval, cu calculator de debit alimentat cu energie solară şi cu robinet de

reţinere cu clapetă pentru a împiedica curgerea inversă a gazelor.

• Racord de cuplare în SNT

Se va proiecta şi executa în aceleaşi condiţii cu conducta de amonte. Cuplarea în conducta

de transport se va realiza sub presiune.

Coordonatele STEREO 1970 ale proiectului sunt urmatoarele:

X Y

467633.83 190875.64

467453.19 190981.95

467433.66 190958.66

467429.94 190960.45

467433.16 190964.29

467167.98 191118.47

467164.76 191114.70

467159.44 191117.72

467203.11 191168.88

466647.11 191490.16

466643.70 191492.32

466649.71 191499.56

466213.14 191862.05

466206.68 191866.61

466616.97 192338.61

465533.94 193197.77

466160.97 193900.05


11



465795.25 194098.11

465652.06 193920.78

465338.26 194104.99

465328.04 194111.03

465253.27 194159.33

465200.69 194188.63

465136.90 194230.99

465104.18 194248.50

465045.59 194283.97

464976.80 194325.64

464972.03 194329.78

464943.95 194351.34

464939.56 194354.00

464967.10 194386.61

464720.70 194573.28

464711.60 194559.71

464700.34 194565.99

464660.89 194508.58

464884.87 194379.97

464924.59 194358.40

464941.51 194348.15

464969.50 194326.68

464974.23 194322.52

465043.52 194280.55

465102.20 194245.02

465134.85 194227.55

465198.61 194185.21

465251.21 194155.90

465325.94 194107.63

465336.23 194101.54

465653.01 193915.59

465796.27 194093.00

466154.62 193898.94

465528.14 193197.27

466611.20 192338.08

466201.87 191867.72

466212.19 191860.93

466197.05 191843.11


12



466633.85 191480.45

466643.20 191491.72

466646.63 191489.58

466602.77 191436.76

467157.95 191115.96

467163.28 191112.97

467161.31 191110.66

467426.57 190956.43

467429.65 190960.10

467433.26 190958.18

467414.04 190935.26

467591.93 190830.57

Fig. nr.1. Vedere amplasament-zona de racord cu conducta SNT- (foto original)


13



Fig. nr. 2. Locul de subtraversare a căii ferate, în imediata apropiere a zonei de racord cu conducta SNT (foto original)

Fig. nr.3. Vedere drum exploatare-traseu conductă-pe lângă terenul arabil- (foto original)


14



Fig. nr.4. Vedere drum de exploatare-Traseu conductă pe lângă teren arabil- (foto original)

Fig. nr. 5. Vedere drum de exploatare-Traseu conductă pe lângă canal de desecare în dr. şi teren agricol în stg. (foto original)


15



Fig. nr. 6. Vedere amplasament-sonda A1 Diniaş- (foto original)

Fig. nr. 7.Vecinătate canal de desecare-lângă sonda A1 Diniaş (foto original)


16



Fig. nr. 8.Sonda A1 Diniaş (foto original)

Durata de funcţionare a proiectului va fi de 15 de ani.

Dupa terminarea perioadei de exploatare (aproximativ 15 ani), în cazul în care nu mai

există producţie de gaz, amplasamentul va fi dezafectat, iar terenul va fi adus la starea lui iniţiala

de teren arabil.

Necesitatea investitiei

Proiectul are ca si scop valorificarea resurselor de gaze naturale existente in zăcământul

Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. Gazele naturale furnizate în România

prin infrastructura sectorului gazelor naturale, trebuie să întrunească anumite proprietăţi fizice şi

chimice conform SR 3317-2003. În vederea livrării în Sistemul Naţional de Transport Gaze

(SNTGN) este necesară punerea în producţie şi legarea noii sonde forate cu aflux de gaze

industriale-Sonda A1 Diniaş.

Obiectivul proiectului

Obiectivul proiectului constă în valorificarea resurselor de gaze naturale existente in

zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. În vederea livrării în


17



Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi

legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş.

În acest scop a fost obţinut Certificatul de Urbanism nr. 33/07.05.2013, Acordul de Acces

la Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale nr. DD548/18.04.2013.

Terenul are o suprafaţă de 33.252 mp şi se află in extravilanul com. Peciu Nou, judetul

Timis, (nr. CF 403178, 403547).

Etapele proiectului:

Etapa 1 - Obţinerea de către titularul proiectului a tuturor avizelor necesare - trimestrul

III-IV 2013;

Etapa 2 - Executia lucrărilor – termen estimat trimestrul IV 2013 - trimestrul I 2014.

Durata realizării proiectului va fi de 50 zile. Eşalonarea perioadei de realizare a

proiectului se găseşte redata în tabelul de mai jos.

Durata de funcţionare a proiectului va fi de 15 de ani.

Eşalonarea perioadei de realizare a proiectului

Nr. crt.

Denumire etapă de realizare

Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Lucrări construcţii civile: lucrări de amenajare a terenului, fundaţiilor,

şanţurilor pentru montarea conductelor,

amenajarea aleilor pietonale, împrejmuire

grup

Titularul proiectului

50 zile Surse proprii de finanţare

2 Lucrări de montaj conducte şi utilaje

tehnologice: lucrărări de montaj a conductelor

tehnologice subterane şi supraterane, montaj al

instalaţiilor tehnologice de suprafaţă aferente




18



viitorului grup.

Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 50 zile

Lucrările constructive - Proiectul constă în:

Lucrările de construcţie-montaj pentru realizarea proiectului sunt împărţite în două

categorii:

• Lucrări de construcţii civile reprezentate de lucrările de amenajare a terenului,

fundaţiilor, şanţurilor pentru montarea conductelor, amenajarea aleilor pietonale

dalate, delimitarea incintei cu gard;

• Lucrări de montaj conducte şi utilaje tehnologice reprezentate de lucrările de

montaj al conductelor tehnologice subterane şi supraterane, montaj al instalaţiilor

tehnologice de suprafaţă aferente viitorului grup.

Conform categoriilor de lucrări identificate, echipamentele ce se vor utiliza în etapa de

realizare a lucrărilor sunt:

• Utilaje specifice pentru lucrările de construcţii civile: buldozer, buldo-excavator,

autobasculante, vibrocompactor;

• Utilaje specifice pentru lucrările de montaj conducte şi echipamente tehnologice:

generator de curent, invertoare de sudură, automacara.

Pentru punerea în producţie a sondei A1 Diniaş sunt necesare executarea următoarelor

lucrări:

Facilităţi de suprafaţă compuse din:

o Instalaţie tehnologică de suprafaţă a sondei ce cuprinde conducta de

aducţiune a sondei A1 Diniaş împreună cu caloriferul, separatorul de

impurităţi, haba stocare impurităţi, haba etalonare impurităţi, staţie de

uscare gaze naturale cu trietilenglicol (TEG), montată în incinta grupului în

aval de separatorul rampei grupului şi poligonul de măsură al sondei;


19



o Cabină operator tip container, instalaţii electrice de iluminat şi protecţie

împotriva descărcărilor atmosferice, platforme şi trotuare pentru acces auto

şi pietonal, WC ecologic, împrejmuire şi poartă de acces;

o Coş de evacuare a gazelor (utilizat în caz de întrerupere a funcţionării

staţiei de uscare a gazelor) cu conducta aferentă.

Conductă pentru transportul gazelor din grup până la punctul de predare în

SNTGN;

Panou de măsură fiscală a gazelor naturale pentru măsurarea şi predarea gazelor în

SNTGN;

Racord la SNTGN între panoul de măsură şi conducta de transport gaze aparţinând

Transgaz.

1.5. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurării producţiei

Informaţii privind producţia

Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi. Pentru calculul de rezinstenţă şi

diametrul conductei s-a considerat o presiune maximă de 40 bar şi o presiune de regim de 15 bar.

Fluxul tehnologic: gazele provenite din zăcământ de la sonda A1 Diniaş vor fi dirijate prin

intermediul conductei de aducţiune gaze Ø73 (2.7/8``) x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11.960, L=45

m la grupul 1 Diniaş. La intrarea în calorifer presiunea gazelor este redusă prin utilizarea duzei

fixe.

După ieşirea din calorifer, gazele sunt trecute prin conducta în separatorul de lichide, unde

vor fi reţinute eventualele impurităţi lichide. După separarea impurităţilor lichide vor fi dirijate

către staţia de uscare gaze pentru a asigura respectarea cerinţelor de calitate a gazelor prevăzute

în standardul 3317.

După procesul de uscare, gazele sunt transportate prin conducta de transport gaze la

panoul de măsurare gaze fiscal, amplasat în incinta punctului de predare măsurare gaze din zona

loc. Peciu Nou şi predate către SNTGN TRANSGAZ SA.


20



Fracţiile lichide acumulate în separatorul vertical vor fi măsurate în haba de etalonare

urmând ca ulterior să fie colectate temporar în haba de colectare a apelor de zăcământ.

Eliminarea acestora din cadrul amplasamentului se va realiza prin transport cu

autovidanja la o sondă autorizată pentru injecţia apelor de zăcământ.

Informaţii privind resursele utilizate

Resursa necesară implementării proiectului este gazul.

Resursa folosită în scopul asigurării producţiei

Denumire Cantitate Furnizor

Gaz 35.000 Nmc/zi Sistemul Naţional de Transport Gaze

(SNTGN)

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul operator se va asigura în timpul

funcţionării obiectivului din bidoane de la unităţi specializate autorizate, cu o capacitate de 19 l

/bidon.

Apa utilizată în scop tehnologic (pentru încălzirea gazelor) se va asigura cu autocisterna

de către Primăria Com. Peciu Nou, în baza contractului încheiat între beneficiar şi aceasta.

În perioada de execuţie a lucrărilor tehnologice pentru realizarea obiectivului în cadrul

amplasamentului nu va fi utilizată apă.

Surse de poluanţi:

- Apele uzate menajere de la toaleta ecologică vor fi vidanjate de o societate autorizată, în

ambele etape (de realizare şi funcţionare).

- Apele de zăcământ posibil a rezulta în urma procesului de separare a fracţiilor lichide

din gaze. Acestea au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca2+, Mg2+,

Na2+, K+, Cl-, SO2+. În cazul în care rezultă în procesul tehnologic apele de zăcământ din

separatoarele verticale şi din cadrul staţiei de uscare, vor fi colectate într-o habă metalică

supraterană şi evacuate de pe amplasament, urmând ca acestea să fie transportate cu autospeciale

în vederea eliminării la o staţie de injecţie a apelor de zăcământ.

Procesul tehnologic de separare a fracţiilor lichide din gaze este proiectat a se realiza în

sistem închis. Pe amplasament nu este necesară prevederea de instalaţii de epurare a apelor uzate.


21



Alimentarea cu energie electrică

În perioada de execuţie a lucrărilor, alimentarea cu energie electrică în zona de lucru

pentru pozarea conductei de transport gaze (pentru realizarea sudurii în arc electric) se va realiza

cu ajutorul generatoarelor mobile cu funcţionare pe motorină. Asigurarea energiei electrice în

zona de lucru pentru realizarea grupului se va face prin intermediul unui grup generator diesel

prevăzut cu un rezervor adiţional de motorină ce va asigura energia electrică în etapa de

funcţionare a proiectului.

1.6. Durata etapei de funcţionare

Proiectul va funcţiona pe o perioadă de aproximativ 15 ani.

Regimul de funcţionare: non-stop.

1.7. Informaţii despre materii prime, substanţele chimice sau preparatele chimice

Materiile prime care se vor utiliza la realizarea proiectului constau in:

• Trietilenglicol (TEG), filtre glicol necesare pentru funcţionarea staţiei de uscare;

• Ulei motor, filtre ulei, motorină necesare pentru generatorul electric;

• Materiale de construcţii.

Materiile prime şi substanţele chimice periculoase utilizate în cadrul proiectului, sunt

redate în tabelele de mai jos.

Materii prime utilizate la realizarea/funcţionarea proiectului

Nr. crt.

Tipul materiei prime Unitate de masura

Cantitate

1 Trietilenglicol (TEG) L 800/an pe perioada de funcţionare)

2 Filtre glicol Buc. 4

3 Ulei motor L 50

4 Filtre ulei Buc. 4

5 Filtre motorină Buc. 4


22



6 Motorină L 100/an (pe perioada de funcţionare

fiind de rezervă)

7 Beton Mc 15

8 Plăci prefabricate din beton Buc. 6

9 Balast Mc 30

Alimentarea cu combustibil lichid, repararea/întreţinerea utilajelor se efectuează la

societăţi specializate autorizate.

