PROIECT DE EXPLOATARE A MINEREURILOR AURO …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

SC

SA

CEPROMIN

S.C. CEPROMIN S.A.

DEVA Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : [email protected]; www.cepromin.ro

PROIECT DE EXPLOATARE A MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE

DIN PERIMETRUL CERTEJ

PLANUL INIŢIAL DE ÎNCETARE A ACTIVITĂŢII MINIERE

Contract: 4491/2009

Faza: Planul iniţial de încetare a activităţii miniere

Simbol: CP-DG-11

Beneficiar: S.C. DEVA GOLD S.A.

2010

SC

SA

CEPROMIN

Planul iniţial de încetare a activităţii miniere Simbol: CP- DG-11

2

CUPRINS

1. PLANUL INIŢIAL DE ÎNCETARE A ACTIVITĂŢII MINIERE 3

1.1. Date estimative privind situaţia minei/carierei la încetarea activităţii miniere 3

1.1.1. Situaţia resursele/rezervelor la data încetării activităţii 4

1.1.2. Situaţia terenurilor aflate în folosinţă la data încetării activităţii şi forma de deţinere a acestora

7

1.1.3. Situaţia lucrărilor de investiţii existente la data începerii exploatării 8

1.1.4. Situaţia lucrărilor de investiţii estimate a se realiza în perioada concesionării 9

1.1.5. Situaţia mijloacelor fixe existente la data închiderii 9

1.1.6. Estimarea situaţiei personalului la data închiderii obiectivului 10

1.1.7. Obligaţii financiare estimate, aferente minei/carierei la data închiderii acesteia 12

1.2. Estimarea lucrărilor necesare în vederea încetării activităţii miniere 12

1.2.1. Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, şi anume: rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, prevenirea focurilor de mină, taluzări etc.

13

1.2.2. Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în cazul exploatărilor în subteran

13

1.2.3. Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere 14

1.2.4. Lucrări necesare dezafectării infrastructurii 17

1.2.5. Lucrări necesare refacerii mediului 18

1.2.6. Alte lucrări considerate necesare 30

1.2.7. Estimarea costurilor necesare încetării activităţii 58

1.3. Estimarea programului de reconstrucţie ecologică şi de prevenire a deteriorări mediului

58

1.3.1. Estimarea efectelor închiderii minei/carierei asupra mediului 58

1.3.2. Poluanţi rezultaţi din activitatea minei/carierei, modul de urmărire a acestora 61

1.3.3. Evacuarea şi epurarea apelor de mină/carieră 63

1.3.4. Halde, iazuri de decantare – lucrări necesare a se executa în vederea realizării stabilităţii acestora, efectele asupra mediului şi destinaţia acestora

75

1.3.5. Estimarea efectelor golurilor subterane asupra suprafeţei, realizarea stabilităţii suprafeţei

90

1.3.6. Estimarea lucrărilor necesare refacerii terenurilor afectate prin activităţile executate 90

1.3.7. Estimarea costurilor privind programul de reconstrucţie ecologică 91

1.4. Estimarea programului de protecţie socială a personalului disponibilizat la data încetării activităţii

92

1.4.1. Programe de recalificare, reciclare şi oferte de noi locuri de muncă 92

1.4.2. Programe de măsuri privind combaterea şomajului 92

1.4.3. Alte măsuri propuse 92

1.4.4. Deviz general 93

SC

SA

CEPROMIN


3

1.1. Date estimative privind situaţia minei/carierei la încetarea activităţii

Denumirea perimetrului: Perimetrul de exploatare-dezvoltare a minereurilor auro-argentifere

Certej, jud.Hunedoara.

Încheierea pentru omologare a rezervelor nr. 92-07/18.07.2008

Cod zăcământ: Certej – Carieră (50060), Hondol - Carol (50014), Săcărâmb suprafaţă (50061),

Măgura suprafaţă (50062), Hălzi şi iazuri (158003)

Număr topografic: 4063 – 11 în suprafaţă totală de 26,736 km2

Titularul de licenţă : S.C. DEVA GOLD S.A.

S.C. DEVAGOLD S.A., are sediul în localitatea Certeju de Sus, str. Principală nr. 89 jud.

Hunedoara, posesoare a Certificatului de înregistrare seria B nr. 0737394, CUI 10381352/31.03.1998, nr.

de ordine în Registrul Comerţului J20/994/24.12.1997.

Perimetrul minier Certej, jud. Hunedoara este localizat în partea de sud-est a Munţilor Metaliferi,

făcând parte din aşa numitul patrulater aurifer Săcărâmb –Brad - Roşia Montană - Baia de Arieş.

Zăcământul Certej este situat în aproprierea localităţii Hondol, în partea central-sudică a bazinului neogen

Brad - Săcărâmb, la cca. 20km NE de municipiul Deva. Activitatea de exploatare şi prelucrare a

minereului aurifer de la Certej se va desfăşura pe teritoriul comunei Certeju de Sus.

Zăcământul din perimetrul Certej care face obiectul prezentei documentaţii se află localizat

conform fişei perimetrului, pe teritoriul administrativ al comunei Certej, localitatea Bocşa, extravilan şi

intravilan. Incinta Certej ce se ia în studiu, este situată în intravilan-extravilan, cu principalele obiective:

Cariera Coranda Certej, incinta uzinei de preparare, drumurile de acces, zone de haldare. Pentru

întocmirea planului de situaţie s-a lucrat în sistem de coordonate STEREO 70, limita în adâncime

z = - 310m, suprafaţa S = 26,736 kmp.

Zona în care se va implementa Proiectul minier se afla în intravilanul şi extravilanul localităţii

Bocşa Mare din comuna Certeju de Sus, judeţul Hunedoara

În temeiul reglementărilor documentaţiilor de urbanism nr. 7548/1999 faza PUG aprobat cu HCL

al comunei Certeju de Sus nr.13/2000, şi nr. 148/1998 faza Plan de Amenajare a Teritoriului Judeţean

(PATJ) aprobat cu Hotărârea Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 40/1999, zona de amplasare a

proiectului are următorul regim:

- Regim juridic de domeniu public şi proprietăţi particulare.

- Regimul economic este de carieră existentă, fond agricol şi forestier, construcţii de

locuinte şi anexe ale acestora, drum DC 24A.

SC

SA

CEPROMIN


4

În perimetrul Certej în perioada 1998 – 2006 S.C. DEVA GOLD S.A. a efectuat lucrări de

explorare geologică, finalizate cu descoperirea unor însemnate cantităţi de resurse/rezerve auro –

argentifere.

1.1.1. Situaţia resurselor/rezervelor la data încetării activităţii

Zăcământul aurifer Certej este găzduit de sedimentele cretacice şi neogene şi de andezitele care

acoperă sau intrud sedimentele. Sedimentele cretacice sunt bogate în cuarţ şi sunt intercalate în şisturile

argiloase negre. Conglomeratele neogene, gresiile, marnele şi şisturile argiloase negre acoperă

sedimentele cretacice. Pachetele de depozite sedimentare sunt intruse de andezite porfirice neogene şi atât

formaţiunile intruzive cât şi cele extruzive s-au împărţit în timpul de Hondol şi tipul de Săcărâmb,

andezitul de Săcărâmb fiind mai grăunţos şi conţinând mai mult biotit. Toate formaţiunile litologice sunt

în mod normal brecifiate, formând tipul de brecie de fisurare în andezite până la brecie de sfărâmare sau

brecie fluidizată care conţine toate tipurile de rocă.

Orientarea generală a mineralizaţiei de Certej este E-V, tipurile de mineralizaţie identificate la

Certej sunt după cum urmează:

− mineralizaţie cu aur, diseminată şi de tip stockwork sau găzduite de brecii

− mineralizaţie filoniană, cu metale comune şi cu aur şi argint

S.C. Deva Gold S.A. a întreprins activităţi susţinute de explorare utilizând metode aero-geofizice,

cartări geologice regionale şi de detaliu, probări geochimice, şanţuri de explorare, probări sistematice în

subteran şi foraje.

S.C. DEVA GOLD S.A., după parcursul cercetării geologice din perioada 1999-2003, a făcut un

calcul de resurse pentru zăcământul Certej pe baza datelor obţinute în urma executării programelor de

prelevare a probelor brazdă suprafaţă şi subteran, a forajelor în reţea de 80 x 80 m, atât rotopercutant cu

circulaţie inversă cât şi în carotaj continuu, estimând în anul 2000 o resursă indicată de 5.100 mii tone cu

1,9 g/t Au şi 14 g/t Ag şi în 2002 o resursă indicată de 34.700 mii tone cu 2,1 g/t Au şi 10 g/t Ag. S-au

efectuat apoi foraje de îndesire în reţea de 40 x 40 m pentru a defini mai corect limitele zonelor cu

mineralizaţie.

În aprilie 2006, RSG Global a finalizat raportul ,,Proiectul auro argentifer Certej, România-

Raportul Tehnic” care prezintă modelul de optimizare a carierei Certej în baza estimări resurselor

măsurate şi indicte. În urma încercărilor de optimizare s-au realizat o serie de modele ale carierei.

Modelul cel mai favorabil ales, care a generat cheltuieli minime de exploatare cuprinde 4 domenii

mineralogice distincte – Vest, Central, Intermediar şi Est, ale căror caracteristici metalurgice variază.

În baza datelor de cunoaştere a condiţiilor de zăcământ, condiţiilor hidrogeotehnice şi a indicatorilor

tehnico-economici de exploatare şi preparare, S.C. DEVA Gold S.A. propune pentru zăcământul Certej

SC

SA

CEPROMIN


5

modelul rezervei bazat pe prelucrarea şi vânzarea de concentrate pentru domeniul Vestic şi tehnologia de

preparare ,,Albion” pentru domeniul Central, Intermediar şi Estic.

În studiul de fezabilitate s-a dezvoltat acest modelul al rezervei bazat pe producerea şi vânzarea de

concentrate auroargentifere obţinute prin procedeul de flotare pentru domeniul Vestic şi tehnologia de

preparare Albion pentru domeniile Central, Intermediar şi Estic (care împreună formează cariera Albion),

fiind modelul economic care propune valorificarea maximă a mineralizaţiei auro-argentifere.

Ultima omologare a rezervelor geologice din Perimetrul Certej a fost făcută odată cu aprobarea de

către ANRM a documentaţiilor înaintate de SC DEVAGOLD S.A în vederea modificării licenţei de

exploatare Nr. 435/02.06.1999 (Documentaţiile cu calculul resurselor/rezervelor , Studiul de fezabilitate ,

Planul de dezvoltare etc. - conform Legii minelor nr. 85, capitolul 3 art. 20). Cu această ocazie, au fost

emise Actul Adiţional nr. 3/18.07.2008 de modificare a prevederilor licenţei precum şi Încheierea de

Omologare 92 – 07 / 18.07.2008 .

Prin Încheierea de 92 – 07 / 18.07.2008 au fost omologate următoarele cantităţi de rezerve

industriale exploatabile dovedite:

- Cariera Vest – 6,298 mil. to;

- Cariera Albion – 21,902 mil. to;

- TOTAL: 28,2 to.

Situaţia rezervelor pe zăcământul Certej la data închiderii se prezintă astfel:

Nr.crt.

Indicatorul U.M. Rezerva geologică la data închiderii

Situaţia rezervelor geologice de bilanţ - categoria B

cantitate conţinut Au conţinut Ag

t g/t g/t

- categoria C1 cantitate conţinut Au conţinut Ag

t g/t g/t

- categoria B+C1 cantitate conţinut Au conţinut Ag

t g/t g/t

1


t g/t g/t

7.133.811 1,65 6,41

SC

SA

CEPROMIN


6

Situaţia rezervelor geologice in afară de bilanţ

- categoria B cantitate conţinut Au conţinut Ag

t g/t g/t

20.465 2,08 6,25


t g/t g/t

9.926.717 1,70 10,43

2

- categoria B+C1 cantitate conţinut Au conţinut Ag

t g/t g/t

9.947.182 1,70 10,44

Situaţia rezervelor geologice (resurselor) B+C1, C2 zăcământul Certej

- categoria B+C1 cantitate (331măsurate+332 indicate) conţinut Au conţinut Ag

t g/t g/t

- categoria B+C1 cantitate (331măsurate+332indicate) conţinut Au conţinut Ag

t g/t g/t

9.947.182 1,70 10,43

3

- categoria C2 cantitate (333 posibile) conţinut Au conţinut Ag

t g/t g/t

7.133.811 1,65 6,41

Producţia fizică realizată

Zona Certej-Săcărâmb constituie o arie de desfăşurare a activităţilor miniere de extracţie a aurului,

cu o vechime de câteva sute de ani. Scopul principal al activitaţii este acela de a extrage metalele

preţioase cantonate în subsolul zonei, prin metode de « exploatare la zi ».

Importanţa obiectivului de investiţii este atât de natură economică cât şi socială. Singura activitate

cu pondere însemnată în zonă a constituit-o activitatea de minerit, aceasta asigurând populaţiei comunei

Certeju de Sus şi din împrejurimile acesteia, mijloacele necesare unui trai decent.

Încetarea activităţilor miniere (martie 2006) a determinat o scădere bruscă a nivelului de trai,

contribuind în acelaşi timp la creşterea ratei şomajului, la migrarea populaţiei spre alte localităţi.

Implementarea proiectului va avea un efect benefic atât pentru creşterea potenţialului economic al

comunei Certeju de Sus cât şi pentru populaţie.

Capacitatea de producţie a viitorului proiect , eşalonată pe ani, se prezintă astfel:

SC

SA

CEPROMIN


7

Articol U.M. Pre-Prod

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total 11 ani

mil. mc/an 1.01 3.42 2.83 6.41 6.37 5.99 6.54 5.49 5.23 3.54 0.72 47.55 Masă

minieră mil. t / an 2.40 8.10 6.70 15.19 15.09 14.20 15.49 12.99 12.39 8.40 1.70 112.65 mil.

mc/an 0.63 1.98 1.90 5.23 5.11 4.73 5.27 4.22 3.97 2.24 0.34 35.65 Steril

mil. t / an 1.50 4.70 4.50 12.39 12.10 11.20 12.49 9.99 9.40 5.30 0.80 84.46 mil.

mc/an 0.38 1.39 0.93 1.14 1.27 1.27 1.27 1.27 1.27 1.31 0.38 11.90 Util

mil. t / an 0.90 3.30 2.20 2.70 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.10 0.90 28.2

Capacitatea de producţie a carierei este corelată cu capacitatea de prelucrare în uzina de preparare, aceasta prezentându-se astfel: Producţia în

uzină U/M Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Total

mil. t/an

3,0 3,0 2,99 2,99 3,00 2,99 3,01 3,03 3,06 1,12 28,20 Minereu prelucrat mil.

mc/an 1,27 1,27 1,26 1,26 1,27 1,26 1,27 1,28 1,29 0,47 11,90

1.1.2. Situaţia terenurilor aflate în folosinţă la data încetării activităţii şi forma de deţinere a

acestora

Destinaţia terenului conform PUG Certeju de Sus: funcţiunea dominantă a zonei este de unităţi

industriale – exploatarea minereurilor aurifere, iar funcţiunile complementare admise ale zonei sunt: unităţi

agricole, servicii, accese pietonale şi carosabile, zone verzi şi reţele tehnico – edilitare. Potrivit Planului de

Amenajare a Teritoriului Judeţean, pentru terenul aflat în extravilan, la capitolul industrie, datorită

potenţialului mineralogic determinat, se recomandă cercetarea şi exploatarea terenurilor cu potenţial

mineralogic prezumtiv în vederea valorificării şi prelucrării resurselor naturale ale localităţilor

Activitatea de exploatare şi prelucrare a minereului aurifer de la Certej se va desfăşura în două zone

industriale:

Nr. Crt.

LOCAŢIA SUPRAFAŢA (ha)

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) PRINCIPALĂ 1. Cariera Certej 62,8 2. Halda Nord 32,6 3. Halda Sud 40,2 4. Incintă - Uzina de preparare 20,9 5. Drumuri acces şi amenajări edilitare (în afara incintei uzinei) 7,1 6. Halde sol vegetal 7,7 7. Zone de protecţie între obiective, inclusiv depozitul de explozivi 65,3 TOTAL Zona industrială (incinta) principală 236,8

ZONA INDUSTRIALĂ (INCINTA) SECUNDARĂ 8. Iazuri de decantare sterile flotatie si sterile CIL 63,6

TOTAL ZONĂ INDUSTRIALĂ (Principală + Secundară) 300,5 Zona perimetrală de protecţie 155,7

SUPRAFAŢA TOTALĂ STUDIATĂ 456,2

SC

SA

CEPROMIN


8

Organizarea arhitectural - urbanistică a unei suprafeţe studiate de 456,2 ha, conform bilanţului

teritorial:

− suprafaţa utilizată pentru lucrări aferente planului 300,5ha, respectiv 65,87%

− suprafaţa utilizată în zona de protecţie perimetrală obiectivului 155,7ha, respectiv

34,13%

Folosinţa actuală a acestor suprafeţe este prezentată în tabelul următor:

Folosinţa Suprafaţa (ha) Păduri 187 Fânaţe 30,7 Terenuri arabile 5,3 Zone pentru locuinţe (conform PUG Certej) 18,7 Căi de comunicaţii (drumuri, platforme, accese) 3,2 Zone industriale (conform PUG Certej) 55,6 Suprafaţa totală 300,5

1.1.3. Situaţia lucrărilor de investiţii existente la data începerii exploatării

Din alocaţii proprii agentul economic S.C. DEVA GOLD S.A. şi-a propus investiţia cu titlul

„Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”. În cadrul acestei investiţii

au fost cuprinse următoarele lucrări:

− lucrări de deschidere a carierei Certej

− lucrări de amenajare a haldelor de steril Nord şi Sud aferente carierei

− drumuri de acces în carieră, la incinte şi la iazurile de decantare

− clădiri şi construcţii speciale, instalaţii aferente şi reţele de utilităţi în carieră

− uzină de preparare (măcinare, clasare, flotare, îngroşare, filtrare)

− uzină metalurgică (instalaţie Albion şi CIL)

− clădiri şi construcţii speciale, instalaţii aferente şi reţele de utilităţi în uzină

− lucrări şi amenajări speciale aferente celor două iazuri de decantare

− reţele de alimentare cu energie electrică, apă industrială, apă potabilă şi alte utilităţi

− dotarea cu utilaje tehnologice şi echipamente pentru funcţionarea obiectivului minier

Pentru exploatarea rezervei propuse în condiţii optime şi pentru obţinerea de produse vandabile pe

piaţă agentul economic şi-a propus realizarea tuturor lucrărilor de investiţii cuprinse în devizul general

până la data începerii exploatării.

SC

SA

CEPROMIN


9

Valoarea aprobată (lei)

Realizat până la data începerii

exploatării

Nr. crt.

Denumirea obiectivului de investiţii

Actul de aprobare

Total valoare

Din care C+M

Total valoare

Din care C+M

Rezerve deschise

(mii tone)

1 Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej

28.200

1.1.4. Situaţia lucrărilor de investiţii estimate a se realiza în perioada concesionării

Pe perioada concesiunii agentul economic şi-a propus următoarele lucrări de investiţii:

− achiziţionarea unor utilaje corelate cu fluxul tehnologic pentru atingerea capacităţilor

propuse.

− lucrări pentru protecţia mediului (amenajări la haldele de steril şi iazurile de decantare).

− monitorizarea pe perioada de exploatare a factorilor de mediu sol, aer, apă şi măsurători la

bornele topometrice pentru ţinerea sub control a tuturor posibililor poluanţi.

Valoarea aprobată (lei)

Realizat până la data începerii

exploatării

Nr. crt.

Denumirea obiectivului de investiţii

Actul de aprobare

Total valoare

Din care C+M

Total valoare

Din care C+M

Rezerve deschise

(mii tone)

1 Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej

28.200

1.1.5. Situaţia mijloacelor fixe existente la data închiderii

Investiţia realizată se va materializa în mijloace fixe care conform reglementărilor în vigoare se

vor amortiza în funcţie de durata de viaţă a fiecărui mijloc fix. Mijloacele fixe vor fi încadrate în cele 6

grupe:

I. Construcţii

II. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru

III. Aparate şi instalaţii de măsură (control şi reglare)

IV. Mijloace de transport

V. Animale şi plantaţii

VI. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte

active corporale

La data închiderii activităţii, agentul economic va avea situaţia valorii totale a mijloacelor fixe, din

care valoare amortizată şi valoarea rămasă.

SC

SA

CEPROMIN


10

1.1.6. Estimarea situaţiei personalului la data închiderii obiectivului

Situaţia personalului existent unitatea minieră Certej la data închiderii, în număr de 293 persoane,

se prezintă astfel:

Locul de muncă Anul

închiderii

Director exploatare 1

Secretară 1

Inginer şef 1

Inginer planificator termen lung 1

Inginer planificator termen scurt 1

Inginer procesare date 1

Tehnician proiectant 1

Topograf şef 1

Asistent topograf 2

Şofer 1

Şef sector exploatare 1

Maistru pe schimb 4

Şofer 2

Şef sector întreţinere 1

Inginer întreţinere 2

Maistru întreţinere 3

Geolog şef 1

Geolog mină 3

Geolog procesare date 1

Laboranţi 12

Tehnician geolog 1

Desenator 1

Total personal conducere extracţie 43

Forare-sondori şi asistenţi sondori 8

Puşcare-artificieri şi ajutori artificieri 8

Încărcare-excavatorişti 12

Transport-şoferi autobasculante 28

Întreţinere drumuri-personal auxiliar 11

Personal atelier întreţinere 42

SC

SA

CEPROMIN


11

Personal deservire 7

Total muncitori carieră 116

Total carieră 159

Director uzină 1

Director tehnic 1

Inginer şef 1

Personal administrativ 3

Responsabil panou comandă 4

Şef schimb 4

Operatori concasare 3

Operatori depozite (utilaje încărcare) 4

Responsabil instrumentaţie măcinare 4

Responsabil instalaţie preparare 4

Operatori măcinare 4

Responsabil reactivi 4

Operatori flotaţie 4

Operatori asecare/uscare 4

Operatori pod rulant 4

Operatori pompe 4

Operatori instalaţie Albion 4

Operator instalaţie calcar 8

Responsabil instalaţie CIL 4

Operatori CIL 4

Operatori electroliză 4

Responsabil analize chimice 1

Laboranţi 8

Mecanici 8

Sudor 4

Electrician 4

Şef atelier mecanic 1

Strungari 3

Frezor 3

Lăcătuşi 3

Forjori 1

Electrician 1

Tâmplar-vopsitor 1

SC

SA

CEPROMIN


12

Magaziner de scule 1

Muncitori necalificaţi 6

Muncitori la iazuri şi staţiile de epurare 12

Total personal uzină 134

TOTAL PERSONAL 293

La data închiderii obiectivului minier, o parte din personal va fi disponibilizat conform legislaţiei

în vigoare referitoare la restructurarea întreprinderilor, o parte va fi utilizat pentru lucrările de închidere şi

ecologizare a obiectivului minier.

1.1.7. Obligaţii financiare estimate, aferente carierei la data închiderii acestora

Ţinând cont că analiza tehnico-economică prezentată în „Studiul de fezabilitate pentru

valorificarea resurselor minerale şi protecţia zăcământului” a fost asimilată şi însuşită de agentul

economic, iar preţurile la metalele de bază (aur + argint) înregistrează creşteri semnificative pe bursele

internaţionale, este concludent faptul că nu se vor înregistra obligaţii financiare la data închiderii

obiectivului minier.

1.2. Estimarea lucrărilor necesare în vederea încetării activităţii miniere

Conform Legii minelor nr. 85/2003, titularul licenţei are următoarele obligaţii să execute şi să

finalizeze lucrările de refacere a mediului în perimetrele afectate de activităţile miniere.

Planul iniţial de încetare a activităţii miniere descrie un plan de dezafectare a instalaţiilor şi de

reducere a impactului după încheierea activităţilor de exploatare.

Obiectivul principal al planului de închidere şi al procesului de proiectare al acestuia este acela de

a asigura că impactul potenţial asupra mediului, siguranţei şi sănătăţii, asociat activităţilor de închidere şi

ecologizare (şi a răspunderilor financiare şi juridice asociate acestora), este cuantificat şi prognozat încă

din etapele incipiente. Acest impact poate fi apoi minimizat, ca urmare a acţiunilor întreprinse în fazele de

proiectare, execuţie şi exploatare a proiectului.

Obiectivele şi politica societăţii DEVA GOLD în scopul reabilitării vizează cerinţele din

reglementări, aspectele specifice amplasamentului şi cele mai bune practici din industrie, între care:

� Protecţia sănătăţii şi bunăstării publice;

� Realizarea obiectivelor stabilite de comun acord privind folosinţa terenurilor după

închidere;

� Stabilizarea geotehnică a structurilor aferente exploatării miniere (versanţii carierelor,

haldele de rocă sterilă, etc);

� Refacerea peisajului pentru a minimiza fenomenele de tasare si eroziune, precum şi

pericolele potenţiale pentru mediu;

SC

SA

CEPROMIN


13

� Protecţia calităţii apei.

Pe baza acestor abordări, obiectivele Planului de reabilitare şi închidere a exploatării miniere sunt

următoarele:

� Posibilitatea închiderii şi ecologizării progresive a activităţilor, înainte de încheierea fazei

de producţie;

� Reducerea sau eliminarea impactului potenţial asupra mediului;

� Refacerea terenurilor afectate până la starea iniţială, imediat ce va fi posibil;

� Minimizarea, pe cât posibil, a imobilizării resurselor minerale rămase;

� Asigurarea dialogului deschis între părţile interesate şi reprezentanţii companiei, în

legătură cu planificarea ciclului vieţii exploatării şi închiderii acesteia.

Conform Ordinului nr. 273/04.09.2001 al Ministerului Industriei şi Resurselor şi Legii Minelor nr.

