RAPORT FINAL DE CERCETARE

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD“

Aleea M. Sadoveanu nr. 3, 700490 – IAŞI, ROMÂNIA

Tel. +40-232-213069/260650 Fax. +40-232-260650

E-mail: [email protected] http://www.univagro-iasi.ro

PROGRAMUL: CEEX - AGRAL MODUL I: „PROIECTE DE CERCETARE – DEZVOLTARE COMPLEXE Contract de finanţare nr. 31/19.07.2006 Autoritatea contractoare: Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, prin Programul AGRAL Contractor: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi

RAPORT FINAL DE CERCETARE la proiectul „Evaluarea stadiului actual şi a potenţialului de dezvoltare a

producţiei legumicole ecologice în zona de nord-est a României” - PRODLECO -

Director proiect Prof. univ. dr. Neculai Munteanu

Iaşi, Septembrie 2008

2

CUPRINS

Capitolul 1. Introducere. Scopul şi obiectivele proiectului. Planul de realizare. Rezultate scontate. Capitolul 2. Raport privind realizarea obiectivului 1 – Evaluarea resurselor de cadru natural, economice şi sociale pentru realizarea conversiei la producţia legumicolă ecologică Capitolul 3. Raport privind realizarea obiectivului 2 – Studiul atitudinii şi preferinţelor consumatorilor şi producătorilor faţă de producţia legumicolă ecologică Capitolul 4. Raport privind realizarea obiectivului 3 – Studiul principalilor factori de risc din producţia legumicolă ecologică Capitolul 5. Raport privind realizarea obiectivului 4 – Studii de caz referitoare la procesul de conversie la producţia legumicolă ecologică.

Capitolul 6. Raport privind realizarea obiectivului 5 – Elaborarea conceptuală şi proiectarea modelelor de trecere (conversie) la producţia legumicolă ecologică. Capitolul 7. Concluzii şi recomandări

3

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI. PLANUL

DE REALIZARE. REZULTATE SCONTATE.

1.1. Denumirea proiectului: „Evaluarea stadiului şi a potenţialului de dezvoltare a producţiei legumicole ecologice în zona de Nord-Est a României” – PRODLECO

1.2. Scopul proiectului: Cunoaşterea stadiului actual de dezvoltare a producţiei legumicole ecologice şi a posibilităţilor fermelor legumicole de a trece la sistemul ecologic de producţie.

1.3. Obiectivele generale ale proiectului 1.3.1. Evaluarea resurselor de cadru natural, economic şi social pentru realizarea

conversiei la producţia legumicolă ecologică. 1.3.2. Studiul atitudinii şi preferinţelor consumatorilor şi producătorilor faţă de

producţia legumicolă ecologică. 1.3.3. Studiul principalilor factori de risc din producţia legumicolă ecologică. 1.3.4. Studiu de caz referitoare la procesul de conversie la producţia legumicolă

ecologică. 1.3.5. Elaborarea conceptuală şi proiectarea modelelor de trecere (conversie) la

producţia legumicolă ecologică. 1.4. Coordonator proiect: Profesor dr. Neculai Munteanu – Universitatea de

Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi 1.5. Unităţile participante:

- Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” (U.Ş.A.M.V.) Iaşi

- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Bacău - Institutul de Cercetări Biologice (I.C.B.) Iaşi, filiala INCDSB Bucureşti - Academia Română – Filiala Iaşi, Institutul de Cercetări Economice şi

Sociale (ICES) „Gh. Zane” Iaşi 1.6. Colectivul de lucru

1.6.1. Echipa USAMV Iaşi - Prof. dr. Neculai Munteanu – director/conducător proiect - Prof. dr. Tălmaciu Mihai – cercetător/specialist - Prof. dr. Ulea Eugen – cercetător/specialist - Prof. dr. Draghia Lucia – cercetător/specialist - Şef lucrări dr. Stan Teodor – cercetător/specialist - Asist. dr. Tălmaciu Nela – cercetător/specialist - Asist. drd. Stoleru Vasile – responsabil ştiinţific proiect - Asist. drd. Chelariu Liliana – cercetător/specialist - Programator Trifan Rodica – cercetător/specialist - Programator Apetrei Veronica – administrator bază date - Tehnician Ştefanovici Lăcrămioara – administrator bază date - Ind. drd. Stoleru Carmen Maria – cercetător/specialist

4

- Ing. drd. Stan Cătălin – cercetător/specialist - Ing. drd. Popa Diana – cercetător/specialist - Gâlea Elena – cercetător/specialist - Bordei Diana – cercetător/specialist - Biţic Liliana – responsabil evidenţă economică - Ipătioaie Dănuţ-Costel – asistent cercetare

1.6.2. Echipa SCDL Bacău: - Director, C.P.I Stoian Lucian – coordonator proiect - C.P.II Dr. Fălticeanu Marcela – cercetător, responsabil

economic,administrator da date - C.P.I Dr. Călin Maria - cercetător - C.P.I Dr. Ambăruş Silvica - cercetător - C.P.III Drd. Cristea Tina Oana – cercetător - Asistent cercetare drd. Popa Camelia Mihaela – cercetător - Asistent cercetare Cărare Mihaela - asistent cercetare - Asistent cercetare Drăghici Maricica - asistent cercetare - Asistent cercetare Ilie Camelia - asistent cercetare - Mihu Elena Liliana - Contabil şef - Ungureanu Marina - Asistent cercetare - Radu Doina - Referend economic - Radu Ionel - Conducător auto - Dănilă Ionel - Muncitor legumicultor - Paraschiv Gheorghe - Muncitor legumicultor - Lăcătuş Adrian - Mecanizator - Stratulat Vasile - Muncitor legumicultor - Tamas Eugen - Muncitor calificat - Arama Petru - Muncitor calificat - Miftode Ioan - Muncitor - Ursu Ioan - Muncitor - Dragomir Maria - Muncitor necalificat

1.6.3 Echipa I.C.B. Iaşi: - CPI Dr. biolog Diaconu Alecu – responsabil de proiect, cercetător ştiinţific - Biolog dr. Popovici Mariana – asistent cercetare - Biolog Chirilă Bogdan - asistent cercetare, masterand - Ing. Horticultor Rotari Elena - asistent cercetare, doctorand

1.6.4. Echipa ICES Iaşi: - Prof. dr. Ec. Bohatereţ Valentin-Mihai – responsabil/ştiinţific

proiect - Ing. drd. Brumă Ioan Sebastian – cercetător/specialist - Economist drd. Matei Daniela – responsabil economic proiect

5

1.7. Valoarea totală a proiectului: 1.500.000 RON 1.8. Valoarea proiectului pe etape:

- Etapa I/20.11.2006 - 250.000 RON - Etapa II/20.06.2007 - 324.500 RON - Etapa III/30.09.2007 - 255.500 RON - Etapa IV/20.06.2008 - 421.608 RON - Etapa V/15.09.2008 - 248.392 RON

1.9. Valoarea pe unităţi participante: - U.Ş.A.M.V. Iaşi - 850.000 RON - SCDL Bacău - 250.000 RON - I.C.B. Iaşi - 150.000 RON - ICES Iaşi - 250.000 RON

1.10. Locul de efectuare a cercetărilor: U.Ş.A.M.V. Iaşi, SCDL Bacău, I.C.B. Iaşi, ICES Iaşi, Regiunea de Nord-Est a României. 1.11. Rezumatul proiectului Proiectul are ca scop să realizeze o cât mai obiectivă evaluare a stadiului actual al producţiei legumicole ecologice în zona de nord-est a României şi, în mod deosebit, să stabilească potenţialul fermelor legumicole de a trece la sistemul ecologic de producţie. Realizarea proiectului va asigura cunoaşterea cauzelor pentru care suprafaţa cultivată cu legume ecologice este foarte redusă (practic, inexistentă) şi va permite stabilirea căilor şi mijloacelor de sporire a atractivităţii şi interesului fermierilor pentru promovarea unei legumiculturi ecologice. Pentru atingerea scopului propus au fost stabilite următoarele obiective: evaluarea resurselor de cadru natural, economic şi social; studiul atitudinii şi preferinţelor consumatorilor şi producătorilor faţă de producţia ecologică; studiul principalilor factori de risc din producţia ecologică; realizarea unor studii de caz privind procesul de conversie la producţia legumicolă ecologică; elaborarea conceptuală şi proiectarea modelelor de trecere la producţia legumicolă ecologică. Rezultatele de cercetare ce se vor obţine vor permite elaborarea soluţiilor-program utile factorilor de decizie politică şi administrativă pentru a stabili strategia prin care să fie promovată legumicultura ecologică, ca un element constitutiv al politicii de dezvoltare durabilă a comunităţilor rurale.

Abordarea acestei teme este o necesitate impusă de nevoia găsirii căilor pentru progresul agriculturii şi implicit pentru progresul satului românesc. Dezvoltarea rurală durabilă este un obiectiv major al politicii naţionale care se încadrează în strategia Uniunii Europene de dezvoltare a agriculturii, în conformitate cu Politica Agricolă Comună promovată de Bruxelles. În acelaşi timp proiectul se încadrează în coordonatele ariei tematice 2 „Alimentaţie, sănătate şi bună stare”. Încadrarea este motivată de faptul că scopul major al proiectului este promovarea producţiei agricole ecologice, considerată că una din cele mai sigure căi de conservare a resurselor mediului, de evitare a poluării şi de obţinere a unor recolte agricole şi produse agro-alimentare sănătoase.

6

1.12. Planul de realizare a proiectului (Evaluarea stadiului actual şi a potenţialului de dezvoltare a producţiei legumicole ecologice în zona de nord-est a României – PRODLECO) Arii tematice: 2. Alimentaţie, agricultură, biotehnologii 2.1. Producţia şi managementul durabil al resurselor biologice ale solului, pădurilor şi mediilor acvatice

2.3. Ştiinţele vieţii şi biotehnologiilor pentru produse şi procese ne-alimentare durabile: Recolte îmbunătăţite, stocuri de alimente (...) noi sisteme a fermelor, reabilitarea mediului (...).

Planul de realizare a proiectului:

Anul

Etape/ Activităţi/ Parteneri

Termene

Rezultate/ Documente de prezentare a rezultatelor

0 1 2 3 Etapa I – Elaborarea protocolului de cercetare şi training

20.11.06 2006

Activitate I.1 Elaborarea protocolului (fişelor) de cercetare, stabilirea locaţiilor culegere date/training

15.11.06 Documentaţie ştiinţifică în teren; ipoteze de lucru, plan operativ de lucru/Raport de cercetare

Etapa II – Evaluarea condiţiilor de cadru natural şi economico-sociale

20.06.07

Activitate II.1 Culegerea datelor pedoclimatice din localităţile pentru legumicultura ecologică

15.06.07 Date privind condiţiile orografice şi de sol; date de microclimat; analiza, sinteza, bonitare, concluzii/Raport de cercetare

Activitate II.2 Culegerea datelor economice şi sociale din localităţile stabilite

15.06.07 Date privind resursele economice şi sociale în fermele stabilite din localităţile analizate; analiza, sinteza, concluzii/Raport de cercetare

2007

Activitate II.3 Culegere date referitoare la factorii biologici de dăunare în localităţile stabilite

15.06.07 Evaluarea surselor biologice de dăunare (grad atac) pentru agenţi patogeni şi dăunători ; analiză, sinteză, discuţii, concluzii/ Raport de cercetare

2.2. Alimentaţie sănătate şi bunăstare: Aspecte ale hranei şi alimentaţiei din punct de vedere al consumatorului, al societăţii şi al protejării sănătăţii (....), impactul mediului asupra alimentelor (...).

7

0 1 2 3

Etapa a III a – Studiul atitudinii şi preferinţelor

30.09.07

Activitatea III.1. Elaborarea chestionarelor pentru studiul atitudinii şi preferinţelor, ca şi a celui pentru “arborele de decizie”, stabilirea modului de intervievare şi validarea chestionarelor

Chestionarul model pentru studiul atitudinii şi preferinţelor; rezultate de validare a chestionarelor; analize, sinteze, concluzii. Raport de cercetare

2007

Activitatea III.2. Realizarea interviului pe baza de chestionare pentru atitudine, preferinţe şi “arborele de decizie”. Prelucrarea datelor folosind SPSS12

25.09.07 Rezultate privind atitudinea, rezultatele privind preferinţa; rezultate privind interesul; corelarea pe grupuri socio-profesionale; analize, sinteze, discuţii, concluzii/Raport de cercetare

Etapa a IV a – Studiul factorilor de risc, utilizare HACCP, studii de caz

20.06.08

Activitatea IV.1. Elaborarea modelului pentru analiza factorilor de risc; stabilirea factorilor de risc şi a punctelor critice de control, întocmirea diagramei HACCP

15.06.08 Model de analiză a factorilor de risc; realizarea diagramei HACCP; rezultatele privind validarea diagramei. Raport de cercetare

Activitatea IV.2. Culegere date referitoare la factorii de risc pe baza diagramei HACCP într-un număr corespunzător de locaţii (30-60)

15.06.08 Scheme HACCP (60 locaţii; analize, sinteze, discuţii/concluzii/ Raport de cercetare. Analiza factorilor de risc (naturali, economici şi sociali, tehnologici, de dăunare biologică, factori de piaţă ş.a.)/Raport de cercetare

Activitatea IV.3. Elaborarea şi verificarea modelului de lucru (experimental) pentru realizarea studiului de caz)

15.06.08 Modelul studiului de caz (scheme, condiţii şi factori analizaţi; stabilirea locaţiilor şi fermelor analizate; analize, sinteze, comentarii, concluzii/Raport de cercetare

2008

Activitatea IV.4. Investigaţii în teren pentru realizarea studiilor de caz (30 -60 locaţii)

15.06.08 Rezultatele studiului de caz pe patru categorii de ferme: legumicole ecologice; legumicole în conversie; legumicole cu potenţial de conversie; legumicole fără potenţial; analize, sinteze, comentarii, concluzii /Raport de cercetare

8

0 1 2 3

Etapa V - Elaborarea modelului de conversie

15.09.08

Activitatea V.1. Validarea rezultatelor de cercetare în panel şi stabilirea conformităţii cu normele legumiculturii ecologice; elaborare soluţii ca ipoteze

10.09.08 Rezultate privind soluţiile –ipoteză şi conformitatea condiţiilor de cadru natural, cu normele legumiculturii ecologice/Raport de cercetare

Activitatea V.2. Verificarea soluţiilor – ipoteza în teren şi validarea acestora

10.09.08 Soluţii de trecere la sistemul de legumicultură ecologică: - soluţii de cadru natural; - soluţii economice şi sociale; - soluţii pentru factorii de dăunare biologici; - soluţii pentru atractivitate şi interes; - soluţii complexe din studiile de caz. Analize, sinteze, discuţii, concluzii /Raport de cercetare

2008

Activitatea V.3. Proiectarea modelelor de conversie a fermelor legumicole la sistemul de exploatare ecologic

10.09.08 Ghid de bune practici, soluţii-program; analize, sinteze., concluzii şi recomandări /Raport de cercetare /Raport final de cercetare

1.13. Rezultate scontate

Rezultatele ce sunt preconizate a fi obţinute în cadrul acestui proiect pot fi împărţite în două categorii, în funcţie de posibilii beneficiari: a) rezultate ce se adresează instituţiilor şi organismelor de decizie administrative-politică la nivelul comunităţilor rurale din zona şi b) rezultate ce se adresează sau în folosul partenerilor ca şi a institutelor de învăţământ şi cercetare. Aceste rezultate pun în evidenţă realizarea obiectivelor propuse, şi vor fi sintetizate în concluzii şi recomandări, după cum urmează; - Situaţii –raport asupra condiţiilor favorabile şi favorizante pentru promovarea

legumiculturii ecologice în zona de nord-est. Se preconizează ca în fiecare microzonă (bazin) legumicol să se pună în evidenţă condiţiile necesare.