Materialele utilizate la construcţie vor fi livrate direct de furnizor, nu vor fi preparate pe

amplasament.

Substanţe chimice periculoase: în activitate se utilizează în perioada de execuţie a

lucrărilor:

Motorină.


societăţi specializate autorizate. Alimentarea cu combustibil (motorină) a generatoarelor de

curent se va face săptămânal, cu ajutorul unor canistre, pe locaţie existând doar stocul din

rezervoarele generatorului.

În cadrul proiectului se utilizează în perioada de funcţionare:

Motorină pentru generatorul electric;

Trietilenglicol (TEG).

După punerea în funcţiune a obiectivului, pe amplasamentul viitorului grup se va afla

rezervorul metalic de stocare TEG, inclus în instalaţia de uscare, precum şi un butoi metalic de

200 l capacitate, ce va asigura stocul necesar completării nivelului de TEG timp de un an.

Transvazarea TEG din recipientul de stocare în rezervorul staţiei se va face cu ajutorul unei

pompe manuale de butoi, de către personalul specializat şi dotat cu echipament de protecţie


23



specific unor astfel de situaţii. În cadrul obiectivului se va afla şi rezervorul suplimentar de

motorină aferent grupului generator, cu capacitate de 1 mc.


societăţi specializate autorizate.

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

periculoase

Denumire substanţă chimică

periculoasă

Cantitate estimată

anual

Clasificarea şi etichetarea substanţelor chimice periculoase

Categorie periculoase/nepericuloase

(P/N)

Periculozitate ** Fraze de risc*

Perioada de execuţieMotorină 600 l P Nociv R40

Perioada de funcţionareMotorină 14.400 l P Nociv R40

Trietilenglicol (TEG)

800 l P Iritant, periculos

pentru mediu

R43, R50/53

*Conform HG nr. 1408/2008**Conform art. 2 din HG nr. 1408/2008

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici/biologici care afectează mediul generaţi de activitatea

propusă

Surse staţionare dirijate: în perioada de execuţie nu au fost identificate, iar în perioada

de funcţionare acestea sunt reprezentate de:

Caloriferul pentru încălzirea gazelor, alimentat cu gaze din producţia proprie.

Evaluarea gazelor arse se va face prin câte un coş poziţionat vertical;

Instalaţia de refierbere din cadrul staţiei de uscare. Consumul de gaze estimat va fi

de 5Smc/h. Evacuarea gazelor arse se va face printr-un coş cu înălţimea de 3 m şi

diametrul de 150 mm;

Grup generator PRAMAC GSW 22 cu puterea de 14 kVA alimentat cu motorină.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare dirijate au fost

determinate cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (EPC Consultanţă de mediu, 2013),


24



utilizând factorii de emisie specifici tipului de echipament şi de combustibil utilizat (conform

tabelului de mai jos).

Surse staţionare dirijate

Sursa Poluant Debit masic g/h

Debit masic g/s

Concentraţia în emisie mg/mc

Limite conform Ord. Nr. 462/1993 mg/mc

Calorifer orizontal

tip II

NOx 40,320 0,011 187,535 350SO2 0,288 0,00008 1,1340 35CO 14,400 0,004 66,977 100

Particule 0,288 0,00008 1,340 5Refierbător

trietilenglicolNOx 25,2 0,0070 221,052 350SO2 0,18 0,00005 1,578 35CO 9 0,0025 78,947 100

Particule 0,18 0,00005 1,578 5Generator

electricNOx 34,344 0,00954 238,500 500SO2 87,768 0,02438 609,500CO 2,862 0,00080 19,875 -

Particule 0,1908 0,00005 1,325 50(EPC Consultanţă de mediu, 2013)

Surse staţionare nedirijate:

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare nedirijate aferente

perioadei de execuţie s-au determinat cu metodologia CORINAIR 2009 în care au fost utilizaţi

factorii de emisie specifici tipului de activitate legată de manevrarea pământului şi suprafaţa pe

care aceste tipuri de lucrări se desfăşoară (EPC Consultanţă de mediu, 2013).


Denumirea sursei

Debite masice de particule pe spectru dimensionalTSP PM10 PM2,5 TSP PM10 PM2,5

g/s t/perioada de execuţieManevrarea maselor de pământ

0,031 0,015 0,0015 1,598 0,801 0,080

(EPC Consultanţă de mediu, 2013)

Surse mobile:

Pe perioada de execuţie: sursele mobile sunt reprezentate de utilajele folosite la

amenajarea terenului, vehiculele care asigură transportul materialelor de construcţie,


25



aprovizionarea cu materiale necesare execuţiei şi vehicule necesare evacuării deşeurilor de pe

amplasament.

Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici s-a luat în calcul ipoteza

prezenţei/funcţionării simultane pe amplasament a 3 autovehicule grele, alimentate cu motorină,

având fiecare un consum mediu de 30l/100 km.

Pe perioada de exploatare: sursele sunt reprezentate de autovehicule care asigură

eliminarea deşeurilor, vidanjarea fracţiilor lichide colectate în rezervorul din cadrul

amplasamentului precum şi vehicule necesare în perioadele de revizie.

Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici în etapa de exploatare s-a luat în

calcul ipoteza prezenţei simultane pe amplasament a 2 autovehicule grele şi 2 autoturisme

aparţinând personalului de exploatare.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele mobile s-au determinat cu

ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (Trafic rutier), utilizând factorii de emisie specifici

tipului de autovehicul, tipului de carburant şi vitezei de rulare, luând în considerare consumurile

de carburant şi numărul de km parcurşi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ordinul

nr. 462/1993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile poluante

ale autovehiculelor rutiere se limitează, cu caracter preventiv, prin condiţiile tehnice prevăzute la

inspecţiile tehnice, ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor rutiere

înmatriculate în ţară (EPC Consultanţă de mediu, 2013).

Surse mobile

Denumirea sursei

Poluanţi şi debite masice (g/h)NOx Pb CO CO2 N2O

Etapa de construcţie Total surse

mobile8,392 0,737 1,814 0,721 0,014

Etapa de funcţionareTotal surse

mobile7,273 0,639 1,572 0,625 0,012


1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului

În cadrul proiectului au fost analizate următoarele alternative :


26



Alternitava 0 – constă în nerealizarea actualei investitii.

Alternativa de amplasament este una favorabilă îndeosebi prin poziţia fizico-geografică

ce favorizează exploatarea depozitelor geologice cu hidrocarburi dar şi prin ocuparea terenurilor,

acestea fiind situate în extravilanul localităţilor şi utilizate în scop agricol. Alternativa de

amplasament a urmărit şi reţeaua de căi de comunicaţie, ceea ce facilitează accesul către zona de

lucru dar şi posibilitatea de racordare la conducta din Sistemul Naţionl de Transport Gaze

(SNTG). Analiza alternativelor în ceea ce priveşte traseul conductei şi amplasarea grupului a luat

în considerare varianta cea mai scurtă de traseu, cu un impact cât mai redus asupra mediului

(urmând traseul drumurilor de exploatare din zonă) pentru ocuparea temporară a unei suprafeţe

de teren agricol minimă. În ceea ce priveşte alegerea traseului, au existat constrângeri legate de

poziţionarea sondei şi traseul conductei de transport Transgaz.

Referitor la amplasamentul facilităţilor de suprafaţă (Grup), acesta a fost ales la o dustanţă

minimă de siguranţă faţă de sonda A1 Diniaş, având în vedere faptul că zona a fost déjà utilizată

pe perioada construirii sondei. Alternativa a fost aleasă pentru a nu ocupa suprafeţe suplimentare

din aria naturală protejată. Un al avantaj tehnologic şi economic a fost poziţionarea grupului 1

Diniaş la o distanţă cât mai redusă faţă de sonda 1 Diniaş (L=45 m).

Alternativa tehnologică au fost analizate două tehnologii privind alegerea tipului de staţie

de uscare, respectiv staţie de uscare gaze cu trietilenglicol (TEG) şi staţie uscare gaze cu

silicagel. Staţia de uscare gaze are rolul de a elimina o cantitate cât mai mare de vapori de apă din

gazele provenite de la sonde sau din instalaţiile de comprimare, iar alternativa tehnologică aleasă

folosind staţia de uscare cu trietilenglicol (TEG) este favorabilă, deoarece aceasta diferă de cea

cu silicagel prin procesul de uscare al gazelor şi anume prin absorbţie. Instalaţiile de uscare cu

silicagel folosesc procedeul de adsorbţie ca procedeu de separare al apei din gaze.

1.10. Localizare geografică şi administrativă a amplasamentului

Modul de încadrare în planurile de urbanism: obiectivul de investitii propus se află

amplasat, conform CU nr. 33/07.05.2013, în extravilanul localitătii Peciu Nou, judetul Timis, pe

un teren arabil, livezi şi drumuri de exploatare, CF nr. 403178, 403547.


27



Comuna Peciu Nou este situată în câmpia de divagare Timiş-Bega, la 25 Km SV de

Timişoara.

Localităţile aparţinătoare comunei sunt Peciu Nou, Dimiaş şi Sînmărtinul Sîrbesc.

Proiectul este situat in extravilanul com. Peciu Nou la o distanţă de cca. 2 km şi respective

3 km de intravilanul loc. Diniaş şi Peciu Nou, judeţul Timiş, categoria de folosinţă a terenului

fiind: teren agricol, livezi şi drumuri de exploatare.

Figura 9 Încadrarea Comunei Peciu Nou în judetul Timis


gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp şi se află în extravilanul com. Peciu Nou,

judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547).




Diniaş.


28



Figura nr. 10 Localizarea proiectului în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale





Realizarea investiţiei va ocupa o suprafaţă de 0,09% din suprafaţa totală a sitului ROSPA

0144 Uivar-Diniaş.


29



Fig. nr. 11. Localizarea proiectului în raport cu aria protejata, situl Natura 2000

ROSPA 0144 Uivar-Diniaş

Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate de-a lungul traseului de dumuri de acces,

drumuri de exploatare, cale ferată, canale de desecare.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descrierea procesului tehnologic

Fluxul tehnologic: gazele provenite din zăcământ de la sonda A1 Diniaş vor fi dirijate prin

intermediul conductei de aducţiune gaze Ø73 (2.7/8``) x 5,51 mm, J 55, SR EN ISO 11.960, L=45

m la grupul 1 Diniaş. La intrarea în calorifer presiunea gazelor este redusă prin utilizarea duzei

fixe.

După ieşirea din calorifer, gazele sunt trecute prin conducta în separatorul de lichide, unde

vor fi reţinute eventualele impurităţi lichide. După separarea impurităţilor lichide vor fi dirijate


30



către staţia de uscare gaze pentru a asigura respectarea cerinţelor de calitate a gazelor prevăzute

în standardul 3317.

După procesul de uscare, gazele sunt transportate prin conducta de transport gaze la

panoul de măsurare gaze fiscal, amplasat în incinta punctului de predare măsurare gaze din zona

loc. Peciu Nou şi predate către SNTGN TRANSGAZ SA.

Fracţiile lichide acumulate în separatorul vertical vor fi măsurate în haba de etalonare

urmând ca ulterior să fie colectate temporar în haba de colectare a apelor de zăcământ.

Eliminarea acestora din cadrul amplasamentului se va realiza prin transport cu

autovidanja la o sondă autorizată pentru injecţia apelor de zăcământ.

2.2. Activităţi de dezafectare

Dupa terminarea perioadei de exploatare (aproximativ 15 ani), în cazul în care nu mai

există producţie de gaz, amplasamentul va fi dezafectat, iar terenul va fi adus la starea lui iniţiala

de teren arabil.

Dezafectarea şi aducerea terenului la starea iniţiala nu va afecta integritatea ariei naturale

protejate datorită faptului ca starea iniţiala a terenului a fost teren arabil.

Perioada de dezafectare a proiectului va fi de 50 zile si va conţine urmatoarele etape din

tabelul de mai jos.

Eşalonarea perioadei de dezafectare a proiectuluiNr. crt.

Denumire etapă de dezafectare

Responsabil Perioada Sursa de finanţare

1 Demontarea grup cu instalaţii tehnologice

aferente



2 Demontare conducte, desfiinţare platformă, alei

pietonale



Unele lucrari se vor realiza concomitent, astfel realizarea proiectului va fi de 50 zile


31



3. DEŞEURI

Deşeurile rezultate în perioada de execuţie se împart în următoarele categorii:

-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;

-deseuri de materiale de construcţie: deşeuri metalice (feroase şi neferoase), electrozi de

sudură.