85/2003 s-a întocmit Planul iniţial de încetare a activităţii.

1.2.1. Lucrări necesare a se realiza pentru protecţia zăcământului şi a suprafeţei, şi anume:

rambleieri, echilibrarea zonelor surpate, prevenirea focurilor de mină, taluzări etc.

Zăcământul fiind exploatat în carieră, nu e necesară luarea de măsuri pentru protecţia

zăcământului. La exploatarea rezervei de substanţă minerală utilă se vor respecta cu stricteţe metoda de

exploatare şi ordinea de execuţie a lucrărilor.

La finalizarea exploatării în cariera Certej se va trata descrierea lucrărilor pentru finalizarea

exploatării, cu precizarea zonelor ce vor fi exploatate, a ordinii de exploatare a acestora înainte de

închidere şi a celor pentru îmbunătăţirea stabilităţii taluzurilor carierei, după cum urmează:

− localizarea lucrărilor şi tipul acestora

− lucrări speciale necesare pentru siguranţa zonei geografice din vecinătatea carierei

− descrierea lucrărilor necesare pentru protecţia rezervelor rămase

− măsuri pentru protecţia rezervelor imobilizate în taluze

1.2.2. Lucrări necesare pentru închiderea gurilor de mină şi a celorlalte căi de acces în cazul

exploatărilor în subteran

Exploatarea substanţei minerale utile în cadrul perimetrului Certej se va executa în carieră. În

perimetrul de exploatare există următoarele lucrări subterane şi anume:

− depozitul de exploziv din localitatea Certej

Aceste lucrări miniere se vor închide cu respectarea prevederilor din Legea Minelor nr. 85/2003.

Lucrările de închidere a legăturilor cu suprafaţa vor fi executate următoarele lucrări:

SC

SA

CEPROMIN


14

Denumirea lucrării miniere Lucrări de rambleiere Diguri şi plăci de beton

Lucrări miniere verticale

Suitorul de aeraj de la depozitul

de exploziv

Rambleiere pe toată lungimea sa Placă de beton armat 4/4 m,

împrejmuiri temporare pe o rază

de 20 m în jurul suitorului de

aeraj

Lucrări miniere orizontale

Galeria de acces la depozitul de

exploziv

Rambleiere pe 30 m la intrare

- Diguri la baza suitorului de aeraj

în galeria de legătură cu acesta

- Dig la gura galeria galeriei de

acces în depozit şi la 30 m în

spatele rambleului

Digurile şi plăcile de beton se vor executa în conformitate cu PT-M28 din beton cu o grosime de

minim 0,5 m încastrate în rocă compactă pe tot perimetrul, digurile vor fi prevăzute cu tuburi pentru

scurgerea apelor şi a gazelor.

Rambleul folosit pentru umplerea suitorului de aeraj de la depozit va proveni din demolări sau din

haldele de steril. Granulometria rambleului nu va depăşi 250 mm pe primul tronson, pe ultimul tronson de

50 m spre suprafaţă se foloseşte un material de rambleu cu granulaţia de 100 mm.

Suitorul de aeraj va fi acoperit cu o placă din beton armat rezistent la o sarcină de 32 kN/m2. Placa

din beton va fi amenajată cu fereastră de observaţie a nivelului coloanei de rambleu şi ţeavă de drenare a

gazelor.

1.2.3. Lucrări necesare pentru dezafectarea incintelor miniere

Incinta uzinei de preparare cuprinde o suprafaţă de 20,97ha care se va ecologiza după demolarea

clădirilor amplasate pe platformele de la +618m, +593m, +565-563m, +548m, +538m şi 575m.

Lucrările de amenajare a incintelor după demolare constau din:

− nivelarea terenului

− aşternerea unui strat de pământ vegetal de împrumut sau din haldele de sol vegetal cu

grosimea de 10 – 15cm

− grăpatul suprafeţei

− tehnologii de renaturare funcţie de tipul de folosinţă (agricol/silvic)

SC

SA

CEPROMIN


15

În lucrările pentru amenajarea terenului sunt cuprinse şi lucrările de demolare ale clădirilor şi

construcţiilor de la suprafaţă aparţinătoare S.C. DEVA GOLD S.A. Din punct de vedere al conformării,

construcţiile de la suprafaţă care urmează a fi dezafectate prin demolare sunt de tipul:

− construcţii cu structura de rezistenţă în cadre din beton armat

− construcţii speciale – hale metalice

− construcţii cu pereţi portanţi din zidărie

− construcţii uşoare

La execuţia construcţiilor au fost utilizate betoane simple şi armate, zidărie din cărămidă bolţari,

profile din oţel laminat la cald, învelitori din ţiglă, tablă ondulată sau bituminoase, tâmplărie din lemn,

metal sau beton. Structura de rezistenţă fiind metalică pentru tot ansamblul de clădiri, închiderile

perimetrale sunt din panouri metalice KINGSPAN KS1000 SF, cu miezul (termoizolaţia ) 10 cm grosime

din poliuretan, de formă trapezoidală cu fixare standard (fixare vizibilă).

Alegerea tehnologiei de demolare a construcţiilor, clădirilor se va face ţinând cont de tipul

structurii de rezistenţă, înălţimea şi volumul construcţiei, cât şi de vecinătatea şi interdependenţa

structurală cu aceste vecinătăţi.

Demolarea obiectelor de construcţii din incintele sus menţionate presupune:

− demolarea suprastructurii şi a elevaţiei construcţiilor

− îndepărtarea în totalitate a fundaţiilor construcţiilor şi utilajelor tehnologice

− recuperarea metalului provenit din structurile de rezistenţă şi a panourilor metalice folosite

la închiderile perimetrale şi la acoperişuri

− rambleierea golurilor rezultate în urma îndepărtării fundaţiilor cu materiale acceptabile şi

compactarea până la nivelul existent al solului

− degajarea amplasamentului de moloz, spărturi şi îndepărtarea în totalitate de pe şantier a

materialelor inacceptabile

− nivelarea terenului în vederea efectuării lucrărilor de refacere a mediului şi redarea în

circuitul iniţial

− recuperarea în măsură cât mai mare a materialelor şi elementelor refolosibile şi a celor

valorificabile, ca urmare metodele şi mijloacele de lucru vor fi stabilite de maniera în care

să permită conservarea calităţii materialelor şi elementelor demolate

Tehnologia de demolare adoptată poate fi:

− demolare element cu element

− dărâmare prin prăbuşire-doborâre

− demolare de ansamblu prin implozie

SC

SA

CEPROMIN


16

Tehnologia de demolare nefiind limitativă va putea fi adaptă de către constructor la mijloacele

tehnice de care dispune.

Molozul rezultat din demolări se va transporta şi utiliza pentru rambleieri (a suitorului de aeraj de

la depozit, în carieră) iar metalul recuperat se va depozita până la valorificarea lui ca fier vechi pe una din

platformele din incinta uzinei de preparare stabilită de comun acord beneficiar-constructor.

Toate utilităţile din clădirile care urmează a fi demolate trebuie deconectate şi dezmembrate

înainte de demolarea finală.

La sfârşitul celui de-al zecelea an de producţie, toate utilajele sunt amortizate putând fi

valorificate. Iniţial se va încerca valorificarea lor prin vânzare în starea în care se găsesc. Acele utilaje

care nu pot fi valorificate în acest mod vor fi demontate, dezmembrate, tăiate în bucăţi gabaritice pentru

transport şi valorificate în centrele de recuperare a materialelor. În acest din urmă caz se estimează

următoarele cantităţi de metale ce vor fi recuperate:

Construcţii care se demolează - cantităţi (volum moloz şi cantităţi de metal recuperat ) pe incinte

miniere.

Demolări

Incinta Ac

(mp) Ad

(mp) Total

Infastructură (mc)

Suprastructură (t)

Metal (tone)

Volum material acceptabil pentru rambleiat gol

fundaţii excavate

Incinta Carieră

2.322 2.322 696 250 365 696

Incinta staţie de concasare la uzină

1.073 1.073 214 560 533 214

Platforma cotă +593m

12.480 12.480 2.500 1.420 1.500 2.500

Platforma cotă +565-563m

6.381 7.300 2.871 650 580 2.871


4.636 5.200 2.300 450 550 2.300


4.117 4.900 2.100 430 610 2.100

Acţiunile pentru valorificarea mijloacelor fixe se vor face strict în limita legilor în vigoare:

− Legea 337/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind

atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice

şi a contractelor de concesiune de servicii

− Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale şi

necorporale, modificata şi completata prin Ordonanţa Guvernului nr. 54/1997.

SC

SA

CEPROMIN


17

− H.G. 500/1994 – privind reevaluarea patrimoniului.

− HG 909/1997 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994

− H.G. nr. 964/1998 privind clasificarea şi duratele normate de funcţionare a mijloacelor

fixe.

− H.G. 632/1999 privind unele măsuri pentru folosirea şi valorificarea bunurilor

reprezentând dependinţe şi anexe tehnologice de la minele la care închiderea definitivă a

fost aprobată prin hotărâri ale Guvernului

− Ordinul MIC 234/1999 care aprobă instrucţiunile de aplicare ale HG 632/1999.

Etapele necesare pentru valorificarea fondurilor fixe constau în:

− inventarierea patrimoniului privind sistarea activităţii;

− obţinerea fondurilor necesare valorificării;

− depozitarea utilajelor ce vor fi valorificate;

− depozitarea utilajelor, subansamblelor, pieselor componente şi materialelor rezultate din

dezmembrarea fondurilor fixe;

− predarea la unităţile de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile a fondurilor

fixe casate şi a materialelor uzate care nu mai pot fi folosite datorită uzurii fizice şi morale.

1.2.4. Lucrări necesare dezafectării infrastructurii

Pentru desfăşurarea activităţii de exploatare, prelucrare au fost necesare instalaţii şi reţele aferente

procesului tehnologic. Odată cu închiderea obiectivului acestea îşi pierd funcţionalitatea, urmând a fi

dezafectate.

− Demontare reţele electrice exterioare, LEA 0,4 kV iluminat incintă, LEA 0,4 kV iluminat

iazuri şi LEA 110 kV Certej

− Demontare reţele de hidrotransport steril. Conductele de hidrotransport sterile se vor

demonta de pe suport, pe bucăţi şi se vor valorifica la fier vechi.

− Demontare reţele de recircuitare a apei limpezite. Conductele de recircuitare a apei

limpezite se vor demonta de pe suporţi şi se vor valorifica la fier vechi.

− Demontarea conductelor tehnologice de pe estacade şi valorificarea acestora.

− Demontare reţele de alimentare cu apă industrială şi valorificarea acestora.

Drumurile (7,1ha) care au deservit activitatea de exploatare vor fi predate comunităţii locale.

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele drumuri de pe amplasament, necesare

transportului utilului, sterilului, personalului:

SC

SA

CEPROMIN


18

Destinaţia/Zona Categoria Lungime Drum principal de acces la uzină (asigură accesul din Certej pe amplasamentul uzinei) - drum Certej -staţie de concasare (5km asfaltat) - drum staţie de concasare-incinte uzină (3km pietruit)

Drum industrial categoria I B = 7,0m cu 2 acostamente de 0,5m

8 km

Drum de acces din carieră la uzină şi haldele de steril (asigură transportul minereului la uzină şi a sterilului la hălzi)

Drum staţionar B = 16,0m 2,5 km

Drum de acces la iazul nr.1 cota +720m (asigură legătura între uzină şi iazul nr 1)

Drum industrial categoria III B = 3,5m

4,0 km

Drum de acces la iazul nr.2 cota +745m (asigură legătura între uzină şi iazul nr 2, se desprinde din drumul de acces la iazul nr. 1)


4,7 km

Refacere drum existent pentru începerea lucrărilor la barajele de iniţiere


4,0 km

1.2.5 Lucrări necesare refacerii mediului

Ecologizarea carierei Certej

Centralizat suprafaţa carierei Certej care urmează să fie reabilitată este:

Denumire obiect Suprafaţa ha

Cariera Certej 62,85 din care

- taluz 40,5 - platforma 22,35

Pentru reabilitarea carierei Certej şi încadrarea ei în peisagistica zonei se impun următoarele

lucrări:

- depunerea molozului rezultat din demolări (aproximativ 10.700 mc) pe vatra

carierei şi a altor deşeuri acceptabile din zonă (steril din haldele de steril) pentru

ridicarea nivelului vetrei carierei;

- nivelarea molozului transportat şi aşternerea suprafeţei cu pământ vegetal din halda

de sol vegetal;

- lucrări de corectare a taluzelor carierei şi curăţirea curgerilor din taluz cu depunerea

lor pe vatra carierei prin lucrări de nivelare şi compactare;

- curăţirea canalelor de gardă existente;

- înierbarea şi împădurirea platformelor cu vegetaţie care se pretează în zonă;

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.

Redarea în circuitul economic a terenului degradat de activitatea minieră în carieră are la bază un

complex de lucrări care se referă în primul rând la reamenajarea din punct de vedere minier a suprafeţelor

afectate.

Se disting trei tipuri de intervenţii pentru recuperarea ambientală a teritoriului afectat:

SC

SA

CEPROMIN


19

− reconstituirea peisajului aşa cum era înainte de degradare (volumul de material extras

steril+ util fiind foarte mare, umplerea golului creat cu material este foarte costisitoare)

− reutilizarea inventând noi forme de folosire sau încercând satisfacerea cererilor precise

avansate de comunitate.

− sistematizarea provizorie a suprafeţelor afectate, în aşteptarea deciziilor definitive luate

de organele de drept.

Destinaţia suprafeţelor afectate de cariera Certej se încadrează în reutilizarea în noi forme de

folosinţă pentru comunitate, prin aşternerea de sol vegetal pe berme şi împădurirea acestora.

Ecologizare incinte miniere

Incinta uzinei Certej ocupă o suprafaţă de aproximativ 20,97 ha, suprafaţă ocupată de clădirile

aferente uzinei de preparare. Principalele lucrări de protecţie a mediului şi reconstrucţie ecologică a

suprafeţei de teren ocupată de incintă sunt următoarele:

- nivelarea mecanică, cu buldozerul a suprafeţei ;

- scarificarea terenului până la adâncimea de 40-50cm;

- curăţirea terenului de corpuri străine, după scarificare

- acoperirea suprafeţei respective cu un strat de pământ vegetal, cu grosimea de 10

cm, împrăştiat şi nivelat cu buldozerul;

- procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier, din zona carierei Certej

(halde sol vegetal), de la 5km;

- fertilizarea solului;

- însămânţarea suprafeţei incintei cu ierburi perene după ce, în prealabil, a fost

pregătit terenul.

Tehnologiile de renaturare a solurilor în funcţie de tipul de folosinţă, sunt următoarele:

Principalele lucrări necesare pentru redarea în circuitul agricol a solului din zona Certej (incinte,

halde) sunt următoarele:

� Eliberarea terenului de pietrele şi resturile vegetale existente;

� Săparea solului (manuală sau mecanizată) la o adâncime de 18 – 20 cm;

� Administrarea amendamentelor calcaroase – dolomită - la o doză de 0,6 – 1,2 kg/m2, care au

fost înglobate în masa de îngrăşământ organic (3 – 6 kg/m2) şi de fertilizator mineral complex

(0,03 – 0,06 kg/m2), înainte de încorporarea în sol;

� Uniformizarea patului germinativ şi mărunţirea (manuală sau mecanizată), dar nu excesivă, a

bulgărilor de pământ;

� Asigurarea umidităţii;

Folosinţă silvică

SC

SA

CEPROMIN


20

Principalele lucrări necesare pentru redarea în circuitul silvic a solului din zona Certej (incinte)

sunt următoarele:

� Eliberarea terenului de pietrele şi resturile vegetale existente;

� Săparea solului (manuală sau mecanizată) la o adâncime de 18 – 20 cm

� Însămânţarea cu ierburi perene

Ecologizare halde de steril

Haldele aferente perimetrului Certej care fac obiectul prezentei documentaţii şi care au rezultat din

săparea lucrărilor minier din carieră, prezentate în volumele anterioare sunt:

Nr. crt.

Denumire obiect Suprafata haldă ha.

1. Halda de steril Nord 32,61

2. Halda de steril Sud 40,22

Total suprafaţă halde 72,83

1. Halda de steril Nord

- Suprafaţa ocupată de haldă - cca. 32,61 ha;

- Unghiul de taluz a haldei - 200 - 250;

- Material depozitat - cca. 49.000.000 t;

2. Halda de steril Sud

- Suprafaţa ocupată – 40,22 ha;

- Unghiul de taluz - 200 - 250;

- Material depozitat - cca. 36.000.000 t;

Pentru revegetalizarea haldelor Nord şi Sud prin înierbare şi împădurire, s-au prevăzut următoarele

operaţiuni:

- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor;

- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi;

- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă de nuiele distanţate la

3m pe curbele de nivel;

- împădurirea cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de

30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut;

- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor .

Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor

SC

SA

CEPROMIN


21

Lucrările de instalare a vegetaţiei (lemnoase sau erbacee) sunt precedate de lucrări de degajare a

terenurilor de corpuri străine, de modelare(nivelare) şi consolidare a taluzelor (prin terasări şi consolidări ale

teraselor cu gărduleţe de coastă), de asigurare a materialului de plantat.

În cazul haldelor de steril suprafeţele orizontale (platformele) reclamă, după caz, lucrări de degajare a

terenurilor de corpuri străine, lucrări de nivelare şi scarificări înainte de aşternerea unui strat de pământ vegetal

gros de 10 cm care urmează să fie însămânţat ulterior cu ierburi perene. Lucrările de nivelare şi scarificare se

vor efectua după degajarea prealabilă a corpurilor străine (diferite resturi şi deşeuri) şi a pietrelor mari.

Probleme mai dificile le pune stabilizarea taluzului haldei şi preîntâmpinarea fenomenelor de şiroire şi

eroziune în cazul pantelor pronunţate (25 - 300) şi aceste obiective pot fi atinse prin terasarea manuală a

taluzului‚ în terase înguste de 0,7- 1,0 m, distanţate la aproximativ 3 m şi sprijinite prin gărduleţe continui de

coastă confecţionate din nuiele verzi de foioase.

Factorii principali de caracterizare şi clasificare a condiţiilor staţionare din halde, ce condiţionează

alegerea speciilor lemnoase sunt compoziţia granulometrică a depozitului (fragmente de rocă, bolovani,

pietre, pietriş mărunt), natura petrografică a fragmentelor şi pH –ul acestora. În general, fiind depuneri de

steril brut, constituit din roci dure, consolidate, haldele sunt complet lipsite de cele două componente

necesare vieţii plantelor: substanţe nutritive (N, P, K, humus) şi apa necesară proceselor fiziologice de

transpiraţie şi creştere care nu este reţinută în cantităţile necesare datorită granulometriei. Acestea fac

necesară alegerea celor mai modeste specii sub aspectul troficităţi, mai xerofite sub raportul cerinţelor

fără de apa din sol şi obligativitatea folosirii pământului vegetal de împrumut în gropile de plantare sau la

însămânţări pentru asigurarea unui stoc nutritiv minim.

Pentru redarea fondului forestier a terenurilor ocupate de haldele de steril din perimetrul carierei

Certej, s-au prevăzut următoarele lucrări:

♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare

Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de 72,83 ha., va fi supusă lucrărilor de revegetalizare prin

înierbare, din care:

- suprafaţă platforme 19,18 ha.;

- suprafaţă taluze 50,0 ha.;

Pentru refacerea cadrului peisagistic prin înierbare s-a prevăzut parcurgerea următoarelor etape:

− grăpatul terenurilor;

− acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 10cm.;

− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier;

− însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene;

− administrarea de îngrăşăminte;

− udarea suprafeţelor.

SC

SA

CEPROMIN


22

♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire

Taluzul haldelor de steril, având suprafaţa de 50 ha, va fi supus şi lucrărilor de revegetalizare prin

împădurire.

Refacerea cadrului peisagistic prin împădurire se va realiza prin parcurgerea următoarelor etape:

− săparea manuală a gropilor 0,3x0,3x0,3;

− plantare puieţi;

− administrarea îngrăşămintelor organice din mraniţă;

− administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd);

− mobilizarea solului în jurul puieţilor;

− udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m3/groapă 3 cicluri.

Suprafaţa totală a haldelor, amenajată prin înierbare(taluz + platforme) este de 72,83 ha . Suprafaţa

taluzelor amenajată şi prin împădurire este de 50,0 ha.

După plantare, în primăvara următoare se prevăd lucrări de completare a lipsurilor (a puieţilor uscaţi,

sau care nu s-au prins) într-o proporţie de 30%, datorită condiţiilor grele de vegetaţie, îndeosebi sub raportul

substratului lipsit de elementele nutritive în care se face plantarea, iar în unele cazuri (în zona coliniară) şi a

deficitului de umiditate.

Ca lucrări de întreţinere, în plantaţii se practică un număr de 6 mobilizări ale solului în jurul puieţilor

plantaţi şi 6 revizuiri ale puieţilor, eşalonate pe parcursul a patru ani, începând cu anul plantării.

� Aşternerea cu pământ vegetal a suprafeţei haldelor

Descrierea lucrărilor

Pentru redarea în circuitul silvic a haldelor de steril şi pentru o mai bună fixare a vegetaţiei se vor

executa următoarele lucrări:

− săpătură cu excavatorul pentru încărcat pământul vegetal provenit din zonă sau din alte surse,

la înţelegere cu Primăria Certej;

− transportul pământului vegetal pe haldele de steril;

− aşternerea pământului vegetal într-un strat de minim 0,10 m pe plaja haldelor cu mijloace

mecanice şi pe taluze manual.

În cazul cantităţilor mari, de ordinul sutelor de m3, pământul vegetal, se indică de administraţiile

locale, primării (păşuni, cariere sau alte terenuri cu un strat de sol vegetal disponibil), în care să se execute

săpături mecanice cu excavatorul şi transportul cu basculanta la şantier.

SC

SA

CEPROMIN


23

� Împădurirea şi înierbarea haldelor de steril

Descrierea lucrărilor,

Pentru reabilitarea condiţiilor de mediu în terenurile ocupate anterior de activităţi miniere şi redarea lor

în circuitul silvic s-a ales ca soluţie tehnică înierbarea şi împădurirea acestora.

Haldele de steril Nord şi Sud trebuie amenajate pentru limitarea poluării determinate de materialele

depozitate.

Pentru toate halde din perimetrele analizate ale carierei Certej sau prevăzut lucrări de împădurire, şi

înierbare astfel:

♦♦♦♦ toate platformele haldelor se vor înierba;

♦♦♦♦ toate taluzele haldelor se vor înierba şi împădurii;

Operaţiunea de împădurire a taluzelor va avea loc în cadrul lucrărilor de amenajare cu gărduleţe de

coastă (cleionaje).

Însămânţarea ierburilor perene se execută prin împrăştierea manuală a seminţelor de graminee perene

(păiuş, obsigă, timoftică s.a.) sau leguminoase (trifoi, sparcetă, ghizdei).

De cele mai multe ori se folosesc amestecuri de 60-70% graminee cu 40-30% leguminoase.

Norma de consum = 30 – 40 kg/ha.

Lucrările de consolidare a taluzelor haldelor de steril cu gărduleţe de coastă sunt considerate lucrări

pregătitoare în vederea împăduririlor şi a stăvilirii fenomenelor de deflaţie (eroziune eoliană) şi mai ales a

eroziunii produsă de ape, prin şiroire- ravenare.

Terasele continui se execută manual cu sapa de munte pe taluzele înclinate, la distanţe de 3m una de

alta şi sunt late de 0,6 m. Lucrarea se execută din partea de sus a taluzului spre bază.

Terasele sprijinite de gărduleţe de nuiele dispuse continu au rolul de a reduce scurgerea pluvială pe

versant, de a opri materialele surpate, de a consolida versanţii şi de a susţine puieţii plantaţi.

Gărduleţele se execută din împletitură de nuiele cu lăţimea de 0,4 m, susţinută cu pari, cu lungimea de

1 m şi diametrul de 5 -7 cm, bătuţi în pământ 0,5 - 0,6 m, la distanţă de 1 m unul de altul. Pentru ţăruşi se

foloseşte lemn de salcâm sau de răşinoase, iar pentru împletitură nuiele de salcie, alun, carpen, arin.

În vederea împăduririi se marchează poziţia gropilor de plantare cu ţăruşi confecţionaţi din nuiele de

carpen, alun, fag sau alte specii, apropiate de şantierul de plantare.

Rândurile de gropi amplasate pe curba de nivel se materializează prin ţăruşi înfipţi în pământ, în

dreptul unor semne aflate pe sârma întinsă de 2 muncitori. Distanţa dintre puieţi va fi de 1m. În cazul teraselor

înguste amenajate şi consolidate, pichetarea se face la mijlocul terasei amenajate la distanţa de 1m între axul

gropilor.

Lucrările silvo-ameliorative proiectate constau din plantarea lor cu puieţi forestieri din specia cea mai

adaptată condiţiilor locale de substrat şi zonă fitoclimatică - în cazul de faţă pin - în gropi, umplute cu pământ

SC

SA

CEPROMIN


24

vegetal, pentru asigurarea prinderii şi dezvoltarea ulterioară a culturilor. Schemele de plantare vor fi dese, de

1,5 x 1 m (5.000 buc. puieţi la ha) pe platforme şi terenuri relativ orizontale sau cu înclinări reduse şi la 1 x 1

m pe terasele amenajate cu pante repezi (> 300) şi fixate cu gărduleţe de coastă.

Puieţii necesari pentru plantare vor fi procuraţi şi aduşi din pepiniera cea mai apropiată de şantier a

Ocolului silvic din zonă.

