Raport privind Impactul asupra Mediului · modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice,...

August 2011

Elaborator:

MEDIU Consulting Galaţi

Beneficiar:

EUROPP ENERGOCONS Câmpina

Raport privind Impactul

asupra Mediului

Raport privind impactul asupra mediului

EUROPP ENERGOCONS 2

Raport privind

Impactul asupra Mediului

1. Informa ţii generale

1.1 Informa ţii despre titularul proiectului:

SC EUROPP ENERGOCONS SRL, Bd. Bucureşti nr.76, Cod 100520, Câmpina, Judeţul

Prahova, telefon 0244/576203, 0244/576488.

1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu :

SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi

Apelor, pentru RIM-15.12.2009.

1.3 Denumirea proiectului

„Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15;

Construire re ţea de desc ărcare a energiei electrice în sta ţia 110/20 KV – Frumu şiţa;

Construire drum de acces din drumurile de exploatar e: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1,

DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumu şiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE

699/1, DE695 – Scânteie şti; Construire platform ă macara; Construire punct de

conexiune; Construire racord electric aferent; Orga nizare de şantier.”

Scopul studiului de evaluare

Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de

poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi

luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.

Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea şi

estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile care

le contracarează pe cele negative.

Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor

rezulta din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei, denumită

„Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire

reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de


EUROPP ENERGOCONS 3

acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2,

DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti;

Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric

aferent; Organizare de şantier”, in comunele Frumuşiţa şi Scânteieşti judeţul Galaţi", asupra

mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.

Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au în vedere stabilirea următoarelor

propuneri:

� modific ări posibile pozitive sau negative , ce pot interveni în calitatea factorilor de

mediu prin desfăşurarea activităţii;

� nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii popula ţiei şi al riscului

declan şării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;

� modul de încadrare în reglement ările legale în vigoare privind protec ţia

mediului ;

� măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protec ţia mediului .

Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista

proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra

mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin

exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).

Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de

obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul

MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra

mediului pentru proiecte publice şi private.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realiz ării obiectivului – „ Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte

2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia

110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1,

DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700,

DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire

punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier.” - are ca rezultat

dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea

consumului de energie ca urmare a dezvoltării economice şi demografice mondiale, a


EUROPP ENERGOCONS 4

necesităţii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili(

petrol, gaze, cărbune).

Lucrările efectuate în cadru proiectului au vizat in principal:

� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din

surse regenerabile;

� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;

� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;

� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.

Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia

Proiectul de investiţie „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare,

numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV –

Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1,

DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3,

DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune;

Construire racord electric aferent; Organizare de şantier” propune lucrări de construcţie pentru

următoarele obiective propuse: organizare şantier, fundaţii, platforme de operare macara,

modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice, lucrări de montaj/construcţie a pentru

amplasarea a 15 turbine eoliene puterea nominala de max. 3 MW/turbina, cu scopul obţinerii

energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din zona estică a judeţului Galaţi,

comunele Frumuşiţa şi Scânteieşti.

Rolul fiecărui obiectiv al proiectului este prezentat in tabelul următor:

Nr. crt. Denumi re obiectiv construc ţii Rolul in proiect

1 Turbine eoliene Producerea de energie electrica din sursa

regenerabila (vânt)

2 Reţele electrice

Racordarea turbinelor eoliene prin linie electrica subterana de 20 KV la statia

electrica 20/110 KV Frumuşiţa Pe acelaşi canal se realizează şi reţeaua

de transmisii date prin fibra optica .

3 Drumuri interioare Realizarea accesului la fiecare turbina eoliana din drumurile de exploatare

4 Modernizare drumuri

exploatare

Realizarea accesului la fiecare turbina eoliana intre drumurile judeţene şi

drumurile interioare 5 Platforme tehnologice Amplasarea macaralelor şi componentelor


EUROPP ENERGOCONS 5

turbinelor pentru realizarea montajului în timp minim şi în siguranţă

6 Organizare de şantier Organizarea de şantier comuna – birouri,

parc auto, depozitare materiale comune, etc.

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian

existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind

desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din

surse regenerabile.

Localizarea proiectului

Amplasamentul destinat investiţiei este situat în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi

Scânteieşti, judeţul Galaţi. Beneficiarul va realiza proiectul pe o suprafaţă de 358.869,00 mp,

suprafaţă înscrisă în cartea funciara a comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, având în prezent

destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv conform

Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din 01.06.2011.

Componenţa terenurilor destinate realizării proiectului se prezintă astfel:

Tarla Parcela S (mp) Sat Comuna

28/1 75/34 13707 Frumuşiţa Frumuşiţa 27 75 8938 Frumuşiţa Frumuşiţa 28/1 74/1/1 10050 Frumuşiţa Frumuşiţa 28/1 74/1/1/81 10049 Frumuşiţa Frumuşiţa 26/1 70/18 18601 Frumuşiţa Frumuşiţa 26/1 70/1/12 17500 Frumuşiţa Frumuşiţa 25 69/82 28601 Frumuşiţa Frumuşiţa 25 69 25000 Frumuşiţa Frumuşiţa 13/1 34/1/79 17025 Frumuşiţa Frumuşiţa 5/1 10/1 19883 Frumuşiţa Frumuşiţa 3/1 6/13 20000 Frumuşiţa Frumuşiţa 40/1 133/1 21000 Frumuşiţa Frumuşiţa 75 106 15471 Scânteieşti Scânteieşti 75 94 15631 Scânteieşti Scânteieşti 75 87 10332 Scânteieşti Scânteieşti 76 77 14835 Scânteieşti Scânteieşti 76 55 20708 Scânteieşti Scânteieşti 80 101 18641 Scânteieşti Scânteieşti


EUROPP ENERGOCONS 6

Coordonate geografice in sistem de proiec ţie Stereo 1970 ale turbinelor eoliene

Turbina X (Nord) Y (Est)

FRUMUSITA E-1 465204.3177 733202.2895

FRUMUSITA E-2 465787.5265 732966.2638

FRUMUSITA E-3 466317.1263 732933.3144

FRUMUSITA E-4 466537.3548 732323.0647

FRUMUSITA E-5 466915.2818 732525.6594

FRUMUSITA E-6 467273.9803 732005.4231

FRUMUSITA E-7 467034.148 731630.4289

FRUMUSITA E-8 468791.1696 729590.7143

FRUMUSITA E-9 469368.7234 729196.4931

FRUMUSITA E-10 470030.1899 728741.902

SCANTEIESTI E-11 469126.6961 730383.1644

SCANTEIESTI E-12 469482.7244 730546.3622

SCANTEIESTI E-13 470009.423 730383.9291

SCANTEIESTI E-14 469271.103 729825.9955

SCANTEIESTI E-15 469842.7055 729636.4671


EUROPP ENERGOCONS 7

Amplasament proiect

Proiectul „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-

E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV – Frumuşiţa;

Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1,

DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1,

DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire

racord electric aferent; Organizare de şantier” este format din:

� 15 turbine eoliene – putere (max. 3 MW/turbină);

� Construcţii fundaţii (15 fundaţii);

� Platforme operare macarale (15 platforme);


EUROPP ENERGOCONS 8

� Modernizare drumuri de exploatare;

� Construcţie drumuri interioare – drumuri acces de la turbine la drumul de

exploatare;

� Staţie de transformare şi racord electric la SEN – 110/20 KV Frumuşiţa;

� Organizare de şantier – 5000 mp;

Bilan ţ teritorial proiect (drumuri de exploatare si acces )

Drumuri de exploatare pentru întărire: Frumuşiţa Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita

(ml) Suprafaţa (mp)

De79/1 4 398 1592 De79/2 4 1300 5200 De72/1 4 1270 5080 De85/1 4 1045 4180 De 32/1 4 410 1640 De35/1 4 453 1812 De2 4 374 1496 De4 4 300 1200 De 7 4 600 2400 De 35/2 4 504 2016 Total 6654 26616

Drumuri de exploatare pentru întărire: Scânteieşti

Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita (ml)

Suprafaţa (mp)

De 700 4 420 1680 De 119 4 1300 5200 De 699/3 4 400 1600 De 699/1 4 708 2832 De 695 4 400 1600 Total 4 3228 12912

Drumuri de exploatare pentru record electric

Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita (ml)

De994/1 1 Frumuşiţa De942/1 1 Frumuşiţa De 949/1 1 Frumuşiţa De 108/1 1 Frumuşiţa De 107 1 Frumuşiţa De 80/1/1 1 Frumuşiţa De 79/1 1 Frumuşiţa De 72/1 1 Frumuşiţa De 84/1 1 Frumuşiţa De 85/2 1 Frumuşiţa De 35/1 1 Frumuşiţa


EUROPP ENERGOCONS 9

De 35/2 1 Frumuşiţa De 32/1 1 Frumuşiţa 1 Frumuşiţa De 4 1 Frumuşiţa De 7 1 Frumuşiţa De 2 1 Frumuşiţa De 700 1 Frumuşiţa De 702 1 Frumuşiţa De 119 1 Scânteieşti De 699/3 1 Scânteieşti De 699/1 1 Scânteieşti De 695 1 Scânteieşti De 698 1 Scânteieşti

Lungime totala (ml) 12400

Suprafa ţa totala (mp) 12400

Drumuri pentru record electric

Drum de exploatare Coeficient (m) DN 24D 0,5 Lungime totala (ml) 1200 Suprafaţa totala (mp) 600

Etapele propuse în realizarea proiectului propus pr in plan sunt realizate cronologic

astfel:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de

situaţie întocmite de proiectant;

� realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente.

� realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente

� construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite

accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;

Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;

� realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica)


EUROPP ENERGOCONS 10

� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 20/110 kV

(Frumuşiţa);

Etapa a III - a – Funcţionare:

� probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului.

� management şi întreţinere.

Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura

aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.

Graficul desf ăşurării lucr ărilor de în cadrul planului

Activitate Perioada (luni )

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Mobilizare şi stabiliment al amplasamentului

Amenajarea zonelor temporare de transport şi

depozitare

Construc ţia funda ţiilor şi reţelei electrice de

transformare/transport

Montajul/amplasarea turbinelor eoliene

Realizarea conexiunilor şi punerea în func ţiune

Etapa I. - Lucrări de construcţii

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de

operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:

� amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului

care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind

controlul execuţiei.

� aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în conformitate

cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier se va desfăşura pe o suprafaţă de 5000 mp şi va presupune

intervenţia cu utilaje de construcţie într-un număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte



ordinea operaţiunilor (delimitare, trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea

terenului la cota + 0,00, montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a

amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu

planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier.

Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta o

perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire metalică

semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,

presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel încât

să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi

utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră

existentă – DN 26 şi DJ 261. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat în faza

de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atât drumuri de exploatare agricola

existente care vor fi reabilitate astfel încât sa suporte sarcini mari de transport, cat şi drumuri

noi care in perioada de construcţie vor fi utilizate pentru transportul echipamentelor şi

materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene la operaţiuni de

întreţinere, reparaţii şi acces la turbinele electrice.

Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea, compactarea şi

pietruirea lor.

Drumurile de acces propuse vor fi construite ţinând cont de topografia zonei, structura

solurilor, investigaţiile geotehnice.

Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi pentru a suporta sarcini mari de

transport, drumurile de acces trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:



� lăţimea maxima de 5,5 m a benzii de rulare in linie dreapta;

� inclinare longitudinala maxim 7-8º;

� inclinarea laterala maxim 2 º;

� masa maxima suportata minimum de 15 t;

� presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;

� raza de curbura 25 m;

� compoziţia constructiva a drumului de acces trebuie permită o drenare eficienta a

apelor pluviale către rigole;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie sa asigure drenajul

apelor către zonele libere.

Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate şi construite sa reziste la

solicitări şi presiuni mari suportând macarale de mare tonaj.

Platformele de montaj trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:

� inclinarea maxima laterala şi longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim 2º;

� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;

� înclinarea laterala a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;

� diferenţa înălţimii dintre platforma şi fundaţia turbinei nu trebuie sa depăşească 5m;

� zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind in

zona de operare a braţului macaralei.