Deşeurile rezultate în perioada de funcţionare se împart în următoarele categorii:

-deşeuri menajere: rezultate de la angajaţi;

-trietilenglicol uzat: rezultat din activitate;

-filtre aer, filtre gaz, filtre de glicol, filtre ulei, ulei uzat: rezultat din activitate.

În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri generate.

Gestionarea deşeurilor pe perioada de execuţie şi funcţionare a proiectului

Nr. crt.

Deseuri Cod deseu conf. H.G.

nr.856/2002

Gestionare UM Cantit. totala

Perioada de execuţie1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele +

preluat de societăţi specializate autorizate

T 0,1 t/per. de execuţie

2 Deşeuri metalice 17 04 07 Container+ preluat de societăţi specializate autorizate

T 0,1 t/per. De execuţie

3 Electrozi de sudură

12 01 13 Container+ preluat de societăţi specializate autorizate

kg 5

Perioada de funcţionare1 Deseuri menajere 20 03 01 Europubele +

preluat de societăţi specializate autorizate

T 0,4 t/an

2 Filtre aer 15 02 03 Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate

Buc. 6/an

3 Filtre gaz 15 02 03 Recipient+ preluat de societăţi

Buc. 1/an


32



specializate autorizate

4 Filtre de glicol 15 02 02x Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate

Buc. 4/an

5 Filtre ulei 16 01 10x Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate

Buc. 4/an

6 Ulei uzat 13 02 06 Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate

l 50 l/an

7 Trietilenglicol uzat

16 01 14x Recipient+ preluat de societăţi specializate autorizate

L 600 l/an

Conform H.G. nr. 856/2002 titularul activităţii va ţine o evidenţă a deşeurilor.

4. IMPACTUL POTENŢIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA

COMPONENTELOR DE MEDIU ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. Condiţiile hidrologice ale amplasamentului

Cel mai apropiat curs de apă de suprafaţă faţă de amplasamentul analizat, este reprezentat

de râurile cadastrate Bega (cod cadastral V-1), situat la cca. 5 km N-NV şi Timiş (cod cadastral

V-2) situat la cca. 6 km S-SE.

Teritoriul comunei Peciu Nou face parte din bazinul hidrografic al râului Timiş şi a

colectorului secundar al Timişului, Bega Mică. Reţeaua hidrografică a comunei este compusă din

râul Timiş ce străbate localitatea Peciu-Nou la sud şi canalul Bega Mică ce curge la nord de satul

Diniaş. Canalul Bega străbate raza satului Diniaş, la nord, fiind un bun colector de suprafaţă.

Sistemul acvifer subteran cuprinde ape freatice de mică şi medie adâncime alimentat din

infiltraţiile apelor pluviale şi a celor două colectoare de suprafaţă, Timiş şi Bega.


33



Râul Bega îşi are originea în Munţii Poiana Ruscă, având doi afluenţi de bază:Bega

Luncani ce străbate locuri pitoreşti din zona Tomeşti, Româneşti şi Bega Poieni ce curge printre

dealuri, apoi traversează localităţile Poieni, Crivina de Sus, Pietroasa. La confluenţa lor, în

amonte de Margina se formează râul Bega. De aici râul curge domol, traversând de la est la vest

Câmpia Bănăţeană, trecând prin oraşele Făget şi Timişoara, pe teritoriul României şi prin oraşul

sârbesc Zrenjanin. Bega se varsă lângă localitatea Titel (Serbia) în râul Tisa, care după

aproximativ 20 km. ajunge la Dunăre.

Bazinele hidrografice Timiş (5 673 kmp) şi Bega (2 362 kmp) , care împreună reprezintă

cca. 43% din suprafaţa spaţiului hidrografic Banat, au o situaţie specială din punct de vedere al

calculului parametrilor scurgerii maxime, datorită intervenţiei antropice care a modificat

distribuţia naturală a scurgerii în perioadele de ape mari şi viituri. Despre bazinele Timiş şi Bega

se poate vorbi ca despre un singur bazin Timiş-Bega întrucât sunt legate prin două derivaţii în

cadrul unei scheme de interconexiune (derivaţia Timiş-Bega de la Coştei la Balint şi derivaţia

Bega-Timiş de la Topolovăţ la Hitiaş).


34



Fig. Nr. 12. Localizarea proiectului în cadrul reţelei hidrografice din zonă

4.1.2. Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă potabilă pentru personalul operator se va asigura în timpul

funcţionării obiectivului din bidoane de la unităţi specializate autorizate, cu o capacitate de 19 l

/bidon.

Apa utilizată în scop tehnologic (pentru încălzirea gazelor) se va asigura cu autocisterna

de către Primăria Com. Peciu Nou, în baza contractului încheiat între beneficiar şi aceasta.

În perioada de execuţie a lucrărilor tehnologice pentru realizarea obiectivului în cadrul

amplasamentului nu va fi utilizată apă.

4.1.3. Managementul apelor uzate

- Apele uzate menajere de la toaleta ecologică vor fi vidanjate de o societate autorizată, în

ambele etape (de realizare şi funcţionare).

- Apele de zăcământ posibil a rezulta în urma procesului de separare a fracţiilor lichide

din gaze. Acestea au un grad de mineralizare ridicat, conţinând în principal ioni de Ca2+, Mg2+,

Na2+, K+, Cl-, SO2+. Apele de zăcământ rezultate din separatoarele verticale şi din cadrul staţiei de

uscare, vor fi colectate într-o habă metalică supraterană şi evacuate de pe amplasament, urmând

ca acestea să fie transportate cu autospeciale în vederea eliminării la o staţie de injecţie a apelor

de zăcământ.

Procesul tehnologic de separare a fracţiilor lichide din gaze este proiectat a se realiza în

sistem închis. Pe amplasament nu este necesară prevederea de instalaţii de epurare a apelor uzate.

4.1.4. Prognozarea impactului asupra apei

In perioada de construcţie şi cea de funcţionare nu este prognozat un impact asupra apei.

Pentru factorul de mediu ”apă„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul

funcţionării obiectivului de investiție.

4.1.5. Măsuri de diminuarea a impactului


35



În condițiile în care se respectă tehnologia de lucru și toate condițiile impuse prin avizele

obţinute, impactul asupra apelor subterane este nesemnificativ. În aceste condiţii, la

funcţionarea normală a obiectivului se poate aprecia că impactul acestei activităţi asupra apelor

subterane este nesemnificativ.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Clima este temperat-continentală, specifică zonelor de câmpie din Câmpia Banatului,

având un caracter intermediar, fiind rezultanta întrepătrunderii mai multor tipuri climatice:

continental, meditaraneean şi temperat-oceanic. Astfel, iernile sunt relativ blânde, verile lungi şi

călduroase, iar primăverile şi toamnele sunt scurte şi cu treceri relativ repezi de la anotimpul

friguros la cel călduros şi invers.

Topoclimatul zonei se caracterizează prin următoarele date statistice:

♦ durata maximă de strălucire a soarelui: 2100 ore/an (din care 1500 ore/an în

timpul verii);

♦ temperatura medie anuală mai mare de 10ºC;

♦ durata intervalului cu temperaturi medii de peste 5ºC este de 250 zile/an;

♦ durata intervalului fără îngheț: 180 zile/an;

♦ primul îngheț în jur de 21 octombrie;

♦ umezeala aerului în jur de 80%;

♦ media anuală de precipitații: 516 mm;

♦ raport deficitar între precipitații și evapotranspirații, în anotimpul cald.

Regimul termic

Caracterizarea generala a regimului termic, din zona cercetata se datoreaza influentei

dominante a maselor de aer vestic, pe fondul carora se grefeaza influenta celorlalte tipuri

circulatorii.

Regimul temperaturilor și al precipitaţiilor sunt redate în tabelele de mai jos.

Precipitaţii (mm) la nivelul loc. Peciu Nou, jud. TimisAnul Luna


36



2012I II

III

IV V VI VII VIII IX X XI XII

98 73 4 93 100 17 17 4 36 71 37 69

Total/an 619 mm

Sursa: http://www.accuweather.com

Temperaturi (0C) la nivelul loc. Peciu Nou, jud. TimisAnul Luna2012 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Medie max. 5.16 -1.20 15.29 19.1 22.41 29.9 32.54 32.25 27.3 19.93 14.6 3.61

Medie min. -1.61 -8.06 1.58 7.33 11.25 16.1 18.83 16.87 13.63 8.09 5.43 -2Media/lună 1.77 -4.63 8.43 13.21 16.83 23 25.68 24.56 20.46 14.01 10.01 0.80

Media

anuală

12.84 0C

Sursa: http://www.accuweather.com

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

Surse de impurificare a aerului şi poluanţi:

-activităţi de sudură/tăiere a elementelor metalice (surse staţionare nedirijate). Poluanţi:

gaze de ardere corespunzătoare utilizării aparatelor de sudură/tăiere.

-activităţi turnare beton (surse staţionare nedirijate). Poluanţi: particule.

-grupuri electrogene pentru asigurarea alimentării cu energie electrică (2 generatoare din

care unul de rezervă)-sursă staţionară dirijată. Poluanţi: NOx, SOx, CO, particule.

-utilajele si masinile care vor fi prezente pe amplasament (surse mobile), vor fi dotate cu

motoare Diesel, noxele eliberate în aer vor fi gazele de eşapament: oxizi de azot, oxizi de sulf,

monoxid de carbon, particule în suspensie, compuşi organici volatili. În perioada de realizare a

planului, sursele de poluanţi pentru aer sunt reprezentate de arderea combustibililor lichizi în

motoarele cu ardere internă ale utilajelor, în zona amplasamentului (masini si utilaje folosite la

realizarea proiectului). Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se

va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate.

-emisii reduse de praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului unde va fi

amplasată conducta. Solul decopertat va fi amplasat de-a lungul şanţului, în imediata apropiere a

acestuia, după care va fi folosit la acoperirea şanţului. Şanţul va avea lăţimea de aprox. 1 m,


37



http://www.accuweather.com/


adâncimea de 1,3 m şi lungimea de aprox. 6500 m. Cantitatea totală de sol fertil decopertat va fi

de aprox. 7.584 mc.

Pentru amenajarea platformei de amplasare a instalaţiilor aferente proiectului se va

îndepărta stratul vegetal pe o grosime medie de 15 cm. Solul va fi distribuit în imediata apropiere

şi uniformizat.

Pentru realizarea aleilor pietonale pentru acces în zona instalaţiilor tehnologice din cadrul

grupului se vor utiliza plăci prefabricate din beton, montate pe un pat de nisip cu o grosime de 5

cm. Aleile pietonale vor avea de asemenea o fundaţie de balast cu grosimea de 10 cm.

-surse staţionare dirijate reprezentate de caloriferul pentru încălzirea gazelor, de

refierbătorul trietilenglicolului din cadrul staţiei de uscare a gazelor şi de grupul generator ce va

asigura energia electrică în perioada de funcţionare a obiectivului. Poluanţi: NOx, SOx, CO,

particule.

-sursă staţionară dirijată: coşul de evacuare a gazelor în cazul unor intervenţii la staţia de

uscare a gazelor sau de evacuare a gazelor naturale eliminate prin supapele de siguranţă

amplasate pe instalaţiile tehnologice în urma unei creşteri bruşte a presiunii peste limitele

acceptate. Poluanţi: CH4. Aceste emisii în atmosferă se pot produce numai în situaţii

excepţionale (avarii) şi au rolul de a preveni producerea unor accidente.

Sursele specifice perioadei de construcţie vor fi în principal surse de suprafaţă, deschise,

libere, care vor dispărea odată cu finalizarea construcţiei.

Surse staţionare dirijate: în perioada de execuţie nu au fost identificate, iar în perioada

de funcţionare acestea sunt reprezentate de:

Caloriferul pentru încălzirea gazelor, alimentat cu gaze din producţia proprie.

Evaluarea gazelor arse se va face prin câte un coş poziţionat vertical;

Instalaţia de refierbere din cadrul staţiei de uscare. Consumul de gaze estimat va fi

de 5Smc/h. Evacuarea gazelor arse se va face printr-un coş cu înălţimea de 3 m şi

diametrul de 150 mm;

Grup generator PRAMAC GSW 22 cu puterea de 14 kVA alimentat cu motorină.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare dirijate au fost

determinate cu ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (EPC Consultanţă de mediu, 2013),


38



utilizând factorii de emisie specifici tipului de echipament şi de combustibil utilizat (conform

tabelului de mai jos).