Transportul puieţilor de la pepinieră la şantier se face cu mijloace auto, în funcţie de cantitatea acestora

şi de accesibilitatea şantierului, acoperişi cu prelate, pentru a evita deshidratarea produsă de vânt şi soare a

acestora, în special a rădăcinilor. Pe şantier puieţii vor fi depozitaţi provizoriu până la plantare, în locuri

umbrite, cu rădăcinile acoperite cu muşchi şi pământ umed. La gropile de plantare puieţii se transportă în

găleţi cu rădăcinile protejate cu muşchi umezi.

Perioadele optime de execuţie a diferitelor lucrări şi eşalonarea calendaristică a acestora pe ani şi luni

se prezintă în graficele de execuţie a lucrărilor pentru fiecare obiect în parte.

După plantare, în primăvara următoare se prevăd lucrări de completare a lipsurilor (a puieţilor uscaţi,

sau care nu s-au prins) într-o proporţie de 30%, datorită condiţiilor grele de vegetaţie, îndeosebi sub raportul

substratului lipsit de elementele nutritive în care se face plantarea, iar în unele cazuri (în zona coliniară) şi a

deficitului de umiditate, care în zona montană sunt suficiente.

Ca lucrări de întreţinere, în plantaţii se practică un număr de 6 mobilizări ale solului în jurul puieţilor

plantaţi şi 6 revizuiri ale puieţilor, eşalonate pe parcursul a patru ani, începând cu anul plantării.

Pe ani, repartizarea mobilizărilor solului este 2-2-1-1, iar în cazul revizuirilor 1-2-2-1.

Lucrările de completări şi întreţinerile sub forma mobilizării solului şi revizuirea puieţilor sunt lucrări

necesare şi obligatorii pentru reuşita iniţială şi demararea unei dezvoltări satisfăcătoare a culturilor, care

trebuie urmărite şi conduse în continuare, cunoscând faptul că reuşita definitivă a acestora are loc, de regulă, la

10-12 ani de la plantare, când ele încep să realizeze starea de masiv.

Ecologizare iazuri de decantare

� Legi

• Legea privind Calitatea în Construcţii (Legea 10/1995) MO partea I, nr. 12/1995

• Legea Apelor (Legea 107/1996). MO partea I, nr. 244/1996

• Ordinul comun nr. 818/A.K. din 15 mai 2007 al M.M.D.D. şi nr. 1.687/V.V. din 28

mai 2007 al M.E.F. M.O. partea I, nr. 375/1.06.2007 privind actele de reglementare

necesare închiderii iazurilor de decantare aferente perimetrelor miniere

• Ordonanţa de urgenţă privind siguranţa barajelor (O.U. 244/2000. MO partea I, nr.

633/2000, aprobată prin Legea nr. 466/2001). MO partea I nr. 428/2001.

SC

SA

CEPROMIN


25

� Standarde

STAS 4273-83. Încadrarea în clase de importanţă a construcţiilor hidrotehnice.

STAS 4068/1-87. Debite şi volume maxime de apă. Probabilităţi anuale ale debitelor şi

volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare.

� Norme naţionale

• IPROMIN. Norme pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea iazurilor de

decantare din industria minieră. MIR, 2001, Bucureşti.

• MLPAT. Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor. P

130 – 1997, Buletinul construcţiilor, vol. 4, 1998.

• NTLH – 021. Metodologie privind stabilirea categoriilor de importanţă a

barajelor. MO partea I nr. 427/2002.

• NTLH – 023. Metodologie privind evaluarea stării de siguranţă a barajelor şi

digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale. MO partea I nr.

427/2002.

Alte lucrări

• Stematiu Dan. Managementul riscului la iazurile de decantare, Editura

Matrix, Bucureşti, 2002.

A) Iaz sterile flotaţie

Iazul de decantare s-a realizat pentru a prelua sterilul rezultat din uzina de preparare a minereului

Certej.

Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă

iazul, să reducă efectele poluării asupra ecosistemelor şi solurilor din jur.

Lucrările ce fac obiectul prezentei documentaţii sunt:

� lucrări de amenajare a suprafeţei iazului

� acoperirea în totalitate a depozitului cu un strat de pământ vegetal în grosime de 20cm

� lucrări de redare in circuitul silvic prin împădurire a plajei cu specii din zonă (salcâm,

mesteacăn, cătină)

� lucrări de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, de

garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere (30 ani).

� alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea următoarelor documentaţii la data închiderii:

− Documentaţie ,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare flotaţie Certej (PT)

+ caietele de sarcini (CS) + Listele de cantităţii pentru obiectul de investiţie „Închiderea

iazului de decantare sterile de flotaţie” care se va întocmi în conformitate cu Ordinul

M.D.L.P.L –863/2008, H.G. 28/2008 şi a Ordinului 172/2003 privind aprobarea formei

SC

SA

CEPROMIN


26

contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacerea

mediului/conservare

− Verificarea documentaţiei pentru cerinţa A7 şi B5 („Rezistenţă şi stabilitate pentru

construcţii şi amenajări hidrotehnice”) – conform H.G. 925/1995 şi Ordinului

M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996.

− Evaluarea stării de siguranţă şi expertizarea proiectului conform Legii nr 466/2001 de

aprobare a OUG 244/2000 privind siguranţa barajelor precum şi a NTLH – 032 şi

NTLH – 040, proiectul tehnic iniţial de închidere a iazului care urmeaza a fi expertizat

de un expert MLPAT A7, B5, D şi Af.

− Documentaţia de evaluare a stării de siguranţă la data închiderii, împreună cu proiectul

tehnic, vor fi înaintate Comisiei Naţionale de avizare a Administraţiei Naţionale „Apele

Române”.

Lucrări de amenajare suprafaţă iaz

Amenajarea suprafeţei iazului consta în realizarea unor pante de 5‰ pe axul longitudinal al plajei

iazului dinspre amonte către aval şi 5‰ în profilul transversal al plajei iazului pentru asigurarea scurgerii

apelor de precipitaţii, căzute pe suprafaţa iazului, din axul central către canalele de gardă proiectate şi

executate în perioada de exploatare a iazului.

Crearea acestor pante se va realiza prin nivelarea suprafeţei iazului înlăturând proeminentele şi

umplând golurile (lucrări de debleu şi rambleu).Realizarea acestor lucrări constituie un obiectiv major de

asigurare a stabilităţii iazului, prin aceea că se asigură o plajă de siguranţă suficientă faţă de nivelul

maxim al apei ce se poate forma pe suprafaţa iazului în cazul unor precipitaţii excepţionale.

Înainte de începerea lucrărilor de amenajare a suprafeţei iazului se vor lua toate masurile necesare

care sa duca la eliminarea în totalitate a apei de pe plaja iazului şi la împiedicarea fenomenului de

refulare a terenului, de scufundare, asigurând astfel o stabilitate şi o compresibilitate foarte buna a zonei

desecate astfel ca o data cu depunerea de material de umplutura pe zona amintita să nu apară probleme.

Astfel, pentru desecarea totală a suprafeţei iazului de decantare, se va utiliza metoda ”Pionier„

prin depunerea materialului de umplutură cu înaintare către aval şi asecarea apei din lacul format.

După amenajarea suprafeţei iazului aşa cum a fost descris mai sus, aceasta se va acoperi cu un

strat de pământ vegetal cu grosimea de 20cm ce va fi suportul plantaţiei de arbori indigeni adaptabili la

climatul zonei.

Lucrări de redare în circuitul silvic a zonelor afectate

SC

SA

CEPROMIN


27

După nivelare pământul vegetal se va însămânţa cu ierburi perene şi uda de minim 3 ori pentru

încolţire sigură la intervale de 5-6 zile, în zonele unde nu se poate împădurii.

Stoparea fenomenelor de eroziune se va realiza şi prin lucrări de plantare (împădurire) cu puieţi

din specii specifice zonei, executată pe plaja iazului.

Lucrările recomandate pentru ecologizarea terenurilor afectate de proiect constau, în principal, din:

◊ degajarea de corpuri străine (pietre sau resturi vegetale) a suprafeţelor de teren pe care se

execută ulterior plantaţiile;

◊ nivelarea terenului în vederea eliminării formelor geometrice neregulate şi a astupării

ravenelor şi gropilor apărute în urma acţiunii de eroziune a apelor sau a surpărilor de teren;

◊ amenajarea manuală a unor terase înguste (acolo unde este posibil, pe versanţii erodaţi), late

de 0,4 – 0,6 m, distanţate la 2 m, pentru stabilizarea şi plantarea ulterioară a acestora

◊ mobilizarea manuală a solului în jurul puieţilor plantaţi în vederea afânării solului şi

îndepărtării concurenţei vegetaţiei ierboase nedorite, consumatoare a apei disponibile puieţilor.

Operaţia se execută pe câte o suprafaţă de 0,38 m2 în jurul fiecărui puiet, de 6 ori în decurs de

4 ani (2 – 2 – 1 – 1), în lunile mai şi iunie, în anii 1 şi 2 şi numai în luna mai, în anii 3 şi 4 ;

◊ revizuirea plantaţiilor de 6 ori, executată în decursul a 4 ani (1 – 2 – 2 – 1 revizuiri), toamna şi

primăvara, în anii 2 şi 3 şi numai toamna în anii 1 şi 4;

◊ completarea lipsurilor (puieţilor neprinşi, uscaţi sau prejudiciaţi) în proporţie de 30% în

primăvara anului următor plantării.

Pe suprafaţa plajei arborii se vor planta la o distanţă de 2 – 3m de canalele de gardă

perimetrale iazurilor pentru a permite accesul de-a lungul canalelor de gardă şi pentru a nu deteriora

structura canalelor odată cu dezvoltarea rădăcinilor acestora.

B) Iaz de decantare CIL (Nr. 2)

Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă

iazul, să reducă riscul de producere a unor evenimente nedorite la iazul de decantare si implicit de evitare

a poluării ecosistemelor.

La baza elaborării documentaţiei vor sta normativele în vigoare.

Lucrările ce fac obiectul închideri acestui iaz sunt:

� lucrări de reconfigurare a suprafeţei iazului identice ca la iazul sterile de flotaţie

� acoperirea în totalitate a depozitului cu geomembrană

� aşternerea unui strat de sol vegetal în grosime de 20 cm

� lucrări de ecologizare prin înierbare a plajei

SC

SA

CEPROMIN


28

� implementarea unui sistem de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a

lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere (30 ani).

� alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea următoarelor documentaţii la data închiderii:

− Documentaţie ,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare FLOTAŢIE

Certej (PT) + caietele de sarcini (CS) + Listele de cantităţii pentru obiectul de

investiţie „Închiderea iazului de decantare CIL” care se va întocmi la data sistării

activităţii, în conformitate cu Ordinul M.D.L.P.L –863/2008, H.G. 28/2008 şi a

Ordinului 172/2003 privind aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de

închidere a minelor şi refacerea mediului/conservare .

− Verificarea documentaţiei pentru cerinţa A7 şi B5 („Rezistenţă şi stabilitate pentru

construcţii şi amenajări hidrotehnice”) – conform H.G. 925/1995 şi Ordinului

M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996.

− Evaluarea stării de siguranţă şi expertizarea proiectului tehnic de închidere conform

Legii nr 466/2001 de aprobare a OUG 244/2000 privind siguranţa barajelor precum

şi a NTLH – 032 şi NTLH – 040, proiectul tehnic iniţial de închidere a iazului care

urmează a fi expertizat de un expert MLPAT A7, B5, D şi Af.

Lucrări de reconfigurare suprafaţă iaz

Amenajarea suprafeţei iazului consta în realizarea unei pante de 5‰ pe direcţia axului

longitudinal al suprafeţei iazului catre aval şi 5‰ în secţiune transversală pentru dirijarea apelor

meteorice, căzute pe suprafaţa iazului, din centrul iazului către canalele de gardă proiectate şi executate în

perioada de exploatare a iazului.

Crearea acestor pante se va realiza prin nivelarea suprafeţei iazului înlăturând proeminentele şi

umplând golurile (lucrări de debleu şi rambleu). Realizarea acestor lucrări constituie un obiectiv major de

asigurare a stabilităţii iazului, prin aceea că se asigură o bună scurgere a apelor meteorice de pe suprafaţa

iazului, evitându-se în acest fel producerea fenomenului de acumulare al apei pe suprafaţa iazului în cazul

unor precipitaţii excepţionale.

Înainte de Începerea lucrărilor de amenajare a suprafeţei iazului se vor lua toate masurile necesare

care sa duca la eliminarea in totalitate a apei de pe plaja iazului şi la împiedicarea fenomenului de

refulare a terenului, de scufundare, asigurând astfel o stabilitate si o compresibilitate foarte buna a zonei

desecate.

Astfel, pentru desecarea totală a suprafeţei iazului de decantare, se va utiliza metoda ”Pionier„

prin depunerea materialului de umplutură cu înaintare către aval şi asecarea apei din lacul format prin

pomparea tulbureli.

SC

SA

CEPROMIN


29

Lucrări de impermeabilizare a suprafeţei iazului care constau în acoperirea cu strat de

geomembrană şi cu două straturi de pământ (strat de pământ argilos cu nisip/pietriş în grosime de

0,30m şi strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20m).

După nivelare pământul vegetal se va însămânţa cu ierburi perene şi uda de minim 3 ori pentru

încolţire sigură la intervale de 5-6 zile.

Pentru a evita blocarea galeriei de deviere cu arbori aduşi de viitură la gura galeriei, încă din faza

de construire s-a prevăzut un grătar metalic. Acest grătar este de formă circulară şi este executat la 5-6m

de gura galeriei. La data închiderii se va verifica şi se va consolida acest grătar.

Centralizarea principalelor suprafeţe care urmează a fi ecologizate

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru incinte şi halde, sunt:

Nr. crt. DENUMIRE LUCRARE U.M.

Total incinte

Platformă halde

Taluz halde

Total Suprafeţe

1 lucrări pregătitoare ha. 20,97 19,18 50 90,15 2 lucrări înierbare ha. 20,97 19,18 40,0 3 lucrări împădurire ha. 50 50 4 lucrări de cleionaje m. 20.000 20.000 5 lucrări împădurire buc. 250.000 250.000 6 zid de sprijin m 900 7 Canale de gardă m 2.200 Total revegetalizare erbacee ha. 20,97 19,18 40,0 Total revegetalizare forestieră ha. 50 50

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru cariera Certej, sunt: Nr. crt.

DENUMIRE LUCRARE U.M. Suprafaţă berme

Suprafaţă

taluz

Total suprafeţe

1 lucrări pregătitoare ha. 15 26 41 2 lucrări înierbare ha. 3 lucrări împădurire ha. 15 15 4 lucrări împădurire buc. 75.000 75.000 5 Canal de gardă curăţire m 3.422 6 Canal de gardă proiectat m 500 Total revegetalizare erbacee ha. 15 15 Total revegetalizare forestieră ha. 26 26

Centralizat, suprafeţele şi lucrările proiectate, pentru iazurile Certej, sunt: Nr. crt.

DENUMIRE LUCRARE U.M. Suprafaţă iaz sterile de flotaţie

Suprafaţă

iaz sterile CIL

Total Suprafeţe

1 lucrări pregătitoare - reconfigurarea suprafaţă iaz

ha. 30 20 50

2 lucrări înierbare ha. 30 20 50 3 lucrări împădurire ha. 11 4 15

SC

SA

CEPROMIN


30

4 lucrări de impermeabilizare ha. 20 20 5 Canal de gardă curăţire+bazine

de liniştire m 2.400 1.680

6 Canal de gardă proiectat m 200 150 Total revegetalizare erbacee ha. 30 20 50 Total revegetalizare forestieră ha. 11 4 15

1.2.6. Alte lucrări considerate necesare

Monitorizarea pe etape de funcţionare

Monitorizarea mediului din perimetrul minier are drept scop controlul evoluţiei emisiilor de

poluanţi pe amplasament si identificarea posibilelor creşteri ale nivelului acestora, pentru a nu atinge

nivelurile critice de impact si stabilirea eventualelor lucrările de remediere necesare pentru atenuarea

impactului.

Monitorizarea factorilor de mediu in perimetrul minier Certej se va realiza atât în perioada de

exploatare cât şi după încetarea activităţii, vizează urmărirea:

- evoluţiei calitatii aerului si a conditiilor meteorologice;

- evoluţiei calitaţii apelor evacuate din perimetrul minier si a emisarilor in care se deverseaza;

- evaluarea scurgerilor acide din roci

- evoluţia calitaţii solului si a vegetatiei;

- nivelul zgomotului si vibraţiilor in timpul executiei lucrarilor de închidere si ecologizare

- stabilitatea si starea suprafeţei terenurilor din perimetrul depozitelor de sterile (iazuri de

decantare, halde de steril de mină) .

Baza de date constituită pe parcursul funcţionării obiectivului minier, prin analize periodice si cele

determinate cu ocazia întocmirii bilanţurilor de mediu va indica factorii de mediu, parametrii aferenţi si

punctele de prelevare, ce trebuiesc urmăriţi in perioada execuţiei lucrărilor de închidere si post-închidere.

In raport de evoluţia calităţii factorilor de mediu si coroborat cu starea vremii (conditiile meteorologice),

se va stabilit dacă frecvenţa de masurare a calitaţii factorilor de mediu este necesar a fi modificată.

S-a considerat ca stabilitatea depozitelor de sterile - a haldelor de steril de mina si a iazurilor de

decantarea, este un parametru esenţial care necesită monitorizare continuă, pe termen indelungat (minim

30 ani). Din acest motiv se impune o prezenţa zilnica a personalului de supraveghere astfel incat sa se

poată constata orice eveniment care apare pe depozitul de steril, atât ca urmare a lucrarilor care s-au

executat, cât si a condiţiilor meteorologice care pot afecta starea de siguranţa a acestor depozite de sterile.

Monitorizarea factorilor de mediu se realizeaza în următoarele perimetre:

- iazul FLOTAŢIE

- iazul CIL;

SC

SA

CEPROMIN


31

- incinta industriala – Uzina de preparare

- halda Nord;

- halda Sud;

- Cariera Certej, depozit explozivi Certej.

În continuare se prezintă metodologia de monitorizare pentru fiecare factor de mediu în parte, în

perimetrele miniere mai sus prezentate.

1. MONITORIZAREA AERULUI ŞI A CONDIŢIILOR METEOROLOGICE

1.1. Monitorizarea calităţii AERULUI

Principalele surse de poluare a aerului mai ales in perioada de exploatare sunt :

� pulberile in suspensie (aerosoli) – PM 10;

� gazele (CO, SO2 NO2,) HCN si COV – emise de pe suprafetele incintelor, de la

utilajele tehnologice si mijloacele de transport in perimetrele, mai sus enumerate.

� Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de pulberi in suspensie

(aerosoli) si gaze (CO, SO2 , NO2 - din perimetrele incintelor industriale, a iazurilor de decantare si a

haldelor de steril, HCN - perimetrul instalatiei CIL si a iazului CIL si COV - in perimetrul Carierei (parc

auto) si Uzinei de Preparare (zona cuptoarelor si laborator), urmata de analizarea in laboratoare de

specialitate. În tabelul de mai jos – tabel nr.1, sunt prezentaţi parametrii monitorizaţi, frecvenţa, locul şi modul

de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat.

Tabel nr. 1

Nr crt

Denumirea lucrarii de

monitorizare

Frecventa de masurare

Locul de prelevare Modul de determinare

Modul de evaluare

Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru :

1. Pulberi in suspensie (aerosoli)

- conf STAS 10813 -76 - cu aparat automat

de prelevare

2. GAZE : COV, CO, SO2

NO2, HCN

▪ perioada de

exploatare - lunar ▪ dupa incetarea

activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere

- lunar, trimestrial, - s

emestr. Functie de evolutia

calitatii

▪ incinte industriale: - Cota + 593m; - Cota +563m; - Cota + 548; - Cota + 538; - depozit explozivi Certej. ▪ perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE; - iazul CIL; . ▪ perimetrul haldelor de

steril de mina: - halda Nord; - halda Sud;

Conform: SR ISO 8186/ 97 SR ISO 6767/ 2000

Ord.MAPM

592/2002

STAS 12574 -87

SC

SA

CEPROMIN


32

� Standardele de prelevare, aparatura recomandata pentru prelevarea imisiilor atmosferice de

pulberi si de noxe gazoase, modul si frecventa de prelevare, standardele de evaluare a calitatii

indicatorilor analizati precum si modul de inregistrare a rezultatelor si de raportare a datelor sunt

prezentate în continuare.

Prelevare probe de imisii atmosferice se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor

standarde: - SR 10813-76 – Pulberi in suspensie

- SR EN 12341: 2002 Recoltare PM 10

- SR ISO 8187/97 - determinare CO

- SR ISO 6767:2000 - determinare SO2

Aparatura pentru prelevarea gazelor - functie de metoda de analiza se poate folosi orice tip de

aparat sau instalatie, formate din: sistem de aspiratie (electropompa), sistem de masura a debitelor si a

volumului de aer aspirat (contor gaze), sistem de retinere a poluantilor gazosi (barbotor). Instalatia permit

recoltarea a 3 - 5 poluanti poluanti gazosi cu totalizarea volumului de aer aspirat.. Sistemul de retinere a

poluantilor gazosi are in compunere vase de absorbtie (barbotoare cu frita), cu capacitatea utila de 100

cm3, in care se gasesc solutiile de absorbtie specifice gazelor analizate

Frecventa si proceduri de prelevare a probelor

Se vor preleva probe de particule în suspensie periodic - lunar, pe filtre (Acetat/Nitrat de celuloza

sau de cuart).

Prelevarea probelor se va face timp de 24 de ore (de la miezul noptii la miezul noptii), pentru a

furniza date statistice relevante pentru comparare atât cu standardul pentru media anuala a calitatii aerului

cât si cu cel referitor la perioada de 24 de ore.

b) Standarde calitatii aerului, se face conform standardelor in vigoare, astfel :

▪ interpretare rezulte:

- STAS 12574-87 – Calitate Aer din zone protejate;

- Ord. 592/2002- Normativ pentru stabilirea valorilor limita a valorilor de prag si a

criteriilor si metodelor de evaluare a SO2, NO2, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5 ),etc.

c) Evidenta rezultatelor analizelor chimice

Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de

pulberi in suspensie precum - starea vremii, data prelevării, etc., vor fi consemnate într-un registru,

costituindu- se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii AERULUI din perimetrul

monitorizat.

Validarea si raportarea datelor

Validarea datelor

SC

SA

CEPROMIN


33

Datele de monitorizare a calitatii aerului (inclusiv datele meteo) vor fi verificate si validate în

conformitate cu sandardele de ”Validarea datelor referitoare la calitatea aerului” pentru a se asigura ca

datele colectate sunt complete, reprezentative, corecte, precise si comparabile. Criteriile de validitate vor

fi stabilite pentru fiecare parametru.

Raportare trimestriala/ anuala

Toate datele vor fi procesate si validate trimestrial. Se va elabora un raport de monitorizare

trimestrial şi un raport anual care va cuprinde toate datele (inclusiv cele meteorologice): parametrii

determinati, locatie, data si ora.

1.2. Monitorizare CONDIŢIILOR METEOROLOGICE

a)Parametrii monitorizaţi – zilnic:

- cantitate precipitatii

- directia dominanta vânt

- viteza vântului pe directia dominanta

- temperatura sol (min-max)

- temperatura aer (min-max)

- umiditate, evaporatia

b) Aparatura pentru determinarea conditiilor meteorologice - Statie Meteo

c) Evidenta rezultatelor Rezultatele obţinute în urma observaţiilor (starea vremii, data prelevării,

etc) vor fi consemnate într-un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării conditiilor

meteorologice din perimetrul monitorizat. Toate datele (Meteo)vor fi procesate si validate lunar. Datele

vor fi puse în tabele dupa ora zilei si pentru fiecare zi a lunii. Se va elabora un raport sintetic cu toti

parametri determinati.

2. MONITORIZAREA FACTORULUI DE MEDIU APA

Din procesele de extractie si preparare a minereului aurifer din zacamantul Certej, vor rezulta

urmatoarele categorii de ape uzate care se vor evacua in emisarii naturali din perimetrul Certej:

- ape acide din cariera CERTEJ;

- ape acide provenite din percolarea haldelor de roci sterile

- ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotatie (sterile flotatie);

- ape limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilor de la cianuratie (CIL);

- ape uzate menajere de la birouri şi grupul social.

Categoriile de ape din perimetrul minier Certej a căror calitate se va monitoriza, sunt:

��ape uzate :

SC

SA

CEPROMIN


34

• ape evacuate din iazurile de decantare ( ape de exfiltratii, ape de la Statiile de

epurare- Staţie de epurare ape limpezite FLOTAŢIE, Staţie de epurare ape limpezite

iazul CIL (DETOX 2), Staţie de epurare ape acide(halde, carieră)

• ape menajere – evacuate din Staţae de epurare apemenajere

�� ape subterane din:

• forajele de control hidrochimic - amplasate in perimetrul celor doua iazuri de

decantare (Valea Măcrişului FLOTAŢIE şi CIL);

• izvoare şi fântâni - în zonele din apropierea amplasamentului minier (a iazurilor de

decantare şi a instalaţiilor care pot constitui posibile surse de poluare a apei subterane).