- Situaţie-raport asupra atitudinii şi preferinţelor consumatorilor şi producătorilor faţă de producţia legumicolă ecologică. Proiectul va pune în evidenţă gradul (măsura) atitudinii, preferinţelor şi implicit acceptabilităţii. De asemenea, va oferi informaţii asupra factorilor care influenţează răspunsurile consumatorilor.

- Situaţie –raport referitoare la factorii de risc din localităţile evaluate care pot periclita dezvoltarea producţiei legumicole ecologice. Estimăm ca factori posibili condiţiile meteorologice nefavorabile, dar în mod special atacul excesiv al bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, recolte inferioare etc.

9

- Situaţie-raport asupra cazurilor posibil de întâlnit şi analizat prin studiile de caz. Estimăm că vor fi evidenţiate cel puţin patru situaţii: ferme ecologice, ferme în curs de conversie; ferme cu potenţial de conversie şi ferme fără potenţial.

Rezultatele prezentate vor fi analizate, fiecare în parte şi prin sinteza lor se vor trage concluziile posibile, pe baza cărora se vor elabora situaţiile-program sau recomandările către beneficiari. Aceste soluţii-program se vor regăsi într-un „Ghid de bune practici”. De asemenea, pe baza rezultatelor proiectului estimăm elaborarea unor recomandări pentru creşterea interesului şi atractivitatea fermierilor, acordarea unor facilităţi: certificare subvenţională de stat, asistenţă tehnică de implementare, instruire tehnică, scutiri de impozite, bonificaţii financiare (compensaţii) pentru conversie, acordarea de credite preferenţiale etc.

Rezultatele aşteptate, din a doua categorie, sunt următoarele: - Metodologie de evaluare complexă a resurselor pentru conversie la agricultura

ecologică. Se vor stabili etape, metode, tehnici şi criterii stricte de evaluare, cu limite de pretabilitate.

- Metodologie de evaluare a atitudinii, acceptabilităţii, preferinţei şi interesului comunităţii prin analiza complexă. Asemenea metodologie are elemente de specialitate faţă de alte analize (sociologice, de exemplu).

- Metodologie de evaluare a factorilor de risc în cazul promovării, trecerii şi practicii legumiculturii ecologice, folosind metoda HACCP (Hazard Analysis Critical Control Points).

Beneficiile proiectului sunt de ordin tehnico-ştiinţific şi nu au un impact financiar imediat, având un caracter de investiţie pe termen mai lung. Beneficiul (sau câştigul) acestui proiect se va concretiza în: - dezvoltarea sustenabilă (durabilă) a comunităţilor rurale, ca modalitate de creştere a standardului de viaţă, prin promovarea agriculturii ecologice; - practicarea legumiculturii ecologice – un sistem nepoluant şi sănătos pentru mediul înconjurător şi recoltă; - asigurarea valorificării superioare eficiente a resurselor locale ale comunităţilor rurale; - educarea populaţiei şi formarea de deprinderi pentru practicarea unui sistem ecologic de exploatare a terenului; - satisfacere preferinţelor consumatorilor pentru produsele legumicole ecologice; - stimularea/crearea unei pieţe a produselor legumicole ecologice; - reducerea poluării agroecosistemelor şi a recoltei, asigurarea produselor legumicole sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii; La aceste beneficii se pot adăuga cele ce sunt în folosul institutelor de învăţământ superior şi cercetare: - metodologii noi de cercetare în domeniul promovării şi practicării agriculturii

ecologice;

10

- formarea de echipe complexe de cercetare interdisciplinară şi interinstituţională, capabile să abordeze cercetarea ştiinţifică de nivel european;

- formarea tinerilor cercetători în domenii de mare actualitate – dezvoltarea sustenabilă, conservarea ecosistemelor agricole, economie şi sociologie rurală.

1.14 Impactul proiectului Rezultatele proiectului propus vor avea un impact major de natura tehnică, economică, socială şi de mediu, aşa după cum reiese din scopul şi obiectivele menţionate în capitolele anterioare. Elementele de impact au fost sugerate sau chiar menţionate în capitolul anterior – Rezultate / beneficii. Impactul tehnic. Proiectul militează pentru promovarea, introducerea şi dezvoltarea unui nou sistem de exploatare a terenurilor legumicole, respectiv sistemul de agricultură ecologică / organică / biologică. În mod concret, proiectul are rolul de a găsi soluţiile de natură tehnologică, economică, socială, financiară, social-profesională prin care să fie promovată legumicultura ecologică în fermele private din zona de nord-est a României. Impactul tehnic este relevant şi la nivelul sistemului de învăţământ. Prin realizarea proiectului se acumulează cunoştinţe şi experienţă, inclusiv practică, de natură tehnică, care va îmbogăţi tezaurul ştiinţifico-tehnic. Impactul economic se evidenţiază în cadrul proiectului, prin faptul că promovarea legumiculturii ecologice va determina eficienţa economică necesară care va asigura durabilitatea dezvoltării comunităţii rurale. Deşi sistemul de agricultură ecologică este considerat de partizanii sistemelor convenţionale ca fiind mai puţin eficiente din punct de vedere economic, arată că, dacă este asigurată piaţa acestor produse, iar consumatorii sunt conştientizaţi de importanţa sanogenă a alimentelor ecologice, sunt realizate premisele eficienţei economice ale acestui sistem de legumicultură. Impactul social. Faptul că proiectul promovează dezvoltarea legumiculturii ecologice, înseamnă implicit că aceasta va avea un impact deosebit asupra comunităţilor rurale din punct de vedere social. Acest lucru rezultă din aceea că prin practicarea unei legumiculturi ecologice se asigură noi locuri de muncă, care, datorită unei eficienţe economice ridicate, vor fi mai bine salarizate. Impactul social al proiectului reiese şi din faptul că prin promovarea legumiculturii ecologice se asigură o producţie de legume ecologice, esenţial mai sănătoase pentru hrana populaţiei. Se asigură astfel o hrănire mai sănătoasă, se reduc riscurile de îmbolnăvire, inclusiv intoxicare şi se asigură premisele însănătoşirii, acolo unde este cazul, a populaţiei, mai ales a oamenilor în vârstă şi copiilor. Impactul asupra mediului şi a resurselor naturale. Producţia agricolă/legumicolă ecologică are ca principal rol conservarea mediului înconjurător şi folosirea raţională/durabilă a resurselor naturale. Impactul se va

11

defini prin: reducerea chimizării şi poluării, modalităţi noi, puţin agresive asupra solului prin lucrări mecanice care ar putea dăuna structurii, permeabilităţii şi microflorei solului. Impactul asupra dezvoltării rurale. Dezvoltarea producţiei ecologice fiind o cale de asigurare a durabilităţii sectorului agricol, sector care este sectorul de bază majoritar al economiei satelor. Durabilitatea sistemului de producţie determină durabilitate şi, implicit, dezvoltare economico-socială a zonelor rurale. O dezvoltare a acestei zone se va suprapune pe programul naţional şi european de dezvoltare.

12

CAPITOLUL 2

RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 1 – EVALUAREA RESURSELOR DE CADRU NATURAL, ECONOMICE ŞI SOCIALE

PENTRU REALIZAREA CONVERSIEI LA PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ ECOLOGICĂ

2.1. Motivaţia cercetărilor

Cercetările au fost organizate conform Planului de realizare a proiectului; pe activităţile planificate pentru etapa II „Evaluarea condiţiilor de cadru natural şi economico-sociale”. Realizarea producţiei ecologice este un imperativ, ca şi o reală oportunitate pentru producătorii de legume din Regiunea de Nord-Est a României. Imperativul acestei realizări este determinat de faptul că există tendinţa multor producători de legume din regiune pentru folosirea abuzivă a mijloacelor de intensivizare a producţiei, mai ales prin folosirea neraţională (în exces şi neprofesional) a produselor de chimizare a agriculturii (pesticide şi îngrăşăminte chimice). În acest fel se creează premisele poluării acute recoltei, dar mai ales a poluării cronice a solului şi apei freatice şi/sau din râuri. Oportunitatea producerii legumelor se bazează pe faptul că în judeţele regiunii se cultivă suprafeţe importante de legume (Regiunea de Nord Est este a treia euroregiune naţională ca aport de legume) – deci există tradiţie şi cunoştinţe, populaţia (consumatorii de legume) au devenit din ce în ce mai conştienţi de importanţa pentru alimentaţie a legumelor şi mai ales, a legumelor produse în sisteme agricole cu input-uri reduse de substanţe chimice. Cercetările au fost organizate pe judeţe, pe unităţi CDI şi, în ultimul rând, pe competenţe. În activitatea II.1 – Culegerea datelor pedoclimatice din localităţile alese pentru legumicultura ecologică au fost implicate unităţile: UŞAMV Iaşi şi SCDL Bacău. În activitatea II.2 – Culegerea datelor economice şi sociale din localităţile stabilite, au avut responsabilităţi unităţile: UŞAMV Iaşi şi ICES Iaşi. În activitatea II.3 – Culegerea datelor referitoare la factorii biologici de dăunare în localităţile stabilite au participat unităţile: UŞAMV Iaşi, ICB Iaşi şi SCDL Bacău.

Bazinele legumicole nu sunt areale întâmplătoare. Experienţa seculară a agricultorilor (legumicultorilor) a selectat bine aceste incinte ţinând cont de tot complexul de factori care participă la realizarea producţiei şi anume de condiţiile climatice, de sol, sociale, de piaţă etc., dezvoltându-se o strictă specializare pe specii, pe perioade de apariţie, în funcţie de minimum de risc pe care îl prezintă zona pentru realizarea culturilor.

Bineînţeles că în estimarea posibilităţilor de dezvoltare a legumiculturii biologice se va ţine în primul rând cont de aceasta, ştiut fiind că tehnicile de

13

agricultură biologică îşi au originea în agricultura tradiţională, ţărănească, care nu poate fi înlocuită de alte tehnici neconvenţionale.

Atât factorii de climă cât şi cei de sol au un impact mai evident în legumicultura ecologică, decât în cea convenţională, în principal datorită faptului că restricţiile impuse prin legislaţie nu pot compensa anumiţi factori în stare de stres. De exemplu: nu se poate efectua stimularea artificială a legării la tomate atunci când temperaturile sau alţi factori de mediu nu permit polenizarea normală a florilor.

Cunoaşterea intervalelor optime pentru diferiţi factori comparativ cu grupele de specii legumicole, condiţionează amplasarea optimă a acestora în funcţie de condiţiile specifice. 2.2. Cadru organizatoric Cercetările au fost realizate la nivelul localităţilor cu potenţial legumicol din judeţele Regiunii Nord-Est a României, după cum urmează: - judeţul Suceava: Dolhasca, Dumbrăveni, Liteni, Milişăuţi şi Rădăşeni; - judeţul Botoşani: Copălău, Darabani, Flămânzi, Unteni, Vârfu Cămpului şi

Coţuşca; - judeţul Neamţ: Bârgăoani, Gherăieşti şi Roznov; - judeţul Iaşi: Belceşti, Bosia, Focuri, Golăeşti, Răducăneni şi Târgu Frumos; - judeţul Bacău: Bereşti-Bistriţa, Pânceşti, Racova şi Tamaşi; - judeţul Vaslui: Banca, Duda-Epureni, Iana, Murgeni şi Pădureni.

Studiul a fost orientat pentru următoarele resurse de dezvoltare a producţiei legumicole ecologice:

- resurse de cadru natural: sol, climă, factori biologici de dăunare (boli şi dăunători);

- resurse economice şi sociale;

2.3. Rezultate obţinute În baza cercetărilor întreprinse, privind evaluarea economico-socială a

arealelor cu disponibilităţi pentru dezvoltarea legumiculturii şi promovarea producţiei ecologice în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, s-au obţinut următoarele rezultate preconizate în protocolul de cercetare:

- s-a determinat profilul producţiei legumicole pe 425 comune din judeţele Bacău (13), Botoşani (78), Iaşi (98), Neamţ (37), Suceava (113) şi Vaslui (86);

- s-au evaluat toate comunele din judeţele Regiunii Nord-Est cu o suprafaţă de legume mai mare de 150 de hectare, respectiv 63, din care în Bacău 4 comune, Botoşani 13, Iaşi 27, Neamţ 4, Suceava 10 şi Vaslui 5;

- s-au selectat pentru cercetare de teren un număr de 31 de comune, după cum urmează: Bacău 4, Botoşani 6, Iaşi 7, Neamţ 4, Suceava 5 şi Vaslui 5;

14

- s-au determinat principalele specii legumicole pe comune cu tradiţie, pentru care urmează să fie analizată şi promovată conversia producerii lor, către legumicultura ecologică: varză, ceapă, tomate, rădăcinoase, ardei, usturoi, fasole păstăi, castraveţi, pătlăgele vinete şi conopidă (înşiruire după ponderea culturii respective, în arealul cercetat);

- s-au întocmit 31 de fişe ale localităţilor selectate pentru cercetarea aplicativă, utilizându-se 93 de indicatori, grupaţi pe echiparea teritoriului (8), populaţie (10), forţa de muncă (11), învăţământ (16), cultură şi artă (4), ocrotirea sănătăţii (7), agricultură (32), investiţii-construcţii (3), poştă şi comunicaţii (2), urmărind serii de date pe o perioadă de cinci ani (2001 - 2005);

- s-au identificat 325 de producători legumicultori, persoane fizice din judeţele Botoşani (156), Suceava (40), Vaslui (129), precum şi 47 de producători cu personalitate juridică din judeţele Iaşi (25), Suceava (10), Vaslui (9) şi Botoşani (3) .