Sursa Poluant Debit masic g/h

Debit masic g/s

Concentraţia în emisie mg/mc

Limite conform Ord. Nr. 462/1993 mg/mc

Calorifer orizontal

tip II

NOx 40,320 0,011 187,535 350SO2 0,288 0,00008 1,1340 35CO 14,400 0,004 66,977 100

Particule 0,288 0,00008 1,340 5Refierbător

trietilenglicolNOx 25,2 0,0070 221,052 350SO2 0,18 0,00005 1,578 35CO 9 0,0025 78,947 100

Particule 0,18 0,00005 1,578 5Generator

electricNOx 34,344 0,00954 238,500 500SO2 87,768 0,02438 609,500CO 2,862 0,00080 19,875 -

Particule 0,1908 0,00005 1,325 50(EPC Consultanţă de mediu, 2013)

Surse staţionare nedirijate:

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele staţionare nedirijate aferente

perioadei de execuţie s-au determinat cu metodologia CORINAIR 2009 în care au fost utilizaţi

factorii de emisie specifici tipului de activitate legată de manevrarea pământului şi suprafaţa pe

care aceste tipuri de lucrări se desfăşoară (EPC Consultanţă de mediu, 2013).


Denumirea sursei

Debite masice de particule pe spectru dimensionalTSP PM10 PM2,5 TSP PM10 PM2,5

g/s t/perioada de execuţieManevrarea maselor de pământ

0,031 0,015 0,0015 1,598 0,801 0,080


Surse mobile:

Pe perioada de execuţie: sursele mobile sunt reprezentate de utilajele folosite la

amenajarea terenului, vehiculele care asigură transportul materialelor de construcţie,


39



aprovizionarea cu materiale necesare execuţiei şi vehicule necesare evacuării deşeurilor de pe

amplasament.

Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici s-a luat în calcul ipoteza

prezenţei/funcţionării simultane pe amplasament a 3 autovehicule grele, alimentate cu motorină,

având fiecare un consum mediu de 30l/100 km.

Pe perioada de exploatare: sursele sunt reprezentate de autovehicule care asigură

eliminarea deşeurilor, vidanjarea fracţiilor lichide colectate în rezervorul din cadrul

amplasamentului precum şi vehicule necesare în perioadele de revizie.

Pentru calculul emisiilor orare de poluanţi atmosferici în etapa de exploatare s-a luat în

calcul ipoteza prezenţei simultane pe amplasament a 2 autovehicule grele şi 2 autoturisme

aparţinând personalului de exploatare.

Debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă de sursele mobile s-au determinat cu

ajutorul metodologiei CORINAIR 2009 (Trafic rutier), utilizând factorii de emisie specifici

tipului de autovehicul, tipului de carburant şi vitezei de rulare, luând în considerare consumurile

de carburant şi numărul de km parcurşi. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Ordinul

nr. 462/1993 nu prevede limite pentru sursele mobile. Ordinul indică faptul că emisiile poluante

ale autovehiculelor rutiere se limitează, cu caracter preventiv, prin condiţiile tehnice prevăzute la

inspecţiile tehnice, ce se efectuează periodic pe toată durata utilizării autovehiculelor rutiere

înmatriculate în ţară (EPC Consultanţă de mediu, 2013).

Surse mobile

Denumirea sursei

Poluanţi şi debite masice (g/h)NOx Pb CO CO2 N2O

Etapa de construcţie Total surse

mobile8,392 0,737 1,814 0,721 0,014

Etapa de funcţionareTotal surse

mobile7,273 0,639 1,572 0,625 0,012


4.2.3. Prognozarea impactului asupra aerului


40



Impactul prognozat pe perioada de execuţie şi de funcţionare a proiectului este redat în

tabelul de mai jos.

Nr. crt. Impact prognozat

In perioada de construcţie

1 Imisii de noxe în atmosferă

2 Praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului, de la circulaţia autovehiculelor

In perioada de funcţionare


Pentru factorul de mediu ”aer„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul


4.2.4. Măsuri de diminuarea a impactului

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer se impun măsurile prevăzute

în tabelul de mai jos.

Nr. crt. Măsuri de reducere a impactuluiIn perioada de construcţie

1 Utilizarea unor maşini, echipamente şi utilaje performante2 Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea

lucrărilor3 Reducerea vitezei de circulaţie pe drumuri a vehiculelor grele pentru transportul

materialelor4 Prevenirea ridicării prafului din zona de desfăşurare a lucrărilor de execuţie prin

acţiuni de stropire în perioadele de vreme uscată5 Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie6 Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate, sau

în intervalele de timp în care se realizează încărcarea/descărcarea materialelor şi substanţelor.

In perioada de funcţionare1 Utilizarea unor maşini performante

Impactul asupra aerului este nesemnificativ dacă se respectă măsurile de reducere a

impactului.

4.3. Solul


41



4.3.1. Caracteristicile solului

Solurile sunt de tip halomorfe şi halo-hidromorfe. Aici sunt cuprinse îndeosebi soloneţuri

şi lăcovişti salinizate. Soloneţurile sunt legate în zona de interfluviu, în general, de

microdepresiuni, având o evoluţie legată de roca mamă formată din mâluri sodice şi de apa

freatică încărcată cu săruri. În această zonă predomină soloneţurile, dar se întâlnesc pe suprafeţe

mai restrânse şi soloneţurile solodizate, împreună cu soloneţurile-solonceac.

Însuşirile fizice a solului halomorf (OSPA Timişoara)

Orizonturi At A0 Btna y Btna y B/Cgsc-

ac

Ccasc-

acG2-3

Ccasc-

acG03

Ccasc-

acG04

Nisip grosier (2,0-0,2 mm)% 0,6 0,4 0,07 0,04 0,02 0,02 0,06 0,2

Nisip fin (0,2-0,02 mm)% 43,7 36,7 34,53

31,46

33,78 47,88 39,04 40,0

Praf (0,02-0,002 mm)% 26,1 24,2 24,2 26,8 25,4 23,6 28,9 30,0

Argilă 2 (sub 0,01 mm)% 28,7 38,7 41,2 41,7 40,8 28,5 32,0 29,8

Argilă fizică (sub 0,01 mm)%

36,3 51,5 55,0 55,3 53,8 39,8 47,0 45,4

Textură LL TT TT TT TT LL LL LL

Densitate specifică (D g/cm3) 2,60 2,63 2,65 2,68 2,70 - - -

Densitate aparentă (DA g/cm3)

1,30 1,53 1,60 1,58 1,51 - - -

Porozitate totală (PT %) 50,00

41,83

39,62

41,04

44,07 - - -

Porozitate de aeraţie (PA %) 21,53

8,03 5,41 6,44 9,37 - - -

Grad de tasare (GA %) -0,64 18,48

23,40

20,77

14,68 - - -


42



Coef. de higroscopicitate (CH %)

6,73 9,06 9,65 9,76 9,55 - - -

Coef. de ofilire (CO %) 10,10

13,60

14,47

14,64

14,33 - - -

Capacitate de câmp (CC%) 21,90

22,09

21,38

21,90

22,98 - - -

Capacitate totală (CT %) 38,46

27,34

24,76

25,97

29,19 - - -

Capacitate de apă utilă (CU %)

11,80

8,49 6,91 7,25 8,65 - - -

Capacitate de cedare maximă (CCD max. %)

16,56

5,25 3,38 4,07 6,21 - - -

Conductivitate hidraulică (K mm/oră)

2,30 0,40 0,22 0,23 0,70 - - -

pH (în H2O) 8,70 9,43 10,15

10,17

10,23 10,08 9,50 9,18

Carbonaţi (CaCO3 %) 12,66

15,36

17,90

19,08

28,20 30,20 31,58 15,53


43



Fig. Nr. 13. Harta Banatului (Atlasul Romaniei, 1976)

Solurile halomorfe au textură mijlocie (lutoasă) în orizonturile superioare şi grea (luto-

argiloasă) în profunzime şi reacţie slab alcalină spre suprafaţă şi excesiv alcalină în orizonturile

inferioare. Prezintă un conţinut ridicat de Na+, având complexul coloidal saturat cu aceeaşi

cationi nocivi plantelor, şi un potenţial de fertilitate scăzut. Suprafeţele de soluri halomorfe sunt

utilizate în prezent ca păşuni cu valoare furajeră scăzută, cu producţii mici şi de slabă calitate.

Terenurile sărăturate, cu flora lor specifică, localizate în proximitatea localităţii Diniaş,

sunt protejate ca rezervaţie pedologică, măsură iniţiată şi promovată în anii '60 ai secolului trecut

de regretatul Prof. C. V. Oprea.


44



Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri

dominante de soluri:

1. Aluviosoluri, 1 (gleice), 115,08 ha;

2. Entiantrosoluri, 2 (mixice), 11,45 ha;

3. Cernoziomuri, 3-13 (gc,gc-ka,gc-cb,gc-ka-cb,gc-ka-ac,gc-cb-sc), 3821,50 ha;

4. Faeoziomuri, 14-20 (ti,gc,gc-cb), 1738,75 ha;

5. Eutricambosoluri, 21-26 (ti,gc,mo-al,gc-al,mo-gc-al), 1885,03 ha;

6. Pelosoluri, 27,28 (gc,ar-gc), 1203,6 0ha;

7. Vertosoluri, 29 (gc), 663,69 ha;

8. Gleiosoluri, 30,31 (ka-al,ka-mo-al), 73,05 ha;

9. Soloneţuri, 32-28 (ka-sc-gc,so-ka-mo,so-ka-sc,so-mo-sc), 1103,09 ha.

Asociaţii (701-710) de : cernoziomuri cu faeoziomuri şi soloneţuri(cu exces temporar de

umiditate) ,1013,16 ha.

Terenul agricol al comunei în suprafaţă de 11629 ha, este constituit din următoarele

folosinţe: arabil 8917 ha (76,7%), păşuni 1685 ha (14,5%), fâneţe 841 ha (7,2%), livezi 167 ha

(1,4%) şi vii 19 ha (0,2%).

Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate) pentru categoria de folosinţă

"arabil", situaţia se prezintă astfel: clasa I 37 ha (0,32%), clasa a II-a 3931 ha (33,81%), clasa a

III-a 4773 ha (41,04%), clasa a IV-a 920ha (7,91%) şi clasa a V-a 1968ha (16,92%), conform

principalelor caracteristici ecopedologice şi capacitatea de producţie exprimată prin note de

bonitare.

Factorii limitativi care grefează asupra învelisului de sol sunt reprezentaţi în principal de

salinizare (limitări severe 2,1%), moderate 5,0%), reduse 11,6%), sodizare (extrem de severe

10,5%) aciditate (moderate 1,0%, reduse 15,7%), alcalinitate (moderate 9,7%, reduse 12,8%),

rezerva de humus (severe 1,4%, moderate 16,8%, reduse 43,8%), textura fină (moderate 5,7%,

reduse 42,0%), compactitate (severe 43,0%, moderate 50,0%), gradul de neuniformitate (reduse

45,1%), excesul de umiditate freatică (moderate 15,6%, reduse67,8%), inundabilitate prin

revărsare(foarte severe 1,0%), deficitul de umiditate (moderate 58,0%).


45



Asupra acestor elemente restrictive ce afectează potenţialul de producţie al învelişului de

sol, se impun, de la caz la caz, măsuri de corectare a reacţiei solului prin amendare periodică cu

gips (doza de amedament, tipul şi cantitatea de îngrăşământ urmând a fi stabilite pe baza cartării

agrochimice), eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de prevenire şi combaterea acestuia

(nivelarea terenului, rigole, şanţuri, canale, drenuri) ş.a.

O atenţie deosebită va trebui acordată măsurilor de ameliorare a stării fizice a solurilor

degradate natural şi artificial, prin afânare adâncă (subsolaj, scormonire, scarificare), cât şi prin

aplicarea sistemelor tehnologice agricole corespunzătoare, între care care, cu prioritate,

introducerea asolamentelor de lungă durată cu plante protectoare şi amelioratoare (leguminoase şi

graminee perene), alternarea lucrării profunde a solului (cu scormonitorul), fără întoarcerea

brazdei, pentru culturile anuale prăşitoare, cu o lucrare superficială (disc,combinator etc.) pentru

cerealele păioase, sau printr-o restructurare, după caz, a suprafeţelor agricole şi silvice.


46



Fig. nr. 14. Cartograma loc. Peciu Nou

4.3.2. Prognozarea impactului asupra solului

Sursele de impurificare ale solului şi subsolului în perioada de execuţie:

-depozitarea necontrolată a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, şi a celor menajere;

-posibile scurgeri accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele/maşinile din dotare.

Sursele de impurificare ale solului şi subsolului în perioada de funcţionare:

-scurgeri apă de zăcământ;

-gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor;

-posibile scurgeri accidentale cu combustibili lichizi de la utilajele/maşinile din dotare.