�� ape de suprafaţă din emisari naturali :

- pârâurile: Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda;

Sistemul de monitoring a calităţii apelor cuprinde următoarele acţiuni:

a) Prelevarea probelor de ape

b) Măsurarea debitelor

c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate

d) Sedimentele depuse in albia emisarului:

- de apele de la iazurile de decantare (Valea Măcrişului);

- de scurgeri de material de pe halde (Nord şi Sud).

vor fi estimate cantitativ si din punct de vedere al conţinutului de poluanţi.

o Calitatea apelor se va monitoriza prin prelevarea periodică de probe

(lunar/trimestrial– funcţie de categoria apei) şi prin analizarea lor în teren şi într-un

laborator de specialitate în vederea determinării compoziţiei chimice.

o Debitele apelor uzate evacuate (apa din carieră şi de pe haldele de steril, apa din

iazuri) si a emisarilor se vor monitoriza – lunar /trimestrial (funcţie de categoria apei),

prin metode si cu dispozitive adecvate, specifice punctului monitorizat.

o Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice

(semestrial/anual), efectuate pe cursul emisarilor receptori ai apei uzate deversate- aval

de punctele de deversare a acestor ape.

o Conţinuturile de poluanţi din sedimente se vor determina prin analize chimice

efectuate in laboratoare de specialitate, pe probele de sedimente prelevate (semestrial)

Monitorizarea deversarilor de ape din statiile de epurare sau din colectori vizează:

SC

SA

CEPROMIN


35

► urmărirea permanenta, a debitelor şi a calităţii apelor uzate evacuate atât înainte cât si după

epurare, precum şi a calităţii emisarilor care receptează apele uzate, prin recoltarea de probe de ape si

analizarea lor in laborator in vederea determinării compoziţiei chimice.

Urmărirea permanenta pe perioada de activitate (10 ani), pe perioada lucrărilor de închidere şi

timp de 3 ani după terminarea lucrărilor de reconstrucţie ecologica (perioada postînchidere), se va efectua

prin prelevare apelor din următoarele puncte:

• Apa paraielor din perimetrul Haldelor (p. Grozii, Baiaga, Macris, Coranda, etc)

• Apa de pe steril flotatie (alimentarea Iaz flotatie)

• Apa de pe steril cianuratie (alimentarea Iaz CIL)

• Apa limpezita evacuata din Iaz flotatie (alimentare Statie epurare)

• Apa epurata – evacuare Statie epurare iaz flotatie -

• Apa emisar – p. Coranzii

• Apa limpezita evacuata din Iaz CIL (alimentare Statie epurare Detox 2)

• Apa epurata – evacuare Statie epurare Detox 2

• Apa emisar - p. Coranzii - aval Statie epurare Detox 2

Parametrii factorului de mediu apa monitorizaţi, frecventa, punctele de monitorizare,

metodele/standardele de prelevare/ analiza a probelor prelevate, aparatura/dispozitivele recomandate

pentru măsurarea debitelor si standardele de evaluare a rezultatelor determinărilor efectuate, sunt

prezentaţi în tabelul de mai jos (Tabel nr. 2).

2.a) Prelevarea probelor de ape se face in conformitate cu prevederile urmatoarelor standarde:

- SR ISO 5667-10 / 1994 – Ghid pentru prelevarea apelor uzate;

- SR ISO 5667-11 / 2000 – Ghid general pentru prelevarea apelor subterane;

- SR ISO 5667-6 / 1997 – Ghid pentru prelevarea probelor din rauri si cursuri de apa.

2.b) Măsurarea debitelor

Măsurătorile de debit pot fi efectuate prin diferite metode în funcţie de categoria de apa

monitorizată şi de punctul în care se execută determinarea.

Măsurătorile debitelor se realizează astfel:

- în mod continuu, cu ajutorul unui înregistrator al nivelului apei şi utilizând şi o curbă a

debitelor, la punctele de evacuare/colectare pentru principalele surse de apă uzata

(conducta/canalul de colectare a scurgerilor de ape uzate) ;

- în mod regulat în aval de deversarea apelor în emisar, cu citiri periodice ale debitelor;

SC

SA

CEPROMIN


36

- cu ajutorul măsurătorilor instantanee ale deversărilor, pentru toate celelalte puncte din reţeaua

de monitorizare a calităţii apei de suprafaţă, de fiecare dată când se colectează o probă de apă.

Dispozitive de măsurare:

- instalaţii temporare (canale deschise mobile), morişcă hidrometrică;

- dispozitive fixe [mire (tije) gradate, debitmetre cu prag, cutie Noche - montate permanent pe

canalele sau albiile naturale ale apelor de suprafaţă curgătoare];

- prag deversor în formă de „V” pentru cursurile de apa mici.

2.c) Determinarea indicatorilor fizico-chimici din apele prelevate

Calitatea apelor se va determina prin analiza chimica a probelor prelevate:

� lunar / trimestrial - din apele uzate evacuate, funcţie de categoria apei monitorizate

[ape din iazurile de decantare, apa de la Statiile de epurare];

� trimestrial – din emisari si din apele subterane (apa din forajele de control

hidrochimic, apa din fântâni).

Indicatorii fizico-chimici ai apelor prelevate se vor determina prin:

- analiza in teren - pH, oxigen dizolvat, conductivitate, temperatura;

- intr-un laborator de specialitate acreditat - pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr,

sulfaţi, cianuri, cloruri, sulfuri, azotaţi, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca2+, Mg2+,

alcalinitate

c.1. Standardele de analiza a indicatorilor fizico-chimici a apelor prelevate, utilizate de

laboratorul de specialitate trebuie sa fie în vigoare. Se recomandă efectuarea analizelor

chimice conform standardelor din tabelul nr.3

Tabel nr. 2.

Nrcrt

Denumirea lucrării de monitorizare

Frecvenţa de măsurare


Modul de evaluare

1 2 3 4 5

A. CALITATEA APEI - Prelevare probe de ape si analiza chimica : pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfaţi, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca2+, Mg2+, cianuri, sulfuri, cloruri, azotaţi,

alcalinitate, pentru:

1. Apa din cariera Certej şi de pe haldele Nord şi

Sud

▪ perioada de exploatare

- lunar

▪ Cariera Certej, haldele Nord şi Sud

(bazine colectoare ape de şiroire)

Prelevarea

conf. SR ISO 5667-10 /

1994

HG nr.

SC

SA

CEPROMIN


37

Nrcrt




Modul de evaluare

1 2 3 4 5

Ape de la iazurile de decantare: - iaz decantare FLOTAŢIE;

- iaz decantare CIL;

▪ Iaz decantare FLOTAŢIE

▪ Iaz decantare CIL - Apa – barje plutitoare;

- Apa de exfiltraţii; - Apa de pe canalele de

gardă

▪ Apa alimentare Staţie epurare ape – iaz

FLOTAŢIE (sterile flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare

apă menajeră ▪ Apa evacuare Staţie

epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile

flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL (DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră), Staţie de epurare apă menajeră în emisari


- lunar

▪ dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere,

ecologizare si post incidere

- lunar

iaz CIL si

DETOX2

- trimestr.

din celelate puncte

Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile

flotaţie), Staţie de epurare iaz CIL

(DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde + carieră),

Staţie de epurare apă menajeră - la intrare

- la evacuare

Analize chimice de laborator

conform standardelor

existente pentru ape uzate

352/2005 de aprobare

a NTPA – 001

/2005

2.

Ape din emisari ▪ emisarii care

subtraverseaza iazurile;

▪ emisarii receptori a apei din carieră, de la halde şi a

apelor de la iazurile de decantare

▪ emisar de la baza haldelor


- lunar

▪ dupa incetarea activitatii, si perioada de inchidere,

ecologizare si post incidere

trimestial

▪ pârâul Valea Măcrişului

▪ pârâul Grozii ▪ pârâul Băiaga ▪ pârâul Coranda

- la 20 – 50 m amonte si - la 50- 100 m aval de

deversarea apei uzate (apa din carieră/apa de la iaz şi de la evacuările staţiilor de

epurare)

Prelevarea conf. SR ISO 5667-6 /

1997 Analize chimice

de laborator conform

standardelor ape suprafaţă

Ord.MMGA 161/2006 - calitate ape suprafata Tabel nr. 6

3. Apa din pânza freatică

(apa subterana)

▪ Apa din foraje control hidrochimic

▪Apa din fântâni

- trimestrial

▪ Foraje de control de la: - Iaz decantare FLOTAŢIE

- Iaz decantare CIL

▪ Fântâni – intravilanul comuna Certej

Prelevarea conf. SR ISO 5667-11 /

2000 Analize chimice

de laborator conform

standardelor apa potabila

Legea 458/2002 -

privind calitatea apei

potabile

B. Masuratori DEBITE pentru:

Apa din carieră, haldele Nord şi Sud


- lunar

▪ Bazine colectare ape partea sudică şi bazin colectare ape partea

nordică

Metode diferite

specifice punctului

SC

SA

CEPROMIN


38

Nrcrt




Modul de evaluare

1 2 3 4 5

Apele evacuate din iazurile de decantare : - iaz FLOTAŢIE

- iaz CIL

▪ dupa incetarea

activitatii + perioada de inchidere,

ecologizare si post incidere - trimestrial

▪ La sistemul evacuare: barje plutitoare, la

intrările în staţiile de epurare, la evacuările din

staţiile de epurare din:

- iaz de decantare FLOTAŢIE

- iaz de decantare CIL

Emisari: ▪ emisarii care subtraverseaza

iazurile de decantare; ▪ emisarii receptori ai apelor

uzate evacuate din staţiile de epurare de la iazurile de decantare) ▪ emisar de la baza haldei

- trimestrial

▪pârâul Valea Măcrişului ▪ pârâul Grozii ▪ pârâul Băiaga ▪ pârâul Coranda - aval de punctul de

deversare a apei din staţiile de epurare a carierei, haldei şi din iazurile de decantare

monitorizat.

- Se pot utiliza diverse

dispozitive manuale sau fixe (morişcă hidrometrică, debitmetre cu

prag/ cutie Noche, mire/ tije gradate,

etc)

- Măsurare a vitezei şi a secţiunii de

curgere

C. Determinări pe SEDIMENTE depuse in emisari de apele de mina/carieră si de apele evacuate de la iazurile de decantare, sau de scurgeri de material de pe haldele de steril

Ord.MMG

A 161/2006- Tabel nr. 8-B

▪ Prelevare probe sedimente depuse in emisari si analiza chimica (metale grele, sulfati, carbonati, oxizi Fe, Ca, etc)

▪ Măsurători de estimare a

depunerilor de sedimente in emisari receptori ai apei evacuate din staţiile de epurare

- semestrial

▪ pârâul Corănzii - aval deversare apa

de la staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie

- aval deversare apă de la staţia de epurare ape limpezite iaz cianuraţie

▪ pâraiele Grozii,

Băiaga, Măcriş, Coranda - aval deversare ape

epurate

Prelevare conform SR ISO 5667-12:2001

Analize chimice in laborator de specialitate (metale grele , carbonati,etc) conform standardelor

Masuratori batimetrice pe cursul emisarului

-

Tabel nr.3

Indicator fizico- chimic

APA UZATA si APA DE SUPRAFATA

APA POTABILA

pH SR ISO 10523-1997 SR ISO 10523-1997 Conductivitatii electrice SR EN 27888:1997 SR EN 27888:1997 Oxigen dizolvat SR EN 25814:1999 SR EN 25814:1999 Suspensii STAS 6953-81 STAS 6953-81 Reziduu fix STAS 9187 - 84 STAS 3638-76 CCO-Cr SR ISO 6060-96 SR ISO 6060-96 Sulfati STAS 8601-70 STAS 8601-70 Cloruri SR ISO 9297 : 2001 SR ISO 9297 : 2001 Cianuri SR ISO 6703/1-98 SR ISO 6703/1-98 Cupru SR ISO 8288-2001 SR ISO 8288-2001 Plumb STAS 8637-79 SR ISO 8288-2001

SC

SA

CEPROMIN


39

Zinc STAS 8314-87 SR ISO 8288-2001 Fier STAS 13315-96 STAS 13315-96 Mangan SR 8662 / 1-96 SR ISO 6333 : 1996 Cadmiu SR ISO 8288-2001 SR ISO 5961/2002 sau SR ISO 8288-2001 Arsen SR EN 26595:2002 ISO 6595/97 sau SR EN 26595-2002 Azotati SR ISO 7890 –1 : 1998 SR ISO 7890 –1 : 1998 sau SR ISO 7890-1 : 2000

Calciu STAS 3662-90 sau SR ISO 7980 : 2002 Magneziu STAS 6674-77 sau SR ISO 7980 : 2002

♦În situaţiile în care pentru anumiţi poluanţi se utilizează alte metode decât metodele standard de

analiză-mai sus prezentate, metodele analitice utilizate trebuie sa fie agreate la nivel naţional.

c.2. Interpretarea rezultatelor analizelor chimice

▪ apele uzate, vor fi comparate cu valorile admise de normativul NTPA – 001/ 2005 – Valori

limita de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate in receptori naturali .

▪ apele receptorilor naturali vor fi comparate cu indicatorii de calitate stipulaţi in Ord.161/2006

„Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a

corpurilor de apa” - Tabel nr. 6-C. – Elemente si standarde de calitate chimice si fizico- chimice in apa.

▪ apele subterane se vor compara cu limitele admise de normativul Legea 458/2002 - privind

calitatea apei potabile.

c.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice

Rezultatele obţinute în urma analizelor şi observaţiile efectuate în timpul prelevării probelor de

ape (starea vremii, data prelevării, etc) vor fi consemnate într-un registru – costituindu -se astfel baza de

date necesară evaluării evoluţiei calităţii apei din perimetrul monitorizat. Toate datele vor fi prelucrate si

periodic (trimestrial, semestrial si anual) se vor întocmi rapoarte, care se vor transmite beneficiarului

(administratorului) perimetrului si Autorităţilor de mediu competente (SGA-uri, Direcţiile Apelor,

Agenţii de Mediu).

2.d) Sedimentele depuse de apa evacuată din staţiile de epurare

▪ Cantitatea de sedimente se va estima prin măsurători batimetrice periodice (semestriale), pe

cursul emisarilor – aval de puntele de deversare a apelor uzate (ape epurate evacuate din staţiile de

epurare) respectiv aval de haldele de steril Nord şi Sud (posibile deversări de ape de şiroire).

▪ Conţinutul de poluanţi din sedimente (metale grele, carbonaţi, oxizi de Fe, Ca, sulfaţi, etc) se

vor determina prin analize chimice efectuate de laboratoare de specialitate

d.1. Standardele utilizate la prelevarea si determinarea poluantilor din sedimente:

- SR ISO 5667-12:2001 – Prelevare sedimente;

SC

SA

CEPROMIN


40

- Standarde specifice analizei indicatorilor fizico-chimici: metale grele (Cd, Pb, Cu, Zn, Fe, Mn),

carbonati, sulfati, oxizi Fe, de Ca.

d.2.Interpretarea rezultatelor determinărilor (cantitate si calitate sedimente)

▪ Rezultatele măsurătorilor depunerilor de sedimente se vor corela cu debitul şi conţinutul de

suspensii din apelor uzate deversate (sau cu eventuale scurgeri de materiale din depozitul de steril) în

emisarul receptor precum si cu debitul, secţiunea şi conţinutul de suspensii din apa emisarului amonte şi

aval de punctul monitorizat;

▪ Rezultatele obţinute la analiza fizico-chimica a solurilor vor fi comparate cu Ord. MMGA

161/2006 Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării

ecologice a corpurilor de apa” - Tabel nr. 8-B – Elemente si standarde de calitate chimica pentru

sedimente – fracţia <63µm.

d.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice si masuratorilor depunerilor de sedimente

Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor batimetrice a depunerilor de sedimente si a analizelor

fizico-chimice a poluanţilor din aceste sedimentele şi celelalte datele referitoare la debitele si conţinutul

de materii in suspensie din apele deversate precum si a debitului, secţiunii si conţinutul de suspensii din

apa emisarului vor fi consemnate într-un registru, constituindu-se astfel baza de date necesară evaluării

evoluţiei calităţii APELOR din perimetrul monitorizat.

3. MONITORIZAREA SCURGERILOR ACIDE DIN ROCI STERILE ŞI STERIL PREPARARE

Cuantificarea potenţialului rocilor (sterilului de preparare) de a genera scurgeri acide - „Acid Rock

Drainage” se va realiza prin:

prelevarea de probe sterile:

- din haldele de steril Nord şi Sud;

- din iazul de decantare FLOTAŢIE.

• analiza compozitiei fizico - chimice a probelor medii de sterile;

• teste de levigare a probelor de sterile, macinate la finete de max. 4 mm;

• teste statice de predictie a generarii apelor acide.

►Prelevarea probelor şi determinarile mai sus mentionate pentru evaluarea potenţialului de

generare a scurgerilor acide, se vor realiza pe probele medii de materiale prelevate din sterilul depozitat

in iazurile de decantare respectiv in haldele de steril.

►Pregatirea probelor pentru teste

SC

SA

CEPROMIN


41

Probele medii de sterile , constituite pentru fiecare perimetru investigat, se vor macina la o fineţe

de maxim 4 mm, se vor omogeniza, dupa care prin sfertuire se va constitui câte o proba/ perimetru, care

va fi utilizata la analizele chimice si realizarea testelor de levigare respectiv a testelor statice de predicţie

a acidităţii.

Lucrarile de evaluare a potenţialului de generare a apelor acide, parametrii si indicatori fizico-

chimici determinati la testele de levigare si testele statice de predicţie a acidităţii sunt prezentaţi in tabelul

de mai jos (Tabel nr. 4)

3.1. Standardele utilizate la Evaluarea Scurgerilor Acide sunt:

� STAS 7184 /1 – 84 – Prelevarea probelor de sterile;

� Standarde specifice indicatorilor fizico-chimici analizati: pH, Sulf, carbonati, sulfati, SiO2,

oxizi de Fe, CaO, MgO, Al2O3, metale grele (Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mn, Fe );

� SR EN 12457-2 – Test de verificare a conformitatii pentru levigarea deseurilor granulare;

� Testele statice de predicţie a potenţialului de generare a acidităţii ( Test ABA, Test de Raport

de sulf sau Raport NP : AP)

Tabel nr. 4

Nr

crt

Denumirea lucrarii de monitorizare

Locul de prelevare/ detreminare

Modul de determinare

Modul de evaluare

EVALUARE SCURGERI ACIDE

1. Prelevare probe sterile din:

▪ iazurile de decantare;

▪ haldele de steril Nord şi Sud

- inclusiv transport la laborator si pregatire proba medie pt. analize chimice

▪Iazuri decantare FLOTAŢIE ▪ haldele de steril Nord şi Sud

STAS 7184 /1 – 84

2 Analiza chimica probe medii de sterile din iazuri si halde (pH, Sulf, carbonati, sulfati, SiO2, oxizi de Fe, CaO, MgO, Al2O3, metale grele)

Laborator acreditat pentru analize chimice

- Analize chimice in laborator de specialitate conform standarde indicatorii analizati

3. a) Teste levigare - probe medii de sterile

b) Teste statice - de predictie a potentialului generarii apelor acide


a) SR EN 12457-2

b) test ABA (sau test AP/NP sau test raport de Sulf)

SC

SA

CEPROMIN


42

4. Analize chimice – eluate (levigate) rezultate la testele de levigare (cloruri, sulfati, metale grele si met. toxice - Cu, Pb, Zn Cd, Ni, Cr, Mo, Hg si As )


- Analize chimice in laborator de specialitate conf. standardelor pt. indicatorii analizati

Ord.MMGA

95/2005

Tabel nr. 3.1

3.2. Interpretarea rezultatelor determinărilor

Evaluarea potenţialului sterilului de a genera scurgeri acide se bazeaza pe:

- identificarea minerale potential generatoare de acid (sulfati, sulfuri) si a mineralelor

tampon (carbonati, aluminosilicati) continute de sterilele depozitate in halde – in baza

analizei chimice a probelor de sterile;

- calitatea drenajului rezultat prin testele statice de predictie - comparând potenţialul

maxim de producere de acid a probei testate (AP sau APP) cu potenţialul de neutralizare

maximă (NP);

- stabilirea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, pe baza

testelor de levigare a sterilului;

Calitatea drenajului – se evalueaza prin una s-a mai multe variante, functie de testul static

efectuat (Test ABA = Evidenta Acid – Baza sau Raport NP : AP sau Testul de Raport de Sulf- Potential

de Producere Alcalina).

3.3. Evidenţa rezultatelor - Rezultatele obţinute în urma testelor si analizelor chimice vor fi

consemnate într-un raport care se vor transmite Administratorului perimetrului costituindu-se astfel baza

de date necesară evaluării potentialului aparitiei drenajului acid al rocilor depozitate in haldele de steril.

4. MONITORIZAREA SOLULUI

Pentru aprecierea si estimarea nivelului de poluare a solului datorita activitatilor de prelucrarea a

minereurilor, care au fost desfasurate in perimetrul monitorizat s-a instituit un sistem de urmarire a

calitatii SOLULUI, care cuprinde:

a) Prelevarea probelor de sol

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici

Parametrii pentru factorul de mediu sol, frecventa, punctele de monitorizare si standardele de

evaluare a acestora, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos (Tabelul nr. 5).

4.1. Prelevarea şi analizarea probelor de sol

a) Prelevarea probelor de sol se face in conformitate cu prevederile Standardul de recoltare a

solurilor 7184 /1 – 84 si a Ordinului 756 / 1997.

SC

SA

CEPROMIN


43

Calitatea solului se va determina prin prelevari – lunare de probe, care vor fi analizate fizico-

chimic pentu determinarea caracteristicilor pedologice si a continutului de metale grele si a cianurilor -

pentru solurile din perimetrul iazurilor de decantare si a incintei industriale (zona instalatiilor de

cianurare).

Analizele probelor de soluri se vor realiza in laborator de specialitate (recomandat in laboratoare

pedologice).

b) Determinarea indicatorilor fizico-chimici se face conform standardelor in vigoare, astfel:

- pH – SR 7184 / 13 – 2001; SR ISO 10390/1999

- humus - STAS 7184 / 21 – 82;

- metale grele ( Cu, Pb, Mn, Zn, Fe, As ) – SR ISO 11047 – 1999;

- CN-t – SR ISO 6703/1 -98; CN-

libere- SR ISO 11262/1998

��Precizări privind modul de efectuare a analizelor chimice

♦Analizele chimice se vor executa in laboratoare de specialitate (pedologice) - de pe lângă OSPA

(Oficiile de Studii Pedologice şi Agrochimice), sau in laboratoare acreditate (pentru analize de soluri)

agreate de autorităţile de reglementare din domeniul mediului (Agenţiile de Protecţia Mediului).

♦Echipamente pentru realizarea analizelor chimice – sunt specifice oricărui Laborator de analize

şi au fost menţionate la punctele anterioare.

4.2. Interpretarea rezultatelor analizelor chimice

▪ Rezultatele obţinute la analiza solurilor vor fi comparate cu valorile de referinţa pentru

elemente chimice din sol, specificate in Tabelul nr. 1. al Anexei Ordinului 756/1997 – privind evaluarea

poluării mediului.

4.3. Evidenta rezultatelor analizelor chimice

Rezultatele obţinute în urma analizelor fizico-chimice a solurilor prelevate vor fi consemnate într-

un registru, costituindu-se astfel baza de date necesară evaluării evoluţiei calităţii solului din perimetrul

monitorizat.

Tabel nr. 5.

Nr crt


Frecventa de masurare


Modul de evaluare

Prelevare si analize fizico-chimice de : pH, Humus, metale grele si toxice ( Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, As), Cianuri

SC

SA

CEPROMIN


44

1

Soluri din incintele industriale

▪ incinte industriale: - cota +593, +563,

+548, +538 - depozit explozivi

Certej.

o proba medie din fiecare zona a incintei

o 1 proba martor din zona limitrofa

2 Soluri din perimetrul iazurilor de decantare

▪ perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE - iazul CIL

o 3 probe de pe iaz

o 1 proba din teren natural din zona limitrofa

3. Soluri din perimetrul haldelor de steril Nord şi Sud


- trimestrial

▪ dupa incetarea

activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere

- semestrial ▪ perimetrul haldelor

de steril: - halda Nord; - halda Sud;

o 2 probe de pe halda

o 1 proba martor din zona limitrofa

- Prelevare

STAS 7184 /1 – 84

- Analize chimice in laborator de specialitate, conform standardelor in vigoare

Ordinul MAPPM nr.756/97

5. MONITORIZAREA STABILITATII IAZURILOR DE DECANTARE SI A

HALDELOR DE STERIL DE MINA

Stabilitatea iazurilor de decantare (FLOTAŢIE şi CIL) şi a haldelor de steril (Nord şi Sud)

aparţinând perimetrului minier Certej, constituie factorul esenţial in monitorizarea acestor depozite de

steril, deoarece diversele fenomene ce pot apărea în corpul haldelor de steril sau a iazurilor de decantare

(tasări, alunecări, sufozii, crăpături, etc), ori în canalele de gardă sau galeriile care evacuează apele din

zona iazurilor/ haldelor, pot conduce la pierderea stabilităţii, de asemenea condiţiile meteorologice pot

afecta starea de siguranţă acestor depozite de sterile.

5.1.Principalele lucrari de monitorizare a stabilitatii iazurilor de decantare si a haldelor de

steril, constau in:

• urmarirea vizuala a aspectului iazurilor şi haldelor (crăpături, denivelări, prăbuşiri care

pot să apară pe taluze sau platforma iazurilor şi haldelor);

• măsuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati, pe baraje si în terenul

natural de la cele două iazuri de decantare FLOTAŢIE şi CIL;

SC

SA

CEPROMIN


45

• măsurători ale nivelului hidrostatic din tuburile piezometrice de pe iazurile de decantare

Valea Măcrişului – FLOTAŢIE şi CIL;

• măsuratori topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe haldele de steril Nord

şi Sud.

Pe langă aceste lucrări, personalul care efectuează lucrările de intreţinere a perimetrului minier

va efectua şi o serie de observaţii şi lucrări, cum ar fi:

o urmărirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele însământate si împădurite in scopul

completării lipsurilor si/sau refacerii;

o observaţtii meteorologice – se vor consemna datele înregistrate la Staţia meteo;

o întreţinerea/curăţirea canalelor de garda de la iazurile de decantare şi a canalului de

colectare/evacuare a apelor de infiltraţii .