Platformele de montaj sunt construcţii permanente fiind utilizate la amplasarea

macaralelor necesare asamblării componentelor turbinelor eoliene.

Suprafeţele implicate in realizarea platformei de operare şi a zonei de montaj turbine

sunt:

Zona Descriere Inclinare max %

Suprafata (mp)

Dimensiune Rezistenta minima

Functiune

Q1 Platforma 1 1800 40x45 200 kN/mp Permanent TOTAL 15 platforme = 27000 mp

Suprafaţa totala a platformelor de montaj este de 27000 mp .

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de

operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în



special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a

camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Amplasamentul turbinelor în linie permite ca suprafeţele necesare platformelor de

montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat manevrelor

macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va efectua o „măturare” cu

un unghi de 90°. Subansamblele turbinei vor fi prel uate direct din autovehicule ce le transportă

şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la

manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport.

Funda ţii.

Realizarea funda ţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care

se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia

terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie

rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă

între 2,55 - 3 m pe o suprafaţă de circa 364,5 mp.

Suprafa ţa total ă a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 15 x 364,5 m = 5467,5 mp.

Variant ă propus ă de plan funda ţie



Stratul de umplutura se realizează in jurul pilonului astfel încât sa se asigure forma

iniţiala a terenului, rămânând vizibil numai pilonul, şi un trotuar de 1 m lăţime in jurul acestuia.

După realizarea montajului platforma de fundaţie se acoperă cu strat de pământ vegetal

pe care se vor reface textura vegetaţiei intr-o maniera cât mai apropiata cu modul in care

aceasta vegetaţie exista natural în zonă. Astfel, suprafaţa de teren ocupata definitiv de o

turbina eoliana este de 14,5 mp (inelul suprateran peste cota 0); pentru 15 turbine rezultă o

suprafaţă ocupată de 217,5 m².

După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argilă şi se acoperă cu un

strat de sol vegetal pana la baza inferioară a fundaţiei.

Etapa II – Lucrări de montaj şi electrotehnice

În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:

• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;

• montajul sistemelor electrice aferente;

• conectarea sistemelor de automatizare;

Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi instalate în

fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi turbinele vor fi

asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape:

1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;

2. montarea nacelei deasupra turnului;

3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;

4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi

montarea pe turn.

Amplasarea turnului – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată din

fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 100 m şi care constau în 3 - 5 module

asamblabile, care au un interior reticular din oţel.

Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe,

care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră



de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul

axei (180°), pentru captarea energiei vântului în f uncţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se

realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de

menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic.

Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi

controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al

acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 100 m; lungime pală 48.5m înălţimea totală a

instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală +150 m.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de

690 V, şi o putere variabila până la 3000 KW în funcţie de viteza vântului. De la generator

coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la 20

KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de producător.

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de

rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în

funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de

frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a

paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se

efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia

vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a

sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită

automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem

suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este

montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4

m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi

generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este format

din 2 anemometre.



Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)

pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o

conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de

uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi

deschiderea).

Realizarea conexiunii electrice

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei electrice

este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE). În momentul de faţă

beneficiarul a obţinut această autorizaţie. În orice situaţie, soluţia de racordare trebuie să aibă

în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în

energie de înaltă tensiune, astfel încât energia produsă în parcul eolian să fie introdusă în

sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 15 centrale eoliene, va fi distribuită în

sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni aparţinând Transelectrica

SA (cea mai apropiata fiind staţia Frumuşiţa).

Legătura la medie tensiune – între generatori şi transformatorul ridicător de tensiune

conexiunea se va realiza printr-un conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii

electrice de transport, cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m,

ce vor fi postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să

reducă la minimum dimensiunile reţelei.

Staţia electric ă – staţia de transformare subdivizată în aria de competenţă a

constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune medie în

înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip industrial, pentru

găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite de la turbinele eoliene,

cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă sensibilitate împotriva scurtcircuitului

şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit din aparaturi, (secţionatori, întrerupători).

Se vor realiza puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la fiecare racordându-cele 15

centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de conexiuni. Punctele de

conexiuni se vor racorda în variantă radială la un punct central de conexiuni de 20kV cu racord

direct spre staţia de transformare 110/20/6 kV Frumuşiţa. Pentru racordarea parcului eolian la

staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei de conexiuni de 20kV prin

montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model modernizat ICMP –bară

simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare de curent 500/5/5A.



Racordarea la sistemul de transformare se va realiza prin 2 feederi de 20kV din cupru

2XSY 3x(1x300) mmp cu lungimea de 500m.

Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice presupune

următoarele operaţiuni :

� excavarea de şanţuri de-a lungul drumurilor existente de exploatare agricolă, de

pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate;

� amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip);

� amplasarea cablurilor electrice;

� realizarea legăturilor între cabluri;

� îngroparea cablurilor;

� umplerea cu pământ a şanţurilor;

� refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal.

Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu

Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul

Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru

centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel

prevederile avizului tehnic de racordare emis.



Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte

Caracteristici tehnice turbin ă 3000 kW

Model 3.0 MW T Înălţimea maximă totală 150 m D Diametru rotor 100 m H Înălţimea turnului 100 m

Putere instalată max. 3 MW

Amplasarea turbinei eoliene se va face respectând normele de poziţionare şi a

distanţele de protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri

publice, reţele de transport curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform prevederilor din

Ordinului 4/2009 - Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă

aferente capacităţilor energetice – revizia I- Anexa 3.



Distan ţe de siguran ţă aferente instala ţiilor eoliene

Denumirea obiectivului învecinat cu centrala eolian ă

Distan ţa de protec ţie

– m –

Distan ţa de siguran ţă

– m –

De unde se măsoară distan ţa

de siguran ţă Drumuri publice de interes naţional sau de

interes judeţean 1) H 2) + 3 m 3) 4)

Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate privată 1) H 2) + 3 m 3) 4

Căi ferate 1) H 2) + 3 m 7) 4) LEA 1) H 2) + 3 m 4)

Centrale eoliene*8) 1) 9) 4) Linii aeriene de Tc 1) H 2) + 3 m 4)

Conducte supraterane de fluide inflamabile 1) H 10) + 3 m 11) 4) Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare

gaze naturale 1) H 10) + 3 m 11) 4)

Poduri 1) H 2) + 3 m 12) 4) Baraje, diguri 1) H 2) + 3 m 4) Clădiri locuite 1) H13 4

Clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu 1) H 2) + 3 m 12) 4)

Aeroporturi 1) 14) 4) Instalaţii de emisie recepţie Tc 1) 14) 4)

Locuri şi clădiri istorice 1) 14) 4) Zone cu flora sau/şi fauna protejate 1) 14) 4)

Terenuri de sport omologate 1) H 2) + 3 m 4) Parcaje auto pe platforme în aer liber 1) H 2) + 3 m 4)

LEGENDĂ

Tc: telecomunicaţii

NOTE:

1) Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur.

2) Înălţimea pilonului plus lungimea palei.

3) Distanţa până la axul drumului nu va fi mai mică de 50 m.

4) Se măsoară de la marginea construcţiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate (fermă) se

consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat.

5) Egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m.

6) Distanţa centralei eoliene faţă de drumul de utilitate privată propriu nu se normează.

7) Distanţa până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m.

8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparţinând altui operator economic.

9) Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai apropiat aparţinând

celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt

dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când

acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului predominant.

10) Înălţimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.

11) Dacă obiectivul este îngrădit, distanţa de siguranţă se măsoară până la îngrădire.

12) După caz, se stabileşte distanţa egală cu H + 3 m dacă peste pod trece un drum naţional, un drum judeţean

sau o cale ferată, ţinându-se seama şi de notele 3) şi 7), respectiv o distanţă egală cu o lungime de pală, dar nu mai

puţin de 30 m, dacă peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privată.

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului

SC Mediu Consulting SRL

20

13) Înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce faţă de zona de locuinţe, cu acordul comunităţii

locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene

destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinţe va fi cel puţin egală cu înălţimea pilonului plus

lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene proprii a unei locuinţe nu se normează.

14) Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente, care sunt menţionate în certificatul de urbanism.

Operarea şi între ţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a

echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi reparaţii conform

programului:

Activit ăţi de între ţinere propuse în cadrul parcului eolian

Perioada Activit ăţi de între ţinere

Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.

Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei , filtre ulei.

Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale , rotor, componente. 4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune.

La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.

1.5 Durata etapei de func ţionare

Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentând de altfel

durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.

1.6 Informa ţii privind produc ţia.

Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice

Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anual ă Denumire medie anuală Furnizor

Energie electrică 100.000 MW Energie eoliană 7-9 m/s -

1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime,

a substan ţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anual ă/ existent ă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie - Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 750 litri P Poate provoca efecte R53, S23, S51

Raport privind Impactul asupra Mediului

EUROPP ENERGOCONS

21

Ulei transmisie 6000 litri P adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.


EUROPP ENERGOCONS

22

1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare

Numărul surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării

Pe

zona

ob

iect

ivul

ui

Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente

obiectivului, conform

legisla ţiei in vigoare

Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a polu ării de fond

Fără masuri de eliminare/ reducere a polu ării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a polu ării

Perioada de construc ţie

Pol

uare

atm

osfe

rică

Trafic rutier (utilaje şi

autovehicule de transport)

emisii specifice

activităţilor de transport,

particule de praf

Funcţie de numărul

utilajelor şi autovehiculelor

care vor fi utilizate în

cadrul organizării de

şantier

CMA STAS

12574-87 -

Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în dotare

Transportul şi descărcarea materialelor

(pulberi, COV, etc.)

CMA STAS

12574-87 -

Praf antrenat de curenţii

atmosferici in zonele vecine

Acoperirea materialelor in timpul

transportului

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea necontrolată a

materiilor prime şi

materialelor, a deşeurilor generate

Ord.

MAPPM 756/1997

-

Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării de şantier,

amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material,

amenajarea unei platforme betonate pentru operaţiunile de

încărcare-descărcare Scurgeri de

produse petroliere

Funcţie de starea tehnică a

utilajelor şi

MAPPM 756/1997

- Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în mod regulat

Schimburile de ulei se vor realiza


EUROPP ENERGOCONS

23

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

Poluare de fond



Pe

zona

ob

iect

ivul

ui








maşinilor de către persoane instruite/autorizate

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea utilajelor

Funcţie de numărul

utilajelor utilizate in cadrul

organizării de şantier

STAS 10009/88

Monitorizarea nivelului de zgomot

Pol

uare

a ap

ei Evacuarea

necontrolată a apelor

menajere

În cazul apariţiei unor poluări

accidentale în perioada

organizării de şantier

NTPA 002/2002

Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de

colectare a apelor uzate menajere (toalete ecologice)

Acumulări de ape pluviale

In funcţie de nivelul

precipitaţiilor

Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea apelor pluviale

către exteriorul amplasamentului

Perioada de func ţionare

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în

urma întreţinerii turbinelor eoliene

MAPPM 756/1997

Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea

depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea unei

platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare-

descărcare

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea turbinelor eoliene

Funcţie de numărul turbinelor utilizate in

cadrul parcului

STAS 10009/88

Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către

utilaje la limita amplasamentului.


EUROPP ENERGOCONS

24

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i med

iu)

Poluare de fond



Pe

zona

ob

iect

ivul

ui








eolian


EUROPP ENERGOCONS

25

1.8.1 Zgomot şi vibra ţii

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri

de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite

instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:

� Zgomot de sursă;

� Zgomot de câmp apropiat;

� Zgomot de câmp îndepărtat

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul

zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp

liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,

independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât

pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o

informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în

câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă

ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la

distanţe medii şi mari faţă de sursă.

Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită

de distanţa la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile

de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei

(reflexii), sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de

măsură.

Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje,

este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt,

zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.

Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt

strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la

câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar

fi:

� Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,

� gradientul de temperatură si de vânt;


EUROPP ENERGOCONS

26

� Absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol,

fenomen denumit „efect de sol”;

� Absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă,

componenta spectrală a zgomotului;

� Topografia terenului;

� Vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general,

la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea

poluării sonore în zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite

în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri

privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A)

� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A)

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A)

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A)

� basculante Lw ≈ 107 dB(A)

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în

general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia

acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai

silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii

randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii.

Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe.

La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă

nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece

sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină.

Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate


EUROPP ENERGOCONS

27

determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte

slabe dinspre turbine.

Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli

(A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.

Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie

multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate

cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.

Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea

sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2

ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este

acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii

sunetului, decât presiunea sunetului însăşi.

S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului.

Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte,

dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă

100 m depărtare.

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,

turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat

între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-

se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.


EUROPP ENERGOCONS

28

Varia ţia intensit ăţii sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă

Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi

reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.

Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat

s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim de zgomot. Hărţile

de zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a

ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului:

Nivel zgomot la diferite viteze a vânt ului Nivelul intensit ăţii sunet ului

Viteza vântului (m/s) 4 5 6 7 8 Zgomotul [dB (A)] 102,5 102,9 102,3 103,0 103,6

Marjă de eroare[dB (A)] 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7

În vederea estimării intensităţii zgomotului produs de turbinele montate în amplasament s-

au utilizat instrumente software pentru simularea efectelor zgomotului. Astfel s-au realizat

simulări pentru o suprafaţă cu 3 centrale eoliene pentru nivelul minim şi maxim de zgomot.


EUROPP ENERGOCONS

29

Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei centrale eol iene

Se poate observa că începând cu distante mai mici de 700 m în orice direcţie faţă de

parc şi în oricare din situaţiile posibile, zgomotul produs de către turbinele parcului eolian nu

va depăşi 39 – 40 dB(A).

Conform Danish Wind Industry Association, se poate calcula sunetul produs de

centralele eoliene la diferite distanţe faţă de parc. Ca referinţă s-a luat o rază de referinţă de

700 m faţă de cea mai apropiată centrală, existentă în parc. Datele rezultate sunt detaliate în

tabelele de mai jos.


EUROPP ENERGOCONS

30

Varia ţia intensit ăţii zgomotului pe distan ţa faţă de surs ă

De menţionat că cele mai apropiate zone locuite (Scânteieşti şi Frumuşiţa) sunt

amplasate la o distanţă de aproximativ 1,4 respectiv 5,2 km de cea mai apropiata turbina

eoliana (S 09 in plan). Având in vedere respectarea distantelor de siguranţa conform Ord.

ANRE dar si din simulările sonometrice realizate se poate concluziona că funcţionarea parcului

eolian nu va polua fonic zonele învecinate.

Limitele principalelor localit ăţi aflate în vecin ătatea amplasamentului în care se

propune amenajarea parcului eolian.

Localitatea Distan ţa (km) Scânteieşti 1,4

Ijdileni 5,1 Frumuşiţa 5,2

Cuca 4,6 Şiviţa 5,7

Datorită caracteristicilor geografice ale zonei de implementare a proiectului, precum şi

distanţele faţă de cele mai apropiate locuinţe, se estimează că zgomotul generat de


EUROPP ENERGOCONS

31

funcţionarea turbinelor eoliene nu reprezenta un factor disturbator, efect ce poate fi măsurat

după instalarea acestora.

1.8.2. Interferen ţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele

centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat.

Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:

� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);

� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.

Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul

lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi

materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o

influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (100m

înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale (1,4 km faţă de

satul Scânteieşti) impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării

parcului eolian este nesemnificativ.

Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind

de:

o localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;

o caracteristicile palelor turbinei;

o frecvenţa semnalului interferat;

o caracteristicile receptorului;

o modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta &

Senior 1983).

1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă

Nu este cazul.


EUROPP ENERGOCONS

32

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare

cu:

� Alegerea amplasamentului;

� Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora;

� Numărul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora;

� Alternativa 0 – de neimplementare.

Alegerea loca ţiei amplasamentului

Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă – extravilanul comunelor

Frumuşiţa şi Scânteieşti îl reprezintă potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură

viabilitate financiară a proiectului. Alegerea amplasamentului s-a făcut pe baza măsurătorilor

realizate de către beneficiar, în comuna Frumuşiţa, cu ajutorul a unui turn de monitorizare

activitate eoliană. Datele obţinute din măsurători au arătat că zona analizată este favorabilă

pentru investiţia propusă.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice

apropiat (Frumuşiţa);

� Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� Accesul la infrastructura rutieră DN 26, DJ 261.

Conexiunea\capacitatea sistemului de distribu ţie al energiei electrice

Capacitatea sistemului de distribuţie a energiei ales se referă în primul rând la abilitatea

de transmitere a energiei electrice la costuri minime.

Capacitatea sistemului de distribuţie (reţelei electrice) este influenţată de factori fizici şi

climatici ce includ:

� Diametrul conductorului electric;

� Distanţa dintre surse de la generator la staţia de transformare şi liniile de transport;

� Condiţii meteo de pe amplasament (temperatură, viteza vântului etc.).


EUROPP ENERGOCONS

33

Soluţia optimă este de a realiza puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la fiecare

racordându-se cele 15 centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de

conexiuni. Intreg parcul eolian se va racorda în variantă radială la un punct central de

conexiuni de 20kV cu racord direct spre staţia de transformare 110/20/6 kV Frumuşiţa. Pentru

racordarea parcului eolian la staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei

de conexiuni de 20kV prin montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model

modernizat ICMP –bară simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare

de curent 500/5/5A.

Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora

Capacitatea maximă a parcului eolian de 15 turbine eoliene satisface necesarul de

utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea

sistemului de distribuţie a energiei electrice.

Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:

� Zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a

păsărilor

� Culuare şi rute de migrare a păsărilor;

Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact:

� Până la 100.000 MW energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi

produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 10.000 locuinţe)

� Emisii de C rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a energiei din

surse neregenerabile;

� Lipsa locurilor de muncă.

� Pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.

1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

Amplasamentul destinat alternativelor studiate îl reprezintă suprafaţă de 358.869,00 mp

situat în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, judeţul Galaţi. Suprafeţele analizate

în proiect sunt înscrise în cartea funciara a comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, având în


EUROPP ENERGOCONS

34

prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv conform

Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din 01.06.2011.

Planul de încadrare în teritoriu a obiectivului ana lizat

1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea

/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului

Conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din 01.06.2011, amplasamentul în

suprafaţă de 358.869,00 mp este încadrat ca teren arabil, drumuri de exploatare şi teren

neproductiv.


EUROPP ENERGOCONS

35

Utilizare teren - comune: Frumu şiţa şi Scânteie şti

1.13 Informa ţii despre modalit ăţile propuse pentru conectare la infrastructura

existent ă

Distribuţie energiei electrice propuse se va realiza în staţia de transformare şi conexiuni

aparţinând Transelectrica SA (cea mai apropiata fiind staţia Frumuşiţa).

Distribuţia se va realiza prin puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la acestea

racordându-se cele 15 centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de

conexiuni. Conexiunea se va realiza în variantă radială la un punct central de conexiuni de

20kV cu racord direct spre staţia de transformare 110/20/6 kV Frumuşiţa. Pentru racordarea

parcului eolian la staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei de

conexiuni de 20kV prin montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model

modernizat ICMP –bară simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare

de curent 500/5/5A.


EUROPP ENERGOCONS

36

Racordarea la sistemul de transformare se va realiza prin 2 feederi de 20kV din cupru

2XSY 3x(1x300) mmp.

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de produc ţie

Principiul de func ţionare al turbinei eoliene

Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele

rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.

Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime 100 m pentru a capta cea mai mare

parte din potenţialul eolian.

Func ţionarea unei turbine eoliene

Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate mai jos, dar în

principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:

o butucul rotorului;

o paletele;

o nacela;

o pilonul (turnul);


EUROPP ENERGOCONS

37

o arborele principal (de turaţie redusă);

o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

o dispozitivul de frânare;

o arborele de turaţie ridicată;

o generatorul electric;

o sistemul de răcire al generatorului electric;

o girueta;

o anemometrul;

o sistemul de control (controller).

Caracteristici tehnice – turbin ă eolian ă tip N100/3000

Turbina eoliană –N100 este o turbină cu viteză variabilă cu diametrul rotorului de 100m

şi o putere nominală de 3000 kW.

Date generale

Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului.

Putere nominală – 3000 kW la 13m/s viteza vânt.

Viteza vântului de start – 3m/s.

Autoprotecţie – 27 m/s.

Timp de exploatare estimat - 20 ani.

Domeniu temperatură de exploatare - -20 ..... +400C.

Rotorul este constituit din 3 pale, arborele rotorului, sistem de ghidare independent pe

3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din fibră de sticlă poliesterică. Palele sunt echipate

cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet ce

protejează rotorul.

Specifica ţiile rotorului

Diametru – 100m

Aria de desfăşurare – 6362 m2.

Viteza de rotaţie 9,6-16,8 rpm.

Greutate totală – aprox. 58t.


EUROPP ENERGOCONS

38

Specifica ţii pale

Material – fibră de sticlă poliesterică

Lungime totală – 45m.

Greutate per pală – aprox. 10,5t

Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare,

convertor sistem de răcire.

Specifica ţii cutie viteze

Tip – 2 trepte de viteză.

Putere nominală – 3000 kW.

Greutate – aprox. 18,5 t.

Lubrifiant - ulei tip VG 320 – 400 litri.

Generatorul este de tip – dublu asincron cu putere nominală de 3000 kW echipat cu

circuit de răcire pe bază de apă-glycol (antigel).

Tensiune nominală – 690V.

Frecventa de funcţionare – 50 Hz.

Viteză - 740 .... 1310 rpm.

Greutate – aprox. 10t.

Sistemul de frânare – dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de

tip aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic.

Tip – disc frână – cu acţionare hidraulică sau electrică.

Diametru disc – 1000 mm

Putere nominală a pompei hidraulice - 1,5 kW.

Tip ulei hidraulic - VG32 – aprox. 50 l.


EUROPP ENERGOCONS

39

Turbin ă eolian ă N100/3000

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vedere

Nu este cazul

2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune

tehnici disponibile

Nu este cazul

2.2. Activit ăţi de dezafectare

În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi

instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de

construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi


EUROPP ENERGOCONS

40

subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare

obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."

Construcţiile şi instalaţiile se vor debranşa de la utilităţi numai cu acordul deţinătorului

de reţele de apă, energie electrică, gaze.

Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată pentru o

perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia nu va mai satisface

necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de bază a terenului se vor

efectua lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în operă a acestora,

pentru care se va respecta legislaţia de protecţia mediului în vigoare la momentul dezafectării.

3. Deşeuri

3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor.

Surse de generare de şeuri

În timpul amenaj ării parcului eolian , nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau

din alte dezafectări ( dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament liber se vor realiza

doar lucrări de amenajare a terenului, precum şi lucrări de construcţie a fundaţiilor turbinelor

eoliene.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

construc ţie:

� deşeuri municipale;

� deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn);

� deşeuri metalice;

� pământ excavat.

1. Deşeuri municipale – deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra la

construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 200 kg, respectiv 3,2 tone în

perioada de construcţie. Deşeurile vor fi colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002

privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv

deşeurile periculoase, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 - deşeuri municipale

şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 -

alte deşeuri municipale, cod 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate. Deşeurile vor fi

preluate regulat de către firma de salubritate în baza contractului care va fi încheiat.


EUROPP ENERGOCONS

41

2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi colectate

separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă lunară pe perioada

de construcţie va fi de aprox. 100 kg, respectiv 1,6 tone în perioada de construcţie. Deşeurile

de ambalaje reciclabile vor fi colectate şi depozitate separat în vederea reciclării/valorificării.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 15 - deşeuri de

ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie,

nespecificate în alta parte, respectiv grupa 15 01 – ambalaje, codurile: 15 01 01 - ambalaje de

hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01

06 - ambalaje amestecate. Acestea vor fi predate către societăţi autorizate specializate în baza

contractelor ce se vor încheia.