47



http://ospatimisoara.ro/peciu-mare.html

Pentru execuţia şanţului de pozare a conductei de transport gaze se estimează că se va

excava o cantitate aprox. de 7.584 mc, care va fi folosit ulterior la astuparea şanţului după

pozarea conductei. Volumul estimat de sol după astuparea şanţului este de cca. 140 mc, acesta

reprezentând volumul ocupat de conductă în şanţul de pozare. Solul va fi redistribuit în imediata

apropiere şi uniformizat. Terenul vizat de execuţia şanţului are în prezent categoria de folosinţă

de teren agricol şi teren neproductiv: drumuri de exploatare. Valoarea sa din punct de vedere al

biodiversităţii şi a productivităţii biologice este nesemnificativă.

Terenul vizat pentru amenajarea celor 2 obiective ce vor ocupa permanent suprafaţa

solului (grupul 1 Diniaş şi punctul de predare-măsurare gaze) are în prezent categoria de folosinţă

arabil. Valoarea sa din punct de vedere al biodiversităţii şi a productivităţii biologice este

nesemnificativă.



1 Posibile scurgeri accidentale de combustibil de la utilaje şi instalaţii

2 Poluarea solului cu deşeuri de construcţie


1 Posibile fisuri ale instalaţiilor, echipamentelor

Pentru factorul de mediu ”sol„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în cadrul


4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului

Măsurile de reducere a impactului asupra solului în perioada de construcţie şi funcţionare

sunt redate în tabelul de mai jos.


48




1 Folosirea unor utilaje şi maşini performante pentru evitarea unor scurgeri accidentale a carburanţilor în sol. În cazul în care va exista o astfel de situaţie, se vor lua măsuri de înlăturare a acestora din zona respectivă şi anunţarea de urgenţă a organelor competente

2 Evitarea amplasării directe pe sol a materialelor de construcţie sau a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor

3 Alimentarea cu combustibil a utilajelor, întreţinerea/repararea acestora se va face doar prin intermediul unităţilor specializate autorizate

4 În cazul unei contaminări a solului, porţiunea afectată va fi îndepărtată şi tratată/eliminată în funcţie de tipul de contaminare

5 Conductele de gaze vor fi prevăzute cu protecţie la exterior contra coroziunii, cu izolaţie pe bază de benzi autoadezive

6 Conductele de gaze vor fi supuse probelor de presiune pentru depistarea eventualelor defecte, acestea din urmă fiind remediate ulterior, după care probele vor fi repetate

In perioada de funcţionare1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la

rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi

conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi

În condițiile respectării de către titular a tuturor măsurilor impuse, factorul de mediu

„sol” nu va fi afectat nici în faza de construcție și nici în cea de funcționare.

4.4. Subsolul

4.4.1. Caracterizare

Din punct de vedere fizico-geografic, amplasamentul se încadrează în subunitatea de

relief Câmpia Timişoarei din cadrul unităţii Câmpia Banato-Crişană, parte a Câmpiei de Vest a

României, în interfluviul Timiş-Bega, unitate formată exclusiv prin acţiunea cumultativă a râului

Timiş (Posea şi Badea, 1984). Relieful zonei amplasamentului este monoton, şesul aluvial de

ostroave al Timişului, şi parţial în şesul asanat al Begăi cu o înclinare de la est spre vest, fiind

fragmentat de prezenţa canalelelor de drenaj. În zona amplasamentului altitudinile sunt cuprinse

între 81,4 m în nord şi 83,4 m în sud-est.


49



Fig. Nr. 15. Localizarea proiectului în cadrul unităţii de relief din zonă

4.4.2. Geologie

Conform hărţii geologice a României (Scara 1:200.000, foaia Timişoara– L-34-XXII,

1968), obiectivul studiat se încadrează depozitelor geologice ce i s-au atribuit Holocenului

superior (qh2). În această zonă depozitele se caracterizează prin aluviuni recente ale luncilor,

reprezentate prin pietrişuri, nisipuri şi argile nisipoase, precum şi prin depozite deluviale de pe

frunţile teraselor.

Studiile geologice au pus in evidenta multiple fragmentari a placii bazilice. placile cu

evolutii pe verticala puse in evidenta si de modificarile cursurilor de apa de suprafata , prezinta in

prezent fenomene de instabilitate , favorizand miscari seismice.


50



Fig. Nr. 16. Localizarea proiectului în cadrul hărţii geologice a României

(Scara 1:200.000, foaia Timişoara – L-34-XXII, 1968)

4.4.3. Seismicitatea zonei

În urma cercetării, s-au delimitat mai multe regiuni seismice ce dau cutremurele din zona

de vest, cel mai important centru seismic fiind in zona Banloc. In comuna Peciu-Nou au fost

resimtite cutremure ce au avut epicentrul in zona Banloc, dar si cutremure ce au avut epicentrele

in alte zone seismice. Ultimul cutremur resimtit a fost in anul 1999. Nu au existat importante

pagube materiale.

Din punct de vedere seismic localitatea Peciu-Nou se încadrează in zona seismica. Din

acest punct de vedere a fost elaborat şi aprobat un “Plan de Analiză şi Acoperire a Riscurilor în

Domeniul Situaţiilor de Urgenţă, în com. Peciu-Nou, jud. Timiş”, în 28 septembrie 2008.

4.4.5. Impactul prognozat


51



La fel ca şi la factorul de mediu “sol” impactul prognozat este cel menţionat în tabelul de

mai jos.







Pentru factorul de mediu ”subsol„ nu există posibilitatea impactului transfrontier în

cadrul funcţionării obiectivului de investiție.

4.4.6. Măsuri de diminuare a impactului

Atât factorul de mediu “sol” cât şi cel “subsol” au aceleaşi măsuri de reducere a

impactului, redate în tabelul de mai jos.








In perioada de funcţionare1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la

rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi

conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi


52



4.5. Biodiversitatea

Realizarea investiţiei va ocupa o suprafaţă de 0,09% din suprafaţa totală a sitului ROSPA

0144 Uivar-Diniaş.

Terenul pe care se doreşte realizarea investiţiei este situat în extravilan fiind proprietate

privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea comunei Peciu Nou (terenuri de

exploatare).

Fig. nr. 17. Localizarea proiectului în raport cu aria protejata, situl Natura 2000

ROSPA 0144 Uivar-Diniaş

Vecinătăţile amplasamentului sunt reprezentate de-a lungul traseului de dumuri de acces,

drumuri de exploatare, cale ferată, canale de desecare.

În zona implementării proiectului si în apropierea amplasamentului există agroecosisteme

reprezentate de terenuri arabile (culturi agricole), livezi şi drumuri de exploatare.


53



Scopul principal al instituirii ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0144 Uivar-

Diniaş este de protecţie şi ocrotire a avifaunei, desemnată conform Directivei 79/409/CEE

privind conservarea păsărilor sălbatice.

Situl Natura 2000 ROSPA0144 Uivar-Diniaş, a fost înfiinţat conform H.G. 971/2011

pentru modificarea şi completarea Hotarârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor

de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România.

Conform H.G. nr. 971/2011, situaţia tipurilor de habitate din ROSPA 0144 Uivar-Diniaş

se prezintă astfel:

Cod % CLC Clase de habitateN07 5 411,412 Mlaştini, turbăriiN12 60 211-213 Culturi (teren arabil)N14 30 231 PăşuniN15 3 242,243 Alte terenuri arabileN21 2 221,222 Vii şi livezi

Conform formularului standard Natura 2000, situația speciilor așa cum rezultă din fişa

sitului ROSPA0144 Uivar-Diniaş, se prezintă astfel:

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Nr.

crt.Cod Specie Denumire ştiinţifică

1. A255 Anthus campestris

2. A089 Aquila pomarina

3. A031 Ciconia ciconia

4. A030 Ciconia nigra

5. A080 Circaetus gallicus

6. A083 Circus macrourus


54



7. A084 Circus pygargus

8. A231 Coracias garrulous

9. A026 Egretta garzetta

10. A097 Falco vespertinus

11. A127 Grus grus

12. A131 Himantopus himantopus

13. A338 Lanius collurio

14. A339 Lanius minor

15. A023 Nycticorax nycticorax

16. A151 Philomachus pugnax

17. A166 Tringa glareola

Specii de păsări cu migraţie regulate nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC

Nr.

crt.Cod Specie Denumire ştiinţifică

1. A348 Corvus frugilegus2. A210 Streptopelia turtur


55



Analiza speciilor şi habitatelor în zona de influenţă a proiectului

PĂSĂRI

Nr.

crt.

Cod

SpecieDenumire ştiinţifică

Prezenţă amplasament/vecinătate

Relaţia dintre teritoriul ariei protejate şi proiect

Identificare

% din

suprafaţa

sitului

% din

populaţia

sitului

1 A255 Anthus campestris P 0,09 0,09- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat

- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp

2 A089 Aquila pomarina A 0,09 -- proiectul nu influenţează prezenţa sp.

- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat.3 A031 Ciconia ciconia P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat

- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp4 A030 Ciconia nigra A 0,09 -

5 A080 Circaetus gallicus P 0,09 0,09- habitatul de cuibărit nu este afectat de proiect;

- nu se reduce biocenoza din regnul animal

6 A083 Circus macrourus A 0,09 -7 A084 Circus pygargus A 0,09 -8 A231 Coracias garrulus A 0,09 -

9 A026 Egretta garzetta A 0,09 -- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat


10 A097 Falco vespertinus A 0,09 -- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat


11 A127 Grus grus A 0,09 -- proiectul nu influenţează prezenţa sp.

- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat.

12 A131Himantopus

himantopusA 0,09 -

- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat

- proiectul nu influenţează prezenţa sau absenţa sp13 A338 Lanius collurio P 0,09 0,09 - Nu se fac defrişări în zona de implementare a

proiectului.

- caută hrană pe terenurile agricole

- Nu sunt afectate habitatele de cuibărit şi hrănire.

14 A339 Lanius minor A 0,09 -

15 A023 Nycticorax nycticorax A 0,09 - - Nu se fac defrişări în zona de implementare a

proiectului.


56



- proiectul NU influenţează prezenţa sau absenţa

sp


16 A151 Philomachus pugnax A 0,09 -- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat


17 A166 Tringa glareola A 0,09 -- arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat


18 A348 Corvus frugilegus P 0,09 0,09

- Nu se fac defrişări în zona de implementare a

proiectului.


sp


19 A210 Streptopelia turtur A 0,09 -


Nu se fac defrişări în zona de implementare a

proiectulu.


spSpecii protejate la nivel naţional şi comunitar care NU sunt menţionate în formularul standard al sitului, dar sunt prezente în sit1 A322 Ficedula hypoleuca P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat


sp2 A276 Saxicola torquata P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat


proiectului.


sp

3 A364 Carduelis carduelis P 0,09 0,09

4 A351 Sturnus vulgaris P 0,09 0,09

5 A251 Hirundo rustica P 0,09 0,09



spSpecii care nu sunt protejate la nivel naţional şi comunitar, dar sunt prezente pe teritoriul sitului

1 - Parus major P 0,09 0,09 - arealul de cuibărit şi hrănire nu este afectat


proiectului.


sp

2 - Passer domesticus P 0,09 0,093 - Phasianus colchinus P 0,09 0,09

4 Pica pica P 0,09 0,09

A – sp. absentă

P – sp. prezentă

Impactul asupra speciilor de păsări din formularul standard ROSPA0144 Uivar-

Diniaş se poate exprima astfel:

Proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor deoarece terenul


57



afectat este teren agricol, culturi agricole, drumuri de exploatare;

Proiectul NU are efect asupra speciilor sau a populaţiilor de vertebrate deoarece

cadrul natural afectat va fi readus la forma iniţială după amplasarea conductei.

4.5.1.Impact prognozat



1 Pentru speciile care se hrănesc la nivelul solului poate exista un posibil impact (redus) deoarece activităţile în faza de construcţie pot induce o migraţie temporară a acestor specii în zonele învecinate.


1 Impact pozitiv prin restabilirea cadrului natural fapt ce restabileşte echilibrul ecologic la nivelul bazei piramidei trofice. Biomasa producătorilor va fi restabilită în faza de funcţionare

4.5.2.Măsuri de reducere a impactului

Chiar dacă impactul este redus asupra speciilor din cadrul sitului ROSPA0144 Uivar-

Diniaş, menţionăm mai jos măsurile generale de reducere a unui posibil impact (chiar şi

redus) pentru fiecare specie prezentă în formularul standard al sitului ROSPA 0144 Uivar-

Diniaş respectiv pentru fiecare specie identificată în zona interogată ştiinţific în cadrul

studiului de evaluare adecvată.