5.2.Interpretarea şi evidenta rezultatelor determinărilor

▪ Rezultatele inspecţiilor vizuale şi rezultatele măsurătorilor (topometrice si de nivel hidrostatic) –

se vor consemna in Registru de evidenţă a stării tehnice si stabilităţii Iazului de decantare (pentru

fiecare iaz de decantare , costituindu- se astfel baza de date necesară evaluării si evoluţiei stabilităţii

depozitelor de sterile din perimetrul monitorizat;

▪ Rezultatele si concluziile Studiului de evaluare a Stării de siguranţă a Iazului de decantare

(pentru fiecare iaz de decantare – FLOTAŢIE şi CIL) , respectiv a Studiului de evaluare a stabilităţii

haldelor de steril Nord şi Sud- vor fi consemnate într-un Raport asupra stării tehnice a iazului monitorizat

respectiv a haldei de steril.

Studiile de Evaluare a stării de siguranţă a iazului respectiv de Evaluare a stabilităţii haldei de

steril de mină se efectuează periodic, o dată la 5 ani.

� Lucrările din cadrul programului de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si haldelor

de steril, frecvenţa lucrărilor, modul de efectuare a determinărilor şi aparatura recomandată pentru

realizarea acestora, modul de raportare a datelor precum si responsabilităţile pentru realizarea lucrărilor

de monitorizare sunt prezentate în continuare, în tabelul nr. 6.

Tabel nr. 6

Nr crt


Frecventa de masurare Locul de determinare


Modul de evaluare

Persoana responsabila

SC

SA

CEPROMIN


46

Nr crt


Frecventa de masurare Locul de determinare


Modul de evaluare

Persoana responsabila

1 Inspectie periodica la iazurile de decantare, pentru vizualizare:

▪ crapaturi

▪ denivelari, prabusiri, umflaturi

- pe taluze;

- pe platforme.

sǎptǎmânal

- Iaz decantare Valea Măcrişului FLOTAŢIE-sterile de flotaţie - Iaz decantare Valea

Măcrişului-CIL-sterile de Canuraţie

vizuala - vizual comparativ

-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului;

- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD

2 Masuratori topometrice la bornele topometrice de la:

▪ iazurile de decantare

▪ haldele de steril

▪Reperi topometrici de pe versantul si coronamentul barajului iazurilor:

-Iazul FLOTAŢIE; - -Iazul CIL; .

▪Reperi topometrici din terenul natural si de pe taluzele si platforma haldelor: - Halda Nord; - Halda Sud;

Statie topografica cu GPS

Abateri de max. 10 cm in primii ani

- inginer topograf

-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului

3 Masuratori nivel hidrostatic din tuburile piezometrice de la iazurile decantare


- trimestrial

▪ dupa

incetarea activitatii + perioada de inchidere, ecologizare

si post incidere

- semestrial

Tuburi piezometrice de la Iazurile decantare -FLOTAŢIE; - CIL;

Dispozitiv manual (rigla gradata sau coarda lestata)

Nivelul apei fata de suprafata terenului si adancimea tubului

- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD

4 ▪ Evaluarea starii de siguranta a iazurilor de decantare

▪ Evaluarea stabilitatii haldelor de steril Nord şi Sud

o data la

5 ani

▪ Iazurile decantare -CIL; - FLOTAŢIE

▪ Halda Nord

▪ Halda Sud

-inspectie tehnica

- raport asupra starii tehnice

Studiu de :

Evaluare a stării de siguranţă a iazului;

Studiu de :

Evaluarea stăbilităţii haldei.

- inginer expert

6. MONITORIZAREA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

Principalele surse de poluarea fonica in timpul executării lucrărilor de închidere si ecologizare

(care necesită diverse lucrări de terasamente - săpături, excavări, compactări, etc, executare de foraje

pentru plantarea tuburilor piezometrice si a puţurilor de control hidrochimic, concasare de diverse

materiale, turnare betoane, si diverse alte lucrări) sunt zgomotul şi vibraţiile produse de diverse utilaje si

echipamente.

SC

SA

CEPROMIN


47

Măsurătorile nivelului de zgomot si vibraţii se vor efectua numai in perioada de construcţie,

operare şi închidere, odată cu încheierea acestor lucrări, nivelul zgomotului si vibraţiilor nu va mai ridica

nici un fel de probleme, nu mai necesita monitorizare.

Perimetrele in care se efectuează măsurătorile, frecvenţa, aparatura cu care se execută

măsurătorile, standardele de determinare si evaluare, responsabilităţile, sunt prezentate centralizat in

tabelul nr. 7.

Tabel nr. 7

Nr

crt

Denumirea

lucrarii de

monitorizare

Frecventa de

masurare Locul de determinare

Modul de

determinare

Modul de

evaluare

Persoana

responsabila

1. Masurarea

nivelului de

zgomot

▪perioada

exploatare,

- lunar

de inchidere si

de ecologizare

trimestrial

- Sonometrul

SR ISO 1996-2 : 2008 STAS

10009/88

- administrator

DEVA GOLD cu

consultarea

proiectantului

2. Masurarea

nivelului

vibraţiilor

Doar in cazul

utilizarii de

explozivi

▪ incinte industriale:

- cotele +593,

+563, +548, +538, +618,

+575

- depozitul de

exploziv

▪ perimetrul iazurilor:

- FLOTAŢIE

- CIL

▪ perimetrul haldelor de

steril:- Nord

- Sud

Vibrometrul/

seismograful

- specialisti in

domeniu

7. STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII TEHNICE UTILIZATE LA EXECUTAREA

LUCRARILOR DE MONITORIZARE A MEDIULUI

La executarea lucrărilor de monitorizare a mediului pe lângă standardele si normativele precizate

la lucrările de monitorizare de mai sus – pentru fiecare factor de mediu, se vor mai respecta si următoarele

standarde , normative şi prescripţii tehnice:

- OUG nr. 195 / 22.12.2005 privind protectia mediului aprobata cu modificari si completari de

Legea nr. 265 / 29.06.2006 ;

- Legea nr. 107 / 25.09.1996 privind Legea apelor , modificata si completata prin Legea nr.

310 / 28.06.2004 ;

- Legea Protectiei Muncii nr. 319 /2006;

- Ord. Nr.339/16.08.1996 – privind eprobarea Normelor specifice de securitate a muncii

pentru laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice;

- Norme metodologice privind urmărirea comportării construcţiilor inclusiv supravegherea

curentă a stării tehnice a acestora - indicativ P 130-88;

- Ordinul M.A.P.P.M. nr. 184 / 21.09.1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a

bilanturilor de mediu ;

SC

SA

CEPROMIN


48

- Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462 / 01.07.1993 privind aprobarea Conditiilor tehnice pentru

protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti

atmosferici produsi de surse stationare;

- HG nr. 352 / 21.04.2005 privind modificarea si completarea HG nr. 188/ 2002 pentru

aprobarea unor norme privind conditriile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate ;

- Legea nr. 655 / 20.11.2001 pentru aprobarea cu modificari si completari a OUG nr. 243 /

2000 privind protectia atmosferei ;

- HG nr. 351/ 21.04.2005 pentru aprobarea programului de eliminare treptata a evacuarilor ,

emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase ;

- HG nr. 541 / 17.05.2003 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale

anumitor poluanti proveniti din instalatii mari de ardere ;

- STAS 10331 / 92 - Puritatea aerului. Principii si reguli generale de supraveghere a calitatii

aerului;

- OUG nr. 61 / 6.09.2006 pentru modificarea si completarea OUG nr. 78 / 200 privind regimul

deseurilor ;

- H.G. nr.1076 / 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru

planuri si programe ;

- Legea nr. 466/ 2001 pentru aprobarea OUG 244 / 2000 privind siguranta barajelor ;

- Ordinul MMGA nr. 757 / 26.11.2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind

depozitarea deseurilor ;

- H.G. nr. 856 /16.08.2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase ;

- H.G.nr. 349 / 21. 04. 2005 privind depozitarea deşeurilor ;

- OUG nr.152 / 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu

modificări prin Legea nr.84 / 2006 .

In tabelul de mai jos este prezentat Programul de monitorizare a factorilor de mediu pe diversele

perioade ale proiectului Certej si masurile de remediere ce trebuiesc luate functie de rezultatele

monitorizarii.

SC

SA

CEPROMIN


49

SC

SA

CEPROMIN


50

SC

SA

CEPROMIN


51

SC

SA

CEPROMIN


52

SC

SA

CEPROMIN


53

SC

SA

CEPROMIN


54

SC

SA

CEPROMIN


55

SC

SA

CEPROMIN


56

SC

SA

CEPROMIN


57

SC

SA

CEPROMIN


58

SC

SA

CEPROMIN


59

SC

SA

CEPROMIN


60

SC

SA

CEPROMIN


61

SC

SA

CEPROMIN


62

SC

SA

CEPROMIN


63

SC

SA

CEPROMIN


64

SC

SA

CEPROMIN


65

SC

SA

CEPROMIN


66

SC

SA

CEPROMIN


67

SC

SA

CEPROMIN


68

SC

SA

CEPROMIN


69

SC

SA

CEPROMIN


70

SC

SA

CEPROMIN


71

SC

SA

CEPROMIN


72

SC

SA

CEPROMIN


73

SC

SA

CEPROMIN


74

SC

SA

CEPROMIN


75

1.2.7. Estimarea costurilor necesare încetării activităţii

Costurile necesare încetării activităţii, pe tipuri de activităţi, sunt cuprinse în devizul general al

Planului iniţial de încetare a activităţii miniere întocmit în conformitate cu HG nr. 28/09.01.2008 privind

structura devizului general şi a metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de

investiţii.

1.3. Estimarea programului de reconstrucţie ecologică şi de prevenire a deteriorării

mediului

1.3.1. Estimarea efectelor închiderii carierei asupra mediului

În urma activităţii de extracţie şi preparare a minereului, au rezultat ca principale categorii de

deşeuri: sterilul de mină şi tulbureala sterilă, pe lângă acestea din diverse activităţi (de întreţinere,

reparaţii, administrative) au rezultat şi alte categorii de deşeuri. Deşeurile rezultate deci din activităţile de

la cariera Certej sunt codificate conform H.G. 867/2002 completată cu Ord. MMGA Nr. 95/2005 astfel:

1. Sterilul de mină, depozitat în haldele de steril – cod 01 01 01 deşeuri de la excavarea

minereurilor metalifere;

2. Tulbureală sterilă, depozitată în iazurile de decantare nr. 1 şi nr. 2 – cod 01 03 06 reziduuri,

altele decât cele specificate la 01 03 04 şi 01 03 05;

3. Deşeuri de la activitatea de întreţinere şi reparaţii utilaje tehnologice – cod 17 04 07

amestecuri metalice

4. Deşeuri de la activitatea de întreţinere şi reparaţii utilaje de transport

- cod 16 01 03 anvelope scoase din uz;

- cod 16 02 14 echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02

5. Deşeuri de la activitatea administrativă – cod 20 02 03 alte deşeuri nebiodegradabile

Sterilul rezultat din extracţia minereului – cod 01 01 01, este depozitat în haldele de steril Nord şi

Sud, care sunt depozite de deşeuri inerte, (conform HG 162/2002 şi OUGR 78/2000, aprobată şi

modificată prin Legea 426/2001).

Deşeuri rezultate din activităţile de întreţinere şi reparaţii ale utilajelor tehnologice

Deşeurile rezultate erau constituite, în principal, din piese de schimb metalice uzate. Aceste

deşeuri au fost valorificate prin unităţi specializate.

Deşeuri rezultate din activitatea de întreţinere şi reparaţii a utilajelor de transport

Deşeurile au fost alcătuite din piese de schimb metalice uzate, uleiuri şi cauciucuri uzate, care erau

valorificate prin unităţi specializate.

Deşeuri rezultate din activitatea administrativă

Deşeurile au fost evacuate la rampele de deşeuri menajere a localităţii Certej.

SC

SA

CEPROMIN


76

În urma executării lucrărilor de închidere şi ecologizare a carierei Certej vor rezulta:

− deşeuri metalice cu codificarea - 17 04 07 – amestecuri metalice, vor fi adunate şi

depozitate temporar pe o platformă în incinta uzinei de preparare Certej, de unde vor fi

valorificate la unităţi specializate

− deşeuri de la demolarea clădirilor/construcţiilor, molozul, cu codificarea 17 09 04 –

amestecuri de deşeuri de la construcţii si demolări; acestea vor fi utilizate pentru

rambleerea suitorului de aeraj de la depozit

Depozitarea sterilelor provenite din cariera Certej în halde exterioare

Conform BAT există multe moduri de administrare a sterilului rezultat din mine şi cariere. Cele

mai des întâlnite metode sunt:

• Depozitarea pe uscat a sterilului sedimentat

• Depozitarea materialului steril uscat, rezultat din descopertă şi din procesul tehnologic în halde

sau pe pante

• Umplerea cu steril provenit din procesele tehnologice de exploatare, a golurilor subterane sau a

golurilor de la suprafaţă (cariere miniere) sau pentru construirea barajelor miniere

• Folosit ca un produs, de exemplu pe post de sort, sau pentru recondiţionări

În cazul proiectului de la Certej s-a ales metoda de depozitare a materialului steril uscat

rezultat din descopertă şi din procesul tehnologic în halde sau pe pante

Clasificarea haldelor Nord după natura obiectivelor din zona de influenţă şi gradul de stabilitate :

Denumirea haldei

Grupa de periclitate

Felul materialului

haldat

Volumul haldei

Suprafaţa haldei (ha)

Obiective situate în zona de

influenţă

Starea Tehnică

Halda de steril Nord

4.2. Conglomerate vulcanice, andezite,

brecii mixte, gresii

20,5 mil. mc 48,8 mil. t

32,6 Valea Corănzii

Extindere haldă

existente

Clasificarea haldei Sud după natura obiectivelor din zona de influenţă şi gradul de stabilitate :

Denumirea haldei


Felul materialului

haldat

Volumul haldei


Obiective situate în zona de

influenţă

Starea Tehnică

Halda de steril



15,1 mil. mc 35,8 mil. t

40,23 Valea Băiegii Extindere haldă

existente

Notă: 4.2. – Halde relativ stabile care pot intra în mişcare periculoasă datorită anumitor factori

(condiţiile de relief, meteorologice, acumulări de apă în amonte, infiltraţii la baza haldei, influenţe

SC

SA

CEPROMIN


77

seismice, explozii), zone fără construcţii cu acces sporadic de persoane, conform Anexei 5 şi 6 din

Prescripţiile tehnice miniere nr. 33.

Materialul depozitat în halde este constituit aproape în totalitate din rocă de dimensiuni variate

(particule milimetrice şi bolovăniş) şi este tasat de la 10 -15 m adâncime, fiind lipsit de resturi organice.

Depozitarea sterilelor rezultate din procesul tehnologic

Sterilele rezultate din prepararea minereului (steril de flotatie respectiv de cianuratie) sunt

depozitate în două iazuri de decantare (Flotatie si CIL), amplasate pe Valea Măcrişului la cca. 2 km

respectiv 4 km nord-est de uzina de preparare.

▪ Pentru amenajarea iazurilor de decantare, la fiecare iaz se va executa un baraj de iniţiere

(starter) din arocamente, pe parcursul desfăşurării lucrărilor proiectului (functionarii uzinei de preparare)

barajul va fi supraînălţat.

La iazul de decantare a sterilelor de flotatie datorită existenţei unei denivelari naturale a terenului,

pe versantul stâng al iazului este necesară executarea unui baraj de închidere, amplasat pe versantul

lateral faţă de barajul principal.

La coada iazului sterile de flotaţie se va executa un baraj de închidere amonte executat din

anrocamente, impermeabilizat pe paramentul amonte cu geomembrană.

▪ Sterilele rezultate din procesele tehnologice de preparare a minereului respectiv a concentratului

rezultat de la flotarea minereului, se prezintă sub forma de tulbureală sterilă cu conţinut de fracţie solidă

de 60% - sterilul de flotatie respectiv de 40% - sterilul de cianuraţie.

Înainte de pompare pe iazul de decantare CIL sterilul de cianuratie este denocivizat în vederea

reducerii concentraţiei cianurii WAD sub 10 mg/l în instalaţia DETOX 1.

Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare se realizează prin

conducte metalice supraterane, montate pe suporţi.

Punctele de deversare a tulburelilor sterile vor fi amplasate pe toată lungimea coronamentelor

celor două baraje începând de la cota coronamentului barajelor de iniţiere.

▪ Apele limpezite, după sedimentarea fracţiei solide în iazuri, sunt preluate de staţiile de pompare

(din dotarea fiecarui iaz), amplasate pe barje plutitoare şi sunt conduse după cum urmează:

- ape limpezite din iaz sterile de flotaţie – la rezervorul apă recircuitată de la Staţia de epurare

ape limpezite iaz flotaţie, de unde o parte este preluată în fluxul tehnologic, surplusul este

dirijat la staţia de epurare, epurată şi transmisă în emisar

- apa limpezită din iazil CIL este dirijată prin conducte la rezervorul apă recircuitată DETOX

2, de unde este trimisă în fluxul tehnologic; în cazul unor debite mari rezultate din

SC

SA

CEPROMIN


78

precipitaţii, la depăşirea cantităţii necesare în flux această apă se epurează în staţia DETOX

2 şi se transmite în emisar

Principalele caracteristici ale celor două iazuri de decantare sunt următoarele:

Nr.crt. Specificaţie Iaz Flotaţie Iaz CIL

1. Amplasament Pârâul Măcrişului amonte de cariera Certej

Pârâul Măcrişului amonte de iazul de flotaţie

2. Tip iaz Iaz de vale Iaz de vale

3. Data punerii în funcţiune La finalizarea lucrărilor de investiţii

La finalizarea lucrărilor de investiţii

4. Suprafaţa utilă 45,2 ha 18,4 ha

5. Cantitatea de steril depozitată de la data punerii în funcţiune

steril flotaţie – 25.851 mii t steril Albion +CIL – 4.409 mii t

6. Cotă coronament 707 mdM 827,5 mdM

7. Înălţime baraj de iniţiere (starter)

75 m

45 m

8. Unghi de taluz 1:1,4 (330 - 350) 1:1,4 (330 - 350) 1.3.2. Poluanţi rezultaţi din activitatea carierei, modul de urmărire a acestora

Situaţia principalilor factori de mediu se prezintă astfel:

Calitatea solului

Activitatea desfăşurată în perimetrul carierei Certej a contribuit la:

− exploatarea în carieră a rezervelor auro-argentifere a scos din circuitul silvic o

suprafaţă de 36,8 ha (62,85 ha suprafaţa carierei după exploatare, din care 25,94 ha

cariera existentă Coranda)

− degradarea învelişului de soluri prin materialul depozitat pe halde şi iazuri care au scos

din circuitul silvic şi agricol o suprafaţă totală de aproximativ 111,49 ha (169 ha

suprafeţe halde + iazuri, din care 24,98 ha au fost ocupate de halda Nord şi halda Sud a

fostei cariere Coranda)

Faţă de cele prezentate mai sus se impune luarea unor măsuri de ecologizare a zonelor afectate de

minerit şi refacerea solului din perimetrul Certej (cariere, halde, iazuri, incinte).

Activităţile desfăşurate in perimetrul carierei Certej au scos din circuitul agricol şi silvic suprafeţe

mari de teren, prin depozitarea materialului steril in halde şi iazul de decantare, prin exploatarea în

carieră.

SC

SA

CEPROMIN


79

Gradul de poluare a solului datorita activitatilor din perimetrul minier Certej se va investiga prin

analize fizico-chimice a probele de sol prelevate din apropierea principalelor surse de poluare: haldele de

steril de mina, incinte miniere, carieră si din perimetrele iazurilor de decantare, la data închiderii.

Se impune, la data închiderii carierei, luarea unor măsuri de ecologizare a zonelor afectate de

minerit şi refacerea solului din perimetrul Certej (carieră, halde, iazuri şi incinte).

Degradarea învelişului de soluri din perimetrul exploatării iazurilor de decantare nr. 1 şi nr. 2 a

fost determinată de materialul depozitat, ocupând suprafeţe mari, scoţându-le din circuitul agricol.

În momentul când suprafaţa iazului va fi asecată, cu ajutorul unui utilaj terasier se va nivela

suprafaţa iazurilor urmărind capacitatea portantă a sterilului şi luând toate măsurile de siguranţă pentru

utilaj şi personal. Această perioadă nu poate fi estimată, deoarece depinde de structura barajului şi

caracteristicile materialului depozitat, de capacitatea de asecare şi drenare.

La iazurile de decantare nr. 1 şi nr. 2 se recomandă lucrări de ecologizare care constau în:

- amenajarea suprafeţei iazurilor, haldelor şi carierei (platformă şi taluze), prin plantarea de

puieţi. În zona în care sunt amplasate iazurile sunt specifici puieţii de salcâm. Plantarea

puieţilor se va face în mai multe etape, fiind condiţionată de asecarea iazurilor, respectiv

reducerea oglinzii de apă. Suprafaţa totală a iazurilor este de 87 ha.

- acoperirea cu pamant vegetal a intregii suprafete a iazurilor ;

- canale de gardă pe perimetrul iazurilor

- realizarea unor foraje dirijate (dacă apar umectări ale unor zone din taluze), care vor fi

echipate corespunzător pentru scăderea nivelului hidrostatic din corpul iazurilor.

- urmarirea starii de siguranta a iazurilor si a haldelor prin:

− măsurători ale nivelului hidrostatic din piezometre;

− măsurători topografice la bornele de beton de pe taluze;

Datele obţinute se vor consemna într-un registru pentru a fi analizate şi a se lua măsurile ce se

impun în cazul în care apar probleme deosebite.

- împrejmuirea iazului de decantare pe tot conturul său, pentru prevenirea accidentelor prin

accesul în ampriza sa a oamenilor şi animalelor.

Calitatea apelor

În perimetrul Certej, care se închide, se evacuează următoarele categorii de ape:

− ape limpezite evacuate din iazurile de decantare nr. 1 şi nr. 2

− ape acide din cariera Certej

SC

SA

CEPROMIN


80

Pentru evacuarea apelor limpezite din iazurile de decantare nr. 1 şi nr. 2, dupa închiderea iazurilor

se vor avea în vedere următoarele:

- În prima fază în care se mai poate transporta tulbureală sterilă de la Uzina de Preparare, aceasta

va fi dirijată spre oglinda de apă cu steril de dimensiuni mai mari, pentru a obţine pe cât posibil a unei

suprafeţe orizontale pentru a micşora oglinda de apă.

- După încetarea depunerii de tulbureală sterilă se coboară treptat nivelul apei din lac prin

îndepărtarea unor segmente din sondele inverse, urmărind totodată apa evacuată (conţinut metale grele,

suspensii, etc.)

Se mai recomandă:

− construirea unor canale de gardă pe conturul iazurilor pentru a prelua apele provenite din

precipitaţii de pe versanţii pe care sprijină iazul;

− realizarea unor drenuri orizontale în taluz în paralel cu executarea şanţurilor de gardă,

pentru coborârea curbei de depresie.

− menţinerea staţiei de epurare ape acide din carieră, a staţiei de epurare ape limpezite

evacuate din iazul de decantare a sterilelor de flotaţie (TMF) şi a staţiei de epurare ape

limpezite evacuate din iazul de decantare CIL

Dimensionarea canalelor se va face în funcţie de fiecare situaţie, conform configuraţiei ternului.

Apele din canalul de gardă va fi dirijată în emisar printr-o amenajare corespunzătoare.

Calitatea aerului

Activitatea fiind oprită, calitatea aerului se încadrează în limitele admise, perimetrul nu poluează

atmosfera prin emisii de pulberi noxe gazoase.

Nu sunt necesare măsuri pentru acest factor de mediu.

1.3.3. Evacuarea şi epurarea apelor din carieră

Epurarea apelor evacuate din Cariera Certej are drept scop reducerea impactului produs de apele

acide - generate la exploatarea minereului asupra emisarilor, precum si pentru protectia si refacerea

mediului natural in perimetrul Certej, deoarece aceste ape din cariera prezinta o aciditate mare si

continuturi foarte mari de metale grele (Fe, Zn, Mn, Cu – zeci pana la sute de mg/l) si de sulfati (de

ordinul gramelor/litru).

Captare şi evacuare ape din ampriza Haldei Sud reprezintă ansamblul lucrărilor hidrotehnice care

au ca scop eliberarea amplasamentelor Carierei de minereuri Coranda – Certej şi a Haldei Sud prin

devierea pârâului Ciongani şi a afluenţilor săi (pr. Grozei, pr. Borzii, Vale 1 şi Vale 2) în bazinul

hidrografic vecin Pârâul Mare.

Cariera şi Halda Sud s-a amplasat în lungul pr. Ciongani astfel:

SC

SA

CEPROMIN


81

-Cariera de minereuri Coranda ocupă versantul drept al pr. Ciongani, de la confluenţa pr. Ciongani

cu pr. Grozii (limita estică) şi până la albia pr. Măcrişului (limita vestică)

-Halda Sud ocupă versantul stâng al pr. Ciongani, de la circa 100m de intersecţia drumului

comunal din satul Bocşa Mică cu pr. Izvorul Zgibuleşti (limita estică) şi până la circa 400m de albia pr.

Măcrişului (limita vestică).

Pentru realizarea în teren a lucrărilor propuse: Cariera Coranda şi Halda Sud, este necesar să se

devieze de pe suprafaţa interesată cursurile de apă naturale cu sau fără scurgere permanentă (pâraie,

viroage, torenţi).