Rezultatele obţinute sunt sintetizate după cum urmează: a) Referitor la condiţiile pedo-climatice

Producţia legumicolă în Regiunea de Nord-Est s-a dezvoltat şi se va dezvolta numai în bazine şi microzone specializate în care există condiţii favorabile sau foarte favorabile pentru cultura legumelor, din punct de vedere pedologic şi climatic;

În toate locaţiile studiate, producţia legumicolă este strict condiţionată de existenţa surselor sigure de apă: râuri (Siret, Bistriţa, Trotuş, Moldova, Suceava, Jijia, Bahlui, Prut, Bârlad, Tutova ş.a.), pârâie cu debit permanent şi sigur, acumulări de ape stătătoare (lacuri, iazuri), izvoare de coaste, puţuri de mare adâncime şi fântâni;

Solurile pe care se cultivă legumele sunt din mai multe categorii şi tipuri, dar predominante sunt cernoziomurile, aluviosolurile ş.a., dar de cea mai bună calitate: fertile, uşoare, mijlocii şi semimijlocii, bine structurate, cu apa freatică la peste 1,5 – 2 m;

Cele mai multe terenuri sunt amplasate pe văile râurilor, pe terasele I şi II, sau pe platouri ori eventual pe unii versanţi sudici, sud-estici sau sud-vestici;

Amplasarea terenurilor şi solurile folosite sunt în concordanţă cu cerinţele specifice diferitelor specii; în mod predominant, cele mai mari suprafeţe sunt cultivate cu varză, ceapă, rădăcinoase şi solanacee (tomate şi ardei);

Condiţiile climatice sunt favorabile pentru speciile termofile – tomate, ardei şi castraveţi – şi foarte favorabile pentru speciile criofile – varză, ceapă, morcovi, pătrunjel ş.a.;

Producătorii de legume sunt, fără excepţie, persoane cu temeinică experienţă profesională şi ştiu să-şi aleagă speciile, soiurile în funcţie de condiţiile pedoclimatice;

Climatul este de tip temperat continental de câmpie şi colinar, cu influenţe ale subclimatului submontan sau excesiv continental. Temperatura medie anuală

15

este de circa 9-9,8oC cu amplitudini de până la 50-60oC, cu minime de până la minus 20-22oC şi maxime de până la 35-38oC. Precipitaţiile sunt în medie de circa 500-520 mm, repartizate neuniform, cu maxime în lunile mai-iunie. Aceste date fundamentează necesitatea absolută a irigaţiilor pentru cultura legumelor, inclusiv în sistem ecologic. b. Referitor la condiţiile economice şi sociale

Regiunea de dezvoltare de Nord-Est este a treia din ţară după suprafaţa şi producţia de legume şi ocupă locuri fruntaşe pentru culturile de varză, ceapă şi chiar tomate;

Producţia legumicolă se desfăşoară în mod neuniform în cele şase judeţe. Deosebim judeţele din partea de vest, care au mari suprafeţe colinare şi montane, care practică o legumicultură de calitate (de exemplu, judeţul Suceava) şi judeţele cu mare potenţial din partea de est a regiunii (Iaşi, Botoşani şi Vaslui); judeţul Vaslui, în mod surprinzător are cea mai mică suprafaţă, datorită lipsei surselor de apă;

Nivelul producţiilor/ha este cu mult sub nivelul producţiilor naţionale sau, mai ales, sub nivelul potenţialului de producţie (peste 20-30 t/ha faţă de 10-11 t/ha);

Suprafeţele cu legume se află, în cea mai mare proporţie în proprietatea privată a micilor producători familiali. Suprafeţele variază între 0,3 şi 5 ha. Fiecare familie cultivă, în mod tradiţional 3-5 specii, pentru asigurarea unui asolament corespunzător;

Cele mai multe suprafeţe de legume sunt realizate în condiţii de câmp. Cultura protejată, mai ales în solarii, se realizează la nivel deosebit de ridicat, managerial şi tehnic, în jurul oraşului Tg. Frumos (din judeţul Iaşi);

Potenţialul uman din regiune este deosebit de favorabil pentru agricultură şi, mai ales, legumicultură: există tradiţii şi o bună pregătire profesională;

Au fost selectate pentru fiecare judeţ comunele cu cele mai mari suprafeţe legumicole în vederea combinării cercetărilor în următoarele etape. c) Referitor la principalii factori de risc biologic

Cel mai important fapt este acela că, în general, culturile legumicole au o stare de sănătate bună şi foarte bună, determinată de alegerea speciilor în funcţie de condiţiile de mediu, folosirea cultivarelor cu mare plasticitate ecologică şi cu o anumită rusticitate (unele sunt de tip tradiţional); de asemenea, la această situaţie contribuie şi faptul că suprafeţele sunt mici, rotaţia culturilor este foarte judicioasă şi fertilizarea preponderent organică;

Pentru fiecare cultură, pe judeţe şi chiar pe comunele selectate în vederea studiului, au fost stabiliţi cei mai periculoşi agenţi patogeni şi dăunători, la principalele culturi legumicole, pe baza gradului de atac;

Gradul de atac şi gradul de dăunare sunt de nivel scăzut sau mijlociu; Pentru cultura de varză, principalul factor de risc biologic este păduchele cenuşiu al verzei (Brevicoryne brassicae); pentru cultura de ceapă, probleme deosebite creează atacul de mană (Peronospora destructor); pentru cultura de tomate au fost

16

evidenţiaţi doi factori de risc biologic: mana (Phytophtora infestans) şi gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata);

Controlul agenţilor patogeni şi dăunătorilor se realizează strict prin folosirea luptei integrate, în care se împletesc armonios şi eficient mijloacele chimice cu cele nechimice; de remarcat că numărul tratamentelor chimice, mai ales în câmp, este destul de redus (3-4, în medie);

Analiza probelor de sol arată că solul este un mediu deosebit pentru multe microorganisme, din care unele cu potenţial patologic; în mod evident, în solarii, aceste microorganisme prezintă populaţii mult mai numeroase;

Gradul de atac al factorilor de risc biologici, condiţiile de mediu, tehnologiile de cultivare şi, în mod special, metodele de combatere, confirmă ipoteza proiectului, de a promova legumicultura ecologică în Regiunea de Nord-Est.

Ca o concluzie generală, se poate spune că în Regiunea de Nord-Est sunt condiţii de cadru natural şi economico-sociale care demonstrează potenţialul zonei pentru legumicultură şi, în mod deosebit, pentru legumicultura ecologică. Asupra altor categorii de factori (tehnici şi de natură umană) se vor efectua cercetări în etapa următoare: studii asupra factorilor de risc şi studii asupra atitudinii şi preferinţelor consumatorilor şi producătorilor.

17

CAPITOLUL 3

RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 2 – STUDIUL ATITUDINII ŞI PREFERINŢELOR CONSUMATORILOR ŞI

PRODUCĂTORILOR FAŢĂ DE PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ ECOLOGICĂ

3.1. Motivaţia cercetărilor

Cercetările au fost organizate conform Planului de realizare a proiectului; pe activităţile planificate pentru etapa III „Studiul atitudinii şi preferinţelor”. Pentru a realiza producţia ecologică sunt necesare câteva condiţii:

- să existe condiţiile de cadru natural (în special pedoclimatice) care să satisfacă cerinţele producţiei ecologice;

- să fie asigurate condiţiile tehnice, economice şi sociale; - să existe sau să fie creat factorul de interes în general, pentru acest tip de

producţie; - să existe sau să fie creată o piaţă pentru produse ecologice ş.a.m.d. La toate acestea mai trebuie: - să existe dorinţa din partea producătorilor de a realiza producţia

ecologică de legume, precum şi cerinţa din partea consumatorilor pentru produsele legumicole ecologice.

Legat de ultima condiţie, literatura de specialitate (Darn hofer et al., 2005; Frezer, 1998; Burton et al., 1999; Drake et al., 1999 ş.a.), arată că este deosebit de important a se cunoaşte opţiunile producătorilor şi consumatorilor faţă de producţia ecologică. În acest context imperativ se înscriu activităţile acestei etape, respectiv cunoaşterea atitudinii şi preferinţelor producătorilor şi consumatorilor.

Studiul necesar pentru cunoaşterea atitudinii şi preferinţelor s-a realizat în mai multe etape, grupate în cele două activităţi prevăzute în planul de realizare:

- activitatea III.1. – Elaborarea chestionare pentru studiul atitudinii şi preferinţelor, ca şi a celui pentru arborele de decizie, stabilirea modului de intervievare şi validarea chestionarelor;

- activitatea III.2. – Realizarea interviului pe bază de chestionare pentru atitudine, preferinţe şi arborele de decizie, prelucrarea datelor folosind SPSS 12.

Studiile privind atitudinea, aşa după ce se reiterează şi în studii mai recente (Oppenheim, 1997), se realizează la nivelul unor probe de sondaj relativ mari, astfel că răspunsurile să reprezinte valori medii cât mai apropiate de media absolută (media teoretică, la nivelul întregii populaţii la care se realizează studiul). În procesul de realizare a unor asemenea studii, de mare importanţă pentru obţinerea de rezultate credibile sunt următoarele faze:

- elaborarea chestionarului; - organizarea interviului (instruirea operatorilor şi coordonarea acestora); - stabilirea probei de sondaj (mărime, structură socio-profesională);

18

- desfăşurarea interviului; - prelucrarea datelor statistice; - interpretare şi raportare. Coordonarea întregii activităţi trebuie în permanenţă să fie marcată de

întrebările: - ce se cere respondenţilor? - ce răspunsuri sunt de aşteptat? - la ce se folosesc răspunsurile obţinute? Numai în felul acesta rezultatele interviului sunt corecte şi utile.

3.2. Cadrul organizatoric Studiul atitudinii şi preferinţelor a fost realizat în Regiunea de Nord-Est, în judeţele acesteia, respectiv în localităţile cu tradiţie legumicolă, dar şi în zonele orăşeneşti. Chestionarul a fost realizat la UŞAMV Iaşi, împreună cu o echipă de colaboratori de la SCDL Bacău şi ICES Iaşi. Acesta cuprinde întrebări deschise ţi închise, directe şi parţial indirecte. Acest chestionar este prezentat în continuare: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi Facultatea de Horticultură Contract CEEX 31/2006-PRODLECO

Chestionar de evaluare ştiinţifică

“Studiul privind atitudinea şi preferinţele consumatorilor şi producătorilor faţă de producţia legumicolă ecologică”

Acest chestionar este strict CONFIDENŢIAL !

1.Sunteţi de sex : (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe) masculin

feminin 2. Locuiţi în mediul : (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe) rural

urban

Aspecte social- profesionale

19

3. În ce grupă de vârstă vă încadraţi ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe)

18 – 25 ani

26 – 40 ani

41 – 65 ani

peste 65 ani 4. Care este numărul de membri ai familiei Dumneavoastră? ………………………….. 5. Care este nivelul Dumneavoastră de instruire ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe) cel mult 8 clase

10 clase/ şcoala profesională

liceu/ şcoala postliceală

colegiu/ facultate/ studii postuniversitare

6. În ce grupă de venit net (lei) vă încadraţi ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe) până la 400

400 – 800

800 – 1200

1200 – 2000

peste 2000

7. Puteţi da, vă rugăm , detalii cât mai exacte despre profesia pe care o practicaţi ?

………………………………………………

8. Sunteţi : (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe)

căsătorit (ă)

necăsătorit (ă)

divorţat (ă)

scrieţi

scrieţi

20

alte situaţii

9. Aveţi copii şi alte persoane în întreţinere? DA NU 10.Câte persoane aveţi în întreţinere?

………………………

11. In general, vă place să consumaţi legume proaspete ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe) DA NU 12. Dacă Da, cât de mult vă place să consumaţi legume proaspete ? (Vă rugăm să marcaţi cu un x pe scală, punctul unde credeţi că se află părerea Dumneavoastră) Extrem de mult Absolut deloc 13. Cât de des consumaţi legume proaspete ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe) O dată sau de mai multe ori pe zi De 4-5 ori pe săptămână De 2-3 ori pe săptămână O dată pe săptămână Mai puţin de o dată pe săptămână 14. Vă declaraţi consumator de legume ecologice, şi în ce măsură?

Da Nu 15. Vă declaraţi producător de legume ecologice, şi în ce măsură?

Da Nu 16. Depinde de sezon consumul de legume proaspete ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe) DA NU

scrieţi

21

Vă rugăm să înconjuraţi doar unul din răspunsuri, pentru fiecare din afirmaţiile următoare

1. Legumele proaspete sunt produse alimentare uşor de procurat.

Sunt întru totul de acord

Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord

Nu sunt deloc de acord

2. În familia mea cumpăr legume, deoarece sunt produse alimentare preferate.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


3. Eu consider că legumele proaspete sunt sănătoase pentru familia mea.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


4. În general, sunt satisfăcut de sortimentul de legume existent pe piaţă.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


5. În momentul în care cumpăr legume, mă interesează locul unde au fost produse (seră, solarii, câmp).


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


6. Prefer legumele obţinute în câmp celor din seră.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


7. Când cumpăr legume mă interesează cine este producătorul acestora.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


Aspecte atitudinale şi de preferinţă faţă de

22

8. Legumele româneşti sunt cele mai bune.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


9. Legumele din import nu au gustul la fel de bun ca a celor româneşti.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


10. Legumele din import completează piaţa în extrasezon.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


11. Legumele de la producătorii particulari sunt superioare celor din fermele specializate.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


12. Cumpăr legume numai de la producătorii particulari.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


13. Nu cumpăr legume din import pentru că nu-mi plac.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


14. Aş aprecia o ambalare şi o prezentare superioară a sortimentului de legume.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


23

15. Preţul legumelor depinde de calitatea lor.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


16. Apreciez aspectul uniform al legumelor în momentul în care le cumpăr.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


17. Cumpăr preferenţial anumite tipuri, varietăţi sau soiuri de legume.

Sunt întru totul

de acord

Sunt

de acord

Sunt

nesigur

Nu sunt de acord

Nu sunt deloc

de acord

18. Fermierii ar trebui să ţină seama de continua schimbare în cerinţele şi gusturile consumatorilor.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


19. Mă îngrijorează nivelul de pesticide (produse chimice) din legume.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


20. Cred că nivelul de pesticide (produse chimice) al legumelor din import e mai mare.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


21. Nu o să consum niciodată legume obţinute prin inginerie genetică.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


24

22. Nu ştiu care este diferenţa dintre produsele legumicole obţinute folosind produse chimice (îngrăşăminte, substanţe de combatere a bolilor şi dăunătorilor) şi cele obţinute fără a folosi aceste substanţe.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


23. Nu cunosc care este diferenţa dintre produsele legumicole obţinute în mod obişnuit şi cele obţinute prin mijloace ecologice, organice sau biologice.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


24. Pentru mine nu este nici o diferenţă între produsele ecologice, organice sau biologice.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


25. Consideraţi că legumele ecologice sunt mai sănătoase.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


26. Aş cumpăra legume obţinute ecologic.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


27. Aţi accepta să cumpăraţi legume ecologice chiar dacă sunt mai scumpe?


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


28. Consider că introducerea pe piaţă a legumelor ecologice certificate, ar fi de dorit.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


25

29. Ştiţi cum sunt marcate/etichetate/notate produsele legumicole ecologice

Ştiu foarte bine acest aspect

Ştiu bine şi am văzut

Ştiu , dar nu am văzut

Ştiu ceva, dar nesigur

Nu am cunoştinţe

30. Aveţi cunoştinţe despre logo-ul “ae” de pe produsele ecologice

Ştiu foarte bine acest aspect

Ştiu bine şi am văzut

Ştiu , dar nu am văzut

Ştiu ceva, dar nesigur

Nu am cunoştinţe

31. Credeţi că produsele legumicole ecologice se găsesc în cantitate suficientă pe piaţă ?


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


32. Credeţi că ar fi necesar ca statul să sprijine producţia de legume ecologică


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


33. Nu cumpăr produse ecologice pentru că sunt prea scumpe.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


34. Nu cumpăr produse ecologice, pentru că, deşi se crede că sunt mai sănătoase, nu au un aspect atrăgător.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


35. Dacă aţi fi întrebat, a-ţi susţine o legislaţie fermă (puternică, severă) pentru producerea ecologică a legumelor.


Sunt de acord

Sunt nesigur

Nu sunt de acord


Vă mulţumim pentru

timpul şi atenţia Dumneavoastră!