3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construc ţie vor fi colectate separat şi

depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe perioada

construcţiei va fi de 0,5 tone. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din

categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente

contaminate), grupa 17 04 metale (inclusiv aliajele lor), codurile 17 04 05 - fier şi oţel; 17 04 07

- amestecuri metalice. Deşeurile vor fi valorificate prin societăţi autorizate.

4. Pământ excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile centralelor eoliene.

Cantitatea estimată va fi de aprox. 10000 tone, care este impropriu denumit deşeu, deoarece

acesta va fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe verticală a terenului,

amenajarea terasamentelor şi amenajarea infrastructurii rutiere. Conform HG nr. 856 din 2002,

deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv

pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa 17 05 pământ (inclusiv excavat din

amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare, codul 17 05 04 pământ şi pietre,

altele decât cele specificate la 17 05 03.

În perioada func ţionării Obiectivului (parc eolian) deşeurile rezultate vor proveni din

activităţile de întreţinere şi reparaţii periodice.

1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă

uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi

realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de transmisie este estimată

la aproximativ 6000 l/schimb.


EUROPP ENERGOCONS

42

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri

uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din

capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13

02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri

uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi

va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la

aproximativ 750 l/schimb.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri

uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din

capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13

01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate.

3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi

electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face

separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,

marcat corespunzător.

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri

nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,

codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13.

În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia

toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

Managementul de şeurilor

Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă an

Starea S, L, SS

Codul deşeului

conform HG nr. 856/2002

Codul privind principala proprietate

periculoas ă **)

Colectare Managementul de şeurilor

kg/an

V E R

construc ţie

Municipale 3,2 tone/ SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,6 S 15 01 01

- spaţii special

R5 - - S 15 01 02


EUROPP ENERGOCONS

43

S 15 01 03 amenajate S 15 01 06

Deşeuri metalice 0,5 t/perioada

construcţie

S 17 04 05 -

spaţii special

amenajate R4 - -

S 17 04 07

Pământ excavat 10000 t/ perioada

construcţie S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de

sistematizare a terenului

30 t

- -

func ţionare Ulei uzat de transmisie

6000 l L 13 02 05* - Recipiente metalice

- D10 -

Ulei uzat hidraulic 750 l L 13 01 10* - Recipiente metalice - D10 -

Deşeuri electrice şi

electronice - S 16 02 14 spaţii special

amenajate R7 D9 -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Prognozarea impactului

Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme

betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor

pe amplasament.

Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în

vigoare, astfel:

� pe platforme betonate şi acoperite / descoperite;

� spaţii special amenajate;

� în containere transportabile, butoaie metalice;

� în spaţii închise şi acoperite.

Măsuri de diminuare a impactului

Societatea va deţine un Plan de gestionare a de şeurilor , generate pe amplasament,

în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă,

cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului.

Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul

nesemnificativ.

În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile

necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la

poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ


EUROPP ENERGOCONS

44

asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către

firmele specializate.

În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi

electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice.

Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va

realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o

firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate

generate de pe amplasament.

4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului

şi măsuri de reducere a acestora

Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul comunelor Frumuşiţa

şi Scânteieşti, având utilizarea de teren agricol, drumuri de exploatare si teren neproductiv

fiind liber de construcţie şi la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea investiţiei propuse.

Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de

pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a

obiectivului.

În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului

constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor

sedimentabile de pe sol să fie limitată.

Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul

execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.

Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea

normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura

respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot

personalul de execuţie.

Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu

apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de

asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele


EUROPP ENERGOCONS

45

pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor

periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat nu are impact de transfrontalieră

deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru

ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

4.1. Apa

4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Hidrologie - Reţeaua hidrografică a zonei este neînsemnată raportându-se la apele de

şiroire (de suprafaţă) cu debit mic în mare parte influenţat de precipitaţii, colectate pe văile de

eroziune orientate nord-nord vest şi sus-sud est (Valea Frumuşiţei şi Valea Ijdileni) fiind apoi

preluate de pârâul Chineja (5,2 km distanţa de amplasament), afluent al Prutului (8,6 km

distanţă). Reţeaua hidrografică a zonei prezintă fenomene de îmbătrânire, de micşorare şi de

dispariţie a cursurilor de apă în aluviuni.

Unitatea hidrogeologic ă, este cantonată la medie adâncime, 39 m şi 44 m.

Existenţa pe unii versanţi a unor roci impermeabile, în alternanţă cu roci permeabile ce

adăpostesc între ele pânze de apă la mică adâncime, care umectează intens marnele din

cadrul alternantelor litologice duc la apariţia izvoarelor de coastă în anii bogaţi in precipitaţii,

când nivelul apei freatice de pe versanţi este aproape de suprafaţă.

4.1.2 Alimentarea cu ap ă

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de

alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).

4.1.3. Managementul apelor uzate

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apele uzate

fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului

eolian va fi asigurat prin amplasarea în zonA şantierului a unor toalete ecologice.


EUROPP ENERGOCONS

46

4.1.4 Prognozarea impactului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene

constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane.

Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor

cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică. Ca urmare a

precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de

material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi pregătire a fundaţiilor se vor

executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor

de suprafaţă şi subterane este minim.

Utilajele terasiere şi de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca

în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

� spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;

� repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

� remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările

de excavaţii;

� stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea uman ă

Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu

impact asupra apelor, deoarece:

� produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi

antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

� evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să

afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate.


EUROPP ENERGOCONS

47

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare

Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:

� depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea

parcului eolian (cap. III.8);

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea

timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de

încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în

staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul

apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale.

√ √

Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului. √ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. √ √

Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului.

√

Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de

√ √


EUROPP ENERGOCONS

48


Amenajare Construc ţie Operare zonele de drenaj a apelor pluviale.

Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea Parcului Eolian, nu are impact

semnificativ asupra factorului de mediu apă.

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul "Apa"

Harta hidrologic ă a zonei proiectului

4.2. Aerul

4.2.1 Date generale

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-

vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind

aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi.


EUROPP ENERGOCONS

49

Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de

100C si la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 210C la Tecuci si

21,30C la Galaţi.

În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care

produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C. Temperatura medie lunară

este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura medie a lunii iulie este de

21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 100C. Repartiţia anuală a

precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub

formă de averse.

Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor.

Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara si

este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală.

Climatul comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi

uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26 oC.

Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 450 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform

repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând

iarna în lunile ianuarie şi februarie.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord – 25,1%, după care urmează cele din

sud - 11,6% şi nord-vest –8,3%. Cel mai cunoscut vânt, în aceasta parte a ţării este Crivăţul,

rece şi uscat. Situarea comunei în zona colinară îi asigură totuşi un topoclimat mai blând

comparativ cu zona de câmpie, cu variaţii mai reduse în ceea ce priveşte vitezele medii lunare

ale vântului.

4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi

I. Perioada de construc ţie/amenajare

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe

de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere

distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de

transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate

lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi


EUROPP ENERGOCONS

50

altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la

alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.

Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea

continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse

nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii

diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de

poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construc ţie

Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de

la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi

construcţie.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,

respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe

poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care

se desfăşoară aceste activităţi.

Poluanţii rezultaţi sunt:

4 Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

4 Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a

instalaţiilor.

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii

factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.


EUROPP ENERGOCONS

51

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe

unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea

specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este

redusă.

Activitatea organiz ării de şantier

Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.

Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate

de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste

perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi

II. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră în

perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer

datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii

aerului.

4.2.3 Prognozarea polu ării aerului

În perioada executării lucrărilor de construcţie a obiectivului – „Parc eolian” impactul

asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament

ca urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului

de materii prime şi materiale.

Având în vedere următoarele aspecte:

� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;

� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi

redus.


EUROPP ENERGOCONS

52

În perioada funcţionării obiectivului – „Parc Eolian” şi a instalaţiilor aferente, nu se vor

crea potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului.


Măsuri de protec ţie a aerului

� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada

de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se

poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a

aerului impurificat/ gazelor reziduale;

� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată

durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în

funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare

carburanţi;

� Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,

sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de

lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a

se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Măsuri de diminuare a aerului

Măsuri de diminuare Fază de impl ementare

Amenajare Construc ţie Operare Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului.

√ √

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.

√ √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt.

√ √

Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză

√ √

Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru

√ √ √


EUROPP ENERGOCONS

53

4.3 Solul şi subsolul

4.3.1 Date generale

Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi

asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o

parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns

dinamic la procesul de acumulare.

În general, un kg de sol conţine:

o substanţe minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum;

o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum;

o apă (inclusiv substanţe dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra

celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă– animale oameni. În funcţie de natura şi

intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea

modificărilor este diferită.

Elemente de geomorfologie

Teritoriul comunei are un relief variat, câmpie înaltă cu atitudini de până la 144 m şi a

cărei cuvertură este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice sensibile la

umezire),fiind formaţiunea pe care se extinde în cea mai mare parte intravilanul comunei. Zona

de trecere de la câmpie înaltă la luncă, în a cărei alcătuire intră pământuri argiloase,care sunt

rezultatul erodării depozitelor zonei superioare şi depunerii acestor materiale spre baza pantei.

Lunca, a cărei altitudini coboară la valori de 7-8 m, prezentând trei sectoare: grindul

longitudinal de mal, lunca joasă şi contactul cu zonele care fac trecerea spre părţile mai înalte.

Este constituită din depozite aluvionare fine, cu compresibilitate ridicată, grad ridicat de

umiditate, mâlite, sau cu intercalaţii de mal, ceea ce a făcut ca zona de construcţie să nu se

extindă în acest sector.

Solurile predominante sunt cele zonale molice-corespunzătoare stepelor, aparţinând

tipurilor cernoziomice, iar dintre cele azonale se întâlnesc aluviuni, soluri aluviale, lacovişti.

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;


EUROPP ENERGOCONS

54

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale

profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul

prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:

� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale

utilajelor tehnologice;

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi

a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;

Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul

îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi

refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar

şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii

căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor

electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului

prevăzute în proiect.

Etapa de exploatare/func ţionare

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de

mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce

prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

4.3.2 Prognozarea impactului Amenajarea/construcţia şi funcţionarea Parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de

siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de

proiectare şi construcţie.

Realizarea nu va contribui la poluarea solului, deoarece:


EUROPP ENERGOCONS

55

� Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

� S-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de

construcţie/montaj;

� Apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.


Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi

în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie

impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din

punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care

spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,

pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul

freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de

materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor

deşeurilor rezultate.

Măsuri de diminuare pentru sol


Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente.

√ √

Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului.

√ √

Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor şi a eroziunii solului

√ √


EUROPP ENERGOCONS

56


Amenajare Construc ţie Operare Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ √ Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru

√ √

4.5. Biodiversitatea

Amplasamentul proiectului propus „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3

MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia




punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier”, este situat la o

distanţă de 8,5 km de ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa şi 2,8 km de ROSCI

0163 Pădurea Mogos-Matele.

Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul proiectului faţă de zonele

protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi

faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de

ocrotire, conservare favorabilă realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de

mediu biodiversitate.

Flora caracteristică zonei de stepă nu are relevanţă pentru proiectul în cauză deoarece

acesta se dezvoltă, conform C.U. nr 161 din 01.06.2011 pe un teren cu destinaţie agricolă,

drumuri de exploatare si teren neproductiv, puternic antropizat ce este caracterizat prin

prezenţa vegetaţiei specifice culturilor agricole: cereale (grâu, orz, porumb).

Fauna zonei este reprezentată de rozătoare mici: şoarecele de câmp, hârciogul, aceste

specii fiind prezente doar în perioada prezenţei culturilor agricole. Avifauna zonei este

reprezentată prin prezenţa pasărilor specifice terenurilor agricole: prepeliţa, ciocârlia,

ciocârlanul, vrabia de câmp. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie sălbatică, tufişuri şi arbuşti

elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile prezente.

Pe amplasamentul propus şi in imediata vecinătate nu sunt prezente habitate şi specii

de floră şi faună care se găsesc pe listele speciilor care necesită conservare în baza

convenţiei de la Berna, adoptată de România prin Legea 13/1993, de asemenea nu au fost

identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt ameninţate cu dispariţia, nu


EUROPP ENERGOCONS

57

sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice

pentru regiunea biogeografică stepică.