Sistemul de deviere a apelor de suprafaţă cuprinde următoarele lucrări principale:

1)Canal de gardă pe latura estică a Carierei Coranda, (L = 250m) dimensionat la Q max 1% =

0,7o mc/s, cu secţiunea trapezoidală cu b = 0,50 m, h = 1,00 m, 1:m = 1:1. Canalul se realizează din

zidărie uscată de piatră brută şi un pereu din piatră cu mortar de ciment la suprafaţa interioară a canalului,

la contact cu apa. Canalul de gardă descarcă debitele în pr Grozei, amonte de barajul de priză

2)Captarea comună a pâraielor Ciongani şi Grozei, denumită în proiect C1, s-a prevăzut cu un

baraj de priză, din anrocamente de piatră brută, amplasat transversal pe albia pr. Ciongani, imediat aval

de punctul de confluenţă cu pr. Grozei. Debitele captate sunt evacuate pe un canal care traversează

barajul şi care a fost dimensionat la Q max 1% = 18,52 mc/s şi verificat la Q max 0,1% = 31,85 mc/s.

Preluarea de către canal a debitului de verificare s-a făcut pentru ca barajul de priză să nu fie deversat de

de ape la probabilitatea de depăşire de 0,1%, corespunzător clasei a II-a de importanţă. De asemenea, şi

primul tronson al canalului de deviere (de la barajul de priză la confluenţa cu pr. Borzei) a fost

dimensionat la Q max 1% şi verificat la Q max 0,1%; în continuare canalul de deviere s-a dimensionat

numai la Q max 1%, fără verificare la Q max 0,1% - conform prevederilor STAS 4273 – 83.

3)Canal de evacuare în pr. Pârâul Mare a debitelor captate.

Canalul de deviere s-a împărţit în următoarele 5 tronsoane:

- tronsonul I, L =40 m, secţiunea trapezoidală tip (conform planşă nr.) b= 2,00m, h = 2,30

m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, h = 0,50 m , Q1%=

18,52 mc/s, h1% = 1,07 m, Q 0,1%= 31,85mc/s, h0,1% =1,47 m

- tronsonul II, L =110 m, secţiunea trapezoidală b= 2 m, h = 2,3 m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă

la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, h = 0,50 m, Q1%= 22,11 mc/s, h1% =2,11

- tronsonul III, L = 760m, secţiunea trapezoidală b= 2m, h = 2,3 m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă

la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, h = 0,50 m, Q1%= 23,25mc/s, h1% = 2,17m

- tronsonul IV, L = 490 m, secţiunea trapezoidală b= 2m, h = 2,3 m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă

la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, h = 0,50 m, Q1%= 24,88mc/s, h1% =2,25m

SC

SA

CEPROMIN


82

- tronsonul V, L = 100 m, secţiunea trapezoidală b= 2m, h = 2,3m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă

la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, h = 0,50 m, Q1%= 24,88mc/s, h1% =2,25m

4)Lucrări pe canalul de deviere: 3 captări de afluenţi (pr. Borzei, Vale 1, Vale 2), 3 căderi cu h =

0,50 m, 5 căderi cu h = 0,75m, 1 podeţ la traversarea canalului cu un drum local

5) Regularizarea pr. Pârâul Mare, în scopul evacuării debitului maxim propriu, Q max 1% = 5,80

mc/s, plus debitul maxim deviat din bazinul hidrografic Ciongani, Q max 1% = 24,88 mc/s.Având în

vedere că Pârâul Mare traversează satul Bocşa Mică şi că debitele evacuate au crescut de circa 5 ori, s-a

propus redimensionarea şi consolidarea albiei actuale corespunzător noilor condiţii. S-a prevăzut

reducerea pantei fundului de la circa 0,10 la 0,05%, în concordanţă cu vitezele maxime admisibile ale

apei. Reducerea de pantă s-a realizat cu 70 căderi cu h = 1,50 m.

6) 7 podeţe din tuburi prefabricate de beton – tuburi Premo, amplasate la intersecţia Pârâului

Mare regularizat cu drumurile din intravilanul Bocşa Mică. Acestea se execută la treceri de ape, peste

pâraie cu debite mici de 0-2 mc/s, în vederea executării unor lucrări urgente, deci sunt lucrări provizorii

care se execută numai în cazuri deosebite şi pentru folosinţe limitate.

Execuţia constă în aşezarea unor tuburi tip Premo cu diametrul de 1m şi cu lungimea de 6m.

7) Canale de gardă

Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Sud sunt de formă trapezoidală şi in functie de

apele ce le vor prelua si descarca, au fost calculate hidrotehnic pe patru tronsoane cu sectiuni si lungimi

diferite dupa cum urmeaza :tronsonul T1.1 respectiv sectiunea S9 are o lungime de 443m avand

urmatoarele dimensiuni:b=0,5mB=1,54m,h=0,9m,tronsonul T1.2 corespunzator sectiunii S10 are o

lungime de 416m si urmatoarele dimensiuni:b=0,7m, B1,74m,h=0,9m, tronsonul T1.3 corespunzator

sectiunii S11 are o lungime de 385m cu dimensiunile:b=0,7m,B=1,97m,h=1,1m si tronsonul T2 ce are o

lungime de 330m cu urmatoarele dimensiuni:b=0,5m,B1,37m,h=0,75m.

Apele colectate de aceste tronsoane de canal sunt ape pluviale ce curg de pe halda si ele vor fi

dirijate spre aval la bazinul de colectare ape acide .

8) Bazinul de sedimentare şi bazin de stocare ape halda Sud

Pe baza calculelor efectuate de Golder Associates a fost prevăzut a se executa un bazin de

colectare a scurgerilor de ape acide. Bazinul va avea o capacitate de 15.000mc. Acest bazin va fi amplasat

în aval de halda de steril Sud, conform planurilor de situaţie şi a fost proiectat să colecteze 75% din

scurgerile de la un eveniment de ploaie medie de 24 ore. Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril

Sud va fi direcţionată prin intermediul canalelor de gardă într-un bazin de decantare a sedimentelor care

va micşora viteza apei de scurgere şi va permite sedimentarea. Bazinul de decantare va avea adâncimea

de 3m, lungimea de 20m şi lăţimea de 10m. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin

SC

SA

CEPROMIN


83

intermediul canalului de evacuare în bazinul de stocare ape halda Sud. Bazinul de decantare va fi din

beton, necesitând întreţinere periodică pentru îndepărtarea sedimentelor acumulate.

Bazinul de stocare se va realiza prin execuţia unui baraj construit din anrocamente provenite din

săpături de la canalele de gardă. Paramentul amonte al barajului şi chiuneta lacului vor fi căptuşite

complet cu geotextil şi geomembrană. Halda de Steril Sud are o arie de captare de 650.000 m2.

Bazinul de stocare ape acide al haldei de steril Sud va avea capacitatea maximă de 15.000mc,

cota minimă 385m şi maximă 393m. Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de

aproximativ 8m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 76m.

Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă.

Bazinul va fi protejat pe ampriza lui şi pe faţa din amonte a barajului pentru a preveni exfiltraţiile

de ape acide cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector de 500gr/m2 sub geomembrană.

Suprafaţa totală ce va fi acoperită este de 4.600m2.

Apele acide vor fi pompate cu ajutorul a două motopompe cu capacitatea de 45mc/h cu înălţimea

de refulare de 105m, printr-un sistem de conducte îngropate la Staţia de epurare ape acide de pe platforma

uzinei de preparare aflată la cota +593m.

Tehnologia de epurare a apelor acide

Apa din infiltraţii şi scurgerile atât din carieră cât şi din haldele de roca sterila (apele meteorice

care percolează si/sau spală taluzele haldelor si carierei) vor fi acide si vor conţine metale grele. Această

apă va fi tratată într-o instalaţie de tratare a apei acide pentru a produce apa epurata limpezita care poate fi

folosita ca apă brută sau poate fi evacuata în mediu.

Epurarea apelor acide ce vor rezulta din Cariera Certej se va realiza prin tehnologia clasica

« activa » de neutralizare a acidităţii si precipitarea metalelor grele cu var.

Tehnologia tradiţională de tratare cu var, se bazează pe tehnologia de creştere a pH -ului si de a

crea condiţiile de precipitare si redox. Este foarte important să se obţină controlul pH-ului, deoarece pH-

ul afectează solubilitatea / precipitarea metalelor si cinetica de oxidare.

Tehnologia de tratare cu var consta din următoarele faze tehnologice principalele de epurare a

apelor acide:

♦ precipitarea metalelor si neutralizarea aciditatii cu var;

♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare si limpezirea apei tratate;

♦ evacuarea namolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului de

flotaţie (va fi pompat la iazul de decantare flotaţie.

Reactiile de baza ale procesului de tratare cu var a apelor acide, pentru neutralizarea aciditătii si

precipitarea metalelor grele (Fe3+, Mn2+, Zn2+, Cu2+, Ni2+, Cd2+, etc) sub forma de hidroxizi metalici

insolubili, sunt :

SC

SA

CEPROMIN


84

Fe2(SO4)3 + 3Ca(OH)2 + → 2 Fe(OH)3 + 3CaSO4

MnSO4 +Ca(OH)2 → Mn(OH)2 + CaSO4

ZnSO4 + Ca(OH)2 → Zn(OH)2 + CaSO4

CuSO4 + Ca(OH)2 → Cu(OH)2 + CaSO4

H2SO4 + Ca(OH)2 → CaSO4 + 2 H2O

b) Factori ce influenţează epurarea apelor acide

După cum am arătat, controlul pH- ului este foarte important pentru precipitarea metalelor si

domeniul de pH de existenta al precipitatelor. Astfel: Fe2+ (fier feros) precipita la pH ≥ 8,5 (in prezenta O2

, Fe2+ se oxideaza la Fe3+) ; Fe3+ (fier feric) precipita la pH ≥ 3,5 ; Mn2+ precipita la pH = 9–9,5 ; Al3+

precipita la pH > 5 (se solubilizează la pH = 9) ; Zn2+ precipita la pH > 6,4 .

Domeniul optim de pH este între 8,5 – 9.

Fluxul tehnologic de tratare ape acide

In cadrul procesului tehnologic de neutralizare a acidităţii şi de precipitare a metalelor grele cu var

din cadrul Staţiei de epurare ape acide vor fi efectuate următoarele operaţii principale :

� pomparea apelor din carieră si halde in ciurul-cutie de alimentare a tancului-agitator de

neutralizare, unde este dozat si varul;

� dirijarea apelor si a precipitatului la un tanc clarificator, pentru sedimentarea precipitatului de

hidroxizi format şi limpezirea apei;

� dirijarea apei epurate limpezita (evacuata din tancul clarificator suprascurgere), prin pompare, la

uzina de preparare, sau in cazul neutilizării apei epurate in fluxul uzinei, ea este dirijata gravitaţională în

emisar - pârâul Corănzii (in conditii de avarie cand apele epurate nu pot fi recirculate in fluxul

tehnologic);

� pomparea nămolului rezultat la ingrosatorul sterilului de flotaţie, si apoi la iazul de decantare

TMF.

Instalaţia este proiectată să trateze debitele de apa din tabelul de mai jos:

Nominal m3/h Maximum m3/h

Apă din carieră 100 208

Apă din hălzi 64 110

Total alimentare instalaţie

164 318

Apele acide de pe suprafeţele şi versanţii Carierei Certej si a Haldelor Nord si Sud sunt dirijate de

canale de garda in bazine colectoare, bazine sedimentare, bazine stocare, fiind apoi pompate la Statia de

epurare ape acide ARD, amplasata in incita Uzinei de preparare.

SC

SA

CEPROMIN


85

Prin intermediul unei conducte (Dn 200) din otel carbon, apele acide vor fi dirijate peste un ciur

staţionar pentru îndepărtarea vegetaţiei (3), care alimentează tancul de tratare ape acide cu Ø 5900 mm si

volum de 159 mc (1), prevăzut cu sistem de agitare mecanica – agitator (2). Controlarea si menţinerea

pH-ul în tancul/agitator de tratare, între 8,5 – 9, se face prin adausul de lapte var.

Laptele de var trece prin ciurul/cutia de alimentare (3) a tancului de tratare, fiind alimentat prin

intermediul unei conducte (Dn 25) din tancul de stocare lapte de var (TK-103 de 51 mc) din cadrul

instalatie de tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie, care este alimentat de la instalaţia de

amestecare a varului hidratat, dintr-un rezervor de stocare a varului (de 60 mc).

In tancul de tratare ape (tanc de reactie), se asigura conditionarea apei acide cu laptele de var timp

de cca.30 minute, realizându-se neutralizarea acidităţii si precipitarea metalelor grele.

Suprascurgerea–apa neutralizata din tancul de tratare, va fi dirijată prin intermediul unei

conducte Dn 300, la un Tanc Clarificator–Decantor apă ARD cu Ø 16 m (4), prevăzut cu un pod raclor

(5), unde are loc sedimentarea precipitatului format si limpezirea apei.

Pentru facilitarea depunerii/îndepartării nămolul precipitat, in clarificator este adăugat floculant

17 g/mc sub forma de soluţie de 0,05 %, din rezervorul de stocare floculant cu volumul util de 27 mc

(TK-059) din cadrul sistemului de dizolvare si transfer floculant (XM-007).

Decantorul (clarificatorul (4) a fost inclus deoarece această unitate încorporează recircuitarea

internă a nămolului (îngroşat), care îmbunătăţeşte viteza de sedimentare a nămolului şi minimalizează

consumul de var. Debitul de intrare in clarificator este măsurat şi folosit pentru a controla debitul de

floculant la clarificator.

Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului vor avea pardoselile de beton în pantă, pentru a

permite colectarea eventualelor scurgeri în jomp si pomparea cu pompa corespunzătoare zonei – pompa

centrifuga verticala (7), spre cutia de alimentare a decantorului.

Suprascurgerea de la decantor (clarificator) este colectată în rezervorul/tancul de suprascurgere a

decantorului ARD de apă, cu volumul util de 22 mc (6). O pompă (8) de pe acest rezervor refulează apa

tratată cca. 168 mc/h, în rezervorul de apă brută pentru folosire în uzină (prin intermediul unei conducte

Dn 150 din otel carbon).

În cazul neutilizării apei epurate în fluxul uzinei, suprascurgerea rezervorului cu apa de la

decantor (clarificator), ajunge în mediu la cel mai apropriat emisar, după ce a fost analizata (prin

intermediul unei conducte Dn 300). Conform proiectului, apele epurate în Staţia de epurare a apelor acide

vor fi recirculate în totalitate in proces, cu excepţia cazurilor de avarie când se va evacua în pârâul Grozii

pe traseul de evacuare a apelor menajere.

Îngroşatul de la decantor este recircuitat la tancul de tratare pentru a asigura o sarcină de

circulaţie a solidelor pentru a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat previzionat a fi de cca. 23–30 m3/zi, va fi

SC

SA

CEPROMIN


86

evacuat cu ajutorul unei pompe centrifuge orizontala (9) la îngroşătorul sterilului de flotaţie, prin

deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului (clarificator). Nămolul va fi considerat

ca steril de flotaţie şi va fi pompat cu sterilul la iazul de decantare flotaţie (TMF).

Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului (pachet/sistem

automat XM-007) amplasată in cladirea de reactivi (lângă îngroşătorul sterilului de flotatie). Floculantul

este livrat în saci de 25 kg la pâlnia de alimentare a instalaţiei de amestec şi apoi este dozat automat la un

tanc de amestecare cu apă brută pentru a rezulta o soluţie 0,5%. Soluţia de floculant amestecat este stocată

într-un tanc de stocare (TK-059) de unde este dozat la pompa de alimentare (PM-039) cu floculant a

decantorului ape acide (4), cu diluarea în flux continuu cu apă brută pentru a da o concentraţie a soluţiei

dozate de 0,05% floculant.

Varul, sub forma de solutie de lapte de var 32 %, este furnizat de la instalaţia de amestecare a

varului hidratat prin pomparea zilnică de şarje de tulbureală de var într-un rezervor de stocare a varului

(51 m3). Din acest rezervor de stocare, varul este furnizat atât la instalaţia de tratare a apei de la iazul de

decantare flotaţie cât şi la instalaţia de ape acide, printr-o conductă inelară locală

Descrierea fluxului tehnologic din staţia de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul CIL (DETOX 2) Statia de epurare Detox 2 este compusă din:

� instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare cu peroxid de

hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxifiata fiind apoi deversată in emisar;

� instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub forma de soluţie .

Fluxul tehnologic general al Staţiei DETOX 2 este prezentat in plansa 4.49/ 82-111-F-027

� Instalaţia de neutralizare Detox 2 este amplasată lângă instalatia de neutralizare INCO a

Statiei de epurare DETOX1.

Statia de epurare Detox 2 este proiectată pentru un debit maxim de 126 m3/h care se compune din

debitul de 63 m3/h apă recirculată de la iazul de decantare steril CIL şi 63 m3/h apă brută (industrială).

Debitul de apă recircuitată de la iazul CIL pentru Detox 2 este luat din conducta de apă

recircuitată de la acest iaz, în regim controlat, înainte de bazinul de apă recircuitată care este amplasat în

instalaţia de neutralizare INCO. Apă brută este adaugată în alimentarea instalaţiei de neutralizare Detox 2

la un debit controlat, la un raport pre-stabilit faţă de debitul alimentării cu apă recircuitată de la iazul CIL,

in general se va respecta un raport de 1:1 apa recircuitată : apa brută.

Schema fluxului tehnologic pentru Detox 2 este prezentată în planşa nr. 82-111F-027.

Staţia de epurare Detox 2 are în componenţă ca principale utilaje un Tanc (vas) de neutralizare

(cu agitator) în care se realizează adaosul de peroxid de hidrogen şi sulfat de cupru şi un Clarificator –

Decantor, cu diametrul de 12 m pentru limpezirea apei tratate si îndepărtarea nămolului de precipitat cu

adăugare de floculant. Decantorul a fost inclus deoarece această unitate încorporează recircuitarea internă

SC

SA

CEPROMIN


87

a nămolului care îmbunătăţeşte viteza de sedimentare a nămolului. Debitul combinat este folosit pentru

controlul debitului de peroxid de hidrogen, sulfat de cupru şi floculant. Apa de alimentare trece prin

tancul de neutralizare (1) TK-043 prevazut cu agitatorul (2) AG-021, capacitatea tancului de neutralizare

de 126 m3asigura cu un timp de retenţie de 60 minute, în care are loc epurarea cianurii prin adaos de

peroxid de hidrogen şi de sulfat de cupru. pH-ul din agitator nu este măsurat sau controlat deoarece apa de

alimentare are deja un pH necesar (8,5 -9) şi nu va fi necesar adausul de var.

Suprascurgerea din vasul de neutralizare (1) curge în decantorul (3) TK-055 prevăzut cu

mecanism (4) TH-007 cu pod raclor.

In decantor este adăugat floculant sub formă de soluţie 0,05%, pentru marirea vitezei de

sedimentare a precipitatului (nămol) rezultat la neutralizatrea apei tratate. Apa limpezită este evacuată

prin suprascurgerea decantorului şi curge în mediu (emisar), pe conducta de evacuare este probată

continuu cu un aparat de luat probe (5) SM-021, montat intr-o cutie de scurgere a efluentului (7) BX-

019.

Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat, cu ajutorul pompele centrifuge (6) PC-044&044A, la

tancul de tratare (neutralizare) pentru a asigura o sarcină de circulaţie a solidelor şi a ajuta flocularea.

Nămolul îngroşat, la o consistenta corespunzatoare, va fi evacuat la îngroşătorul de steril CIL în şarje,

prin deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului. Prin pomparea în şarje cu pompa

centrifugă (12) PV-058 de la jompul Detox 2, nămolul va ajunge în final la iazul de decantare CIL.

Peroxidul de hidrogen la 50% H2O2 este livrat instalaţiei în container (9) TK-047 de 1 m3,

aparţinând furnizorilor de reactivi şi este dozat la tancul de neutralizare cu pompele dozatoare peristaltice

(8) PM-025A & 025B.

Sulfatul de cupru este transportat de la o instalaţie de dizolvare a sulfatului de cupru din dotarea

uzinei de flotatie, folosind containere IBC (11) TK-107 - 109 de 1m3, din care este dozat în tancul de

neutralizare cu pompe dozatoare (10) PM-026 & 026A .

Floculantul este pregătit într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, amplasată intr-o

cladire lângă decantorul instalaţiei de neutralizare.

Instalaţia de neutralizare este prevazută cu duş de siguranţa (13) SE-011.

Deoarece această instalaţie produce un efluent în mediu, toate pompele au câte o unitate de

rezervă.

� Instalaţie de preparare a floculantului Detox 2

Fluxul tehnologic al instalaţiei de preparare a floculantului pentru Staţia de epurare Detox 2 este

reprezentat in plansa 82-111-F-035

Instalaţia de preparare a floculantului - pachet/sistem automat (1) XM-014, este compusă dintr-un

buncăr cu pâlnie în care sunt descărcaţi saci cu floculant de 25 kg, prin intermediul unui alimentator cu

SC

SA

CEPROMIN


88

melc floculantul este dirijat si dozat automat la un tanc de dizolvare (cu agitator), unde are loc amestecare

cu apă brută – furnizată cu o pompă, pentru a rezulta o soluţie de concentraţie 0,5%.

Soluţia de floculant 0,5% este dirijată cu pompe de transfer floculant (2) PM-036 & 036A la un

tancul de stocare (3) TK-049, unde poate fi stocată un timp de 24 ore. Din tancul de stocare, soluţia de

floculant este dozată cu pompa de alimentare cu floculant (4) la decantorul Instalatiei de neutralizare

Detox 2, cu diluarea în flux continuu cu apă din suprascurgerea decantorului, pentru a da o concentraţie a

soluţiei dozate de 0,05% floculant.

Controale

o Debit de intrare controlat la punctul de reglare

o Dozarea de sulfat de cupru, peroxid de hidrogen şi floculant controlată de debitul de intrare

o Alarmă comună de avarie pentru decantor (clarificator)

o Nivelul din rezervorul de floculant controlat

Descrierea fluxului tehnologic de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul sterile de

flotaţie

Apa alimentată de la iazul de flotaţie, trece peste un ciur staţionar pentru îndepărtarea vegetaţiei şi

apoi curge într-un tanc de tratare cu capacitate utilă de 85m3 - prevăzut cu sistem de agitare care asigură

un timp de retenţie de 30 minute, necesar precipitării metalelor grele cu var.

În tancul de tratare a apei, pH-ul este menţinut între 8,5 - 9 prin adaos de lapte de var, care este

dozat dintr-un tanc de stocare a laptelui de var (prevăzut cu sistem de agitare -9), cu ajutorul unei pompe

centrifuge care dirijează soluţia de lapte de var printr-o conductă circulară, la tancul de tratare a apei.

Apa tratată cu var curge din tancul de tratare, în decantorul unde are loc depunerea (sedimentarea)

precipitatului format la tratarea apei şi limpezirea apei tratate. În vederea creşterii vitezei de sedimentare a

precipitatului, în decantor este adăugat floculant, sub formă de soluţie concentraţie 0,05%.

Decantorul (4) este echipat cu un mecanism cu raclete – pentru colectarea precipitatului îngroşat

depus pe fundul decantorului şi dirijarea lui spre conul de evacuare.

Suprascurgerea decantorului – apa tratată limpezită, este evacuată fie direct în emisar – pârâul

Coranzii, fie dirijată în rezervorul suprascurgerii decantorului instalaţiei de epurare a apelor acide - ARD

(apă din carieră + ape de la Haldele de roci sterile), de unde aceasta poate fi pompată la rezervorul de apă

brută.

Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat cu o pompă de îngroşat la tancul de tratare a apei, pentru

a asigura o sarcină de recircuitare a solidelor pentru a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat, previzionat a fi

47m3/zi va fi evacuat cu pompa de îngroşat la îngroşătorul sterilului de flotaţie în şarje, prin deschiderea

SC

SA

CEPROMIN


89

unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului, de unde va fi pompat împreună cu sterilul de flotaţie

la iazul de decantare.

Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului şi zona tancului de stocare a varului vor avea

pardoselile de beton în pantă, pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jompuri şi evacuarea lor

cu pompe centrifuge verticale corespunzătoare fiecarei zone, pompe la jompuri. Cele două pompe din

jompuri dirijează scurgerile colectate, spre tancul de tratare a apei respectiv cel de stocare a varului.

Varul necesar tratării apei este furnizat de la instalaţia de preparare a varului hidratat, prin

pomparea zilnică de şarje de tulbureală de var, într-un rezervor (tanc) de stocare a varului (8) amplasat

lângă decantor. Din acest rezervor de stocare varul este furnizat, prin pompare – cu pompele centrifuge

atât la instalaţia de tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie cât şi la instalaţia de epurare ape acide

ARD printr-o conductă inelară locală.

Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, care furnizează

necesarul şi pentru instalaţia de epurare ape acide. Floculantul livrat în saci de 25 kg la instalaţia de

amestec, este dozat automat printr-o pâlnie de alimentare, la un tanc de amestecare cu apă brută pentru a

rezulta o soluţie 0,5%. Soluţia este stocată într-un tanc de stocare şi este dozată cu o pompă de alimentare

la conductele de alimentare cu floculant a decantorului, cu diluarea în flux continuu cu apă brută, pentru

a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant.

b) Echipamente, utilaje, instalaţii

- Tanc de tratare a apei - Vutil = 85 m3 ; Ø 4,8 m prevăzut cu:

- agitator mecanic Ø 1700 mm ;

- Ciur şi cutie de alimentare a tancului de tratare;

- Decantor radial Ø12 m, echipat cu mecanism raclor montat pe pod:

- raclete, turbină, braţe de raclete, conductă de alimentare, pasarelă;

- Pompa evacuare namol îngroşat- Q =15 m3/h;

- Tanc de stocare lapte de var - Vutil = 51 m3, Ø 4,4 m prevazut cu :

- agitator mecanic Ø 1400 mm;

- Pompe pentru lapte de var- Q =10m3/h;

- Pompa la jompul din zona decantorului - Q =36 m3/h;

- Pompa la jompul din zona tancului de stocare var- Q =50 m3/h;

Controale

� Debitul de intrare este măsurat

� Dozarea floculantului este controlată de debitul de intrare

� Dozarea varului controlată de pH

� Alarmă comună de avarie pentru clarificator

SC

SA

CEPROMIN


90

� Nivelele din tancurile de var şi floculant monitorizate

- Staţia de epurare ape menajere în aval de platforma +538m de tipul ECO CLEANER VFL

AT 100, capacitate 13,5 mc/zi, parametri de evacuare NTPA001/2002, echipamentele tehnologice

sunt montate într-un bazin de polipropilenă montat subteran care rezistă la împingerea pământului,

evacuarea apelor epurate se va face în pârâul Corănzii

Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu

denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare.