Perioada de construcţie şi funcţionare

Nr.crt.

SpeciaPrezentă/Absent

ă în zona de interogare

Măsuri de reducere a impactului

1

Anthus

campestris

P -În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de

implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt


58



interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie)..

2 Aquila

pomarina A

-În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Cuibăreşte în copaci şi se întoarce la acelaşi cuib mai mulţi ani la rând. Cuibul este instalat la înălţimi cuprinse între 4 şi 29 m. Pe acest considerent instituim ca măsuri de reducere a impactului următoarele: - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile deoarece acvila ţipătoare mică foloseşte repetat cuibul.-Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit prin intensificarea agriculturii, otrăvirea şi vânătoarea ilegală sunt principalele pericole pentru această specie.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).-Nu sunt afectate zonele de cuibărit deoarece nu au fost identificate zone specifice de cuibărit în zona amplasamentului.

3

Ciconia

ciconia

P -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Electrocutarea păsărilor şi desecarea zonelor umede sunt principalele ameninţări ce afectează specia în zonele de cuibărit din Europa. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din


59



zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

4 Ciconia nigra A

-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Cuibul este amplasat în treimea superioară a arborilor bătrâni. Cuibul e o construcţie mare (poate depăşi un metru în diametru şi chiar în înălţime), caracteristică berzelor, alcătuit din crengi fixate cu pământ. Pe acest considerent instituim ca măsuri de reducere a impactului următoarele: - NU se fac defrişări de vegetaţie/masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile. -Distrugerea cuiburilor prin defrişarea pădurilor, reducerea zonelor umede şi întinderea din ce în ce mai mare a liniilor electrice reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia.

5

Circaetus

gallicus

P -În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Vânătoarea ilegală, mai ales în timpul migraţiei, este principala cauză a mortalităţii înregistrate de această specie, alături de deranjul provocat de activităţile umane.-Îşi construieşte anual câte un cuib şi uneori alungă de la cuibul lor alte specii. Cuibăreşte în copaci şi mult mai rar pe stânci. Cuibul este construit din crengi și căptuşit cu iarbă. Iernează în Africa. Pe acest considerent se instituie următoarele măsuri de reducere a impactului: - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt


60



interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

6 Circus

macrourusA

-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Degradarea habitatelor prin transformarea păşunilor în terenuri agricole, intensificarea agriculturii şi folosirea pesticidelor, arderea terenurilor şi suprapăşunatul, alături de vânătoarea ilegală sunt principalele pericole care cauzează declinul speciei.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

7

Circus

pygargus A

-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Degradarea habitatelor prin transformarea păşunilor în terenuri agricole, intensificarea agriculturii şi folosirea pesticidelor, arderea terenurilor şi suprapăşunatul, alături de vânătoarea ilegală sunt principalele pericole care cauzează declinul speciei.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).


61



8Coracias

garrulus A

-Nu se defrişează vegetaţia înaltă deoarece un astfel de habitat poate constituii un mediu abiotic pentru cuibărit (înperioada de cuibărit -martie-iulie - sunt sistate activităţile de construcţie).-Degradarea habitatelor în zonele de cuibărit, prin reducerea păşunilor şi intensificarea agriculturii, sunt principalele pericole ce afectează specia. -Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

9

Egretta

garzetta A

-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie.-Datorită faptului că cuibăreşte în sălcii, stuf şi lăstărişuri (soseşte la începutul lunii aprilie din cartierele de iernare; cuibul este amplasat pe sălcii şi uneori în stuf sau lăstărişuri dese din apropierea bălţilor) NU se fac defrişări de sălcii, stuf, respective lăstărişuri.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).-Degradarea habitatelor prin reducerea suprafeţelor zonelor umede, tăierea sălciilor iarna ca material pentru foc de către localnici şi deranjul coloniilor reprezintă principalele ameninţări ce afectează specia.


62



10 Falco

vespertinusA

-În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Este o pasăre socială ce cuibăreşte în colonii. Pentru aceasta ocupă cuiburi vechi de răpitoare sau corvide, fiind în acest fel dependent de coloniile de ciori de semănătură (Corvus frugilegus).Pe acest considerăm se instituie ca măsuri de reducere a impactului: - NU se fac defrişări de masă lemnoasă; - NU se distrug cuiburile.-Absenţa locurilor de cuibărit ca urmare a reducerii efectivelor de ciori în unele zone, defrişarea pâlcurilor de copaci din zonele de cuibărit, intensificarea agriculturii prin folosirea pesticidelor sunt principalele pericole pentru specie.

11 Grus grus A

-Este o specie prezentă în centrul şi nordul continentului european. Cele mai mari efective cuibăritoare sunt prezente în Rusia, Suedia, Finlanda şi Polonia. Cele mai multe exemplare iernează în Spania, Franţa şi Portugalia.Cuibul, care poate fi folosit succesiv mai mulţi ani, este alcătuit dintr-o movilă de vegetaţie aşezată pe pământ în apropierea apei şi poate atinge diametrul de 1-1,6 m. Pe acest considerent subliniem faptul că proiectul NU are legătură cu mediul abiotic (habitat, nişă ecologică) al speciei.

12

Himantopus

himantopus

A -Este o specie monogamă, sociabilă, ce se deplasează de obicei în stoluri şi cuibăreşte în colonii mici, în care cuiburile sunt aşezate pe sol şi căptuşite superficial cu vegetaţie. Iernează în Africa. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - Înperioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se defrişează/degradează habitatele specie.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.


63



-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

13 Lanius

collurio P

-Cuibul este amplasat la o înălţime de până la 2 m de la sol, în mărăcini sau copaci mici. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

14

Lanius minor A

15

Nycticorax

nycticorax

A -Soseşte la sfârşitul lunii martie sau început de aprilie din cartierele de iernare. Cuibul este amplasat pe sălcii şi numai uneori pe trestii bătrâne.Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - Înperioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din


64



zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

16 Philomachus

pugnaxA

-Bătăuşul este caracteristic mlaştinilor, bălţilor şi păşunilor umede, în special din tundra arctică. Este o specie prezentă în nordul continentului european. Este o specie sensibilă la schimbările climatice şi depinde de nivelul apei şi de perioada de creştere a vegetaţiei în zonele de cuibărit, ceea ce sugerează că distribuţia sa este influenţată de încălzirea globală. Astfel, poate fi folosită ca specie indicator pentru urmărirea încălzirii globale. -Distrugerea habitatelor umede în zonele de cuibărit, dar mai ales cele situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.-Proiectul Nu are legătură directă şi indirectă cu habitatul speciei.

17

Tringa

glareola

A -Este o specie prezentă în nordul continentului european. În România este specie de pasaj, fiind prezentă primăvara în aprilie şi mai, iar toamna în august şi septembrie. Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara


65



perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

18Corvus

frugilegusP

-Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza înafara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

19

Streptopelia

turturA

-În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).-Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.


66



20 Ficedula

hypoleucaP

-Preferă pentru cuibărit copacii maturi şi scorburoşi. Pe acest considerent instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.

21 Saxicola

torquataP

Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.-Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

22

Carduelis

carduelisP

Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (martie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.

23 Sturnus

vulgarisP

Instituim următoarele măsuri de reducere a impactului: - În perioada de cuibărit (aprilie-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie; - Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală; - Nu se distrug cuiburi.


67



24 Hirundo

rusticaP

-Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

25Parus major P

-Nu se fac defrişări de masă lemnoasă-Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

26Passer

domesticusP

27 Phasianus

colchinus

P -Se respectă cota de vânătoare.-Nu se fac defrişări de masă lemnoasă/vegetală-Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construcţie se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi


68



de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

28Pica pica P

-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de ieșire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

A-AbsentP-Prezent

4.6. Peisajul

Prin implementarea proiectului peisajul va fi modificat datorită următoarelor activităţi:

săparea şanţului pentru amplasarea conductei. Pentru această activitate peisajul va

fi modificat temporar prin excavarea solului şi depozitarea acestuia în imediata

apropiere a şanţului. După amplasarea conductei, solul excavat va fi folosit la

acoperirea şanţului. Restul de 140 mc de sol rezultat în urma excavării va fi

redistribuit îm imediata apropiere şi uniformizat.

Crearea aleilor pietonale pentru acces în zona instalaţiilor tehnologice din cadrul

grupului;

Amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor aferente proiectului.

Prognozarea impactului



1 Modificarea temporară a peisajului prin depunerile temporare de sol în urma excavărilor realizate

2 Modificarea temporară a peisajului prin crearea unor alei pietonale de acces în zona instalaţiilor tehnologice

3 Modificarea temporară a peisajului prin amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor



69




1 Eliberarea amplasamentului de solul vegetal, în cel mai scurt timp, după finalizarea construcţiilor. Redarea terenului la starea de dinainte de construcţie

2 Respectarea proiectului referitor la cantităţile de sol excavat, etapele de realizare a proiectului, condiţiilor impuse în avizele obţinute

4.7. Mediul social şi economic

Numărul populaţiei Comuna Peciu-Nou are in prezent o populaie de 5053 locuitori din

care 2425 bărbaţi (48 %) şi 2575 femei (52 % ), reprezentând un număr de 1606 familii, din care

926 familii în satul Peciu-Nou, 332 familii in satul Dinias şi 345 familii în satul Sinmartinu

Sirbesc.

Structura demografică: structura populaţiei pe grupe de vârstă:

-0-18 ani = 950

-18-60 ani = 3103

-peste 60 ani =1000

In functie de ocupaţie, populaţia comunei se prezintă astfel:

- Industrie - 930 locuitori

- Administraţie şi servicii - 1551 locuitori

- Preşcolari, elevi, studenţi - 1000 locuitori

- Pensionari - 825 locuitori

- Şomeri (cu indenizaţie fără indemnizatie) – 360 locuitori

- Asistaţi sociali – 27 locuitori

- Agricultură - 310 locuitori

- Plecaţi la muncă in străinătate - 50 locuitori

Există 28 de agenţi economici in domeniul apicol-agricol, 5 agenţi economici in industrie,

30 agenţi economici în comerţ, servicii 23 agenţi economici (debitare material lemnos,

confecţionare materiale, servicii pompe funebre, alimentare apa, alimentare gaz metan,

achiziţionare şi depozitare cereale).

Ramurile agriculturii practicate în zonă sunt cultivarea pamântului şi creşterea animalelor.

Prognozarea impactului


70





1 Posibile perturbări ale activităţilor specifice în zona amplasamentului în perioada de execuţie.



1 Consultarea proprietarilor de teren

4.8. Aşezări umane, monumente istorice

Amplasamentul este situat in extravilanul localitatii Peciu Nou, în sud-vestul jud. Timis,

la o distanţă de 2 km şi respectiv 3 km faţă de acestea, în raport cu sonda A1 Diniaş. Sursele de

poluanţi atmosferici ating valori sub limita maximă admisă conform legislaţiei în vigoare,

neavând impact asupra localităţilor învecinate. Din acest punct de vedere nu există un impact

asupra aşezărilor umane.

Din punct de vedere al monumentelor istorice, acestea se distribuie în 3 localităţi, astfel:

-în loc. Sânmihaiu Român, 3 elemente culturale la o distanţă de 7 km faţă de sonda A1

Diniaş;

-în loc. Parţa 1 element cultural la o distanţă de 8 km faţă de sonda A1 Diniaş;

-în loc. Sânmartinu Sârbesc, 3 elemente culturale la o distanţă de 7 km faţă de sonda A1

Diniaş.

Prin urmare nu va exista vreun impact asupra monumentelor istorice, acestea situându-se

la o distanţă considerabilă faţă de obiectivul proiectului.

4.9. Zgomotul

4.9.1. Surse de poluare sonoră

Surse şi poluanţi generaţi pe perioada de execuţie a proiectului sunt reprezentate de:

-funcţionarea utilajelor terasiere folosite pentru realizarea şanţului de pozare a conductei

de transport gaze (excavator);

-funcţionarea macaralei utilizată pentru montarea instalaţiilor din cadrul grupului şi a

conductei de transport gaze;


71



-funcţionarea generatorului electric.

Sursele de zgomot vor avea caracter temporar, timp de maxim 10 ore/zi.