De asemenea nu au fost identificate în zona amplasamentului specii de plante şi/sau

animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale

sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică

deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural

ce necesită măsuri de ocrotire şi conservare pentru acestea.

Este de subliniat faptul că amplasamentul propus, nu se află în in interiorul sau în

imediata vecinătate a ariilor de interes comunitar sau avifaunistic, terenul fiind situat în

extravilanul localităţilor si identificat ca teren arabil. Nu sunt cunoscute date referitoare la

existenţa speciilor de plante şi animale care ar necesita conservarea şi ocrotirea, prin urmare

nu se impune monitorizarea biodiversităţii înainte de implementarea proiectului şi în perioada

de realizarea a investiţiei.

4.5.1. Analiza florei şi faunei: specii, asocia ţiilor vegetale, habitate din perimetrul

implicat - Habitate, flor ă faună.

Habitate identificate în zona de studiu

Au fost identificate trei tipuri de habitate în aria de studiu:

� terenurile agricole cultivate intensiv;

� asociaţiile ruderale;

� tufărişuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de acces.

Terenuri agricole cultivate intensiv

Sunt prezente pe întreaga suprafaţă a proiectului. Sunt terenuri cultivate intensiv cu plante

tehnice (cereale, furaje). Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general:

porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum aestivum), rapita

(Brassica rapa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de

cele ruderale care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale (irigatie,

ingrasaminte, prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme.

Fauna acestui agroecosistem este slab reprezentata prin rozătoare mici, fiind semnalate

exemplare putine ai speciilor şoarecele de câmp (Apodemus agrarius), soarece berc

(Microtus arvalis) si harciogul (Cricetus cricetus) ce pot reprezenta principala sursă de hrană


EUROPP ENERGOCONS

58

pentru carnivore, cum ar fi vulpea (Vulpes vulpes). De asemenea au fost observaţi exemplari

ai speciei (Lepus europaeus) – iepurele de camp, prezent in zona culturilor de cereale.

Avifauna. Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip

de habitat, în special în pasaj în perioada estivală, sunt: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis),

ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica), ciocarlia de Baragan

(Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prepeliţa (Coturnix coturnix),

potarnichea (Perdix perdix), şorecarul comun (Buteo buteo).

Speciile de păsări cel mai frecvent întâlnite pe terenurile agricole sunt: cioara de

semanatura (Corvus frugilegus), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer

domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), randunica

(Hirundo rustica) şi cotofana (Pica pica).

Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale

In cadrul amplasamentului destinat realizarii proiectului s-au identificat prezenta

speciilor invazive si ruderale in special in zona drumurilor de exploatare si a drumului judeţean

DJ 261, fiind identificate speciile:

� Eryngium campestre L.( scaiul dracului);

� Vicia villosa – mazariche;

� Convolvulus arvensis L. - Volbura;

� Datura stramonium (matraguna);

� Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica);

� Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut);

� Setaria pumila (mohor roscat);

Asociatiile ruderale sunt dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare a parcelelor

agricole.

Speciile de plante observate sunt:

� Agropiron repens;

� Artemisia vulgaris;

� Capsella bursa-pastoris;

� Carduus acanthoides;

� Cichorium intybus;

� Cirsium arvense;

� Linaria vulgaris;


EUROPP ENERGOCONS

59

� Plantago media;

� Papaver sp.;

� Taraxacum officinale;

Dintre speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile

listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De

asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de diferiţi specialişti

români.

De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care ar fi

eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau

edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiat? – perimetrul destinat

realizării proiectului.

Tufărişuri

Tufărişurile şi arbuştii sunt rari în aria destinata proiectului. Au fost identificate grupuri

sporadice, izolate de mici dimensiuni in vecinătatea drumului judeţean DJ 261 – Frumuşiţa -

Scânteieşti.

Este un habitat totuşi important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit

pentru păsări şi adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere.

Au fost identificate specii cum ar fi presurile, presura sură (Emberiza calandra) şi

presura de grădină (Emberiza hortulana) ce folosesc aceşti arbuşti ca locuri de cântat , pentru

etalarea nupţială a masculilor sau ca loc de refugiu, popas.

Speciile de arbuşti observate în zonă sunt:

� Crataegus monogyna

� Rosa sp.

Nevertebrate

Structura faunistica a celor 3 ecosisteme (agricole, tufarisuri si asociatii ruderale) a

totalizat specii de artropode. Dominante au fost speciile din Ord. Coleoptere, urmate de

reprezentan?ii ord. Hemiptera si si Orthoptera).

Speciile de nevertebrate identificate in zona proiectului fac parte din urmatoarele ordine si

familii:


EUROPP ENERGOCONS

60

ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata in probele de

specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, identificat in culturile de

cereale.

Araneele- din Familiile Lycosidae si Salticide . Raspandirea lor acopera o gama larga

de habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau alte artropode.

Familia Salticidae (cunoscuţi sub numele popular Păianjeni-săritori.

ORTHOPTERA - specii acestui ordin fiind identificate în special pe terenurile agricole.

HEMIPTERA. Au fost identificate afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor ce fac parte

din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de cereale.

HYMENOPTERA – specii de parazitoizi ai altor insecte.

Ord. COLEOPTERA : cele mai numeroase specii sunt di familia Carabidae, , urmat? de

familiile Coccinellidae, Chrysomelidae, Curculionidae, Scarabaeidae si Elateridae.

Nici una dintre speciile identificate în aceste habitate nu fac parte dintre speciile listate

în anexele legilor nationale si directivele europene cu obiect conservarea naturii.

Considera ţii generale cu privire la habitatele prezente

Habitatele identificate in zona proiectelor parcului eolian sunt sărace din punct de vedere al

biodiversităţii şi diversitatii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea speciilor de păsări

şi alte animale sălbatice.

Habitatele identificate – culturi agricole, comunităţi ruderale, tufărişuri margini de drum) nu

reprezintă un habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate

de regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus (parc eolian) este la

scara restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si

drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea ariilor naturale de importanţă

comunitară.

Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar în zona

analizată permite implementarea proiectului (parc eolian) în arealul propus fără a afecta specii

si habitate de interes comunitar. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici

una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor naturale aflate în

vecinătatea proiectului.


EUROPP ENERGOCONS

61

4.5.2 Impactul prognozat

Habitate si flora – Impact nesemnificativ.

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implement?rii

proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole şi comunităţi ruderale nu reprezintă habitate

de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a

speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfăşurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara restrânsa

(fiind limitata la activităţile de construcţie a platformelor, fundaţiilor si drumurilor de acces) si nu

va afecta integritatea si stabilitatea unor specii de interes comunitar.

Fauna

Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea

pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire,

hranire sau zone de odihnă).

De menţionat ca amplasamentul proiectului este situat pe terenuri agricole cultivate

intensiv nefiind identificate habitate propice cuibăririi, hrănirii păsărilor. Totodata nici zonele

învecinate amplasamentului nu sunt potrivite pentru cuibărit. Având în vedere particularităţile

zonei destinate realizării investiţiei:

� lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;

� distanţe relative mari faţă de rutele de migraţie a pasărilor;

� destinaţia agricolă a terenului;

� lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;

nu exista un impact poten ţial negativ asupra faunei, în principal asupra p ăsărilor şi

chiropterelor ce tranziteaz ă zona.

În ceea ce priveşte numărul mic de specii ale pasărilor caracteristice zonei

biogeografice motivat prin lipsa zonelor de cuibărit şi a locurilor de hrănire datorate activit??ilor

antropice reprezintă un argument fundamental în dezvoltarea parcului eolian fără a produce

efecte asupra faunei locale.

Impactul asupra populaţiilor de chiroptere (lilieci) – după cum s-a precizat anterior lipsa

unor habitate de hrănire in zona amplasamentului, Inexistenţa zonelor împădurite în

vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al parcului eolian asupra

acestor specii.


EUROPP ENERGOCONS

62


Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele ce

tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor eoliene.

Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a rotorului

turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată între 50 şi 150 m faţă de sol. Acest risc este

influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al păsărilor şi

chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la alta.

Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere

proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului

eolian.

1. Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor

de migrare a păsărilor;

2. Parcul eolian este de mărime medie – 15 turbine, amplasarea lor fiind liniară;

3. Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat

subteran;

4. Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

5. Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană

pentru păsări şi chiroptere.

Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de

posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la păsări

au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât ceilalţi factori de

mortalitate la păsări.

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din

faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de

acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la

strictul necesar;


EUROPP ENERGOCONS

63

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru

specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

4.5.3 Hărţi şi desene la capitolul "Biodiversitate "

Delimitarea zonelor protejate fat ă de parcul eolian


EUROPP ENERGOCONS

64

4.6. Peisajul şi impactul vizual

Dezvoltarea proiectului propus „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3





punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier”, are loc în

extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti zona de Nord- vest la o distanţe apreciabile de

zona locuită ( cca. 1,4 km Scanteiesti şi 5,2 km Frumuşiţa).

Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printr-o

serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea mai mare

parte a zonei. Amplasarea zonelor rezidenţiale se situează subcolinar pe direcţia S-NW de-a

lungul drumului judeţean DJ 261 – Frumuşiţa - Scânteieşti.

Pentru a determina posibilul impact vizual şi peisagistic prin implementarea proiectului

s-au făcut investigaţii/studii în ceea ce priveşte:

� Determinarea zonei specifice de impact;

� Identificarea punctelor sensibile;

� Analizarea situaţiilor cu posibil impact asupra peisajului;

� Identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului.

Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor

de interes pentru o analiză cât mai coerentă în ceea ce priveşte impactul produs.

Criterii privind clasificarea impactului vizual asu pra punctelor de interes

Criteriu Defini ţie Categorie:

• Static - S • Dinamic - D

• Punct fix • Element in mişcare

Elevaţia punctului de interes • Peste-Nivel - PN • Nivel - N • Sub-nivel - SN

• Elevaţie peste nivelul de vizibilitate al turbinei • La nivelul de vizibilitate al turbinei • Sub nivelul de vizibilitate al turbinei

Distanţa vizibilă • Lungă – L • Medie – M • Scurtă – S • Foarte Scurtă - FS

• >5km • 1-5 Km • 200-1000m • <200m


EUROPP ENERGOCONS

65

Criteriu Defini ţie Durata de vizibilitate

• Perioada lungă -PL • Perioadă moderată - PM • Perioadă scurtă - PS

• >120 minute • 1-120 minute • <1 minut

Număr de vizitatori implicaţi • Mare - MA • Moderat - MD • Mic - MC

• >10000 persoane/zi • 1000-10000 persoane/zi • <1000 persoane/zi


Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului analizat îl constituie

modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al terenurilor.

Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană la

alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra implementărilor

de proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece

reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie.

Matricea impactului prognozat asupra locuitorilor z onei de implementare a proiectului.

Criteriu Evaluare

Categorie Static Dinamic

√

Eleva ţie PN N SN

√ √

Distan ţa vizibil ă L M S FS √ √

Durată de vizibilitate PL PM PS √ √

Număr de vizitatori implica ţi MA MD MC √


EUROPP ENERGOCONS

66


Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj


Design Amenajare Construc ţie Operare Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc

contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a

luminii soarelui.

√

Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului. √ √

Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a

drumurilor de acces de pe amplasament √

4.7. Mediul social şi economic

Proiectul propune construcţia şi operarea unui parc eolian format din 15 turbine eoliene

de 3MW/turbină, substaţii transfer, 1 staţie TRAFO racord (Frumuşiţa) , linii conexiune

subterane LES , drumuri de acces, platforme, fundaţii, drumuri de exploatare modernizate,

proiect derulat printr-o investiţie de 20 mil euro pe o perioadă de 16 luni.

Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus

vor include:

Faza de construc ţie

� Capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;

� Faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;

� Perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;

� Pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 60-70 angajaţi.