Apa uzată curge gravitaţional în staţia de epurare şi trece prin coşul pentru reţinerea materialelor

solide. Numai materialele care nu se dezintegrează, cum ar fi cauciucurile, materialele plastice sau

textilele sunt reţinute în coş.

În zona de denitrificare azotul este eliminat din apa uzată prin descompunere biologică în mediu

anoxic. Azotaţii sunt transformaţi în azot care se degajează în atmosferă.

Pentru a evita decantarea amestecului de apă uzată şi nămol activ şi pentru creşterea eficienţei

procesului de epurare apa este amestecată permanent în compartimentul de denitrificare.

Oxigenul necesar pentru procesul de epurare este introdus prin elemente de aerare cu bule fine. În

zona de aerare are loc oxidarea materialelor organice în urma căreia rezultă bioxid de carbon, apă şi

nămol activ.

Tot în această zonă de aerare are loc oxidarea ionilor de amoniu în azotiţi şi apoi în azotaţi prin

intermediul unor bacterii specifice nitrosomonas şi nitrobacter. Aerul necesar pentru aceste procese este

asigurat de o suflantă. Funcţionarea automată a suflantei este comandată de un tablou de comandă.

Apa epurată este separată de nămolul activ în decantorul final. Apa curată este evacuată prin

conducta de evacuare în emisar. Decantorul final are forma conică şi este amplasat în bazinul de aerare.

Recircularea nămolului activ din decantor în zona de denitrificare se realizară cu ajutorul unei pompe

mammuth.

Staţiile de epurare Bio Cleaner dispun de un sistem automat pentru eliminarea spumei şi

materialelor plutitoare de pe suprafaţa decantorului. Această operaţiune este comandată de tabloul de

comandă şi are loc de 2 ori pe zi, asigurând calitatea bună a apei evacuate.

Staţiile dispun de un tablou de automatizare cu sistem de programare digitală. Acest sistem permite

menţinerea eficienţei maxime de epurare şi economii la consumul de energie electrică.

În urma procesului de epurare se produce o cantitate redusă de nămol în exces; astfel nămolul

trebuie evacuat doar o dată la 8-12 luni din staţie. Nămolul rezultat fiind oxidat total, nu are miros, astfel

manipularea lui este mult mai acceptabilă din punct de vedere igienic şi sanitar.

Nămolul se va vidanja şi se va duce pe halde, pentru a ajuta astfel la refacerea vegetaţiei.

SC

SA

CEPROMIN


91

- Staţie de epurare ape menajere incinta carieră: apa menajeră ce rezultă de la grupurile sanitare

din anexa atelierului auto este condusă la staţia de epurare a apelor menajere tip ECO CLENER

VFL, de unde, după epurare, apa limpezită este evacuată în afara platformei în canalul ce deviază

pâraiele : Grozii, Ciongani şi Borzei.

Instalaţia de canalizare exterioară se va realiza cu ţeavă din PVC îmbinată mufe iar etanşarea cu

garnituri de cauciuc.

De la instalaţia interioară de canalizare până la staţia de epurare tip ECO Cleaner , conducta de

canalizare exterioară are dimensiunea Ø110 mm, iar de la staţia de epurare până în afara platformei auto

dimensiunea ţevii de canalizare exterioară este Ø200 mm, deoarece în aval de staţia de epurare conducta

de canalizare exterioară preia şi apa pluvială de la acoperişul terasă al anexei atelier.

La trecerea pe sub drumuri conducta de canalizare exterioară este protejată cu ţeavă din oţel Ø 324 x

8 mm izolată anticorosiv.

Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu

denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare.

Apa uzată curge gravitaţional în staţia de epurare şi trece prin coşul pentru reţinerea materialelor

solide. Numai materialele care nu se dezintegrează, cum ar fi cauciucurile, materialele plastice sau

textilele sunt reţinute în coş.

În zona de denitrificare azotul este eliminat din apa uzată prin descompunere biologică în mediu

anoxic. Azotaţii sunt transformaţi în azot care se degajează în atmosferă.

Pentru a evita decantarea amestecului de apă uzată şi nămol activ şi pentru creşterea eficienţei

procesului de epurare apa este amestecată permanent în compartimentul de denitrificare.

Oxigenul necesar pentru procesul de epurare este introdus prin elemente de aerare cu bule fine. În

zona de aerare are loc oxidarea materialelor organice în urma căreia rezultă bioxid de carbon, apă şi

nămol activ.

Tot în această zonă de aerare are loc oxidarea ionilor de amoniu în azotiţi şi apoi în azotaţi prin

intermediul unor bacterii specifice nitrosomonas şi nitrobacter. Aerul necesar pentru aceste procese este

asigurat de o suflantă. Funcţionarea automată a suflantei este comandată de un tablou de comandă.

Apa epurată este separată de nămolul activ în decantorul final. Apa curată este evacuată prin

conducta de evacuare în emisar. Decantorul final are forma conică şi este amplasat în bazinul de aerare.

Recircularea nămolului activ din decantor în zona de denitrificare se realizară cu ajutorul unei pompe

mammuth.

SC

SA

CEPROMIN


92

Staţiile de epurare Eco Cleaner dispun de un sistem automat pentru eliminarea spumei şi

materialelor plutitoare de pe suprafaţa decantorului. Această operaţiune este comandată de tabloul de

comandă şi are loc de 2 ori pe zi, asigurând calitatea bună a apei evacuate.

Staţiile dispun de un tablou de automatizare cu sistem de programare digitală. Acest sistem permite

menţinerea eficienţei maxime de epurare şi economii la consumul de energie electrică.

În urma procesului de epurare se produce o cantitate redusă de nămol în exces; astfel nămolul

trebuie evacuat doar o dată la 8-12 luni din staţie. Nămolul rezultat fiind oxidat total, nu are miros, astfel

manipularea lui este mult mai acceptabilă din punct de vedere igienic şi sanitar.

Nămolul se va vidanja şi se va duce pe halde, pentru a ajuta astfel la refacerea vegetaţiei.

Din staţia de epurare se evacuează la canal 7,25 m3/zi apă epurată.

Caracteristicile staţiei de epurare sunt prezentate în lista de utilaj.

Staţia de epurare se va monta îngropat, pe un strat de beton de egalizare C 2,8/3,5 de 10 cm.

Cuva staţiei de epurare rezistă la împingerea pământului dar pentru a o proteja de suprasolicitări ce

ar putea fi provocate de o prea mare apropiere a maşinilor, s-a prevăzut o împrejmuire de protecţie în

jurul acesteia cu panouri de gard din sârmă profilată fixate pe stâlpi metalici prinşi pe fundaţii din beton

C 6/7

Pentru epurarea apelor menajere de la atelierul de întreţinere auto de la carieră proiectantul a

prevăzut o staţie de epurare tip Eco Cleaner BC50 cu următoarele caracteristici:

- capacitate=7,5 m3/h;

- putere instalată = 750 W/ 380V;

- dimensiuni: a x b x h =4000mm x2160mm x 2580 mm;

- este executată din polipropilenă şi inox;

- este o construcţie compactă şi nu este sensibilă la variaţiile de debit;

- procesul de epurare este automatizat şi se produce fără degajare de mirosuri;

- sistem de comandă digital cu posibilitate de conectare la PC;

- nămolul se evacuează o dată pe an şi poate fi folosit ca îngrăşământ în agricultură;

- greutate = 1500 kg.

După finalizarea lucrărilor de închidere şi refacere a mediului, prin monitorizarea permanentă a

debitelor şi calităţii apelor evacuate se va stabili cât timp va fi necesară continuarea epurării apelor.

SC

SA

CEPROMIN


93

1.3.4. Halde, iazuri de decantare – lucrări necesare a se executa în vederea realizării stabilităţii

acestora, efectele asupra mediului şi destinaţia acestora

Halde

Sterilul rezultat din descopertă va fi transportat în halda de steril Nord, amplasată pe Valea

Corănzii. Halda va avea o suprafaţă de 32,61ha, pe o suprafaţă de 10,6ha există o haldă veche. Extinderea

haldei vechi se va putea executa numai după amenajarea văii Corănzii prin executarea unei galerii de

preluare a pârâului Corănzii şi conducerea lui în aval de perimetrul Haldei.

Formaţiunile de bază în perimetrul cercetat, unde se va extinde halda Nord este constituit din roci

magmatice, aglomerate vulcanice, dacite şi andezite de Hondol cu rezistenţă la compresiune ridicată şi

alternanţă de gresii şi brecii cu aglomerate vulcanice.

Tehnologia de haldare

Halda de steril Nord va ocupa o suprafaţă de 32,6ha, un volum de 20,5 mil mc., respectiv

48,7mil.tone.

Halda se va executa în patru trepte cu înălţimea de 30,00m (495-585) şi o treaptă de 20,00m (445-

465).

Transportul materialului steril rezultat în urma excavării în carieră se va efectua cu mijloace auto.

Construcţia haldei se va face în trepte de 30,00m. Unghiul de taluz al treptei va fi de 350, iar unghiul de

taluz general al haldei va fi de 200 .

Procesul de haldare în cazul transportului auto constă din următoarele etape:

- descărcarea sterilului din autobasculante;

- împrăştierea sterilului;

- nivelarea şi compactarea sterilului.

Descărcarea autobasculantelor se face la distanţa minimă de 10,00m de marginea taluzului

carierei.

Sterilul descărcat este un material neomogen din punct de vedere al granulometriei şi compoziţiei

mineralogice, implicit al caracteristicilor fizico-mecanice şi prin descărcare are loc o dispersie diferenţiată

a lui. După descărcare, sterilul se va împrăştia cu buldozerul pe şenile din grămezile rămase pentru a se

trece apoi la nivelarea, respectiv compactarea lui. Compactarea se face pentru a nu permite apelor

pluviale să pătrundă uşor în corpul haldei.

Nivelarea materialului descărcat din autobasculante se realizează cu buldozere S-1800

Compactarea se realizează atât prin trecerea succesivă a utilajelor cât şi prin compactarea cu rulou

compactor a stratelor cu grosimi de 0,20m-0,25m, succesiv, până la atingerea înălţimii de treaptă stabilită.

SC

SA

CEPROMIN


94

Pentru realizarea unui strat compact care să împiedice infiltraţia apei în corpul haldei, berma de

lucru se prelucrează prin descărcarea, împrăştierea, nivelarea şi cilindrarea prin treceri succesive peste

materialul depus.

Bermele treptelor vor fi realizate cu o pantă exterioară de 3% pentru a permite scurgerea apelor

pluviale în afara amprizei haldei şi dirijarea lor fie spre canalele de gardă, fie prin barbacanele zidului de

sprijin în bazinele de colectare a apelor acide.

Pe treptele create se vor realiza cu autogrederul benzi de transport care să asigure circulaţia în

condiţii de siguranţă a utilajelor.

Conform Prescripţiilor Tehnice – Miniere 33 Anexa 1, halda de steril Nord din cariera Certej se

clasifică astfel :

Criterii de clasificare Indice

Grupe de clasificare caracterizare

1.1 Conţinut în substanţe utile

1.1.1

Halda de steril

1.2 Tăria rocilor 1.2.2

Halde de roci şi substanţe tari

1.3 Inflamabilitate 1.3.1

Halde de substanţe neinflamabile

1. După natura rocilor şi substanţelor depozitate

1.4 Gradul de radioactivitate

__ Nu este cazul

2.1 Numărul de trepte

2.1.2

Halde cu mai multe trepte

2.2 Înălţimea 2.2.3

Halde cu înălţimea foarte mare>100m

2. După geometria haldei

2.3 Relieful suprafeţei

2.3.2

Halde pe terenuri înclinate <200

3.1 Influenţa pulberilor care pot fi antrenate de vânt

3.1.1

Halde fără posibilităţi de prăfuire a atmosferei

3. După posibilităţile de poluare

3.2 Influenţa apei 3.2.3

Halde aşezate pe izvoare; mlaştini sau cursuri de apă, dar au amenajate drenuri în fundamentul direct

4. Tehnologia de formare a haldei

4.2 Transport uscat 4.2.1

Halde uscate formate prin transport auto

Clasificarea haldei Nord după natura obiectivelor din zona de influenţă şi gradul de stabilitate :

Denumirea haldei


Felul materialului

haldat

Volumul haldei


Obiective situate în zona

de influenţă

Starea Tehnică

Halda de steril Nord



20,5 mil mc 48,7 mil t

32,6 Valea Corănzii

Extindere haldă

existente

SC

SA

CEPROMIN


95

Notă: 4.2. – Halde relativ stabile care pot intra în mişcare periculoasă datorită anumitor factori

(condiţiile de relief, meteorologice, acumulări de apă în amonte, infiltraţii la baza haldei, influenţe

seismice, explozii), zone fără construcţii cu acces sporadic de persoane. Clasifificarea grupei de

periclitate s-a făcut conform Prescripţiilor Tehnice – Miniere 33 Anexa 6.

Amenajarea fundamentului

După eliberarea terenului de vegetaţie şi evacuarea apelor din ampriza amplasamentului se trece la

execuţia drenurilor.

Zonele unde apa bălteşte este eliminată din amplasament. Stratul deluvial care este alunecat pe

roca de bază este înlăturat şi depozitat în afara amplasamentului. Zonele cu pantă mai mare de 100 vor fi

amenajate cu trepte de înfrăţire pentru împănarea corespunzătoare a sterilului depozitat. Treptele de

înfrăţire se execută cu pantă inversă înclinării fundamentului.

Având în vedere că amplasamentul haldei prezintă pante deosebite atât în lungul văii cât şi pe

versanţi, este necesar ca depozitele argiloase deluviale slab permeabile să fie îndepărtate şi transportate la

halda de sol, înainte de efectuarea depunerilor, pentru a permite un drenaj natural eficace (şi pentru a se

evita tasările diferenţiate rezultate din depunerile sterilului neomogen ca şi compoziţie petrografică).

Datorită configuraţiei terenului şi a tipului de material existent pe roca de bază şi ţinând cont de cantitatea

de steril care trebuie depusă, stratul acoperitor trebuie îndepărtat pentru a crea o împănare între materialul

depus şi roca de bază şi a crea o stabilitate haldei. Acesta este motivul pentru care se fac şi scarificări pe

fundamentul haldei.

Îmbunătăţirea rezistenţei contactului fundament – haldă poate fi obţinută prin scarificarea parţială

a rocilor din fundament.

Procedeul se bazează pe reducerea suprafeţei de minimă rezistenţă prin săparea în fundament a

unor şanţuri, trepte, executate transversal pe direcţia de alunecare a taluzului. Pentru a evita infiltrarea

apelor acide prin fundament în pânza freatică, pe fundament se aşează un strat de calcar de aproximativ

1m.

Drenuri pe fundamentul haldei

Drenajul constituie o măsură hotărâtoare pentru asigurarea stabilităţii sistemului structură - teren

de fundare. Efectele drenajului sunt multiple:

- reduce subpresiunea apei care circulă sau se acumulează la presiune în fisurile sau porii

rocilor şi pe talpa fundaţiei, mărind stabilitatea sistemului cu până la 50%;

- colectează apa care circulă prin masa rocii şi reduce umiditatea rocii, îmbunătăţind

rezistenţa de frecare pe fisurile masivului;

- previne antrenarea de fracţiuni fine din sectoarele cu rocă alterată ;

SC

SA

CEPROMIN


96

- controlează comportarea fisurilor indicând eventuale creşteri de debit şi necesitatea unor

măsuri suplimentare;

Drenul are un efect de consolidare întrucât forţele volumice de infiltraţie sunt orientate în jos.

Pentru eliminarea posibilităţilor de intrare a depozitului în regim hidrodinamic , au fost prevăzute

lucrările necesare pentru evacuarea apelor pluviale de infiltraţie.

Pe fundamentul direct, după îndepărtarea vegetaţiei, a solului vegetal, şi a rocii acoperitoare acolo

unde este alunecată, se vor executa drenuri transversale şi longitudinale pe firul torenţilor şi a pâraielor

existente în amplasament.

Drenurile se vor executa prin depunere de piatră (roca din descopertă nealterată, grosieră) înainte

de depozitarea sterilului propriu zis.

Roca grosieră care se va depune pe firul torenţilor şi a izvoarelor care vor apărea în ampriza haldei

va avea granulometria variabilă, de la 20-200mm, (bolovăniş) până la 2-20mm (pietriş), astfel depusă

încât întrepătrunderea să fie cât mai bună. Se va utiliza rocă nealterabilă şi se va evita depunerea

materialului argilos.

Lungimea şi secţiunea drenurilor care se vor realiza:

Nr. crt. Dren Suprafaţa mp Lungime, m h (înălţime), m b (lăţime), m 1 A 22.500 170 0,74 0,61 2 B 60.000 350 0,76 0,63 3 C 78.750 450 0,80 0,66

Galeria de preluare a apelor

Captare şi evacuare ape din ampriza haldei Nord are ca scop canalizarea pr. Corănzii pe zona

Hălzii Nord, pentru a evacua controlat debitele pr. Floroaia şi Pârâul lui Toader, care formează pr.

Coranda.

Canalizarea pr. Coranzii pe zona hălzii Nord cuprinde următoarele lucrări:

-Galeria de evacuare a apelor pe sub Halda Nord , având lungimea L = 740 m, si o secţiune unică,

executată jumătate cu săpătură în roca de bază şi jumătate din beton armat.

Galeria are capacitatea de evacuare a debitelor maxime :

Qmax 1% = 8,65 mc/s şi Qmax 0,1% = 14,88 mc/s

-Construcţii amonte galerie

Pe pr. Coronzii (Floroaia), amonte de intrarea apelor în galerie s-au prevăzut următoarele lucrări:

• Amenajarea albiei pe L = 20m, cu consolidări cu pereu de piatră brută cu

mortar de ciment şi 2 căderi cu h = 1,50m

• Bazin de încărcare, din beton armat cu dimensiunile (5,00 x 10,0)m şi

adâncimea de 6,50 m.

SC

SA

CEPROMIN


97

• Portal amonte galerie, din beton armat cu h = 7,0m, b= 5,0m şi d = 1,0m

-Construcţiie aval galerie sunt:

• Portal aval galerie, din beton armat cu h = 7,0m, b= 5,0m şi d = 1,0m

• Bazin disipator de energie din beton armat cu dimensiunile (5,00 x 10,0)m

şi h = 6,5 m

Amenajarea albiei pr. Corănzii pe L = 125 m, în vederea racordării galeriei la albia

naturală.

Lucrări pentru stabilitatea şi protecţia mediului

1. Zid de sprijin

Halda de steril Nord va fi protejată cu un zid de protecţie pe o lungime totală de 600 m.

Din punct de vedere seismic conform Codului de proiectare P 100-1/2006, amplasamentul are

următoarele caracteristici:

- acceleraţia terenului pentru proiectare: ag = 0.08g;

- perioada de control (colţ) : Tc = 0.7sec.

Din punct de vedere al parametrilor de calcul, intensitatea seismică a zonei în grade

MSK = VI.

Încadrarea construcţiei în categorii şi clase de importanţă

În conformitate cu Regulamentul MLPAT aprobat prin HG 766/97 construcţia se încadrează în

categoria „C”- importanţă normală. Conform STAS 10.100/0-75 anexa II şi cod de proiectare seismică

tabel 4.2, clasa de importanţă a construcţie este normală.

Descrierea soluţiilor constructive

Zidul de sprijin se execută la piciorul haldei de steril în tronsoane de câte 5m cu rosturi de tasare

între ele. Rosturile se pot realiza cu o foaie de carton asfalt, sau prin turnarea alternativă a tronsoanelor, în

etape succesive.

Fundarea zidului se va face în roca de bază, peste care se găseşte stratul de deluviuni cu grosimi

variabile.

De asemeni coronamentul tronsoanelor de zid se vor executa în trepte de cca. 0.50m urmărind

panta naturală a terenului existent.

Fundaţiile se vor executa din beton ciclopian clasa C 8/10 ( B150 ) iar elevaţiile din beton clasa C

12/15 ( B 200 ).

SC

SA

CEPROMIN


98

În spatele zidului se va executa un dren din piatră negelivă, etanşat la partea superioară cu un dop

de argilă, iar la partea inferioară fiind aşezat pe o rigolă din beton pentru colectarea apelor.

Din rigolă apa se scurge prin barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau din

PVC în exteriorul zidului fiind apoi colectate într-un canal de scurgere. Aceste ape acide vor fi colectate

în bazinul colector nr. 1 şi nr. 2 al haldei de steril Nord.

Barbacanele se vor monta la o distanţă de 2,50m.

Pe peretele interior al zidului se va aplica un strat de bitum.

1. Canale de gardă

Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Nord sunt de formă trapezoidală şi în funcţie de apele

ce le vor prelua şi apoi descarcă au fost calculate hidrotehnic pe opt tronsoane cu secţiuni si lungimi

diferite după cum urmează :tronsonul T5.3 respectiv secţiunea S1 are o lungime de 220m cu următoarele

dimensiuni:b=0,7m,B=1,73m,h=0,9m,tronsonul T5.2 respectiv secţiunea S2 are o lungime de 200m cu

următoarele dimensiuni:b=0,5m, B=1,42m, h=0,9m, tronsonul T5.1respectiv secţiunea S3 are o lungime

de 320m cu următoarele dimensiuni :b=0,4m,B=1,09m,h=0,6m. Apele ce se aduna pe aceste tronsoane

sunt ape ce se scurg de pe halda si vor fi conduse in aval către bazinul de colectare ape acide nr

1.Tronsonul 4 ce ii corespunde secţiunea S4 are o lungime de 262m şi are următoarele

dimensiuni:b=0,5m,B=1,3m,h=0,7m. Apele ce se aduna în acest canal sunt ape curate de pe versant şi ca

atare vor fi dirijate catre zona canalizata pe sub halda – pârâul Corănzii.

Tronsonul T1-2 căruia ii corespunde secţiunea S5 are o lungime de 368m având următoarele

dimensiuni:b=0,7m, B1,85m, h,1,0m, tronsonul T1-1, respectiv S6 are o lungime de 165m cu următoarele

dimensiuni: b=0,5m, B=1,48m, h=0,85m.

Apele ce se adună în aceste tronsoane de canal sunt ape curate de pe versant si vor fi dirijate către

zona canalizata pe sub halda.

Tronsonul T2 corespunzator sectiunii S7 are o lungime de 309m avand

dimensiunile:b=0,5m,B=1,0m,h=0,5m. Apele colectate de acest tronson de canal vor fi descarcate in

paraul Macrisului din avalul halzii. Grosimea dalei de beton C12/15 este de 15cm si se va aseza pe un

strat de beton de egalizare de 5cm C2,8/3,5

2. Bazin de sedimentare şi bazine de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2

Pe baza calculelor efectuate de Golder Associates au fost prevăzute a se executa două bazine de

colectare a scurgerilor de ape acide. Bazinul nr. 1 va avea o capacitate de 16.000mc iar bazinul nr. 2 va

avea o capacitate de 4.000mc. Aceste bazine vor fi amplasate în aval de halda de steril Nord, conform

planurilor de situaţie şi au fost proiectate să colecteze 75% din scurgerile de la un eveniment de ploaie

SC

SA

CEPROMIN


99

medie de 24 ore. Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril Nord va fi direcţionată prin intermediul

canalelor de gardă într-un bazin de decantare a sedimentelor care va micşora viteza apei de scurgere şi va

permite sedimentarea. Bazinul de decantare va avea adâncimea de 3m, lungimea de 20m şi lăţimea de

10m. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de

stocare ape nr. 1. Bazinul de decantare va fi din beton, necesitând întreţinere periodică pentru

îndepărtarea sedimentelor acumulate, sedimentele vor fi transportate în iazul de decantare sterile de

flotaţie.

Bazinul de stocare se va realiza prin execuţia unui baraj construit din anrocamente provenite din

săpături de la canalele de gardă. Paramentul amonte al barajului şi chiuneta lacului vor fi căptuşite

complet cu geotextil şi geomembrană. Halda de Steril Nord are o arie de captare de 830.000 m2.

Aria de captare pentru Halda de Steril Nord poate fi împărţită în două arii separate, întrucât sunt

situate două pâraie în cadrul amprentei sale. Aria 1 este de 155.000 m2, în timp ce Aria 2 este de 675.000

m2, iar schema prezintă apa care va fi recuperată din ambele arii. Apa de scurgere din Aria 1 va fi

colectată în bazinul nr.1 al Haldei de Steril Nord în timp ce apa de scurgere din Aria 2 va fi colectată în

bazinul nr.2 al Haldei de Steril Nord.

Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maximă de 16.000m3, cota

minimă a barajului este de 420m şi maximă de 430m.

Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de aproximativ 10m, lăţimea

coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 46m. Barajul va fi construit

preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă.

Bazinul nr. 2 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maximă de 4.000mc, cota minimă 435m

şi maximă 442m. Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de aproximativ 7m,

lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 33m.

Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă.

Ambele bazine vor fi protejate pe ampriza lor şi pe faţa din amonte a digului pentru a preveni

exfiltraţiile de ape acide cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector de 500gr/m2 sub

geomembrană.