26

Proba de sondaj a cuprins la nivelul fiecărui judeţ circa 300 respondenţi. Interviul s-a desfăşurat direct, după modelul „faţă în faţă”. Chestionarele au fost prelucrate folosind un soft special de computer (PC), denumit „Special Programme for Social Statistics” – SPSS-12, care asigură analiza multifuncţională pe bază de indicatori statistici de analiză şi sinteză. 3.3. Rezultate obţinute

Realizarea obiectivului propus s-a concretizat în cadrul a două activităţi:1) elaborarea unui chestionar adecvat şi a protocolului de desfăşurare a interviului şi 2) organizarea interviului, culegerea şi prelucrarea datelor experimentale şi realizarea raportului tehnico ştiinţific.

A fost elaborat un chestionar standard care cuprinde 42 de întrebări, din care 13 referitoare la gruparea socio-profesională a respondenţilor şi 29 întrebări pentru relevarea atitudinii şi preferinţelor.

Gruparea socio-profesională are în vedere sexul, vârsta, domiciliul (rural/urban), nivelul de educaţie, venitul pe familie, statutul marital, numărul de membri în familie ş.a.

Atitudinea şi preferinţa se relevă prin întrebări referitoare la importanţa legumelor în alimentaţie, importanţa legumelor proaspete, a legumelor ecologice a legumelor obţinute prin inginerie genetică ş.a.; de asemenea sunt avute în vedere nivelul de pesticide în legume, calitatea legumelor, modul lor de prezentare, structura sortimentului, rata de consum ş.a.

În urma desfăşurării interviului rezultă că gruparea socio-profesională este normală faţă de populaţia din zone. Au fost chestionaţi peste 2500 de respondenţi, dar au fost validate numai 2257 de chestionare.

În general populaţia pe zone are o atitudine favorabilă faţă de producţia legumicolă, în general, şi cea de legume ecologice, în special.

Cei mai mulţi din respondenţi preferă legumele proaspete, de calitate, ecologice, cu nivel redus de pesticide şi îngrăşăminte de sinteză.

Prin interacţiunea expresiei atitudinii şi preferinţei cu criteriile de grupare profesională a reieşit două serii de concluzii: a) când există interacţiune, atitudinea şi preferinţa sunt influenţate de locul de domiciliu, de venit, de nivelul de educaţie, de numărul membrilor în familie şi b) când atitudinea şi preferinţele nu sunt influenţate de vârstă, sex, profesie ş.a. Rezultatele obţinute pot fi sintetizate corespunzător activităţilor programate. a) Referitor la activitatea de elaborare a chestionarului, validarea chestionarului şi modul de intervievare:

A fost elaborat un model de chestionar, corespunzător scopului propus, care cuprinde 42 de întrebări din care 13 fac referire la gruparea socio-profesională a respondenţilor, iar 29 de întrebări au ca scop relevarea atitudinii şi preferinţelor.

Conţinutul chestionarului are următoarea structură:

27

- Întrebări prin care respondenţii sunt grupaţi în funcţie de sex, vârstă, venit mediu, număr de copii în familie, număr de membri în familie, domiciliul în mediul rural sau urban ş.a;

- Principalele întrebări care definesc atitudinea faţă de producţia legumicolă ecologică fac referire la opinia faţă de legumele româneşti, legumele străine, legumele obţinute în sistem industrial sau familial, legumele ecologice, legumele obţinute prin inginerie genetică, modul de ambalare şi prezentare ş.a;

- Principalele întrebări care definesc preferinţele fac referire la consumul de legume zilnic şi săptămânal, la ritmul de consum de legume, legume produse de particulari şi de fermieri, legume ecologice şi legume de tip industrial, legume româneşti şi legume din import ş.a. Modul de intervievare a fost stabilit cel direct prin operatori, prin metoda “faţă în faţă”; Validarea chestionarului a fost realizată cu un grup de sondaj relativ uniform; variaţiile de răspuns au demonstrat că riscul erorilor este relativ mic, iar marja de eroare se încadrează în limite normale. b) Referitor la studiul efectiv atitudinii şi preferinţelor au reieşit trei categorii de rezultate:

- despre gruparea socio-profesională a respondenţilor; Gruparea socio-profesională a pus în evidenţă următoarea structură a

respondenţilor (total 2257): 47% bărbaţi şi 33% femei; 41% din mediu rural şi 59% din mediul urban; 15% cu vârste între 18-25 ani; 38% cu vârste de 26-40 ani; 38% cu vârste de 41-65 ani şi 9% peste 65 ani; circa 60% cu 1-3 membri în familie, 39% cu 4-6 membri în familie; 15% până la 8 clase, 25% cu 10 clase, 28% cu pregătire medie, 32% cu studii superioare; 28% cu venit de până la 400 lei/lună, 37% cu venit de 400-800 lei/lună, 17% cu venit de 800-1200 lei/lună, 12% cu venit de 1200-2000 lei/lună şi 6% cu peste 2000 lei/lună; 75% căsătoriţi, 17% necăsătoriţi; 58% cu copii, 42% fără copii ş.a.

- despre atitudinea şi preferinţa intervievatelor Referitor la preferinţe cei mai mulţi respondenţi preferă să consume legume

proaspete, într-o rată zilnică pe săptămână, preferă legumele româneşti, preferă legumele ecologice, nu agreează legumele obţinute prin inginerie genetică ş.a.

Referitor la atitudini cei mai mulţi respondenţi susţin dezvoltarea legumiculturii ecologice româneşti, statul trebuie să sprijine producţia ecologică, cred că legumele de la particulari şi cele din ferme sunt de aceeaşi calitate, legumele din import asigură mai ales consumul în extrasezon; cei mai mulţi din respondenţi consideră că nivelul de pesticide din produsele legumicole este prea ridicat şi că soiurile obţinute prin inginerie genetică nu trebuie admise în cultură ş.a.

- despre interacţiunea expresiei atitudinii şi preferinţei cu criteriile ce determină gruparea socio-profesională a celor participanţi la interviu.

Referitor la interacţiune răspunsurile privind atitudinea şi preferinţa cu criteriile de gruparea socio-profesională sunt două serii de situaţii: a) când există

28

interacţiune, atitudinea şi preferinţa sunt influenţate de locul de domiciliu, de venit, de nivelul de educaţie, de numărul membrilor în familie şi b) când atitudinea şi preferinţele nu sunt influenţate de vârstă, sex, profesie ş.a.

29

CAPITOLUL 4

RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 3 – STUDIUL PRINCIPALILOR FACTORI DE RISC DIN PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ

ECOLOGICĂ

4.1. Motivaţia cercetărilor Studiul factorilor, utilizarea HACCP, studii de caz” are ca scop să

stabilească dacă producţia legumicolă se află sub incidenţa unor factori de risc, care sunt aceştia şi care este incidenţa lor şi probabilitatea de a acţiona.

Pentru realizarea acestui scop ne-am propus următoarele obiective: - inventarierea factorilor de risc pe categorii determinate de natura lor

intrinsecă; - descrierea principalelor categorii cu factorii de risc şi circumstanţele de

apariţie, de acţiune şi efectele lor asupra producţiei legumicole; - elaborarea unui model de monitorizare a factorilor de risc cu ajutorul

sistemului/metodei HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points – analiza Hazardului în Punctele Critice de Control);

- prezentarea unor studii de caz din care să reiasă prezenţa, modul de acţiune, de monitorizare şi de control a principalilor factori de risc.

Agricultura ecologică a apărut ca o reacţie normală, firească, la impactul negativ pe care l-a avut şi îl are asupra mediului înconjurător, sănătăţii alimentare şi a bunăstării vieţii, în general, şi vieţii comunităţilor umane, în special.

Unii susţinători ai agriculturii ecologice consideră agricultura ecologică că este absolut curată şi prin practicarea acesteia nu există nici un risc prin care calitatea produselor şi, în general a mediului, să fie în vreun fel afectată. În asemenea apreciere trebuie totuşi o oarecare prudenţă.

De exemplu, dacă este luat în considerare riscul economic, determinat de costurile de producţie mai mari şi preţul destul de ridicat şi neatractiv, se produce descurajarea producătorilor şi în acest context este compromisă întreaga acţiune de provocare a agriculturii ecologice. Se poate aprecia că riscul economic nu acţionează direct şi chiar dacă ar exista ne trebuie un sistem special de monitorizare, evidenţierea acestuia fiind suficientă pentru a lua măsurile ce se impun. Vom vedea că lucrurile nu stau chiar aşa, dar pentru început poate fi acceptată această aserţiune.

Dacă luăm, de exemplu, un factor de ordin tehnic, şi anume fertilizarea organică vom vedea că există posibilităţi de acţiune a unor riscuri, inclusiv unele de ordin subiectiv, care nu trebuie neglijate. Practicile agriculturii ecologice recomandă folosirea fertilizării cu gunoi de grajd compostat, dar nu sunt indicaţi suficienţi indicatori chimici, agrochimici sau biochimici prin care să rezulte în ce măsură fertilizantul respectiv corespunde normelor strict „ecologice, biologice, organice, biodinamice”. Asemenea indicatori, în cea mai mare parte nici nu există, deoarece nu au fost efectuate cercetări în acest sens. Cercetările pentru agricultura

30

convenţională sunt numeroase şi subiectul pe această temă nu poate fi epuizat. Ca urmare sunt necesare cercetări şi în circumstanţele agriculturii ecologice, iar faptul că nu sunt rezultate prin care să fie precizate unele limite ale indicatorilor menţionaţi, nu înseamnă că nu este cazul să punem asemenea probleme.

O altă situaţie, în legătură cu fertilizanţii organici, este cea legată de provenienţa pe specii a materiilor fecale animaliere care reprezintă componenţa organică cea mai importantă din aşa numitul gunoi de grajd, cu alte cuvinte are vreo importanţă faptul dacă compostul provine din gunoi de vaci, de cai, de pasăre ş.a.

Este de netăgăduit faptul că are importanţă, dar cum? Specialiştii microbiologi nu sesizează decât faptul că prin compoziţia

chimică diferită a diferitelor categorii de gunoi şi, ca urmare, de compost, este în siguranţă modificată/influenţată în mod diferit microflora utilă şi cea dăunătoare din sol, cu unele efecte directe asupra „calităţii solului” şi implicit a recoltei.

Iată numai câteva exemple şi ele pot fi mult mai multe care ne obligă să luăm în consideraţie „unii factori de risc” din producţia agricolă ecologică.

Un produs agro-alimentar este considerat ecologic dacă este produs într-un teren/parcelă care au fost certificate ca ecologice. Este cunoscut faptul că certificarea pentru producţia ecologică este relativ simplă şi are ca punct forte aşa numita perioadă de conversie de la producţia agricolă de tip convenţională la cea de tip ecologic.

Ori în aceste condiţii nimeni nu poate garanta că terenul nu este poluat sau se află sub influenţa unei surse (ascunse) de poluare. De asemenea, nu există garanţia că au fost aplicate în întregul „flux tehnologic” a tuturor măsurilor care să asigure siguranţa alimentară a produselor recoltate ca alimente sau materii prime alimentare.

De aceea considerăm că sunt suficiente motive să ne întrebăm dacă există, întradevăr factori de risc în producţia legumicolă ecologică, care sunt aceştia şi în ce măsură pot fi controlaţi printr-un sistem eficient de monitorizare?

Este important să arătăm că semnalele din literatura de specialitate arată că există asemenea factori de risc şi că ei pot fi monitorizaţi prin sistemul HACCP – vezi Organic HACCP – Fifth Framework Programme, contract QLRT -2002-02245, documentaţii FIBL-Elveţia/2005; Junes Riddle-Risks of Organic vs. Connventional Food, 2004; Patricia L. Farnese, University of Saskatchewan, Canada/Agricultural Policy Framework /2004-2006; Antonio Catara – Traceability as tool – provide information (Catania, 2006).

4.2. Cadru organizatoric

Studiul factorilor de risc necesită o anumită sistematizare, categorisire, tipizare. De exemplu, în circumstanţele proiectului am definit câţiva factori de risc cum ar fi: factori de risc pedologic şi agrochimic, factori de risc biologic (agenţi patogeni, dăunători, buruieni), factori de risc chimic şi biochimic, factori de risc climatic/meteorologic s.a.

31

După cum este evident, aceşti factori sunt diverşi prin conţinut, mod de acţiune, pagubele ce le pot produce, caracterul cronic sau acut s.a. în acest context, categorisirea factorilor de risc este necesară şi utilă pentru studiul lor întrucât face necesară o anumită expertiză profesională din partea celor care îi studiază.

Pentru fiecare factor de risc sunt importante următoarele elemente de analiză:

- definirea factorului, denumirea factorului; - natura factorului (chimică, pedologică, biologică, tehnică, microbiologică

ş.a.m.d.); - circumstanţele favorizante; - momentul când acţionează; - limitele de acţiune sau manifestare; - pagubele pe care le produce (când se depăşesc limitele admisibile); - evoluţia factorului sau dinamica; - posibilităţi de control, inclusiv eliminare (inclusiv măsurile preventive şi

corective) - modalităţi standard (oficiale, recomandate) de monitorizare. Cunoaşterea factorilor de risc (analiza, modalităţile de control s.a.) este

necesară pe întregul flux tehnologic al unei culturi, începând de la alegerea terenului până la recoltare, condiţionare, ambalare şi transport.

În producţia agricolă ecologică, care deja presupune că mulţi factori de risc, mai ales chimic (agrochimic, biochimic etc.), sunt eliminaţi prin practicile folosite în cultivarea plantelor în sistem ecologic, apariţia factorilor este iminentă, având în vedere ,,pretenţiile” ridicate faţă de recoltă deci punctul de vedere al siguranţei alimentare. Pagubele unor riscuri sunt mult mai mari având în vedere că valoarea unitară a produsului ecologic este mult mai mare. În acelaşi timp, există posibilitatea compromiterii produsului şi riscul pierderii încrederii consumatorului în produsele ecologice în general.

Iată de ce este necesară o supraveghere strictă a procesului de producţie. În continuare sunt prezentate etapele HACCP şi schiţa arborelui de decizie (fig. 4.1 şi 4.2).