Faza de operare

� Generare de energie regenerabilă;

� Suprafaţa totală ocupată de parcul eolian nu constituie un impact semnificativ

asupra activităţilor agricole;

� Parcul eolian va utiliza doar aproximativ 10% din suprafaţa totală a

amplasamentului;

� Va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.


EUROPP ENERGOCONS

67

Evaluare cost-beneficiu

Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt de aproximativ 20 mil euro fiind

reprezentate de:

� Costuri de construcţie;

� Costuri de operare şi întreţinere.

Beneficiile proiectului de investiţie constau în:

� Producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;

� Reducerea poluării de CO2 echivalent în gaze cu efect de seră;

� Proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local

dacă este posibil.


Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unei proiect anvergură (parc eolian –

producere energie electrică) va fi doar de natură socială cu potenţiale beneficii:

� Crearea unui număr de 60-80 locuri de muncă permanente în perioada de

construcţie/amenajare estimată la 16 luni;

� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian – 20 ani;

� Impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.

� Surse suplimentare de venit la bugetul local.

Concluzii

Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate la economia

şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat dezvoltării

proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare, servicii şi dezvoltare

economică.


Nu este cazul.

4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazul. Lucrarile proiectate se vor desfasura in afara zonelor de protectie a

monumentelor arheologice, istorice si de patrimoniu cultural.


EUROPP ENERGOCONS

68

4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediul ui prin implementarea

proiectelor propuse în zona analizat ă

Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive (sinergice)

asupra factorilor de mediu ca rezultat a multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi perioadă şi

spaţiu.

In vecinătatea amplasamentului sunt propuse a se realiza alte proiecte privind

construcţia unor parcuri eoliene.

De asemeni sunt semnalate existenţa unor investiţii de alta natura in zona (ferme,

asociaţii agricole) aflate pe teritoriul administrativ al comunei Frumuşiţa şi Scânteiesti.

Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura in zona (ferme,

asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării simultane a parcurilor

eoliene ce fac obiectul prezentului raport, acestea neexercitând un impact negativ suplimentar,

deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de aceste activitati s-au adaptat conditiilor

actuale ale arealului studiat.

Activităţile aferente perioadei de construcţie cumulate cu activităţile agricole desfăşurate

nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau

importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele

prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor

de animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa in număr mic al reptilelor,

amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.

Impactul cumulativ datorat existen ţei unor investi ţii similare (parcuri eoliene)

Avand in vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării in ceea ce

priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita

la teritoriul administrativ al comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti suprafaţă pe in care se va

analiza impactul cumulativ tinand cont si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătate;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona studiata (Comunele Frumuşiţa şi

Scânteieşti), in vecinatatea zonei destinate implementării proiectului „Parc eolian format din 15

centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a

energiei electrice în sta?ia 110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de

exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, -

Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă


EUROPP ENERGOCONS

69

macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de

şantier” sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului analizat sunt

propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

� 13 parcuri eoliene respectiv:

• S.C. FERME DE VANT S.R.L. - 30 turbine;

• SC ALWIND ELECTRIC SRL – 5 turbine;

• SC AMMONIT ENERGY SRL – 5 turbine;

• SC SMART BREEZE S.R.L. – 3 turbine;

• SC SMART BREEZE S.R.L. – Parc Eolian APOLLO 2 – 3 turbine;

• SC BIXENTA IMPEX SRL – 5 turbine;

• SC GAMISA ENERGY SRL – 5 turbine;

• SC MONEY INVEST SRL – 5 turbine;

• SC ODIS SRL - 5 turbine;

• SC „PALACE CONSTRUCT” SRL - 5 turbine;

• SC GALAŢI EOL SUD SRL – Parc eolian Z1 – 19 turbine;


• SC GALAŢI EOL SUD SRL - Parc eolian Z3 – 17 turbine.

Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod

curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor note

care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.

Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile

de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul

unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene asupra

factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a impactului şi

indicatori pentru monitorizare acestuia.

Arealul în care se va dezvolta proiectele ce face obiectul evaluării este cunoscută ca

având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o

influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu

reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată, biodiversitatea specifică

având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptată

condiţiilor actuale de mediu.


EUROPP ENERGOCONS

70

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona (ferme,

asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolien care face

obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece

speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat condiţiilor actuale

ale arealului studiat.

Impactul cumulativ datorat existen ţei unor investi ţii similare (parcuri eoliene)

Având în vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării in ceea ce

priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita

la teritoriul administrativ al comunelor Frumuşiţa, Scânteieşti, Tuluceşti, Rediu, Cuca respectiv

Smârdan din judeţul Galaţi suprafaţă pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătate;

� Dimensiunea economică şi spaţială a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate) şi zone locuite;

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului având ca

beneficiar SC EUROPP ENERGOCONS SRL, sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi

anume:

• S.C. FERME DE VANT S.R.L. - 30 turbine;

• SC ALWIND ELECTRIC SRL – 5 turbine;

• SC AMMONIT ENERGY SRL – 5 turbine;

• SC SMART BREEZE S.R.L. – 3 turbine;

• SC SMART BREEZE S.R.L. – Parc Eolian APOLLO 2 – 3 turbine;

• SC BIXENTA IMPEX SRL – 5 turbine;

• SC GAMISA ENERGY SRL – 5 turbine;

• SC MONEY INVEST SRL – 5 turbine;

• SC ODIS SRL - 5 turbine;

• SC „PALACE CONSTRUCT” SRL - 5 turbine;



• SC GALAŢI EOL SUD SRL - Parc eolian Z3 – 17 turbine.


EUROPP ENERGOCONS

71

Proiecte eoliene propuse dezvoltarii in zona


EUROPP ENERGOCONS

72

Cai de cumulare a impactului

În urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-

au stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se

asupra:

� Biodiversităţii locale;

� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;

� Mediului social economic.

Evaluare efectelor cumulative produse toate proiectele de investiţie mai sus

menţionate (parcuri eoliene) s-a realizat atât în faza de construcţie/amenajare cât şi în

perioadă de funcţionare şi postfuncţionare/dezafectare.

Cuantificarea impactului produs

Sistemul de cuantificare utilizat asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza

unor note care se acorda fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. Acordarea

nivelului de referinţă se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de

specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul

unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene

asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a

impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru

identificarea impactului generat de implementarea celor 13 proiecte invecinate (parcuri

eoliene):

� s-a definit o matrice simplă în care activităţile ce determină un impact asupra

mediului se înscriu pe o axă, iar efectele lor asupra mediului pe cealaltă axă.

� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta

constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală

predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea

unor valori numerice în situaţii de decizie.

Niveluri de referin ţă Defini ţie

5. Foarte important

- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare

4. Important - Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea


EUROPP ENERGOCONS

73

altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime

3. Importan ţă medie

- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore

2. Mai pu ţin important

- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore

1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile


EUROPP ENERGOCONS

74

Potenţiale efecte cumulative asupra mediului rezultate ca urmarea a construcţiei/amenajării şi funcţionării celor 13 parcuri

eoliene analizate în vecinătatea proiectelor propuse.

Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 1 Mediu social şi economic

5 1

Solul 1 3

Apa 1 3

Aerul 1 2

Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

1 1

Peisajul 3 1

Zgomot 1 2

Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 20 16


EUROPP ENERGOCONS

75

Cuantificarea efectelor cumulate s-a facut în baza urmatoarelor criterii de evaluare:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi compensa

pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.

• Acordarea de notele pentru fiecare tip de impact în parte cu caracter secundar,

temporar pe termen scurt.

Concluzii

Biodiversitatea

Analiza planurilor de încadrare în zonă, observaţiile directe asupra amplasamentelor

destinate implementării tuturor parcurilor eoliene precum şi distanţele faţă de zonele protejate

argumentează faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care

sunt ameninţate cu dispariţia, specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile,

endemice sau rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire,

specii de valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi habitate în care există bunuri ale

patrimoniului natural.

Datorită particularităţilor amplasamentelor:

� lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;

� distanţe relative mari fată de rutele de migraţie a pasărilor;

� lipsa cursurilor de apă;

� destinaţie preponderent agricolă a terenului;

� lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;

nu s-au identificat poten ţiale efecte negative asupra faunei, în principal as upra p ăsărilor

şi chiropterelor ce tranziteaz ă zona.

Având în vedere natura terenurilor destinate implementării tuturor proiectelor (în

totalitate terenuri agricole şi terenuri neproductive) nu se estimează un potenţialul efect negativ

generat de realizarea parcului eolian motivat prin lipsa zonelor de vegetaţie posibil afectate în

perioada de amenajare a terenului şi de construcţie (fundaţii, drumuri acces, canale

conductori). Astfel efect cumulativ produs asupra vegetaţiei este nesemnificativ, observaţie

fundamentată pe motivul inexistenţei zonelor de vegetaţie reprezentative pentru regiunea

biogeografică de stepa.


EUROPP ENERGOCONS

76

Mediul social şi economic

Implementarea proiectelor ce privesc amenajarea parcurilor eoliene produc efecte

pozitive asupra mediului social economic prin:

� creşterea surselor de finanţare la nivel local;

� angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de

funcţionare;

� stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de energie din surse

regenerabile;

Un posibil impact negativ asupra mediului economic poate fi semnalat prin micşorarea

suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor generate din această activitate, suplinit

însă de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea preţurilor terenurilor,

dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.

Solul

Suprafaţa destinată efectiv construirii parcului eolian este scăzută comparativ cu

suprafaţa totală propusă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se prognozează o

schimbare important a destinaţiei terenurilor din folosinţă agricolă în neagricolă.

Astfel nu se poate prognoza un efect negativ asupra solului şi subsolului din zona de

implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie a celor trei parcuri în acelaşi timp,

puţin probabil având în vedere magnitudinea organizării de şantier.

Operaţiile de construcţie, funcţionare şi întreţinere a parcurilor eoliene vor avea un

impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ mic

de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul mare al

utilajelor de transport.

De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin construirea simultană a celor 13

parcuri eoliene propuse, camioanele şi utilajele de transport putând să afecteze infrastructura

existentă, pe termen scurt pot apărea probleme la traficarea şi manipularea centralelor

eoliene, însă e puţin probabil ca acest lucru să se întâmple.

Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea

căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează un impact pe termen

scurt diminuat de măsurile luate în faza de construcţie.


EUROPP ENERGOCONS

77

Apa

Măsurile propuse de beneficiarii proiectelor atât pe perioada de construcţie cât şi de

funcţionare a parcului eolian asupra gestionării apelor uzate menajere sau eventualelor poluări

accidentale cu substanţe petroliere provenite de la vehiculele de transport antrenate de către

apele meteorice, limitează producerea unei poluări semnificative asupra resurselor de apa. Cu

atât mai mult cu cât activităţile desfăşurate pentru realizarea obiectivelor sunt pe perioade

scurte de timp 12-20 luni, după această perioadă nu vor mai exista intervenţii asupra factorului

de mediu apă.

Aerul

Impactul potenţial asupra calităţii aerului datorat cumulării dezvoltării proiectelor eoliene

poate fi sesizat prin emisiile de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot contribui

la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune.

Potenţialul efect asupra calităţii aerului depinde de mai mulţi factori:

� durata şi perioada construcţiei;

� eficienta masurilor de reducere a impactului;

� distanţa dintre proiecte.

Construcţia turbinelor eoliene va fi finalizată în etape minimizând astfel efectele produse

asupra aerului, impactul va fi local, temporar si nesemnificativ.

Emisiile de gaze de la utilajele si mijloacele de transport pot contribui la creşterea

efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Gradul tehnologic ridicat al

utilajelor folosite şi instalaţiilor folosite în realizarea proiectelor, nu vor afecta semnificativ

parametrii calitativi ai aerului din zonă, impactul fiind redus, local şi temporar.

Patrimoniul cultural

Nu este cazul, în zonă dezvoltarii proiectelor analizate nu s-au identificat obiective de

patrimoniu cultural.

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

Nu este cazul, în zona dezvoltării proiectelor analizate nu s-au identificat obiective de

patrimoniu arhitectonic şi arheologic.


EUROPP ENERGOCONS

78

Peisajul

Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al

stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centrale de mare putere la

centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător utilizării în

gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare, pe când numărul

turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o problemă.