Suprafaţa totală ce va fi izolată este de 5.000m2 pentru bazinul 1 şi 3.000m2 pentru bazinul 2.

Iazurile de decantare: iaz sterile de flotaţie, iaz CIL

La baza dimensionării construcţiilor hidrotehnice au stat următoarele:

-date hidrologice – adresele Administraţiei Naţionale Apele Române – Direcţia Apelor Mureş nr.

13090/08.01.2009, nr. 11754/14.12.2009

- Studiu hidrologic întocmit de RMD Consult Bucureşti în 2010

SC

SA

CEPROMIN


100

Clasa de importanţă şi categoria de importanţă

Barajele celor două iazuri de decantare sunt baraje realizate din anrocamente şi au înălţimi

variabile până la 100 m.

Conform STAS 4273 – 83, tabel nr. 2, barajele cu înălţimi cuprinse între 50 m şi 100 m se

încadrează în categoria construcţiilor hidrotehnice 2*.

Conform aceluiaşi STAS, tabel nr. 13, construcţiile hidrotehnice, definitive, principale încadrate

în categoria 2 se încadrează în clasa de importanţă a II-a.

Conform pct. 2.15, construcţiile hidrotehnice care au categoria notată cu asterisc pot fi încadrate la

o categorie imediat superioară numai în cazuri bine justificate pe bază de studii de inundabilitate şi

analize tehnico-economice.

Barajul supraînălţare la cota finală iaz nr. 1 urmează să aibă o înălţime de peste 100 m şi se va

încadra în categoria construcţiilor hidrotehnice 1, respectiv în clasa I-a de importanţă.

Se menţionează că întreg ansamblul de construcţii hidrotehnice din cadrul obiectivului de

investiţii susmenţionat s-a încadrat în clasa II-a de importanţă.

Conform STAS 4068/2 – 87, lucrările hidrotehnice încadrate în clasa II-a de impoprtanţă se

dimensionează la debitele, respectiv volumele maxime de calcul cu probabilitatea de depăşire de 1% şi se

verifică la debitele şi volumele maxime cu probabilitatea de depăşire de 0,1%.

Conform STAS 4068/1-82 („debite şi volume maxime de apă”), pentru condiţii speciale de

exploatare, debitele maxime de verificare se amplifică cu un spor de siguranţă de maxim de 20% din

valoarea debitului la care se aplică (∆Qp).

Se menţionează că în Studiul hidrologic este indicată valoarea ∆Qp pentru cele două

amplasamente de baraje de pe pr. Măcriş.

Categoria de importanţa a lucrărilor hidrotehnice este „B” – importanţă „deosebită”.

Metodologia de construcţie pentru ambele baraje îl constituie anrocamentul extras din

chiuveta iazurilor de decantare, granulaţia acestora fiind cuprinsă între 6-600mm.

Metodologia de compactare şi condiţiile aferente anrocamentelor se vor stabili pe piste

experimentale. În execuţie se va asigura controlul pe faze determinante (conform Legii nr. 10

privind calitatea în construcţii). Garanţia îndeplinirii condiţiilor din proiect se va asigura printr-un

sistem extins de monitoring: urmărirea tasărilor prin DVT (înclinometre) şi prin sistem GPS;

nivelul curbei de depresie prin celule de presiune şi foraje piezometrice pe taluze şi în plaje;

nivelul hidrogeologic aval prin piezometre şi prin foraje de drenaj la versanţi; debitele exfiltrate

prin măsurări volumetrice.

SC

SA

CEPROMIN


101

Lucrări premergătoare execuţiei barajelor

În vederea realizării barajelor se vor executa în prealabil următoarele lucrări:

- Galeria de preluare a apelor de pe pr. Măcriş pe sub barajele principale iaz sterile de flotaţie şi

iaz CIL. Pentru evitarea pătrunderii în galerie a flotorilor sau a materialelor de dimensiuni mari, la capătul

amonte al galeriei se va monta un grătar de fund, cu interspaţiile între bare de 10 cm. Acest grătar va fi

demontat în momentul execuţiei legăturii cu tronsonul din amonte.

Galeria a fost dimensionată la un debit de asigurare de 0,1% + ∆Q= 19m3/s. Deschiderea galeriei

va fi de 2m la bază, construită din beton armat, va urmării firul văilor, va prelua apele curate respectiv

pârâul Măcrişului şi pârâul Icoanei, de pe amplasamentul iazurilor.

Lungimea galeriei pe Valea Măcrişului va fi de 2400m şi pe pârâul Icoanei 615m. În galeria

principală, pe perioada construcţiei, se vor racorda drenurile laterale construite din conducte de poliesteri

armaţi cu fire de sticlă (PAFS) cu diametrul de 400mm.

După înălţarea iazului şi ajungerea lui la cota finală aceste conducte îşi pierd funcţionalitatea,

apele pluviale fiind colectate de canalele de gardă perimetrale.

- Două batardouri pe cele două ramuri ale pr. Măcriş, executate din material local de consistenţă

argiloasă, prelevat din zone din ampriza iazului, indicate în studiul geotehnic. In corpul batardourilor vor

fi înglobate galeriile de evacuare a debitelor pr. Măcriş.

Batardourile se vor amplasa la circa 30m, respectiv 40m amonte faţă de limita amonte a barajului

de iniţiere şi vor avea următoarele caracteristici:

- înălţimea H = 5,00m + 3,00m (fundaţia) = 8,00m

- lăţimea la coronament = 3,00m

- taluze amonte şi aval 1:m = 1:2

- lungime batardou vale stânga = 30m

- lungime batardou vale dreapta = 40m

Înainte de începerea lucrărilor de execuţie la corpul barajului, este necesară realizarea galeriei de

evacuare a debitelor de apă de până la 5% de pe pr. Măcriş

Execuţia barajului se va realiza sub protecţia unui batardou amplasat în amonte de gura din intrare

în galeria de evacuare.

În cadrul obiectivului de investiţii „Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din

perimetrul Certej” se vor executa la cele două iazuri următoarele baraje:

- Baraj principal din anrocamente iaz sterile de flotaţie

- Baraj supraînălţare la cota finală iaz sterile de flotaţie

- Baraj de închidere laterală iaz sterile de flotaţie

- Baraj închidere amonte iaz sterile de flotaţie

SC

SA

CEPROMIN


102

- Baraj de iniţiere iaz CIL

- Baraj supraînălţare la cota finală iaz CIL

Pe perioada de construire (investiţie) se vor construi barajul principal din anrocamente iaz sterile

de flotaţie şi baraj de iniţiere iaz CIL, celalte baraje se vor executa pe producţie.

Baraj principal din anrocamente iaz sterile de flotaţie

Barajul principal al iazului de flotaţie s-a amplasat pe pr. Măcriş, imediat amonte de confluenţa

acestuia cu afluentul de dreapta , Pârâul lui Avram.

Barajul principal a fost dimensionat pentru susţinerea, în amonte de acesta, a întregului volum de

steril de flotaţie, V= 25,8 mil t, rezultat de la uzina de preparare a minereului, pe întreaga perioadă de

exploatare a zăcământului.

Barajul de iniţiere (starter), va avea cota coronamentului = 625,00 mdMN

Barajul principal (starter) se execută din anrocamente şi are următoarele caracteristici geometrice

(rezultate din studiul de stabilitate):

- înălţime maximă = 78m

- lungime coronament = 480m

- lăţime coronament = 8,00m

- lăţime berme : 6,00m amonte şi 8,00m aval

- înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1:m = 1:1,4 (înclinarea generală, considerând şi bermele

proiectate, este 1:1,9)

- fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi

Barajul de iniţiere (starter) al iazului de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, cu axa la circa

550m amonte de confluenţa dintre pr. Măcriş şi afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.

Secţiunea transversală a barajului de iniţiere are următoarele elemente constructive:

- cotă coronament 625,0 mdMN

- cotă talveg în axul barajului 547,0 mdMN

- înălţime baraj 78 m (81m cu fundaţie)

- încastrare în roca de bază în albie: 3,0 m

- încastrare în roca de bază pe vesanţi: 1,0 m

- înălţime maximă baraj: 48,0 m

- lungime la coronament: 243,0 m

- lăţime la coronament 6,0 m

- înclinarea taluzurilor amonte 1:m = 1:1,4

- înclinarea taluzurilor aval 1:m = 1:1,4

SC

SA

CEPROMIN


103

- lăţime bermelor - amonte: 6,0 m

- aval: 8,0 m

- număr berme: - amonte: 3

- aval: 4

- înălţimea între berme - amonte: 15,0 m

- aval: 20,0 m

- cotele bermelor: - amonte: 580,0; 595,0; 610,0 mdMN

- aval: 545,0; 565,0; 585,0; 605,0 mdMN

Barajul se realizează din anrocamente (andezite) în straturi succesive de (0,50 – 0,75) m care se

compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor rezultaţi din pista experimentală.

Anrocamentele sunt procurate de la cariera amplasată în chiuneta viitorului iaz de flotaţie, carieră

care asigură şi mărirea capacităţii de retenţie a deşeurilor de flotaţie.

Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume:

o filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă

o filtru fin de 1,50 m grosime realizat din pietriş şi nisip

Peste filtrul de protecţie fin se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru

impermeabilizarea barajului.

În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea tufişurilor şi

arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din roca alterată sau care nu este bine fixată.

În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de (2,0 – 3,0) m.

Calculul cantitatilor volumelor de umpluturi pentru Baraj pentru iaz sterile flotaţie:

Cotă baraj Volum

umplutura

(mc)

Anrocamente

(mc)

Filtru grosier

(mc)

Filtru fin

(mc)

Filtru protecţie

(mc)

625 1.130.000 1.075.000 26.500 26.500 -

Calculul volumelor de săpături baraj pentru iaz flotatie

Cotă baraj Săpături pentru fundaţie baraj

(mc)

Săpături pentru canale

(mc)

625 64.000 9.460

Calculul suprafeţei geomembranei şi geotextilului baraj pentru iaz flotaţie

SC

SA

CEPROMIN


104

Cotă baraj Geomembrană PEHD de

2mm grosime (mp)

Geotextil

(mp)

625 20.000 20.000

Canal de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate din iaz, C1

In conformitate cu reglementările privind protecţia mediului, apa exfiltrată din iazul de flotaţie, cu

indicatorii de calitate depăşiţi, nu poate fi evacuată direct în pr. Măcriş. In acest scop, apele de exfiltraţie

din iaz vor fi colectate la baza aval a barajului şi evacute spre un bazin de stocare, amplasat în amonte

de confluenţa pr. Macriş cu Pârâul lui Avram. Din bazinul de stocare apele vor fi pompate înapoi în iazul

de flotaţie, de unde, împreună cu apa decantată din iaz, vor fi aduse în incinta uzinei de preparare, unde

vor fi epurate şi descărcate în pr. Măcriş.

Debitul total de ape exfiltrate din iaz a fost evaluat la 100 mc/zi.

La proiectarea canalului de colectare – evacuare ape exfiltrate s-au avut în vedere următoarele:

- adâncimea lângă baraj a canalului trebuie să corespundă cu adâncimea fundaţiei barajului: ~3,0m

în albie

- taluzul dinspre baraj al canalului (zona de colectare) va fi permeabil, din pereu uscat de piatră

brută

- fundul şi taluzul dinspre versanţi vor fi din pereu de piatră brută, rostuit cu mortar de ciment.

funcţie de adâncimea la care se află roca de bază.

Canalul C1 are următoarele caracteristici:

- lungime = 320m

- adâncime = (1,00 – 3,00)m

- baza = 1,00m

- 1:m = 1:1

Canalul este protejat cu pereu impermeabil din piatră brută de 25 cm grosime, rostuit cu mortar de

ciment. Pereul se aşează pe un strat drenant din balast sau nisip de 10-20 cm grosime. Din canal, apele

sunt colectate în bazinul de stocare ape de exfiltraţie, de aici, cu ajutorul unui sistem de pompe vor fi

repompate în iaz

Barajul principal (starter) iaz CIL

Barajul principal al iazului de cianuraţie CIL s-a amplasat pe pr. Măcriş, la circa 1,8 km amonte

de confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.

Barajul de iniţiere (starter) va avea înălţimea de 39m şi cota coronamentului 720mdMN.

SC

SA

CEPROMIN


105

Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –

0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor rezultaţi din pista

experimentală.

Barajul are următoarele caracteristici geometrice (rezultate din studiul de stabilitate):

- înălţime maximă = 39m

- lungime coronament = 480m

- lăţime coronament = 8,00m

- lăţime berme : 6,00m amonte şi 8,00m aval

- înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1:m = 1:1,4 (înclinarea generală, considerând şi bermele

proiecate, este 1:1,9)

- fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi

Barajul de iniţiere (starter) al iazului CIL se amplasează la confluenţa dintre primele două văi

care formează pr. Măcriş, la cota 741,00mdMN.

Secţiunea transversală a barajului principal are următoarele elemente constructive:

- cotă coronament 780,0 mdMN

- cotă talveg în axul barajului 741,0 mdMN

- înălţime baraj 39,0 m

- încastrare în roca de bază în albie: 3,0 m

- încastrare în roca de bază pe vesanţi: 1,0 m

- înălţime maximă baraj (cu fundaţie): 42,0 m

- lungime la coronament: 162,0 m

- lăţime la coronament 6,0 m

- înclinarea taluzurilor amonte 1:m = 1:1,4

- înclinarea taluzurilor aval 1:m = 1:1,4

- lăţime bermelor - amonte: 6,0 m

- aval: 8,0 m

- număr berme: - amonte: 3

- aval: 3

- înălţimea între berme - amonte: 10,0 , 15,0 m

- aval: 20,0 m

- cotele bermelor: - amonte: 755,0; 770,0 mdMN

- aval: 740,0; 760,0 mdMN

SC

SA

CEPROMIN


106

Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –

0,75) m care se compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor rezultaţi din pista

experimentală.

Anrocamentele sunt procurate de la cariera amplasată în ampriza viitorului iaz.

Taluzul amonte este protejat cu 2 straturi filtrante, şi anume:

o filtru grosier de 1,50 m grosime realizat din piatră spartă

o filtru fin de 1,5 m grosime realizat din pietriş şi nisip

Peste filtrul de protecţie antierozională se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru

impermeabilizarea barajului.

În vederea încastrării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea tufişurilor şi

arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din roca alterată.

În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de (2,0 – 3,0) m.

Calculul cantitatilor volumelor de umpluturi baraj pentru iaz nr.2. CIL:

Cotă baraj Volum

umplutura

(mc)

Anrocamente

(mc)

Filtru grosier

(mc)

Filtru fin

(mc)

Filtru protecţie

(mc)

780 263.900 244.100 9.900 9.900 -

Calculul volumelor de săpături Baraj pentru iaz CIL:

Cotă baraj Săpături pentru fundaţie baraj

(mc)

Săpături pentru canale

(mc)

780 24.900 5.400

Calculul suprafeţei geomembranei şi geotextilului baraj pentru iaz CIL

Cotă baraj Geomembrană PEHD de

2mm grosime (mp)

Geotextil

(mp)

780 9.700 9.700

Canalul de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate din iaz CIL, C1

In conformitate cu reglementările privind protecţia mediului, apa exfiltrată din iazul de cianuraţie,

cu indicatorii de calitate depăşiţi, nu poate fi evacuată direct în pr. Măcriş. In acest scop, apele de

exfiltraţie din iaz vor fi colectate într-n canal la baza barajului (canalele C1) şi evacute spre un bazin de

stocare situat în aval. Din bazinul de stocare apele vor fi pompate înapoi în iazul de cianuraţie, de unde,

SC

SA

CEPROMIN


107

împreună cu apa decantată din iaz, vor fi aduse în incinta uzinei de preparare, unde vor fi epurate şi

descărcate în pr. Măcriş.

Debitul total de ape exfiltrate din iaz a fost evaluat la 100 mc/zi.

La proiectarea canalului de ape exfiltrate s-au avut în vedere următoarele:

- adâncimea canalului trebuie să corespundă cu adâncimea fundaţiei barajului şi ~3,0m în albie

- taluzul dinspre baraj canalului va fi permeabil, din pereu uscat de piatră brută

- fundul şi taluzul dinspre versant vor fi impermeabile: săpate în rocă sau din pereu de piatră brută,

rostuit cu mortar de ciment. funcţie de adâncimea la care se află roca de bază.

In proiect s-au propus 2 secţiuni tip pentru canalul de colectare ape de exfiltraţie, care se vor aplica în

teren, funcţie de adâncimea la care se află roca de bază.

Canalul C1 are următoarele caracteristici:

- lungime = 130m

- adâncime = (1,00 – 3,00)m

- baza = 1,00m

- 1:m = 1:1

- Canalul este protejat cu pereu impermeabil din piatră brută de 25 cm grosime, rostuit cu mortar de

ciment. Pereul se aşează pe un strat drenant din balast sau nisip de 20 cm grosime.

Din canal apa va fi colectată în bazinul de stocare ape exfiltrate, de aici, cu ajutorul unor pompe este

repompată în iaz.

1.3.5. Estimarea efectelor golurilor subterane asupra suprafeţei, realizarea stabilităţii suprafeţei

Având în vedere că exploatarea se efectuează în carieră, nu se estimează goluri subterane cu efecte

la suprafaţă.

1.3.6. Estimarea lucrărilor necesare refacerii terenurilor afectate prin activităţile executate

În perimetrul carierei Certej, datorită activităţilor de exploatare şi prelucrare a minereului, precum

şi a celor de haldare a materialului steril (descopertă de carieră sau steril rezultat din operaţiile

metalurgice şi de flotare) solul a fost degradat antropic.

Depozitele de steril necesită lucrări de redare în circuitul silvic, pentru ameliorarea calităţii solului

precum şi pentru integrarea acestor terenuri afectate în cadrul natural al zonei.

Lucrările considerate necesare sunt:

− lucrări de punere în siguranţă şi redare în circuitul silvic a iazurilor de decantare:

− transportul şi aşternerea cu pământ vegetal a suprafeţei iazului

SC

SA

CEPROMIN


108

− fixarea iazului de decantare cu vegetaţie erbacee şi arborescentă care să

pretează în zonă (salcâm, cătină, mesteacăn)

− construirea canalelor de gardă pe conturul

− executarea de terase şi gărduleţe de coastă pe taluzele iazului

− aşternerea cu pământ vegetal a taluzelor din zona amonte şi aval a iazului

− consolidarea taluzului barajului aval prin lestare cu piatră brută

− amenajarea suprafeţei iazului cu mijloace auto

− lucrări de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi Sud (134 ha)

− lucrări de corectare a taluzelor

− curăţirea suprafeţei haldei de supragabariţi

− împădurirea integrală a platformelor şi taluzelor haldelor cu puieţi forestieri

de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de 30 x 30 x 30 cm umplute cu

pământ de împrumut cu adaus de gunoi

− stabilizarea şi consolidarea taluzelor haldei cu gărduleţe de coastă din

nuiele amplasate pe curbele de nivel din 3 în 3 m

− ziduri de sprijin la baza haldelor, dacă va fi cazul

− şanţuri de gardă (500 m halda Nord şi 200 m halda Sud)

− lucrări de amenajare a incintelor după demolare (4 ha)

− nivelarea terenului

− aşternerea unui strat de pământ vegetal de împrumut cu grosimea de 10 – 15

cm

− grăpatul suprafeţei

− însămânţarea cu ierburi perene

− lucrări de amenajare şi ecologizare a carierei

− depunerea molozului rezultat din demolări pe vatra carierei şi a altor deşeuri

acceptabile din zonă (steril din haldele de steril) pentru ridicarea nivelului

vetrei carierei

− nivelarea molozului transportat şi aşternerea suprafeţei cu pământ vegetal

din zonă

− lucrări de corectare a taluzelor carierei

− împădurirea pe versanţi şi pe platforme cu vegetaţie care se pretează în zonă

− lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor

SC

SA

CEPROMIN


109

1.3.7. Estimarea costurilor privind programul de reconstrucţie ecologică

Costurile privind programul de reconstrucţie ecologică sunt cuprinse în obiectul 1.2 şi 1.3. din

devizul general. Lucrările de redare a terenului în circuitul silvic constau din:

− lucrări de redare în circuitul silvic a haldelor de steril Nord şi Sud Certej

− lucrări de redare în circuitul silvic a carierei Certej

− lucrări de amenajare a incintelor după demolare

− lucrări de punere în siguranţă şi ecologizare a iazurilor de decantare

1.4. Estimarea programului de protecţie socială a personalului disponibilizat la data

încetării activităţii

1.4.1. Programe de recalificare, reciclare şi oferte de noi locuri de muncă

Politica companiei pe durata de exploatare propriuzisă, este de a continua cercetarea zonelor

învecinate astfel încât să se identifice noi rezerve, pe care să le putem pune în evidenţă şi binenţeles să le

aducem ca aport de resursă pentru continuarea exploatării în acest perimetru.

La finele exploatării, se va ţine cont de necesarul de personal pentru executarea lucrărilor de

închidere şi ecologizare a perimetrului minier, cât şi de necesarul de personal pentru efectuarea lucrărilor

de monitorizare a factorilor de mediu pentru perioada de postexecuţie a lucrărilor, astfel se va proceda

mai întâi la pensionări conform legilor, la posibile transferări la alte unităţi şi doar în ultima instanţă la

concediere.

Menţionăm că în etapa de reabilitare a mediului şi ecologizare a zonelor miniere, datorită

multitudinii de lucrări şi diversităţii acestora conform ,,Planului iniţial de încetare a activităţii” va fi

necesar de menţinut un mare număr de personal. Astfel se intenţionează să se păstreze tot personalul

operaţional interesat, cu excepţia celor care se pensionează şi cu specificaţia că cei care rămân vor urma

cursuri de reconversie profesională dacă este cazul conform cerinţelor statutului de funcţiuni pentru

această etapă.

1.4.2. Programe de măsuri privind combaterea şomajului

În cadrul companiei va exista politica de reconversie profesională internă, prin care se vor putea

acoperii posturile necesare pentru unele activităţi viitoare în detrimentul unora la care se va renunţa

funcţie de etapele activităţii companiei.

Activitatea de reconversie profesională, va fi o măsură activă de combatere a şomajului care are

ca scop final adaptarea forţei de muncă proprii la noile cerinţe ale companiei. În cadrul acestei direcţii de

acţiune, un rol important în cadrul companiei îi revine compartimentului de pregătire şi reorientare

SC

SA

CEPROMIN


110

profesională care asigură gestiunea internă a efectivelor cu scopul de a încuraja şi favoriza mobilitatea

internă, evoluţia personalului cât şi reconversia profesională.

În baza noilor cerinţe, salariatul rămâne în unitate şi semnează contractul de reorientare

profesională care vizează:

-o pregătire specifică care oferă salariatului posibilitatea de a primi competenţe în

vederea ocupării unui nou post sau de a practica o nouă meserie în unitatea economică, urmare a unor noi

activităţi;

-o pregătire alternativă care vizează ridicarea nivelului de calificare a personalului

unităţii economice. Această pregătire constă în a trimite într-o manieră ciclică salariaţii în stagii de

pregătire;

-munci de utilitate internă care vizează o serie de munci de întreţinere, de ameliorare a

condiţiilor de igienă şi securitate a muncii ce trebuie şi pot fi efectuate în cadrul unităţilor economice.

În ultima etapă când compania încetează orice activitate, există posibilitatea reorientării

profesionale externe, când salariatul părăseşte unitatea şi va semna un contract de reconversie

profesională cu Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Reorientarea profesională externă implică colaborarea cu Agenţiile Locale pentru Ocuparea Forţei

de Muncă, care în acest sens, au de îndeplinit trei obiective:

- de a organiza reîncadrarea şi reconversia profesională;

- de a crea cele mai bune condiţii pregătirii -reconversiei personalului pentru a favoriza

reîncadrarea;

- de a favoriza crearea de societăţi şi de a permite dezvoltarea noilor activităţi creatoare de locuri

de muncă.

În cadrul Contractului Colectiv de Muncă vor fi specificate toate obligaţiile angajatorului şi

angajatului cu privire la momentul concedierii colective datorat încetării definitive a activităţii companiei.

Data încetării definitive a activităţii companiei, va fi adusă la cunoştiinţa angajaţilor, cu o perioada de

timp înainte (preaviz), astfel încât aceştia să poată căuta un nou loc de muncă. Compania se va implica în

consilierea acestora privind reintegrarea lor profesională şi în prezentarea unor modalităţi de căutare a

unui loc de muncă.

Menţionăm că la încheierea tuturor activităţilor, se vor respecta prevederile cuprinse în Contractul

colectiv”, încetarea contractului individual de muncă poate avea loc în condiţiile prevăzute de lege prin

unul din următoarele moduri:

− acordul părţilor

− desfacerea din iniţiativa uneia din părţi în cazurile prevăzute de legea şi contractul colectiv

SC

SA

CEPROMIN


111

În judeţul Hunedoara, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale are programe de măsuri active de

combatere a şomajului bazate pe:

− Servicii de creare de locuri de muncă în cadrul comunităţii

− Servicii de planificare pentru dezvoltarea economică locală

− Servicii de consultanţă pentru înfiinţarea de mici întreprinderi

− Servicii de calificare şi recalificare

1.4.3. Alte măsuri propuse

Pentru a putea contribui la dezvoltarea comunitară, trebuie în primul rând să se cunoască cât mai

multe lucruri despre comunitatea în care urmează să se integreze aceste persoane disponibilizate.

În momentul lansării închiderii minei este nevoie în primul rând de informarea şi subsecvent

acesteia de implicarea comunităţii.

Pentru aceasta, construirea unui plan de relaţii publice este absolut necesar pentru reuşita

activităţii de reintegrare.

PROIECT DE EXPLOATARE A MINEREURILOR AURO …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of PROIECT DE EXPLOATARE A MINEREURILOR AURO …apmtm-old.anpm.ro/files/ARPM...