32

E1 Definirea scopului acţiunii de implementare a sistemului HACCP

↓

E2 Constituirea echipei HACCP

↓

E3 Descrierea produsului

↓

E4 Identificarea intenţiei de folosire

↓

E5 Întocmirea diagramei de flux tehnologic

↓

E6 Verificarea diagramei de flux tehnologic pe teren

↓

E7 Efectuarea analizelor pericolelor asociate cu fiecare etapă a fluxului tehnologic şi prezentarea tuturor măsurilor pentru a controla pericolele identificate

↓

E8 Determinarea PCC

↓

E9 Stabilirea limitelor critice pentru fiecare PCC

↓

E10 Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru fiecare PCC

↓

E11 Stabilirea acţiunilor corective

↓

E12 Stabilirea procedurilor de verificare

Fig. 4.1 – Succesiunea logică de aplicare a HACCP

33

Fig. 4.2 – Schema arborelui de decizie pentru determinarea PCC

4.3. Rezultate obţinute Rezultatele obţinute privind obiectivul stabilit sunt prezentate, în mod sintetic, pentru fiecare activitate în parte: a) Referitor la elaborarea modelului pentru analiza factorilor de risc

HACCP este un sistem şi o metodă de lucru şi control cu următoarele utilităţi pentru studiul factorilor de risc şi prezintă următoarele caracteristici:

- Este o abordare sistematică şi ştiinţifică. - Are un caracter activ (proactiv) şi preventiv. - Are implicaţii asupra balanţei post-venit. - Identifică toate pericolele ce pot fi intuite. - Concentrează resursele tehnice spre activităţile critice. - Permite reducerea pierderilor prin măsuri preventive. - Vine în completarea altor sisteme de prevenire şi control. - Are recunoaştere internaţională (FAO, OMS, Codex Alimentarius). - Se sprijină pe disciplină şi sârguinţă. - Asigură încredere în calitatea recoltei. - Determină siguranţă în realizarea unui flux tehnologic nou.

34

- Este aplicabilă în special pentru calitatea produselor, dar şi pentru alte caracteristici.

b) Referitor la culegerea datelor referitoare la factorii de risc Studiul realizat a scos în evidenţă că producţia legumicolă se află sub

incidenţa unei diversităţi de factori de risc, de-a lungul fluxurilor tehnologice. Sistemul de monitorizare HACCP reprezintă un cadru eficient pentru

stabilirea factorilor de risc în producţia legumicolă ecologică. Factorii de risc acţionează, la nivelul fazelor (verigilor) tehnologice care

capătă calitatea de puncte critice de control (PCC); validarea unei etape ca punct critic de control se realizează cu ajutorul arborelui de decizie.

Factorii de risc au fost categorisiţi în factori de risc pedoclimatici, factori de risc biologic şi factori de risc economic.

Principalii factori de risc pedo-climatic pot fi: climatici, orografici, pedologici şi agrochimici.

Factorii de risc biologic cei mai importanţi sunt: bolile fitopatogene şi dăunătorii care afectează legumele.

Dintre factorii de risc economic sunt: potenţialul economic redus al microfermelor, lipsa sau nepracticarea sistemului de creditare, lipsa şi nepracticarea sistemului de asigurare a producţiei, dotarea tehnico-materială insuficientă, lipsa sau neaplicarea principiilor cooperaţiei, nesiguranţa valorificării, lipsa unui sistem de contractare a producţiei în vederea valorificării, lipsa parţială sau precaritatea forţei de muncă, negarantarea unui venit minim ş.a. c) Concluzii generale

1. Scopul şi obiectivele etapei au fost realizate integral, asigurând continuitatea cercetărilor din fazele anterioare şi fiind asigurate condiţiile optime pentru realizarea următoarei faze.

2. Rezultatele experimentale au fost obţinute de întreaga echipă de cercetare, cuprinzând personalul implicat de la toţi partenerii; în cadrul echipei de cercetare au activat tineri cercetători, doctori (cu vârsta sub 35 de ani), doctoranzi şi masteranzi.

3. Evaluând rezultatele fazei apreciem că au fost obţinute soluţiile preconizate în proiect şi sunt condiţii pentru proiectarea modulelor de conversie spre legumicultura ecologică şi pentru elaborarea ghidului de bune practici necesar producătorilor interesaţi.

4. Tradiţia pentru cultura legumelor, în vechile bazine legumicole s-a menţinut şi s-a dezvoltat, trăind o nouă etapă de modernizare şi de adaptare a producţiei la cerinţele unei pieţe libere de legume.

5. Probabilitatea de dezvoltare a unei alternative ecologice la această legumicultură tradiţională este posibilă, dar legumicultorii nu deţin cunoştinţele necesare în acest domeniu.

6. Conştientizarea producţiei ecologice de legume trebuie făcută în primul rând prin instruiri de specialitate şi discuţii pertinente în legătură cu oportunitatea adoptării acestui sistem.

35

7. Prima problemă care se ridică şi în faza actuală este cea a rezolvării unei pieţe sigure pentru legumele ecologice.

8. Există „frica de lipsă de desfacere” şi de insuficiente cunoştinţe de specialitate.

9. Se simte lipsa unei educaţii ecologiste care să dea fundamentul adoptării agriculturii (legumiculturii) ecologice.

10. Rezultatele obţinute consolidează ideea dezvoltării complementare a legumiculturii ecologice ca modalitate specifică de valorificare a tradiţiei şi a potenţialului natural favorabil şi ca alternativă viabilă pentru dezvoltarea sustenabilă a gospodăriei ţărăneşti şi a producţiei legumicole.

36

CAPITOLUL 5

RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 4 – STUDII DE CAZ REFERITOARE LA PROCESUL DE CONVERSIE LA PRODUCŢIA

LEGUMICOLĂ ECOLOGICĂ.

5.1. Motivaţia cercetărilor Metoda studiului de caz a fost introdusă în agricultură din momentul când au

fost făcute observaţii şi determinări sistematice în diferite activităţi care prin performanţele lor se detaşează în mod evident de medie. Cu alte cuvinte, studiile de caz sunt exemple de activităţi, procese, fenomene care prin indicatorii de performanţă şi prin durabilitatea sau „perenitatea” lor pot convinge pe analizator sau pe cei interesaţi de veridicitatea/realitatea rezultatelor obţinute. Aceste exemple ca atare nu apar ca urmare a unei programări sau planificări speciale, deci acestea nu apar ca urmare a unui experiment în sens clasic, cu „material şi metodă de lucru”. În agricultură/legumicultură asemenea exemple apar datorită unui complex de împrejurări determinate de condiţiile de cadru natural, de condiţiile de înzestrare tehnică, de tehnologia aplicată, de managementul şi administrarea activităţii, de efortul şi talentul profesional.

De obicei, într-o asemenea activitate se folosesc cele mai mari, mai moderne sau mai cunoscute soluţii tehnico-economice.

Aşadar, aceste exemple apar ca urmare a aplicării unor soluţii elaborate şi obţinute pe bază de experiment.

Asemenea exemple, devin studiu de caz dacă sunt analizate sistematic pe bază de date şi informaţii culese în „teren”.

Culegerea datelor şi a informaţiilor se realizează după un model bine stabilit, pe categorii de probleme, astfel ca să fie posibilă compararea rezultatelor.

Informaţiile generale, dar şi analitice, în detaliu pentru un număr cât mai mare de exploataţii legumicole reprezintă un fond de cunoştinţe interesant pentru o caracterizare globală a evoluţiei unui proces, fenomen sau chiar a unei activităţi sau acţiuni. Se cunosc în acest caz limitele între care variază procesul analizat, care sunt elementele semnificative, care este utilitatea informaţiei şi pentru cine prezintă interes etc. Cu timpul aceste informaţii pot deveni statistică pură sau, în cel mai fericit caz sunt elemente cu oarecare importanţă în bazele de date.

5.2. Cadrul organizatoric

În vederea realizării studiilor de caz se parcurg următorii paşi: 1. Culegerea datelor statistice despre localităţi cu tradiţie legumicolă; 2. Culegere informaţii despre producătorii legumicoli cu performanţe

deosebite; 3. Analiza condiţiilor de cadru natural, economice şi sociale, pe bază de

statistici multianuale;

37

4. Stabilirea localităţilor şi exploataţiile de pot face obiectul studiilor de caz; 5. Alcătuirea echipei de deplasare în teren şi pregătirea materialelor

necesare, inclusiv logistica necesară pentru culegerea datelor din teren; 6. Deplasarea în teren şi culegerea datelor stabilite pe bază de chestionare,

prelevarea de probe, realizare de fotografii etc.; 7. Prelucrarea informaţiilor obţinute în teren, compararea rezultatelor; 8. Validarea exemplelor ca studii de caz (deoarece pot prezenta interes

pentru alţi producători legumicultori sau beneficiari în general); 9. Elaborarea studiului de caz; 10. Validarea lui într-un panel de specialişti. Realizarea studiilor de caz are la bază cele peste 120 de interviuri cu

producători de legume din judeţele Regiunii de Nord-Est. Dată fiind cantitatea mare de informaţie referitoare la studiile de caz care ar

putea fi prezentate, colectivul de cercetare a optat pentru prezentarea zonelor cu potenţial legumicol deosebit, şi care ar putea cu uşurinţă, datorită condiţiilor de cadru natural, dotării tehnice, tradiţiei şi profesionalismului, să treacă la sistemul de agricultură ecologică.

Prezentarea zonelor (microzonelor), bazinelor legumicole care reprezintă cazuri de legumicultură performantă este realizată după modelul monografic, fiind puse în evidenţă elementele de performanţă, cum ar fi: condiţiile de cadru natural, suprafeţe, producţii, sisteme de cultivare folosite, soiuri, tehnologii, posibilităţi de valorificare etc. 5.3. Rezultate obţinute a) Referitor la elaborarea modelului experimental pentru realizarea studiului de caz

În aceste condiţii reconversia unor producători de la legumicultura convenţională la cea ecologică rămâne să depindă de:

- gradul de instruire şi de determinare a producătorilor pentru realizarea unor produse agricole protejând mediul ambiant;

- dezvoltarea unei pieţe a produselor ecologice care să dea garanţia producătorilor că vor avea unde să-şi desfacă producţia;

- stimularea de către stat a acestei acţiuni prin subvenţionarea cheltuielilor de certificare şi a pierderilor din perioada de conversie (2-3 ani).

Fără discuţie dintre cei 160-180 de producători contactaţi sub diverse forme pe parcursul investigaţiei noastre, se pot identifica 10-12 care având convingeri ecologiste, pot adopta această alternativă agricolă, rămâne însă să se identifice mijloacele prin care să fie stimulaţi. b) Referitor la investigaţiile în teren pentru realizarea studiilor de caz

Au fost depistate peste 20 bazine (microzone) de producţie legumicolă de mare performanţă şi peste 30 de persoane care practică o legumicultură eficientă ce poate fi considerată un exemplu pentru ceilalţi legumicultori.

38

În cadrul studiilor de caz prezentate există un potenţial real de trecere la practica legumiculturii ecologice, demonstrat de condiţiile naturale, condiţiile tehnice ale producătorilor, condiţiile economico-financiare, profesionalismul producătorilor şi acceptabilitatea/preferinţa legumicultorilor.

Amplasamentele pentru cultura legumelor sunt în general pe cele mai bune terenuri agricole din zonă.

Factorii de risc potenţiali cei mai importanţi rămân: lipsa apei (din lipsa surselor sigure de apă), atacul bolilor şi al dăunătorilor şi lipsa unei desfaceri sigure de producţie. Ca exemple de gospodării propuse pentru studii de caz prezentăm sintetic câteva exemple:

Zona Tamaşi – Gioseni Ferma Ing. Alistar Viorel (Tamaşi) care alături de 200 ha culturi agricole cultivă şi:

Ceapă (Daitona F1) – 5 ha Morcov (Chantennaz Red Core) – 1 ha Cartofi (Red Sec, Armonia, Huroda) – 5 ha. Culturile sunt realizate cu multă rigoare tehnologică prezentând o stare de

vegetaţie şi fitosanitară remarcabile. - Ferma Fraţilor Remus Motan şi Viconte Motan:

- 2 ha solar cultivate în principal cu tomate (Baghera, Durinta, Cristal) şi castravete (Pasamonte)

- 10 ha culturi de câmp – cultivate în 2007 cu varză (De Buzău) sau cu ardei gogoşar Cornel (în anii anteriori)

Irigaţia din foraje proprii, se realizează cu picătura în solarii. Fertilizarea se face cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte lichide, administrate

prin sistemul de irigaţii cu picătura. Starea fitosanitară şi tehnologică este foarte bună, culturile fiind competitive

tehnologic zonelor de cultură în solarii tradiţionale din ţară. Producţia este valorificată 60% la Baia Mare şi 40% la Bacău. Zona Pânceşti – Bacău – sat Dieneţ

S-au vizitat mai multe ferme familiale cea mai reprezentativă fiind cea a familiei Moţoc Toader care cuprinde:

- aproximativ 2 ha solarii - 10 ha câmp Cu o structură foarte diversă. În solarii: - 5-6000 m2 ardei gras - mai cultiva tomate, castraveţi şi vinete În câmp: - vinete – 0,5 ha - ardei gogoşar – 4 ha

39

- varză – 4 ha - morcov – 0,5 ha - cartof – 1,0 ha Pentru fertilizare folosesc compost de ciupercării, numai în 2007 au investit

40 mil. lei, cu efect benefic atât asupra stării fizice a solului cât şi a stării de nutriţie a plantelor.

De asemenea: - utilizează irigarea prin picurare; - marfa se livrează în oraşele Oneşti şi Moineşti - en detail, iar la Bacău en

gros. - se foloseşte forţa de muncă adusă din satele învecinate.

Legumicultorul Niţă Constantin, 44 ani, sat Dieneţ, comuna Pânceşti, judeţul Bacău, suprafaţa exploataţiei 5 ha teren arabil, din care 1,8 ha proprietate şi 3,2 ha în arendă, culturi legumicole 5 ha din care 350 mp solarii, suprafaţă irigată în totalitate prin aspersiune şi picurare, specii cultivate varză, ardei, morcov, ceapă.

40

CAPITOLUL 6 RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 5 –

ELABORAREA CONCEPTUALĂ ŞI PROIECTAREA MODELELOR DE TRECERE (CONVERSIE) LA PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ

ECOLOGICĂ. 6.1. Motivaţia cercetărilor

„Elaborarea modelului de conversie” are ca scop să valorifice întreaga activitate de cercetare din celelalte etape şi, prin activităţile stabilite în această etapă, să obţină produsul final al proiectului, respectiv să realizeze o serie de materiale tehnico-ştiinţifice, care fac parte integrală din raportul de cercetare, prin care să fie puse la dispoziţia factorilor de decizie administrativă din Regiunea de Nord-Est a României, prefecturi, direcţii generale pentru agricultură, oficii judeţene pentru consultanţă agricole, soluţiile pentru trecerea la tipul de exploataţie ecologică a producţiei legumicole.

Rezultatele obţinute în etapele precedente au scos în evidenţă că sunt acumulate suficiente cunoştinţe tehnico-ştiinţifice (teoretice şi practice) despre producţia legumicolă ecologică şi de asemenea, sunt cunoscute metode şi tehnici de lucru prin care să fie studiate în mod complex exploataţiile legumicole în vederea trecerii la sistemul de agricultură ecologică (v. Etapa I).