Pentru reducerea impactului vizual un argument important în diminuarea impactului

cumulativ asupra peisajului îl constituie structura reliefului din zona (culmi şi văi), a suprafeţei

mari de răspândire, cat si lipsa resurselor vizuale.

Zgomot

Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a celor 116 turbine

eoliene prognoza intensităţii zgomotului în zona amplasamentelor şi zonele limitrofe parcurilor

eoliene nu diferă cu mult faţă de modelul de cuantificare a zgomotul produs de parcurile

eoliene prezentat la capitolul 1.8.1 Zgomot şi vibraţii. Astfel conform proiecţiei de dispersie

zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din vecinătatea

parcurilor eoliene, nivelul intensităţii zgomotului situându-se sub valori de 40 dB – nivel de

zgomot asociat cu zgomotul de fond, impactul prognozat fiind nesemnificativ.

De asemeni un factor important in dispersia zgomotului produs de surse învecinate

(cumulate 13 parcuri eoliene) îl are si stabilirea distantelor de siguranta si protecţie faţă de

elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri publice, reţele de transport

curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform prevederilor din Ordinului 4/2009 - Norma

Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor

energetice – revizia I- Anexa 3. Asigurarea unei distante de siguranţă de cel puţin 100 m x 3

pentru toate parcurile eoliene fata de zonele locuite elimina impactul creat prin disconfort

asupra aşezărilor umane. Funcţionarea cumulata a turbinelor eoliene aferente parcurilor

eoliene studiate nu va polua fonic zonele învecinate, nivelul de zgomot estimat in punctele

sensibile (zone locuite) fiind sub 40 dB (A).


EUROPP ENERGOCONS

79

Evaluarea impactului cumulativ

Alegerea amplasamentului realizării parcurilor eoliene rămâne cea mai importanta

modalitate de reducere a efectelor negative cumulative ale turbinelor şi a altor instalaţii

aferente fermelor eoliene asupra păsărilor şi liliecilor.

Astfel rata coliziunii păsărilor şi liliecilor cu turbinele eoliene nu este mare datorita alegerii

amplasamentului destinat realizării proiectului ce asigură:

� evitarea amplasamentelor unde exista populaţii specii protejate;

� evitarea siturilor cu specii de păsări sensibile în special cele cu zbor planat;

� evitarea zonelor cunoscute drept rute de migrare, coridoare de zbor sau unde păsările

au o concentraţie ridicată din diferite motive.

� evitarea zonelor cunoscute ca locuri de cuibărit, hibernare sau migrare a liliecilor;

� evitarea locurilor cu populaţii importante de păsări de pradă;

� evitarea fragmentarii habitatelor de importanţă comunitară.

Riscul la coliziune în condi ţia cumul ării proiectelor în zon ă.

Aşa cu a fost evidenţiat si mai sus în urma calculul statistic a riscului de coliziune reiese

că vor fi potenţial afectate un număr mic de păsări de talie mare acestea migrând la altitudini

mai mari de 200 m.

Pentru speciile migratoare, din punct de vedere statistic riscul de coliziune creşte odată

cu dimensiunea speciei (lungime şi anvergură aripi). Pentru a evidenţia acest risc s-a evaluat

specia migratoare Ciconia Ciconia (Barza albă) specia cu talia cea mai mare (L = 1020 cm, A=

1890 cm) mentionata si in lista speciilor migratoare identificate în Aria naturala ROSPA 0070.


EUROPP ENERGOCONS

80

Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile de pasări migratoare de talie mare.

Riscul de coliziune asociat speciei

– Ciconia ciconia

Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band

Datorită faptului speciile migratoare utilizeaza culoarul pricipal de migrare (Siret), nefiind

identificat nici un culoar principal sau secundar in vecinatatea proiectelor (parcurilor eoliene

propuse în zonă) estimăm că riscul real de coliziune va fi nesemnificativ, cu atât mai mult

cu cat in cazul nostru particular speciile migratoa re evita constant habitatele antropice,

zone locuite (agroecosistemele) .

Riscul de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor parcurilor eoliene menţionate mai

sus este mult redus datorită particularităţilor geografice ale zonei:

Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

Ø amplasarea turbinelor eoliene în şiruri, pe direcţia N-S fără a constitui bariere pe

directia E –V pe principala rută de migrare asociată râului Prut;


EUROPP ENERGOCONS

81

Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând rute

de migrare secundare libere;

Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi

florei sălbatice;

Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul apelor,

cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor de



strictul necesar;


specificat;





şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat

subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

5. Analiza alternativelor

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea

proiectului în corelare cu:

� Alegerea amplasamentului;

� Conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;

� Capacitate turbine, număr propus şi locaţie;


EUROPP ENERGOCONS

82

� Alternativa de neimplementare a proiectului

Alegerea loca ţiei amplasamentului

Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă Îl reprezintă potenţialul

eolian al zonei. Alegerea amplasamentului s-a făcut pe baza măsurătorilor realizate de către

beneficiar în comuna Frumuşiţa cu ajutorul a unui turn de monitorizare a activităţii eoliene în

zonă. Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.

De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind:

� apropierea de liniile de transport a energiei electrice;

� existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi faunei din

zonă;

� distanţa faţă de zonele locuite;

� accesul la infrastructura rutieră.

Conexiunea la sistemului de distribu ţie a energiei electrice din zonă se va realiza

datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de parcul eolian la

costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice fiind influenţată de

diferiţi factori:

� diametrul conductorului electric;

� distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;

� temperatura ambientală.

In privinţa sistemului de distribuţie a energiei electrice produse în cadrul parcului eolian

s-a ales varianta de conexiune LES catre staţia de transformare Frumuşiţa 110/20 KV.

Aceasta varianta are avantaje datorita:

� Optimizarea sistemului de distribuţie;

� Minimizează pierderile de energie de la fiecare turbină la substaţie şi de la

substaţie la reţeaua de distribuţie;

� Accesibilitate şi reducerea potenţialelor impacte asupra mediului.

Alegerea capacit ăţii parcului eolian şi num ărul de turbine – 15, a fost dimensionată

pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi capacitatea de distribuţie a

reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea economică a investiţiei.


EUROPP ENERGOCONS

83

Loca ţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt

necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat şi a

interferentelor de vânt. De asemenea amplasarea turbinelor s-a realizat cu scopul de a se

evita:

� Zonele cu vegetaţie importantă ;

� Zone cu potenţial ridicat al reptilelor;

� Potenţiale culoare de zbor;

� Zone clasificate ca semnificaţie arheologică;

La momentul realizării proiectului, titularul va trebui sa respecte distanţele impuse de

Ordinul nr. 4 din 9 martie 2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de

protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I, respective ANEXA Nr. 3 la

norma tehnică - DISTANŢE DE SIGURANŢA aferente instalaţiilor eoliene, faţă de toate

obiectivele de interes învecinate proiectului.

Alternativa de neimplementare a proiectului are ca consecinţe:

� Până la 100.000 MWh/an energie electrică nu este produsă din surse regenerabile;

� Pierderea oportunităţii de a reduce emisia de gaze cu efect de seră;

� Pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de muncă.

6. Monitorizarea

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de

mediu apă, aer, sol.

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere a

impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţilor de

constructive si in faza de funcţionare a parcului eolian. În tabelul următor se prezintă

obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative ale implementării

proiectului.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu

identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu relevante

care pot fi influenţate de implementarea proiectului.


EUROPP ENERGOCONS

84

Plan de monitorizare

Măsura de reducere a impactului asupra mediului Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus

Atât în faza de construcţie, cât şi

în cea de funcţionare

Conform planului de Monitorizare propus

Recomandăm ca pe toată perioada de implementare a proiectului, parc eolian, etapa de constructie să fie asistată de o

persoană/firmă specializată în implementarea durabilă a obiectivelor

propuse prin proiect.

Înainte de începerea

lucrărilor de construcţie şi în timpul acestora

Beneficiar

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea şi protejarea acestuia În perioada

executării lucrărilor de construcţie

Executantul lucrărilor

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive în zonă, se recomandă cu stricteţe utilizarea pentru recopertarea solului fertil

decopertat iniţial.

Personalul care execută lucrarea

Pe parcursul şi după terminarea lucrărilor de construcţii – montaj, amplasamentul se

va elibera de deşeuri şi resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea

solului fertil.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a lucrărilor

Executantul lucrărilor

Proiectarea reţelelor de cablu subteran din cadrul amplasamentelor se va poziţiona

urmând reţeaua drumurilor de acces minimizându-se astfel suprafaţa de teren

afectată prin fragmentarea temporară.


lucrărilor, în momentul elaborării

proiectului tehnic.

Beneficiar

Depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a materialelor de construcţie trebuie să se realizeze cât mai eficient in spatiile realizate (platforme, drumuri de

acces)


lucrărilor, în momentul elaborării

proiectului tehnic

Beneficiar

Amplasamentul organizarii de santier trebuie ţinut în permanenţă curat.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a

lucrărilor de construcţie

Executantul lucrărilor/Beneficiar

Nu trebuie permisă băltirea şi formarea de mlaştini/zone umede în perimetrul

proiectelor, deoarece acestea atrag păsări iubitoare de apă sau de organisme

dependente de mediul acvatic (amfibieni)


lucrărilor de construcţie.

Executantul lucrărilor/Beneficiar


EUROPP ENERGOCONS

85

Trebuie să se aibă în vedere eficienţa procesului de refacere a porţiunilor de

habitat afectat de decopertări – recopertări.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a

lucrărilor, până la refacerea totală a

zonelor exploatate.

Beneficiarul proiectului şi persoană/firmă specializată în domeniul biodiversităţii.

Turbinele sunt semnalizate pe timpul nopţii cu lumină intermitentă roşie cu intervale

mari de timp, între două aprinderi consecutive.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a

parcului eolian.

Beneficiarul proiectului

Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor eoliene în culori contrastate, pentru a evita

coliziunea accidentala a păsărilor cu acestea.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a

parcului eolian.

Beneficiarul proiectului

6.1. Factorul de mediu ap ă

Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:

� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie a parcului eolian;

� încadrarea în parametri de evacuare a apelor uzate menajere rezultate de la

toaletele ecologice amplasate pe durată de amenajare şi construcţie a parcului

eolian – conform NTPA 001/2002.

În perioada de func ţionare a obiectivului (parc eolian 15 turbine) nu s e generează

ape uzate.

6.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în

suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil poluant

se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.

În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de STAS

12574/87 şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită,

a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot

şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului,

monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de

funcţionare.


EUROPP ENERGOCONS

86

6.3. Factor de mediu sol şi subsol

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru

sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi raportarea

imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanta prin utilizarea unor

echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile

turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi control.

6.4 Biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită asupra

potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru identificarea

eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de carcase păsări şi

chiroptere pe o perioada de un an de zile de la operarea parcului eolian. După prezentarea

raportului de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru

protecţia mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.

7. Situa ţii de risc

Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un

accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi

antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post construcţie

prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează amplasamentul pe

perioada construcţiei parcului eolian.

Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:

Cauze interne

a) Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control sau de

automatizare.

Ele se datorează:

� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la

variaţiile de temperatură, etc;

� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;

� nerespectării normelor tehnice de securitate;


EUROPP ENERGOCONS

87

� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;

� lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).

b) Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie (aparatură

de siguranţă, control şi alarmare).

Ele se datorează eficienţei scăzute de control.

Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de

înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.

c) Defecte de exploatare

Ele se datorează:

� insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;

� insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;

� căderilor psihologice, fiziologice.

Cauzele externe

� schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;

� diverselor acte de sabotaj;

� calamităţilor naturale;

� dezastrelor majore.

Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca

acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către firmă:

� sursele potenţiale de accident, date de identificare;

� cauzele care pot produce evenimentul;

� factorul de mediu vizat;

� poluanţii potenţiali;

� aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse

potenţiale;

� măsurile concrete de:

- prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;

- intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;

- intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.