Pentru evaluarea impactului generat de proiectul propus a fost realizată o modelare a

surselor de zgomot cu ajutorul aplicaţiei software Sound Plan Essential 2.0. (EPC Consultanţă de

mediu, 2013). S-a considerat scenariul cel mai defavorabil, al funcţionării simultane a tuturor

surselor de zgomot în cele mai apropiate zone ale proiectului faţă de receptorii sensibili,

respectiv:

• în zona viitorului grup de sonde 1 Diniaş – funcţionarea simultană unui număr de 3 utilaje

reprezentate de: un excavator (81 dB), o macara (90 dB) şi un generator electric (85 dB);

• în zona de amenajare a viitorului punct de predare-măsurare gaze identificat în apropierea

localităţii Peciu Nou – funcţionarea simultană a unui număr de 3 utilaje reprezentate de: un

excavator (81 dB), o macara (90 dB) şi un utilaj de foraj dirijat orizontal (80 dB).

Datele de intrare au fost reprezentate de:

• informaţiile puse la dispoziţie de proiectant (număr de utilaje, distanţe, suprafeţe, timpi şi

durate de operare);

• modelul digital al terenului;

• estimări făcute cu ajutorul soft-ului Sound Plan Essential 2.0;

• informaţii din literatura de specialitate.

Nivelul de zgomot reglementat de STAS 10009-88, „Acustică urbană, limite admise ale nivelului

de zgomot” este de 65 dB(A) la limita amplasamentului. Conform Ordinului Ministerului

Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul

de viaţă al populaţiei, nivelul acustic echivalent continuu, măsurat la 3 m de peretele exterior al

locuinţei la 1,5 m înălţime de sol, trebuie să nu depăşească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În

timpul nopţii (orele 22,00 - 6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10

dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

Rezultatele modelării (Figura nr. 18) au pus în evidenţă faptul că şi în condiţiile scenariului cel

mai defavorabil (funcţionarea simultană a principalelor surse de zgomot în cele mai apropiate

puncte ale proiectului faţă de receptorii sensibili), contribuţia proiectului la valoarea nivelului


72



echivalent de zgomot la nivelul receptorilor sensibili (localităţile învecinate) este de maxim 28

dB, în zona localităţii Peciu Nou, fiind respectate prevederile Ordinului 536/1997.

Figura nr. 18. Rezultatele modelării pentru scenariul din etapa de execuţie (EPC Consultanţă de mediu, 2013)

Surse şi poluanţi generaţi pe perioada de funcţionare a proiectului sunt reprezentate de:

generatorul electric (85 dB) ce va alimenta instalaţiile din cadrul grupului. Acesta va funcţiona

continuu, inclusiv în timpul nopţii, pentru asigurarea funcţionării instalaţiilor de iluminat.

Pentru evaluarea impactului generat în această etapă, s-a realizat o modelare de zgomot

similară celei din etapa de execuţie, luând în considerare funcţionarea generatorului pe timp de

noapte (Figura nr. 19).

Rezultatele modelării (EPC Consultaţă de mediu, 2013) au pus în evidenţă faptul că în

urma implementării proiectului, nivelul de zgomot emis de funcţionarea generatorului electric, la

nivelul receptorilor sensibili identificaţi este nesemnificativ (sub 5 dB), respectând valoarea

limită admisibilă pe timp de noapte de 40 dB(A), impusă de Ordinul 536/1997.


73



Figura nr. 19. Rezultatele modelării pentru scenariul din etapa de funcţionare (EPC Consultanţă de mediu, 2013)

4.9.2.Prognozarea impactului



1 Posibile perturbări fonice în zonă



4.9.3. Măsuri de reducere a poluării sonore

Măsurile de limitare a zgomotului pentru activitatea din cadrul perimetrului sunt cele din

tabelul de mai jos.

Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului


74



In perioada de construcţie1 Utilizarea unor echipamente, maşini performante2 Efectuarea verificărilor tehnice la timp a maşinilor, echipamentelor şi menţinerea într-

o stare tehnică corespunzătoare3 Întreţinerea drumurilor de acces4 Oprirea motoarelor vehiculelor şi utilajelor pe perioada în care nu sunt implicate în

activităţi5 În scopul reducerii nivelului de zgomot la limita careului sondei, manipularea

materialului tubular se va realiza cu atenţie pentru a fi evitate lovirile repetate ale prăjinilor constituente din garnitura de foraj.

In perioada de funcţionare1 Utilizarea unor echipamente, maşini performante2 Efectuarea verificărilor tehnice la timp a maşinilor, echipamentelor şi menţinerea într-

o stare tehnică corespunzătoare3 Întreţinerea drumurilor de acces4 Oprirea motoarelor vehiculelor şi utilajelor pe perioada în care nu sunt implicate în

activităţi

Obiectivul nu reprezintă o sursă de radiaţii.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

În cadrul proiectului au fost analizate 3 alternative.

Alternitava 0 – constă în nerealizarea actualei investitii.

Alternativa de amplasament este una favorabilă îndeosebi prin poziţia fizico-geografică

ce favorizează exploatarea depozitelor geologice cu hidrocarburi dar şi prin ocuparea terenurilor,

acestea fiind situate în extravilanul localităţilor şi utilizate în scop agricol. Alternativa de

amplasament a urmărit şi reţeaua de căi de comunicaţie, ceea ce facilitează accesul către zona de

lucru dar şi posibilitatea de racordare la conducta din Sistemul Naţionl de Transport Gaze

(SNTG). Analiza alternativelor în ceea ce priveşte traseul conductei şi amplasarea grupului a luat

în considerare varianta cea mai scurtă de traseu, cu un impact cât mai redus asupra mediului

(urmând traseul drumurilor de exploatare din zonă) pentru ocuparea temporară a unei suprafeţe

de teren agricol minimă. În ceea ce priveşte alegerea traseului, au existat constrângeri legate de

poziţionarea sondei şi traseul conductei de transport Transgaz.


75



Referitor la amplasamentul facilităţilor de suprafaţă (Grup), acesta a fost ales la o dustanţă

minimă de siguranţă faţă de sonda A1 Diniaş, având în vedere faptul că zona a fost déjà utilizată

pe perioada construirii sondei. Alternativa a fost aleasă pentru a nu ocupa suprafeţe suplimentare

din aria naturală protejată. Un al avantaj tehnologic şi economic a fost poziţionarea grupului 1

Diniaş la o distanţă cât mai redusă faţă de sonda 1 Diniaş (L=45 m).

Alternativa tehnologică au fost analizate două tehnologii privind alegerea tipului de staţie

de uscare, respectiv staţie de uscare gaze cu trietilenglicol (TEG) şi staţie uscare gaze cu

silicagel. Staţia de uscare gaze are rolul de a elimina o cantitate cât mai mare de vapori de apă din

gazele provenite de la sonde sau din instalaţiile de comprimare, iar alternativa tehnologică aleasă

folosind staţia de uscare cu trietilenglicol (TEG) este favorabilă, deoarece aceasta diferă de cea

cu silicagel prin procesul de uscare al gazelor şi anume prin absorbţie. Instalaţiile de uscare cu

silicagel folosesc procedeul de adsorbţie ca procedeu de separare al apei din gaze.

6. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

În perioada de construcţie

Nr.

crt.

Denumire măsură Frecvenţa Responsabil măsură

1 Respectarea condiţiilor, cerinţelor impuse în avizele obţinute

Pe perioada de realizare a proiectului,

50 zile

Titular şi

Dirigintele de şantier

2 Respectarea intervalelor de odihnă (sezon cald aprilie-septembrie, interval orar 21-08, sezon rece octombrie-martie, interval orar 17-09 ) in vederea evitarii perturbării bioritmului specific speciilor din zona amplasamentului

Sezon cald aprilie-septembrie, (interval orar

21-08), Sezon rece

octombrie-martie, (interval orar 17-09)

Titular şi dirigintele de

şantier

3 Respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit respectiv clocit a speciilor de păsări de interes naţional şi comunitar (aprilie-iunie)

Aprilie-iunie Titular şi dirigintele de şantier


76



4 Interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de floră sau faună din zonă


50 zile

Titular şi dirigintele de şantier

5 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului


50 zile


6 Nu se vor utiliza substanţe chimice, capcane respectiv dispozitive sonore pentru a îndepărta fauna terestră de zona proiectului


50 zile


7 Realizarea unei evidenţe a gestiunii deşeurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.


50 zile

Titular

8 Realizarea unei evidenţe a unor incidente de mediu (dacă e cazul), a reclamaţiilor (dacă e cazul), precum şi a măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora (dacă e cazul).


50 zile

Titular

9 Informarea institutiilor de mediu (Agentia de Protectie a Mediului, Garda Nationala de Mediu) cu privire la orice incident cu impact negativ asupra ariei naturale protejate


50 zile

Titular

În perioada de funcţionare

Nr. crt. Denumire măsură Frecvenţa Responsabil măsură


77



1 Respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare, avizul custodelui sau a altor avize/acorduri obţinute, precum şi a legislaţiei în vigoare

Pe perioada de functionare a proiectului

(15 ani)

Titular

2 Realizarea unei evidenţe a gestiunii deşeurilor în conformitate cu prevederile HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Permanent Titular

3 Verificări periodice ale stării tehnice a instalaţiilor şi a parametrilor de funcţionare şi asigurarea funcţionării în permanenţă a dotărilor cu rol de protecţie a mediului

Trimestrial Titular

4 Instruiri ale personalului privind procedurile de exploatare şi de prevenire a poluărilor accidentale şi verificarea periodică a respectării acestora

Cand e cazul Titular

5 Menţinerea evidenţei cantităţilor de ape de zăcământ rezultate în procesul de separare a gazelor şi transportate de sonde de injecţie autorizate

Permanent Titular

6 Măsurarea nivelului de zgomot în zona receptorilor sensibili situaţi în zona proiectului

Anual Titular

7 Realizarea unei evidenţe a unor incidente de mediu (dacă e cazul), a reclamaţiilor (dacă e cazul), precum şi a măsurilor întreprinse pentru soluţionarea acestora (dacă e cazul).

Permanent Titular

8 Nu se vor utiliza substante chimice, capcane respectiv dispozitive sonore pentru a îndepărta fauna terestră de zona proiectului


(15 ani)

Titular

9 Interzicerea oricărei forme de recoltare, capturare, ucidere a vreunei specii de floră sau faună din zonă


(15 ani)

Titular

10 Intezicerea pe toata durata de realizare a proiectului a distrugerii sau colectarii cuiburilor si oualor, capturarea sau omorarea puilor si pasarilor adulte, perturbarea pasarilor din arealul planului


(15 ani)

Titular


78



7. SITUAŢII DE RISC

In anul 2005 râul Timiş a provocat inundaţii de proporţii în localităţile aflate în aval,

Foieni, Cruceni, Ionel. Pagubele materiale au fost deosebit de mari, fiind necesar reconstruirea a

trei localităţi aproape în intregime.

Pe teritoriul comunei Peciu-Nou, lânga albia râului Timiş este ridicat digul de apărare

pentru prevenirea şi înlăturarea pericolului de inundaţii.

Îndiguirile existente pe râul Timiş, asigura o atenuare semnificativă a undelor de viitură,

crescând gradul de siguranţă împotriva inundaţiilor.

Canalul Bega străbate raza satului Diniaş, la nord, fiind un bun colector de suprafaţă.

Sistemul acvifer subteran cuprinde ape freatice de mică şi medie adâncime, alimentat din

înfiltraţiile apelor pluviale şi a celor două colectoare de suprafaţă, Timiş şi Bega. Forajele

realizate în zona pentru alimentări cu apă, asigură debite suficiente pentru diversele utilizări.

Principalele fenomene meteorologice periculoase care pot apărea sunt: furtuni, descărcări

electrice de intensitate mare, valuri de căldură excesivă, fenomene care s-au întâlnit până în

prezent şi care pot apărea în formă din ce în ce mai intensificată ca urmare a efectului de încălzire

globală.

Inundaţii: în general inundaţiile sunt fenomene previzibile datorită faptului că de la

declanşarea fenomenului până la propagarea în zonele inundabile din aval de baraje, sau a

declanşării acumulărilor de apă datorate căderilor masive de precipitaţii, există suficient timp

pentru avertizare şi alarmare.

Conform Legii nr. 575 / 22 octombrie 2001, teritoriul comunei Peciu-Nou nu este afectat

de inundaţii majore, ci numai de cantităţi mari de apă acumulate în urma precipitaţiilor

abundente.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Pe parcursul elaborării raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului nu

au fost întâmpinate dificultăți.


79



9.METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

Evaluarea globala a impactului asupra mediului (Metoda Rojanschi)

Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului: este o metoda analitica de tip

cantitativ pe baza indicelui de poluare globala ( IPG ), care rezulta din raportul intre starea ideala

(naturala) si starea reala (de poluare).

• Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o

diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de

numarul factorilor de mediu analizati.

• Starea ideala ( Si ): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa

intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate.

• Starea reala ( Sr ): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce

reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie

in figura geometrica regulata a starii ideale.

• Indicele de poluare globala - IPG : rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta

starea ideala (Si) si starea reala ( Sr ).

Si

IPG = -----

Sr

• Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umanaIPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibileIPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor

de viataIPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de

viataIPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de

viataIPG > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.


80



Determinarea indicelui de poluare globala

• Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei

prezentate.

• Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata:

Si = 62.5 cm2

• Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura

geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea

valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

• Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de

valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a

efectului synergic

Determinarea indicelui de poluare globală s-a realizat pentru cele două situaţii distincte:

perioada de execuţie a proiectului şi cea de funcţionare a proiectului.

a.Pentru perioada de execuţie a proiectului :

• Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.


Si = 62.5 cm2






efectului sinergic

• Nb pentru SOL-SUBSOL: Nb=7

• Nb pentru APA: Nb=9

• Nb pentru AER: Nb=8

• Nb pentru BIODIVERSITATE: Nb=9

• Nb pentru MEDIUL SOCIAL: Nb=10


81



avand suprafata:

SI= 62.5 cm2

Sr =39.22cm2

Si 62.5cm2

IPG = ----- = ----------------- = 1.59

Sr 39.22 cm2

• Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1.59

Fig. nr.20. Reprezentarea grafic a indicelui de poluare globală în perioada de execuţie a proiectului. (După metoda V. Rojanschi)

b. Pentru perioada de funcţionare a proiectului :


82



• Indicele de poluare globală IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei

prezentate.


Si = 62.5 cm2






efectului sinergic

• Nb pentru SOL-SUBSOL: Nb=8

• Nb pentru APA: Nb=9

• Nb pentru AER: Nb=9

• Nb pentru BIODIVERSITATE: Nb=9

• Nb pentru MEDIUL SOCIAL: Nb=10

având suprafaţa:

SI= 62.5 cm2

Sr =41.23 cm2

Si 62.5 cm2

IPG = ----- = ----------------- = 1.51

Sr 41.23 cm2

• Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1.51


83



Fig. Nr. 21. Reprezentarea grafica a indicelui de poluare globala pe perioada de functionare.(Dupa metoda V. Rojanschi)

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC




totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului, din care

pentru ocuparea definitiva de 0,1972 ha, procentul de ocupare este 0,0019%).


gaze) şi ocupat definitiv pe o suprafaţă de 1.972 mp şi se află în extravilanul com. Peciu Nou,

judeţul Timiş. (nr. CF 403178, 403547).


84



Terenul este proprietate privată a persoanelor fizice (teren arabil şi livezi) şi proprietatea

com. Peciu Nou (drumuri de exploatare).




Diniaş.





Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi.

Metodologia utilizată în evaluarea impactului asupra mediului (Metoda Rojanschi-Evaluarea

globală a impactului asupra mediului) evidenţiază că mediul este supus efectelor activităţii umane în

limite admisibile.

Impactul prognozat pe perioada de execuţie şi de funcţionare a proiectului pe fiecare

factor de mediu este redat în tabelul de mai jos.


85





FACTORUL DE MEDIU AER



2 Praf de la decopertarea solului fertil pentru realizarea şanţului, de la circulaţia autovehiculelor



FACTORUL DE MEDIU SOL/SUBSOL






FACTORUL BIODIVERSITATE


1 Pentru speciile care se hrănesc la nivelul solului poate exista un posibil impact (redus) deoarece activităţile în faza de construcţie pot induce o migraţie temporară a acestor specii în zonele învecinate.


1 Impact pozitiv prin restabilirea cadrului natural fapt ce restabileşte echilibrul ecologic la nivelul bazei piramidei trofice. Biomasa producătorilor va fi restabilită în faza de funcţionare

PEISAJUL


1 Modificarea temporară a peisajului prin depunerile temporare de sol în urma excavărilor realizate

2 Modificarea temporară a peisajului prin crearea unor alei pietonale de acces în zona instalaţiilor tehnologice

3 Modificarea temporară a peisajului prin amenajarea unei platforme de amplasare a instalaţiilor

MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC


1 Posibile perturbări ale activităţilor specifice în zona amplasamentului în perioada de execuţie.

ZGOMOTUL





86



Măsurile de reducere a impactului asupra fiecărui factor de mediu sunt redate în tabelul de

mai jos.


87




Nr. crt. Măsuri de reducere a impactului

FACTORUL DE MEDIU AER


1 Utilizarea unor maşini, echipamente şi utilaje performante

2 Verificări tehnice periodice ale autovehiculelor şi utilajelor folosite la realizarea lucrărilor

3 Reducerea vitezei de circulaţie pe drumuri a vehiculelor grele pentru transportul materialelor

4 Prevenirea ridicării prafului din zona de desfăşurare a lucrărilor de execuţie prin acţiuni de stropire în perioadele de vreme uscată

5 Asigurarea unui management corect al materialelor utilizate în perioada de construcţie

6 Oprirea motoarelor utilajelor în perioadele în care nu sunt implicate în activitate, sau în intervalele de timp în care se realizează încărcarea/descărcarea materialelor şi substanţelor.


1 Utilizarea unor maşini performante

FACTORUL DE MEDIU SOL/SUBSOL









1 Verificarea periodică a integrităţii instalaţiilor şi echipamentelor aferente grupului

2 Verificarea periodică a integrităţii conductelor de la haba de etalonare şi de la rezervorul de colectare a apelor de zăcământ separate din gaze

3 Stabilirea unui program de revizii şi reparaţii pentru instalaţiile tehnologice şi conductele de gaze, pentru a evita defectarea acestora şi a asigura funcţionarea lor la parametrii optimi

FACTORUL BIODIVERSITATE

In perioada de construcţie/funcţionare

Anthus campestris-În perioada de cuibărit (mai-iulie) sunt sistate activităţile de construcţie. -Amplasarea de capcane în zona de implementare a proiectului în vederea combaterii sunt interzise.-Utilizarea de substanţe chimice menite să combată speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Amplasarea unor dispozitive cu înregistrări audio menite să alunge speciile de păsări din zona de implementare a proiectului sunt interzise.-Lucrările de construire se vor realiza în afara perioadei de împerechere, de cuibărit şi de iesire a puilor (mai – iulie), respectiv migraţiune (septembrie).

Ciconia ciconia

88



Din punct de vedere al impactului asupra mediului acesta este foarte mult redus dacă se

aplică măsurile de reducere a impactului pe fiecare factor de mediu.

Din punct de vedere a calităţii vieţii, standardului de viaţă din zonă, condiţiilor sociale,

menţionăm că investiţia va fi realizată în extravilanul localităţii, nu va avea efect negativ asupra

populaţiei din zonă, din contră va putea contribui la crearea unor locuri de muncă pe perioada de

realizare a proiectului (dacă e cazul).

Proiectul atât în faza de realizare cât şi cea de funcţionare nu va avea impact asupra

mediului dacă vor fi respectate condiţiile din avizele obţinute şi măsurile de reducere a

impactului enumerate în raport; conform Metodei Rojanschi valoarea indicelui de poluare globală

indică că mediul în cadrul acestui proiect este supus efectelor activităţii umane în limite

admisibile.

Alte avizele obţinute până în prezent pentru acest proiect sunt: avizul ANIF nr.

570/03.07.2013, aviz CFR nr. 48-T-2013, aviz RCS-RDS nr. 20977/31.07.2013, avizul

Romtelecom nr. 80704/1076/01.07.2013, aviz Transelectrica nr. 5822/15.07.2013, acord prealabil

CJT nr. 1171/R/04.07.2013, aviz OSPA nr. 1132/08.07.2013, adresa Primariei nr.

6652/09.07.2013 privind intabulare drumuri, aviz Vodafone CTN_FO_236.


89



CONCLUZII




totalitate cu situl ROSPA0144 Uivar Diniaş (ocupă 0,09% din suprafaţa totală a sitului).

Obiectivul proiectului constă în valorificarea resurselor de gaze naturale existente in

zăcământul Diniaş, gaze utilizate pentru consumul industrial şi casnic. În vederea livrării în

Sistemul Naţional de Transport Gaze Naturale (SNTGN) este necesară punerea în producţie şi

legarea noii sonde forate cu aflux de gaze industriale-sonda A1 Diniaş.

Producţia care se va realiza va fi de 35.000 Nmc/zi.

Implemetarea proiectului atât în faza de construcţie cât şi în cea de functionare NU induce

un impact semnificativ asupra speciilor de păsări de interes comunitar pentru care a fost

desemnata aria protejata ROSPA0144 Uivar-Diniaş dacă se respectă măsurile de reducere a

impactului prevăzute în studiul de evaluare adecvată şi a raportului la studiul de evaluare a

impactului asupra mediului.


90



Conform metodei Rojanschi rezulta că valoarea indicelui de poluare globala pentru

perioada de execuţie a proiectului este IPG = 1,59 iar pentru perioada de funcţionare a

proiectului valoarea indicelui de poluare globală este: IPG = 1,51 ; ceea ce însemnă că mediul

este supus efectelor activităţii umane în limite admisibile.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.HG nr.445/2009 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private

asupra mediului

2.Hotărâre de Guvern nr. 1408 / 23.11.2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare

a poluării solului şi subsolului;

3.Hotărâre de Guvern nr. 1403 / 26.11.2007 privind refacerea zonelor în care solul,

subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate;

4.Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului

asupra mediului pentru proiecte

5.Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/13.12.2007 (M.Of. nr.

98/07.02.2008) privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

6.Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului

(M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006) aprobată prin Legea nr.

265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) modificată de Ordonanţa de urgenţă nr.


91



http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=368


114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) şi de Ordonanța de urgență nr. 164/19.11.2008

(M.Of. nr. 808/03.12.2008).

7.Ordin Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr. 552/26.08.2003 (M.Of.

nr. 648/11.09.2003) privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor

naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice.

8.Ordonanţa de urgenţă nr. 57/20.06.2007 (M.Of. nr. 442/29.06.2007) privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (modificată

şi completată de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 154/12.11.2008 – M.Of. nr.

787/25.11.2008).

9.O.U.G. nr. 195/2005 privind Protecţia Mediului, aprobat cu modific ri şi complet riǎ ǎ ǎ

prin Legea nr. 265/2006, modificat şi completat prin OUG nr. 164/2008;ǎ ǎ

10.O.U.G. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr.49/2011;

11.Ordonanţă de urgenţă nr.68 - 28/06/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la

prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;

12.Legea apelor nr. 107 /1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

13.Legea nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,

adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 Publicat in Monitorul Oficial, ParteaI nr. 536 din 23

iulie 2002.

14.Legea nr. 13/1993 pentru ratificarea Conventiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a

habitatelor naturale din Europa , Berna, 19.07.1979 - M.Of.nr. 62/25.03.1993.

15.Legea nr. 5/06.03.2000 (M.Of. nr. 152/12.04.2000) privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate.

16.Legea nr. 265 / 29.06.2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului

nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului;

17.Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, în com.

Peciu Nou, jud. Timiş, 2008;

18.V.Rojanschi, F. Grigore, Florina Bran, Ildiko IOAN Cuantificarea dezvoltării durabile,

ed. Economică, 2006


92





19.ŢĂRĂU, D., LUCA, M., Material publicat în revista U.S.A.M.V.B. "Agricultura

Banatului", anul XX, nr.3 (126), septembrie 2011.

http://www.accuweather.com

X X X

DOCUMENTATII TEHNICE SI AVIZE CARE AU STAT LA BAZA ELABORARII

RAPORTULUI LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

1.Memoriu de prezentare EPC Consultanţă de mediu, 2013

2.Certificatul de Urbanism nr. 33/07.05.2013

3.Studiul de evaluare adecvată elaborator SC AMH MEDIU EXPERT SRL

4.ANIF nr. 570/03.07.2013

5.Aviz CFR nr. 48-T-2013

6.Aviz RCS-RDS nr. 20977/31.07.2013

7.Avizul Romtelecom nr. 80704/1076/01.07.2013

8.Aviz Transelectrica nr. 5822/15.07.2013

9.Acord prealabil CJT nr. 1171/R/04.07.2013

10.Aviz OSPA nr. 1132/08.07.2013

11.Adresa Primariei nr. 6652/09.07.2013 privind intabulare drumuri

12.Aviz Vodafone CTN_FO_236.


93




RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmtm-old.anpm.ro/files/APM...

Documents

Transcript of RAPORT LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmtm-old.anpm.ro/files/APM...