În etapa a II a au fost evaluate condiţiile de cadru natural (pedoclimatice, biologice, economico-sociale) din toate judeţele Regiunii de Nord-Est în vederea evaluării posibilităţilor de trecere la exploatarea ecologică a culturilor legumicole.

Ceea ce gândesc oamenii, producătorii şi consumatorii, despre agricultura ecologică, în general, şi despre legumicultura ecologică, în special, a reieşit din cercetările efectuate în etapa a III a, prin studiul atitudinii şi preferinţei. A reieşit clar cu acest prilej ca majoritatea populaţiei are informaţii suficiente despre legumicultura ecologică, iar cel mai mulţi se exprimă favorabilă faţă de acest tip de exploataţie agricolă.

În etapa IV – etapa denumită „Studiul factorilor de risc, utilizare HACCP, studiu de caz” a fost scos în evidenţă faptul că există destul de mulţi factori de risc pentru producător (cultură, investiţie, recoltă), astfel încât planul de aplicare a tehnologiilor ecologice să fie compromis sau să fie compromisă cultura. Aceşti factori pot fi uşor controlaţi prin implementarea unui sistem de analiză a hazardului şi a punctelor critice de control, respectiv HACCP.

Concluzia generală a studiilor efectuate este aceea că în Regiunea de Nord Est sunt condiţii favorabile pentru cultivare în sistem ecologic a legumelor.

Aceste condiţii fac referire la condiţiile de sol şi climatice, biologice, economico-sociale, atitudinea şi preferinţa producătorilor şi consumatorilor ş.a. În etapa curentă, etapa a V a, urmează a se stabili în ce măsură aceste condiţii sunt favorabile producţiei ecologice de legume şi care sunt paşii pe care trebuie să-i parcurgă o exploataţie legumicolă convenţională pentru a deveni o exploataţie

41

legumicolă ecologică. Măsura conformităţii condiţiilor existente cu cele necesare pentru conversie se va realiza prin aşa numita validare a condiţiilor analizate.

Următoarea activitate a acestei etape constă în verificarea soluţiilor de conversie pentru fiecare tip de tip de condiţii existente: de cadru natural, economico-sociale etc. Aceste soluţii se regăsesc şi într-un manual practic pentru cei doritori a practica legumicultura ecologică intitulat „Bazele tehnologice ale legumiculturii ecologice”.

Verificarea soluţiilor şi stabilirea condiţiilor favorabile va asigura posibilitatea elaborării modelului de conversie la producţia ecologică de legume, inclusiv realizarea unui „Ghid de bune practici: modele de conversie la producţia legumicolă ecologică”.

Raportul de cercetare pentru această etapă, inclusiv cele două materiale (manuale), reprezintă instrumente de lucru pentru cei interesaţi: factori de decizie tehnico-administrativă în Regiunea de Nord-Est, producători de legume, specialişti în legumicultură, ca şi studenţi, masteranzi şi doctoranzi dornici de a-şi completa cunoştinţele în acest domeniu. 6.2. Cadrul organizatoric

Cercetările au fost efectuate în perioada iunie-august 2008, folosind şi datele culese în cadrul activităţilor din etapa II/20.06.2007 – „Evaluarea condiţiilor de cadru natural şi economico-sociale”.

Pentru validare – analiza conformităţii condiţiilor de cadru natural cu normele legumiculturii ecologice – au alese localităţi reprezentative pentru producţia legumicolă a judeţelor din Regiunea de Nord-Est a României astfel:

- judeţul Suceava: Dolhasca şi Milişăuţi; - judeţul Botoşani: Copălău, Darabani, Flămânzi şi Vârfu Câmpului; - judeţul Neamţ: Bârgăoani, Gherăieşti şi Roznov; - judeţul Iaşi: Belceşti, Bosia, Focuri, Golăeşti, Răducăneni şi Tg. Frumos; - judeţul Bacău: Bereşti-Bistriţa, Pînceşti, Racova şi Tamaşi; - judeţul Vaslui: Banca, Duda-Epureni, Murgeni şi Pădureni. Studiul de conformitate a luat în considerare elemente de cadru natural

pentru care au fost acordate note de apreciere, pe baza unui scale de la 1 la 5: nota 1 = condiţii nefavorabile, nota 2 = condiţii puţin favorabile, nota 3 = condiţii mediu favorabile, nota 4 = condiţii bune pentru legumicultură ecologică, nota 5 = condiţii foarte favorabile.

Elementele luate în studiu sunt următoarele: - suprafaţa – pentru a arăta importanţa economico-socială a culturii

legumelor şi, de asemenea tradiţia şi potenţialul socio-profesional. - amplasamentul – asigură condiţii tehnice de bază pentru cultura

legumelor, fiind preferate platourile adăpostite, terasele şi apoi luncile, nu sunt admise terenurile inundabile;

- textura – este calitate de bază a solului ce reprezintă calitatea acestuia de a conţine anumite elemente de compoziţie – nisip, lut, argilă; sunt

42

considerate foarte favorabile pentru legume solurile mijlocii sau uşoare (luto-nisipoase, nisipo-lutoase, nisipo-argiloase) urmate de solurile luto-nisipoase, lutoase şi mai puţin favorabile texturile luto-argiloase.

- materia organică – este o caracteristică de bază a solului care asigură potenţialul de fertilitate a solului; pentru cultura legumelor sunt de preferat soluri cu substanţă organică de peste 2,5-3%..

- precipitaţiile - reprezintă un factor climatic esenţial deoarece asigură apa, fără de care nu se poate practica nici o formă d agriculturii vegetale, pentru legumicultură, de regulă este de preferat o cantitate mai mică de precipitaţii, mai ales datorită caracterului lor neordonat (ca moment sau cantitate), deoarece culturile legumicole sunt irigate, în funcţie de necesitatea plantelor şi condiţiile meteorologice.

- temperatura (medie) – este un indicator al condiţiilor de temperatură şi de energie calorică de care beneficiază plantele, factorul este evoluat în funcţie de cerinţele plantelor faţă de factorul temperatură (căldură) (plante termofile, plante criofile, plante intermediare).

- bolile – reprezintă un factor esenţial pentru legumicultura ecologică, ştiut fiind faptul că mijloacele de tratament sunt mai reduse şi eficienţa produselor admise este mai scăzută; ca atare, în funcţie de specii, atacul de boli este mai grav sau mai puţin grav;

- dăunătorii – reprezintă un factor asemănător bolilor, de regulă, condiţiile favorabile pentru dăunători sunt inverse cu cele favorabile pentru dăunători;

- buruienile – reprezintă un factor de risc în culturile ecologice de legume asemănător bolilor şi dăunătorilor; trebuie avut în vedere că buruienile pot fi radical combătute, prin mijloace mecanice, dar costurile sunt foarte mari, încât afectează eficienţa culturii.

Pe baza îndeplinirii criteriilor de conformitate au fost stabilite 3-4 culturi de bază cu favorabilitate maximă în locaţia analizată. Bineînţeles că a fost avută în vedere şi tradiţia respectiv sortimentul existent la data analizei în locaţia respectivă. Pentru fiecare cultură au fost stabilite şi note de apreciere a favorabilităţii condiţiilor de cadru natural faţă de culturile desemnate.

Culturile desemnate pot fi suplimentate cu unele culturi necesare pentru asigurarea unei rotaţii a culturilor cât mai raţionale. De exemplu pentru fiecare locaţie pot fi introduse culturile legumicole (fasolea, mazărea sau bobul), legumele verdeţuri, sau castraveţii şi dovleceii care sunt în general foarte bune sau bune premergătoare. 6.3. Rezultate obţinute

Pe total zonă se cultivă cu legume peste 45.700 ha (tabelul 6.1). Cea mai mare suprafaţă se află în judeţul Iaşi, cu peste 12,5 mii ha, urmată de suprafaţa judeţului Botoşani cu aproape 8 mii ha.

43

Deşi condiţiile pentru cultura legumelor comparabile cu cele din Câmpia Română sau din Banat, totuşi sunt condiţii foarte favorabile sau favorabile pentru multe specii legumicole cu cerinţe mai modeste faţă de temperatura şi cantitatea de energie calorică. Acest lucru este confirmat de structura suprafeţelor, respectiv, varză – 18,1%, ceapă -17,7%, rădăcinoase – 10,6% ş.a. Tomatele ocupă circa 16% (din care peste 80% sunt tomate de toamnă), datorită faptului că această cultură realizează o recoltă foarte solicitată de consumatorii din zonă, în acelaşi timp este de observat că din 7,4 mii ha, 6 mii ha sunt ocupate cu tomate de toamnă, care găsesc condiţii favorabile pentru a realiza tomate de consum curent, tomate pentru industrializare şi tomate pentru murături. Suprafeţele de legume sunt realizate mai ales în câmp în microferme şi ferme cu suprafeţe variind de 0,25 până la 10-15 ha. Alte suprafeţe mai mici asigură recolte pentru consum propriu şi parţial pentru comerţ, aceste suprafeţe nu au făcut obiectul studiului de faţă. Lista localităţilor evaluate şi luate în studiul pentru conformitatea condiţiilor de cadru natural cu standardele legumiculturii ecologice sunt prezentate în tabelul 6.2. În acest tabel se regăsesc comunele reprezentative, cu suprafeţe de peste 150 ha şi amplasate în bazine şi microbazine tradiţionale. Din cadrul acestora au fost selectate un număr de 23 comune la care suprafeţele sunt suficient de mari, iar terenurile ocupate cu legume sunt grupate pe arii semnificative de cel puţin 0,3-0,5 ha. De asemenea au fost avute în vedere şi unele criterii cum ar fi: asigurarea unei surse permanente de apă pentru irigare, existenţa unei reţele de drumuri şi alte căi de acces, tradiţia şi existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate (mijloace mecanice pentru lucrările solului şi transport, magazii, depozite etc.) Sinteza studiului de conformitate (validare) a rezultatelor privind condiţiile de cadru natural, pentru cele 23 de comune selectate, este prezentată în tabelul 6.2. Din cuprinsul tabelului rezultă că sunt suficiente locaţii cu posibilităţi pentru irigare, existenţa unei reţele de drumuri şi alte căi de acces, tradiţia şi existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate (mijloace mecanice pentru lucrările solului şi transport, magazii, depozite etc.).

44

Tabelul 6.1.

Suprafeţele cultivate cu legume, pe specii în judeţele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României

-2006-

hectare

Nr. Judeţul

Leg

ume

tota

l

Tom

ate

tota

l

Tom

ate

vară

Tom

ate

toam

nă

Cea

pă

Ust

uroi

Var

ză to

tal

Var

ză v

ară

Var

ză to

amnă

Ard

ei

Cas

trav

eţi

Rădăc

inoa

se

Mor

cov

Mazăr

e

Faso

le

Vin

ete

Con

opidă

Alte

legu

me

1 Bacău 6791 1200 105 1095 1291 504 1138 95 1043 565 309 746 495 37 347 162 31 461 2 Botoşani 7971 1238 312 926 1298 760 1368 299 1069 637 554 644 387 57 532 226 53 604 3 Iaşi 12521 1995 367 1628 2206 846 1783 263 1520 952 708 1424 904 190 993 425 84 915 4 Neamţ 5953 904 81 823 1254 425 981 69 912 386 340 659 428 54 348 154 35 413 5 Suceava 6930 930 226 704 1113 436 2015 343 1672 414 420 1036 586 49 197 126 68 126 6 Vaslui 5556 1089 262 827 931 411 998 188 810 469 297 355 355 112 419 190 44 241 7 Total regiune 45722 7356 1353 6003 8093 3382 8283 1257 7026 3423 2628 4864 3155 499 2836 1283 315 2760 8 Structură (%) 100,0 16,1 17,7 7,4 18,1 7,5 5,8 10,6 1,1 6,2 2,8 0,7 6,0

45

Tabelul 6.2. Conformitatea condiţiilor de cadru natural cu normele legumiculturii ecologice

Condiţii de sol Clima Factori biologici Culturi

recomandate Localitatea Suprafaţa

ha Amplasa-

ment Tip Textura Materie

organică (g%)

Precipitaţii (mm)

Tempera-tura medie

0C

Boli Dăunători Buruieni Demunirea Nota

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Judeţul Suceava

Dolhasca 347 lunca, terase,

platouri

aluvial lutoasă nisipo-lutoasă

3-3,5 552 7,8 mane, făinări,

bacterioze

fluturi, gândaci,

afide

anuale, perene

ceapa, usturoi, morcov,

varza

4 4 4 5

Note 4,5 4-5 4 4,5 3-4 3-5 3-4 3 3 3 - +4 Milişăuţi 353 platouri,

terase, luncă

cernoziom gleic aluvial

luto-argiloasă

4-4,5 538 7,7 mane, bacterioze

fluturi, gândaci,

afide

anuale, perene

varza, morcov, pătrunjel

5 4 4

Note 3,5 4-5 4 3 4,5 3-5 3-4 3 3 3 - +4 Judeţul Botoşani

Copălău 168 luncă, terase,

platouri

aluvial cernoziom

lutoasă, argiloasă,

luto-argiloasă

2,5-3 569 8,6 mane, putregaiuri, bacterioze

fluturi, gândaci,

afide

anuale, perene

usturoi, ceapă din arpagic

5 5

Note 3 4-5 3 3 4 3-5 3-4 3 3 3 - 5 Darabani 270 luncă,

terase, platouri

aluvial, cernoziom

lutoasă, variabilă

3-3,2 515 8,3 mane, putregaiuri,

făinări

fluturi, gândaci,

afide

anuale, perene

varză, ceapă,

morcov

4 4 4

Note 3 4-5 3-4 3-4 4 3-5 3-5 3 3 3 - 4 Flămânzi 231 luncă,

terase, platouri

aluvial cernoziom

luto-nisipoasă,

lutoasă

2,8-3,0 569 8,6 mane, putregaiuri

afide, fluturi, gândaci

anuale, perene

ceapă, usturoi, varza

5 5 4

Note 3 3 3-4 4-5 4 3-5 3-5 3-4 3 3 - 5

46

Tabelul 6.2.(continuare)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Vârfu Câmpului