EUROPP ENERGOCONS

88

� mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare operativă

a lor;

� echipele de intervenţie, responsabilităţi;

� măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de

intervenţie;

� asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru controlul

construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu -

cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale

contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia

măsurile de punere sub control a instalaţiilor;

� programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de

intervenţie..

Ca surse de accidente de natur ă electric ă, le reprezintă toate utilajele acţionate de

energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice. Riscurile unor

electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a instalaţiilor electrice.

Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o bună

calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la instalaţiile electrice.

Substan ţe periculoase

Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident

major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul tehnologic

(funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor prezintă fraze de risc R

relevante, şi anume:

Identificarea substan ţelor periculoase

Denumirea materiei prime,

a substan ţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anual ă/ existent ă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie - Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 750 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.

R53, S23, S51 Ulei transmisie 6000 litri P


EUROPP ENERGOCONS

89

Riscuri naturale

Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a obiectivului, sunt: căderile

masive de zăpadă, inundaţiile, cutremurele.

Căderi masive de z ăpadă

Obiectivul analizat – „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare,

numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV –

Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1,

DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3,

DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune;

Construire racord electric aferent; Organizare de şantier”– se va amplasa în extravilanul

comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, într-o zonă geografică cu căderi reduse de zăpadă. Din

acest motiv, se consideră că prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să

afecteze buna funcţionare a turbinelor eoliene.

Inunda ţii

Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă situându-se la

o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.

Seisme

Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-

macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de

intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare ag=0,18 g,

şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua în calcul zona

"B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.

8. Descrierea dificult ăţilor

Pe parcursul elaborării Raportului privind impactul asupra mediului, pentru investiţia

„Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire

reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de

acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2,

DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti;


EUROPP ENERGOCONS

90

Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric

aferent; Organizare de şantier”, nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.

9. Rezumat f ără caracter tehnic

Prin prezentul proiect se propune construirea unui parc eolian alcătuit din 15 turbine

eoliene, cu o capacitate maximă de 3000 kW/turbină precum şi a sistemului de racord aferent,

destinate producerii şi transportului energiei electrice.

Amplasamentul destinat investiţiei „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3





punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier” este situat în

extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, judeţul Galaţi.

Beneficiarul SC Europp Energocons SRL va realiza proiectul pe o suprafaţă de

358.869,00 mp, suprafaţă înscrisă în cartea funciara a comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti,

având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv

conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din 01.06.2011.


EUROPP ENERGOCONS

91

9.1. Descrierea activit ăţii

Proiectul „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-

E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV – Frumuşiţa;

Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1,

DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1,

DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire

racord electric aferent; Organizare de şantier” de producere a energiei electrice regenerabile

va fi amenajat în extravilanul localităţilor Frumuşiţa şi Scânteieşti are ca obiective:

� amplasarea a 15 turbine eoliene – 3 MW/turbină;

� realizarea de fundaţii şi platforme de operare macara;

� reabilitarea drumurilor de exploatare exstente şi construcţia drumurilor de acces la

turbine;

� Racord electric aferent tip LES în statia de staţie de transformare - Frumuşiţa.

Amplasamentul destinat investiţiei va rămâne cu destinaţie agricolă pe durata derulării

şi funcţionării proiectului, doar o mică suprafaţa din acesta fiind utilizată în scopul propus

(aprox. 10 %).

Etapele, ce vor fi parcurse pentru construc ţia şi func ţionarea proiectului:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de

situaţie întocmite de proiectant;

� realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente.

� realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente

� construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite

accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;

Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;

� realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica)

� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 30/110 kV (parc

eolian);

Etapa a III - a – Funcţionare:


EUROPP ENERGOCONS

92

� probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului.

� management şi întreţinere.

Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura

aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.

Turbinele eoliene care vor fi instalate in cadrul proiectului au principiu de funcţionare

similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil

aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante

şi având costuri mai scăzute.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus s-a

realizat ţinându-se cont de:

� Legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman.

� Normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea

impactului.

� Grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului

9.3 Impactul prognozat asupra mediului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Surse de poluan ţi pentru aer

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:


EUROPP ENERGOCONS

93

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de

mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce

prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri

de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei

predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate

Scânteieşti şi Frumuşiţa, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o

intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.

Interferen ţele electromagnetice

Înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (100m înălţime faţă de

sol) precum şi amplasarea surselor (turbinele eoliene) la distanţa semnificativă faţa de zonele

rezidenţiale (1,4 km faţă de satul Scânteieşti) nu produce un impact semnificativ asupra

factorilor sensibili (aşezări umane, arii naturale protejate).

Biodiversitate

Habitatele identificate in zona proiectului (parc eolien ) sunt sărace din punct de vedere

al biodiversităţii şi diversitatii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea speciilor de

păsări şi alte animale sălbatice.

Habitatele identificate – culturi agricole, comunităţi ruderale, tufărişuri margini de drum) nu

reprezintă habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de

regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus (parc eolian) este la

scara restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si


EUROPP ENERGOCONS

94

drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea ariilor naturale de importanţă

comunitară.

Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar în zona

analizată? permite implementarea proiectului (parc eolian) în arealul propus fără a afecta

specii si habitate de interes comunitar. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi structural

nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor naturale aflate

în vecinătatea proiectului.

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul

Amplasamentul destinat alternativelor studiate îl reprezintă suprafaţa de 358.869,00 mp

situat în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, judeţul Galaţi.

Suprafeţele destinate realizării proiectului sunt înscrise în cartea funciara a comunelor

Frumuşiţa şi Scânteieşti, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri de

exploatare existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din

01.06.2011.

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de med iu

Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea

timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de

încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în

staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul

apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.


EUROPP ENERGOCONS

95

Măsuri de protec ţie a aerului

� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada

de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se

poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a

aerului impurificat/ gazelor reziduale;

� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată

durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în

funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare

carburanţi;

� Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,

sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de

lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a

se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în

atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din

punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care

spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,

pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul

freatic;


EUROPP ENERGOCONS

96

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de

materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor

deşeurilor rezultate.

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din

faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de



strictul necesar;


specificat;





şantier.

� Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor de

migrare a păsărilor;

� Parcul eolian este de mărime medie – 15 turbine, amplasarea lor fiind liniară;

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat

subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

� Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană

pentru păsări şi chiroptere.


EUROPP ENERGOCONS

97

Bibliografie:

� Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec. Simona

DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului ecologic şi

auditul de mediu, Editura Economică, 2006

� ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura Economică,

2002

� Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land Office

- Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon Wind

Energy- February 2009

� GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 - LANDSCAPE

AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008

� Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND

FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008

� NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -

SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008

� Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT STUDY,

martie 2008

� U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain Region

Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action Plan for

the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005

� Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center

(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment

� Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004

� Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER WIND

FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005

� ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -

Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind Farm

� Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower

Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed Queniborough

Wind Farm, Leicestershire - December 2008;

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;


EUROPP ENERGOCONS

98

� CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres;

� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara:

Edititura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;

� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;

� Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;

� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in Tansylvanian

Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;

� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti;

� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti;

� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti;

� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti;

� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;

� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. AL.I.Cuza,

Iaşi;

� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti;

� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România,

Cluj;

� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare

din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;


EUROPP ENERGOCONS

99

� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;

� Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press

� Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press, 2007.

� David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity Methods

Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005

� Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science

� Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected

Areas

� Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB

� Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird in Europe Their Conservation

Status, BirdLife International

� Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO Scotland

� Jon Hardey, Humphrey Crick, Chris Weenham et al.,Raptors a Fild Guide to Survay and

Monitoring, Scottish Natural Heritage 2006

� Killian M., Lars S., et al.Bird Guide., Harper Collins Publishers, London 1999.

� Hermann Hötker et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy

sources: the example of birds and bats

� Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University Press

� S. Frontier, Denise Pichod-Viale.1995, Ecosistemes structure,

fonctionnement,evolution., Mansson,Paris.

� @@@ Birds, bats and wind energy - leaflet. Canadian Wind Energy Association

� Yung, P. Y. Jr. et al 2004 Baseline avian studies Mount Storm Grant County, West

Virginia – Final Report

� Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and mitigation,

Quercus

� Thomas Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, 1993

� Victor Ciochia, Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Tehnica, Bucuresti,

1984.


EUROPP ENERGOCONS

100

� Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Flight height in the hen harrier Circus cyaneus and

its incorporation in wind turbine collision risk modelling. Natural Research Information

Note 2. Natural Research Ltd, Banchory, UK

� William J. Sutherland, Ecological Census Tehnique., Cambridge University Press. 2006


EUROPP ENERGOCONS

101

Cuprins: 1. Informaţii generale ................................................................................................................................... 2

1.1 Informaţii despre titularul proiectului: ................................................................................................... 2

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului

la acest studiu: .............................................................................................................................................. 2

1.3 Denumirea proiectului ........................................................................................................................... 2

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia .......................................................................... 3

1.5 Durata etapei de funcţionare ................................................................................................................ 20

1.6 Informaţii privind producţia. ............................................................................................................... 20

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .............................................. 20

1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă 22

1.8.1 Zgomot şi vibraţii ............................................................................................................................. 25

1.8.2. Interferenţele electromagnetice........................................................................................................ 31

1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică ........................................................................................... 31

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii

uneia dintre ele ........................................................................................................................................... 32

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ............ 33

1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială

în zona amplasamentului proiectului ......................................................................................................... 34

1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ......................... 35

2. Procese tehnologice ............................................................................................................................... 36

2.1. Procese tehnologice de producţie ....................................................................................................... 36

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative

avute în vedere ........................................................................................................................................... 39

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ... 39

2.2. Activităţi de dezafectare ..................................................................................................................... 39

3. Deşeuri ................................................................................................................................................... 40

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. ........................ 40

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a

acestora ...................................................................................................................................................... 44

4.1. Apa ...................................................................................................................................................... 45

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ............................................................................... 45

4.1.2 Alimentarea cu apă ........................................................................................................................... 45


EUROPP ENERGOCONS

102

4.1.3. Managementul apelor uzate ............................................................................................................. 45

4.1.4 Prognozarea impactului .................................................................................................................... 46

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................... 47

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul "Apa" ..................................................................................................... 48

4.2. Aerul ................................................................................................................................................... 48

4.2.1 Date generale .................................................................................................................................... 48

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi .................................................................................................................. 49

4.2.3 Prognozarea poluării aerului ............................................................................................................. 51


4.3 Solul şi subsolul ................................................................................................................................... 53

4.3.1 Date generale .................................................................................................................................... 53

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ............................................................................................ 53

4.3.2 Prognozarea impactului .................................................................................................................... 54


4.5. Biodiversitatea .................................................................................................................................... 56

4.5.1. Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat -

Habitate, floră faună. ............................................................................................................................. 57

4.5.2 Impactul prognozat ....................................................................................................................... 61


4.5.3 Hărţi şi desene la capitolul "Biodiversitate" ..................................................................................... 63

4.6. Peisajul şi impactul vizual .................................................................................................................. 64

4.6.1 Impactul prognozat ........................................................................................................................... 65


4.7. Mediul social şi economic .................................................................................................................. 66

4.7.1 Impactul prognozat .......................................................................................................................... 67


4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................................................................................ 67

4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor propuse în zona

analizată ..................................................................................................................................................... 68

5. Analiza alternativelor ............................................................................................................................. 81

6. Monitorizarea ......................................................................................................................................... 83

6.1. Factorul de mediu apă ..................................................................................................................... 85


EUROPP ENERGOCONS

103

6.2. Factorul de mediu aer ..................................................................................................................... 85

6.3. Factor de mediu sol şi subsol ...................................................................................................... 86

7. Situaţii de risc ........................................................................................................................................ 86

8. Descrierea dificultăţilor ......................................................................................................................... 89

9. Rezumat fără caracter tehnic.................................................................................................................. 90

9.1. Descrierea activităţii ........................................................................................................................... 91

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului .................................................................................... 92

9.3 Impactul prognozat asupra mediului ................................................................................................... 92

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul ....................................................................................... 94

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu .............................................................. 94

Raport privind Impactul asupra Mediului · modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice,...

Documents

Transcript of Raport privind Impactul asupra Mediului · modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice,...