286 luncă, terase

aluvial, erodosal

lutoasă luto-nisipoasă

2,8-3,2 583 8,3 mane, putregaiuri


anuale, perene

ceapă, usturoi, varză

4 4 4

Note 4 4 3-4 4-5 4 3-5 3-5 3-4 3-4 3 - 4 judeţul Neamţ

Bârgoani 220 luncă, terase,

platouri

cernoziom luto-argiloasă

3-3,2 529 8,3 mane, făinări fluturi, afide anuale, perene

ceapă, varză, tomate

4 4 3

Note 3 4 4 3 4 3-5 3-5 3-4 3-4 3 - 3 Gherăieşti 170 luncă,

terase, platouri

cernoziom lutoasă 3,0-3,2 529 8,3 mane, făinări,

bacterioze

fluturi, afide anuale, perene

rădăcinoase, ceapă, usturoi

4 4 4

Note 3 4 4 3 3 3-5 3-5 3-4 3-4 3 - 4 Roznov 198 luncă,

terase cernoziom

aluvial lutoasă 3,0-3,2 649 8,4 mane

putregaiuri bacterioze

fluturi gândaci

anuale perene

rădăcinoase varza

tomate

5 5 3

Note 2-3 3-4 3-4 3-4 3-4 3-5 3-5 3-4 3 3 - 4 Judeţul Iaşi

Belceşti 500 terase, luncă

cernoziom aluviale

luto-argiloasă

3,2 475 9,6 mane, făinări,

bacterioze

fluturi, afide,

gândaci

anuale, perene

ceapa arpagic, usturoi,

rădăcinoase, fasole

4

4 4 4

Note 4-5 4-5 4-5 3-4 4 4-5 4-5 3-4 3 3 - 4 Bosia 245 lunca,

terase, platouri

cernoziom mediu lutoasă

3,2 466 9,2 mane, bacterioze,

făinări


anuale perene

varză, ardei, morcov

4 4 4

Note 3-4 4-5 3-5 3-5 4-5 3-4 4-5 3 3 3 - 4 Focuri 289 luncă,

terase, platouri

cernoziom mediu lutoasă

3,2 466 9,2 mane, făinări,

putregaiuri


anuale, perene

ceapa, usturoi, varză

4 4 4

Note 3-4 4-5 3-5 3-5 3-4 4-5 4-5 3 3 3 - 4

47


0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Golăeşti 241 luncă,

terase, platouri

cernoziom, soloneţuri

argiloasă, luto-

argiloasă

2,8-3 518 9,6 mane, putregaiuri, bacterioze

afide, fluturi anuale, perene

ardei, tomate, varza

5 4 4

Note 4 4 3-5 3 4 4-5 4-5 3 3 3 - 4 Răducăneni 320 luncă,

terase, platouri

cernoziom lutoasă 3,2 523 9,5 mane, arsuri, făinări

fluturi, afide,

gândaci

anuale, perene

tomate, ardei varză

castraveţi

4 4 4 4

Note 4 4 3-5 3-4 4 4-5 4-5 3 3 3 - 4 Tg. Frumos 250 luncă,

terase, platouri

cernoziom luto-argiloasă

3-4 475 9,6 mane, făinări

fluturi, afide

anuale, perene

castraveţi varză

verdeţuri

5 4 5

Note 4-5 4-5 3-5 3 4-5 4-5 4-5 3 3 3 - 5 Bereşti – Bistriţa

162 luncă, terase,

platouri

cernoziom lutoasă 3-4 530 9,0 mane, făinări,

bacterioze

fluturi, gândaci,

afide

anuale, perene

rădăcinoase, varza, ceapa, fasole

4 4 4 4

Note 3 4-5 4-5 3-4 4-5 3-4 4-5 3 3 3 - 4 Pânceşti 186 luncă,

terase, platouri

cernoziom aluvial

lutoasă luo-nisipoasă

3-4 540 9,2 mane, făinări,

bacterioze

fluturi, afide,

gândaci

anuale, perene

ardei, ceapă

rădăcinoase, tomate

4 4 4 4

Note 3-4 4-5 4-5 4-5 4-5 3-4 4-5 3 3 3 - 4 Racova 208 luncă,

terase, platouri

cernoziom aluvial

lutoasă nisipo-lutoasă

2,8-3,2 530 9 mane, bacterioze, putregaiuri

fluturi, gândaci

anuale, perene

ceapă, varză,

rădăcinoase, castraveţi

4 4 4

3-4 Note 3-4 3-5 4-5 4-5 4 3-4 3-5 3 3 3 - 4

48


0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Tamaşi 217 luncă,

terase, platouri

aluvial cernoziom

luto-nisipoasă

3,3 544 9,3 mane bacterioze

afide, gândaci, fluturi

anuale, perene

ardei, fasole, tomate, ceapa

4-5 4 4

4-5 Note 3-5 4-5 4-5 4-5 4-5 4-5 4-5 3 3 3 - 4-5

Judeţul Vaslui Banca 175 luncă,

terase cernoziom lutoasă 3,1 438 9,8 mane, făinări fluturi, afide anuale,

perene tomate, varză,

ardei, ceapă

4 4 4 4

Note 3-4 3-4 3-4 3 4 4 4 3 3 3 - 4 Duda-

Epureni 145 luncă,

terase, platouri

cernoziom luto-argiloasă,

lutoasă

3,2 523 9,5 mane, putregaiuri


anuale, perene

ceapă, varză,

tomate, ardei

4 4

3-4 3-4

Note 3-4 3-4 4-5 3-4 4 4 4 3 3 3 - 4 Murgeni 190 luncă,

terase, platouri

cernoziom aluviuni

lutoasă, nisipo-lutoasă

3,3 438 9,7 mane, făinări afide, fluturi, gândaci

anuale, perene

ceapă, ardei,

tomate, varză

4 4 4 4

Note 3-4 3-4 3-4 4-5 4 4-5 4-5 3 3 3 - 4 Pădureni 210 luncă,

terase, platouri

cernoziom lutoasă, luto-nisipoasă

3,2 588 9,2 mane, arsuri, făinări

fluturi, afide,

gândaci

anuale, perene

tomate, ceapă, fasole,

castraveţi

4 4 4 4

Note 3-4 3-4 3-4 4-5 4 4-5 4,5 3 3 3 - 4

49

Referitor la acest obiectiv, prezentăm în continuare sinteza, în mod sintetic pentru activitatea prevăzută

a) Cu privire la validarea rezultatelor de cercetare în panel şi stabilirea conformităţii cu normele legumiculturii ecologice, elaborare soluţii ca ipoteze, se pot trage următoarele concluzii:

Au fost analizate 23 comune pentru pretabilitatea lor din punct de vedere al condiţiilor de cadru natural pentru cultura ecologică a legumelor. La nivelul comunelor analizate, cultura legumelor s-a dezvoltat de-a lungul unor cursuri de apă sau în apropierea lacurilor care să asigure sursa de apă necesară legumelor. Un al doilea factor pentru amplasarea legumelor l-a constituit calitatea solului/textura mijlocie şi o fertilitate bună sau foarte bună cu peste 3% substanţă organică). Climatul nu a fost un impediment pentru cultura legumelor, dar a determinat structura acestora, condiţii foarte bune fiind întrunite pentru bulboase, varză, rădăcinoase, solanacee, leguminoase şi verdeţuri. Deşi tomatele şi ardeii nu găsesc condiţii optime sunt cultivate pe suprafeţe semnificative, datorită cerinţelor pieţii, condiţiilor de sol şi tradiţiei. Factorii biologici de dăunare au avut o reprezentare, în general medie, fiind mai frecvente în zonele umede – bolile şi în cele mai uscate – dăunătorii; din nefericire, buruienile au o răspândire medie, destul de constantă. Legumicultura ecologică are mari oportunităţi în Regiunea de Nord-Est a României, dar trebuie bine alese locaţiile de amplasare şi speciile care se pretează cel mai bine.

b) Referitor la elaborarea soluţiilor ipoteză pentru conversie propunem următoarele recomandări:

Este necesară promovarea investiţiilor pentru modernizarea tehnologiilor de cultivare (mecanizare, irigare, spaţii dirijate) precum şi pentru preprocesarea şi depozitarea legumelor proaspete sau pentru procesarea legumelor, în vederea obţinerii produselor alimentare ecologice;

Este necesară dezvoltarea pieţei locale şi branşarea legumicultorilor la pieţele regionale, naţionale sau de comerţ exterior;

Se impune intensificarea cursurilor de formare continuă a legumicultorilor, de stimulare a schimburilor de experienţă şi de creştere a calificării prin cicluri de pregătire instituţionalizate (şcoli profesionale, licee agricole şi universităţi agricole);

Este necesară reconsiderarea procesului de instruire, prin câmpuri demonstrative, loturi pilot şi câmpuri experimentale, pentru fixarea cunoştinţelor, promovarea tehnologiilor înaintate dar şi pentru socializarea profesională;

Apare necesară stimularea dezvoltării pieţelor de produse legumicole ecologice, extinderea acestora către pieţele Uniunii Europene şi către terţe state, în aşa fel încât veniturile obţinute să determine din ce în ce mai mulţi legumicultori să accepte conversia către legumicultura ecologică;

50

c) Cu privire la verificarea soluţiilor - ipoteza în teren şi validarea acestora au fost trase următoarele concluzii şi făcute câteva recomandări:

Faţă de situaţia actuală se recomandă ca terenurile pe care sunt amplasate culturile legumicole ecologice să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

- să prezinte soluri cu calităţi foarte favorabile culturii legumelor; - să fie amplasate lângă surse sigure de apă pentru irigat; - să fie amplasate în afara zonelor inundabile; - să aibă un microclimat favorizant culturilor de legume; - să aibă acces la căile de comunicaţie, reţele electrice, telefonie ş.a.; - să aibă suprafeţe suficient de mari, care să permită o activitate de

producţie comercială. Sunt recomandate vechile amplasamente pentru cultura legumelor,

valorificând tradiţia şi experienţa acumulată. Soluţia imediată este administrarea unor cantităţi mari de compost (biologic

sau ecologic), de cel puţin 30–40 t/ha. O altă soluţie, de perspectivă, care vine în întâmpinarea cerinţelor plantelor

este un management ştiinţific al rotaţiei culturilor şi asolamentului (inclusiv cu sola de perene), folosirea îngrăşămintelor verzi ş.a.

Condiţiile climatice sunt deosebit de variate, având în nord un climat răcoros şi umed (judeţul Suceava) şi în sud-est un climat călduros şi secetos.

Condiţiile de microclimat trebuie exploatate prin amplasarea acelor culturi care găsesc condiţii optime sau cât mai favorabile.

În zonele cu temperaturi sub 8oC se recomandă cultivarea verzei, mazării, legumelor pentru rădăcini, ceapa şi usturoiul, ori castraveţii şi fasolea în culturi succesive.

În zonele cu temperaturi cuprinse între 8 şi 9oC se recomandă cultivarea legumelor pentru rădăcini, varza, ceapa şi usturoiul, mazărea şi fasolea; de asemenea în culturi de vară-toamnă sunt recomandate tomatele şi ardeii.

Pentru zonele cu temperaturi de peste 9oC sunt recomandate toate grupele de plante legumicole, în culturi de primăvară (cele criofile) sau de vară şi vară-toamnă cele termofile. De aceea în aceste zone se pot cultiva cu rezultate deosebite ceapa, varza ori mazărea şi legumele verdeţuri, dar mai ales tomatele, ardeii, pătlăgelele vinete, castraveţii, fasolea şi pepenii.

Precipitaţiile sunt în limite normale pentru cultura legumelor, dar indiferent de zonă trebuie suplimentate prin irigaţii.

Apa din irigaţii trebuie să provină din surse sigure, în cantităţile necesare şi să aibă calităţi impuse de normele agriculturii ecologice.

Sunt recomandate norme moderate variind între 100 şi 300 m3/ha, în funcţie de metoda de irigare.

Metodele de irigare cele mai recomandate sunt irigarea prin picurare şi cea prin aspersie fină.

O corectare a regimului apei din sol şi aer se poate realiza prin mulcirea terenului cu folie de polietilenă sau cu agrotextile.

51

Irigarea va fi corelată cu nevoile plantei, în funcţie de fenofaza şi de condiţiile meteorologice determinate de precipitaţii.

Irigarea va fi pusă în relaţie cu alte practici de îngrijire a culturilor, cum ar fi în mod special fertilizarea şi aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Intensificarea procesului de pregătire a legumicultorilor care doresc să practice agricultură ecologică;

Dezvoltarea structurii instituţionale privind autoritatea competentă, certificarea şi organismele de control, aferente sistemului de obţinere a produselor agricole şi alimentare ecologice;

Dinamizarea activităţii de certificare a produselor legumicole ecologice; Asimilarea tehnologiilor moderne de producere a legumelor ecologice; Dezvoltarea bazei tehnice prietenoase mediului pentru legumicultura

ecologică (mecanizare, irigaţii, îmbunătăţiri funciare, sere, solarii, spaţii pentru preprocesare, procesare şi depozitare);

Cunoaşterea şi dezvoltarea pieţelor produselor legumicole ecologice proaspete şi procesate prin metode ecologice;

Deschiderea comerţului cu legume ecologice, proaspete sau procesate, cu ţări din Uniunea Europeană şi din afara acesteia;

Promovarea unor zone regionale, libere de factori poluanţi, cu tehnologii agricole prietenoase mediului şi cu deschidere pentru legumicultura ecologică;

Zonarea producţiei legumicole ecologice, în funcţie de factorii permisibili pentru respectarea tuturor cerinţelor impuse de legislaţia naţională şi comunitară, pentru practicarea legumiculturii ecologice;

Reactivarea şi refacerea fondului de material biologic semincer şi vegetativ autohton, rezistent la boli şi dăunători, testat prin populaţii locale foarte multe cicluri tehnologice şi generaţii de producători, în areale şi bazine tradiţionale pentru legumicultură;

Transformarea în brand de ţară capacitatea foarte ridicată a României de a produce hrană curată într-un mediu sănătos, valorificând potenţialul agricol ridicat şi disponibilitatea nativă a românilor de a consuma produse autohtone gustoase, dacă ele s-ar produce din nou.

Să nu se cultive decât speciile de legume care sunt adaptate la condiţiile climatice locale, la tipul de sol şi la pH. Se va ţine cont şi de cerinţele ecologice ale patogenilor speciilor respective (ex. Plasmodiophora brassicae înregistrează un atac redus la pH >7).

Se vor cunoaşte parametrii regionali de mediu: temperatura medie anuală, precipitaţiile anuale, cât şi cei locali: riscul îngheţurilor târzii şi a brumelor precoce.

În regiunile care prezintă un risc mare de îmbolnăvire, se va renunţa la înfiinţarea unor culturi.

Se va lua în consideraţie faptul, că îngrăşămintele verzi ca rapiţa de ulei, secara şi crăiţele (Tagetes sp.) au efect regulator asupra populaţiilor de nematozi din sol.

52

Înfiinţarea culturilor în epoca optimă, la adâncimea şi densitatea corespunzătoare fiecărei specii, contribuie la prevenirea atacului unor patogeni de sol (Fusarium sp., Pythium sp.) sau a unor dăunători, care pot distruge plantele în primele faze de dezvoltare (Phyllotreta cruciferae, Leptinotarsa decemlineata).

Se recomandă alegerea speciilor, varietăţilor şi mai ales a cultivarelor cu mare plasticitate ecologică şi cu toleranţă sau rezistenţa la principalii agenţi patogeni şi dăunători Fertilizarea echilibrată permite buna dezvoltare a plantelor, schimbând raportul între planta gazdă şi patogenii sau dăunătorii specifici; de cele mai multe ori, plantele fertilizate raţional devin mai rezistente la atacul patogenilor şi dăunătorilor.

d) Cu privire la proiectarea modelelor de conversie a fermelor legumicole la sistemul de exploatare ecologică au fost sintetizate următoarele concluzii şi recomandări:Capitolul 4. Raport de activitate pentru V.3 – Proiectarea modelelor de conversie a fermelor legumicole la sistemul de exploatare ecologică.

Conversia este un proces complex prin care întreg sistemul de producţie trece de la forma convenţională (industrială) la forma ecologică.

Conversia sistemului înseamnă, în esenţă, trecerea tuturor elementelor sistemului de producţie ca şi a relaţiilor dintre acestea de la funcţia intensivă (convenţională) la cea ecologică.

Conversia se realizează treptat, în mai mulţi paşi, astfel încât să existe posibilitatea adaptării elementelor şi relaţiilor sistemului la noua funcţie sau modalităţile de funcţionare.

Diversitatea mare a situaţiilor de ferme sau de sisteme convenţionale face dificilă elaborarea unui model standard de conversie.

Conversia se realizează într-un cadru tehnic şi legislativ stabilit prin norme şi recomandări tehnice ca şi prin legislaţia internaţională şi naţională.

Activitatea de bază într-un program (proiect) de conversie se realizează în conformitate cu un Plan de conversie.

Planul de conversie are ca majoră misiune de a evalua situaţia existentă privind resursele (naturale, tehnice, materiale, socio-profesionale etc.) şi de a programa activităţi şi indicatori tehnico-economici de previziune a producţiei ecologice.

Au fost realizate trei studii de caz pentru trei modele de conversie, SCDL Bacău, ferma OAT Spătăreşti - Fălticeni şi UŞAMV Iaşi.

53

CAPITOLUL 7

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

1. Scopul şi obiectivele proiectului au fost integral realizate, după cum urmează: - a fost realizată o evaluare obiectivă a stadiului actual al producţiei

legumicole în zona de nord-est a României şi a fost stabilit potenţialul fermelor de a trece la sistemul de agricultură ecologică;

- a fost realizată o evaluare a resurselor de cadru natural (pedoclimatice şi de risc biologic de dăunare), economic şi social;

- au fost studiate atitudinea şi preferinţele consumatorilor şi producătorilor faţă de producţia legumicolă ecologică;

- au fost studiaţi principalii factori de risc (abiotici, biotici, economici şi sociali) din producţia ecologică;

- au fost realizate studii de caz privind producţia legumicolă cu potenţial pentru conversie la sistemul ecologic;

- a fost stabilită fundamentarea conceptuală şi de proiectare a modelelor de trecere la producţia legumicolă ecologică.

2. Rezultatele obţinute demonstrează că zona agricolă studiată (din Regiunea de Nord-Est a României) are un potenţial legumicol remarcabil prin suprafaţa cultivată (aproximativ 46 mii ha), tradiţia şi producţiile obţinute. 3. Existenţa unor bazine sau micro-zone legumicole demonstrează potenţialul pentru o legumicultură ecologică de circa 23 de localităţi amplasate în toate cele şase judeţe ale regiunii. 4. Au fost elaborate modele de studiu specific pentru analizele propuse: model pentru evaluarea factorilor pedo-climatici, model pentru evaluarea condiţiilor economice şi sociale; model pentru evaluarea atitudinii şi preferinţei consumatorilor şi model pentru evaluarea factorilor de risc în producţia ecologică. 5. Au fost elaborate trei studii de caz cu trei ferme legumicole care au trecut sau sunt în trecere la producţia ecologică în legumicultură, care pot constitui modele de conversie 6. Au fost elaborate soluţii-ipoteză pentru corectarea factorilor de cadru natural, biologici şi economico-sociali, în perioada conversiei a legumiculturii şi cea de exploatare în sistem ecologic. 7. Au fost elaborate trei lucrări (cărţi) care asigură posibilitatea pregătirii profesionale pentru producţia legumicolă ecologică: Cultivarea legumelor cu metode ecologice, Bazele tehnice ale legumiculturii ecologice, Ghid de bune practici. 8. Programul CEEX prin proiectul „Evaluarea stadiului actual şi a potenţialului de dezvoltare a producţiei legumicole ecologice în zona de nord-est a României - PRODLECO” a asigurat condiţiile tehnico-ştiinţifice pentru dezvoltarea fondului de cunoaştere ştiinţifică în domeniu, rezolvarea unor probleme practice ale producţiei legumicole ecologice, formarea personalului (tineri doctori, doctoranzi,

54

masteranzi), dotarea tehnico-materială şi condiţiile pentru colaborare internă şi internaţională în domeniul cercetării ştiinţifice, sporind vizibilitatea cercetării ştiinţifice româneşti. 9. Propunem valorificarea experienţei câştigate prin cercetări ulterioare în proiecte naţionale (PN-2), internaţionale (de exemplu, cadru 7) şi de altă natură.

55

BIBLIOGRAFIE

1. Ardelean, A., Maior, C. (2000) – Management ecologic, Editura SERVO-SAT, Arad.

2. Axinte, Stela, Agafiţei, Alina, Chiriac, C. (2004) – Ecosisteme agricole convenţionale şi sustenabile, Editura Politehnium, Iaşi.

3. Baicu, T., Săvescu, A. (1978) – Combaterea integrată în protecţia plantelor, Intreprinderea Poligrafică Cluj, Cluj-Napoca.

4. Bălan, Viorica, Dejeu, L., Chira, A., Ciofu, Ruxandra (2003) – Horticultura alternativă şi calitatea vieţii, Editura G.N.P. Minischool, Bucureşti.

5. Bălăşcuţă N. (2000) - Conversia de la agricultura convenţională la agricultura biologică, Hortinform 5-93.

6. Bălăşcuţă N. (2000) - Situaţia actuală a dezvoltării agriculturii biologice în Europa, cu deosebire în Germania şi Elveţia, Hortinform 4-92.

7. Beedell, J; Rehman, T. (2000) – Using socio - psyhology models to understand farmer’s conservation behaviour. Journal of Rural Studies 16(1);

8. Berca, M. (2000) – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura Ceres, Bucureşti.

9. Berca, M. (2003) – Ingineria şi managementul resurselor pentru dezvoltare rurală, Editura Ceres, Bucureşti.

10. Berindei, Anca, Patachi, R. (1991) – Marketingul în practica organizării pieţelor produselor agricole, în Probleme economice, nr. 22-23.

11. Blake Francis (1999) - Organic farming and growing. The Crowood Press, Ramsburry.

12. Bohatereţ, V.M., Dobay, Krisztina Melinda – „Asociaţiile de marketing în agricultură”, Editura „Terra Nostra”, Iaşi, 2001.

13. Bradley M. and Barbara Ellis (1992) - Rodale's all-new encyclopedia of organic gardening. Rodale Press, Emmaus, Pennsylvania.

14. Brezuleanu, Ş. (2004) – Management agricol, Editura Performantica, Iaşi.

15. Brumă, I. S. (2004) – Tehnologii ecologice pentru producţia vegetală şi creşterea animalelor, Editura Terra Nostra, Iaşi.

16. Caia, A., Magazin, P., Ştefan, G. (1998) – Economie agrară, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

17. Călin Maria (2005) – Ghidul recunoaşterii şi controlului dăunătorilor plantelor legumicole cultivate în agricultură biologică. Editura Tipoactiv, Bacău.

56

18. Chelcea, S., Mărgineanu, I. (1998) – Cercetarea sociologică. Metode şi tehnici, Editura Destin, Deva.

19. Chiran, A., Gîndu, Elena (1997) – Marketing agrar, Editura Periscop, Iaşi.

20. Ciobanu, I. (1994) – Strategii de management, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.

21. Ciofu Ruxandra, Stan N., Popescu V., Chilom Palaghia, Apahidean Al. S., Horgoş A.,Berar V., Lauer K.F., Atanasiu N. (2004) - Tratat de legumicultură, Editura Ceres, Bucureşti.

22. Ciofu, Ruxandra ş.a. (2000) – Legumicultură specială, Editura Piatra Craiului, Bucureşti.

23. Cîndea E. (1986) - Combaterea nechimică a dăunătorilor la legume. Editura

24. Cristea, V., Denaeyer, Simone (2004) – De la biodiversitate la OGM-uri?, Editura Eikon, Cluj-Napoca.

25. Dalby J., Michaud M., Redman M. (1998) - Organic cerfication and the importance of organically, produced foods.

26. Darnhofer, Ika (2005) – Organic farming and rural development. Some evidence from Austria. sociologia ruralis, No.4/Octomber;

27. Darnhofer, Ika; Schneerberger, W.; Freyer, B. (2005) – Converting or not converting to organic farming in Austria. Farmer types and their rationale. AHUM-A 367, Austriaa. Agriculture an Human Values 22;

28. Davidescu D., Davidescu Velicia (1994) - Agricultura biologică - o variantă pentru exploataţiile mici şi mijlocii, Editura Ceres, Bucureşti.

29. Dejeu L., Petrescu C., Chira A. (1997) - Horticultura şi protecţia mediului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

30. Desbrosses, P. – Agriculture biologique, Editura Du Rocher, Paris, 1998.

31. Dillon, M., şi colab. (1998) – Chemical and Physical Hazards – Selected Case Study.

32. Dobay Krisztina Melinda (2003) – Managementul ecofermelor şi marketingul produselor ecologice, Editura „Terra Nostra”, Iaşi.

33. Dona, I. – Economie Rurală, Editura Economică, Bucureşti, 2000. 34. Dubois, P.L., Jolibert, A. (1994) – Marketing. Teorie şi practică,

Editura Economică, Cluj-Napoca. 35. Dumitrescu M., Scurtu I., Stoian L., Glăman Gh., Costache M.,

Diţu D., Roman Tr., Lăcătuş V., Rădoi V., Vlad C., Zăgran V. (1998) - Producerea legumelor, Editura Bucureşti.

36. Duram, L. (2000) – Agent's perceptions of structure. How Ilinois organic farmers view political, economic, social and ecological factors. Agriculture and Human Values 17 (1);

57

37. Echim Th. (2001) - Îmbunătăţirea subvenţionării culturii ecologice în Germania. Hortinform 10-110.

38. Eyhorn, F., Heeb, Marlene, Weidmann, G. (2002) – IFOAM Training Manual for Organic Agriculture in the Tropics. Theory, Transparencies, Didactic Approach, Compiled by FIBL.

39. Falconer, K. (2000) – Farm-level constraints on agri-environmental scheme participation: a transactional perspective. Journal of Rural Studies 16;

40. Fiţiu, A. (2003) – Ecologie şi protecţia mediului, Editura AcademicPress, Cluj-Napoca.

41. Fuchshofen, Winfried H., Fuchshofen, Silke (2000) – Organic Trade Association’s Export Study for US Organic Products to Asia and Europe, December.

42. Gabor S., Rusu T., Nagy M., Albert I. (2006) - Utilizarea rumeguşului şi a deşeurilor lemnoase pentru compostare. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

43. Gareth D., Lennartsson M. (2005) – Organic vegetable production, The Crowood Press, Ramsbury, UK.

44. Geyer B. Reents H. (2005) – Organic Vegetable Production in Germany – Status quo, ISOFAR, South Australia, pg. 164-168.

45. Gladwin, C. (1989) - Ethnographic decision tree modelling.Sage University Paper Series on Qualitative Research Mathods, vol.19. Bevely Hills;

46. Glăman Gh. (2000) - Producţia horticolă integrată sau biologică. Hortinform 3-91.

47. Goodman, D. (2004) – Rural Europe reduse? Reflections on alternative agro-food networks and paradigm change. Sociologia Ruralis 44 (1);

48. Gruia, R. (1998) – Managementul eco-fermelor, Editura Ceres, Bucureşti.

49. Hansen, B., Alroe, H.F., Kristensen, E. (2001) – Approaches to assess the environmental impact of organic farming with particular regard to Denmark. Agriculture, Ecosystems and Environment (55);

50. Harribey, J-M. (1998) – Le développement sustenable, Editura Economică, Paris.

51. Harwood R.R. (1985) – The integration efficiencies of cropping systems. Sustainable agriculture and integrated cropping systems. Michigan State University Press.

52. Heinz Erven (1999) - Paradisul meu. Casa de editură Angeli, Braşov. Hortinform 5-93.

53. Iancu, A. ş.a. – Dezvoltarea economică a României, Vol I, Editura Academiei, Bucureşti, 2003.

54. Jansen, K. (2000) – Labour, livelihoods and quality of life in organic

58

agriculture in Europe. Biological Agriculture and Horticulture 17(3);

55. Jităreanu G., Samuil C. (2003) – Tehnologii de agricultură organică, Editura Pim, Iaşi.

56. Lampkin N. (1999) - The principles of organic farming, Farming Press, Miller Freeman UK Ltd.

57. Lampkin N. (2001) - Organic farm management - Handbook. Farming Press, Miller Freeman UK Ltd.

58. Lorincz, Piroska, Răchită, Amelia – Procedura de inspecţie şi certificare în nr. 1/2005, Bioterra.

59. Lupaşcu, Gh, Patrichi, M, Florea, N. – Ştiinţa şi ecologia solului, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1998.

60. Luţac, Ghe. – Microeconomie, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi, 2004.

61. lvaşcu Antonia (2000) - Agricultura organică pe Glob - o realitate în creştere, Hortinform 7-95.

62. Maier, I. - Cultura legumelor. Editura Agrosilvică, Bucureşti, 1969. 63. Man C., Imre, A. (2005) – Dezvoltarea şi situaţia agriculturii

ecologice (biologice). Bioterra (1) pe plan mondial şi naţional; 64. Manole, V. şi colab. (2002) – Diagnosticul de marketing pe filiera de

produs în agricultură, Bucureşti. 65. Manole, V., Stoian, Mirela (2000) – Agromarketing, ASE,

Bucureşti. 66. Marsden, T., Banks, J., Bristow, G. (2000) – Food supply chain

approches: Exploring their role in rural development. Sociologia Ruralis 40 (4);

67. Matei, Daniela (2004) – Cadrul legal al agriculturii ecologice, rev. Agricultura ecologică. Paşi spre viitor, nr. 3, Editura Terra Nostra, Iaşi.

68. Mănescu B. (2000) – Sisteme horticole comparate, Centrul de învăţământ economic deschis la distanţă, Bucureşti.

69. Mărginean, I. (2000) – Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iaşi.

70. Measnicov M. (1998) - Când produsele agroalimentare sunt ecologice. Hortinform 11-87.

71. Miftode, V. (2003) – Tratat de metodologie sociologică, Editura Lumen, Iaşi,.

72. Miftode, V., Lupu, A., Asiminei, R. (2005) – Piaţa produselor ecologice (Anchetă sociologică), în „Agricultura ecologică – paşi spre viitor”, nr. 6.

73. Mircea, N.V., Popescu, Adelina (2001) – Agricultura ţărănească eco-biologică, Editura Universul, Bucureşti,.

74. Morar Maria Virginia. Rusu T., Imre A., (2005) – Ghid de

59

combatere a buruienilor în agricultura ecologică, Editura Risoprint. Cluj-Napoca.

75. Muntean Leon Sorin şi colab.(2005) – Bazele agriculturii ecologice, Editura Risoprint Cluj Napoca;

76. Munteanu N. şi Stan N. (1999) – Alternative la agricultura de tip industrial între necesitate şi posibilităţi, Hortinform 1-77;

77. Munteanu, N. (1999) – HACCP – Metodă modernă pentru studiul factorilor de risc la culturile legumicole. Lucrări ştiinţifice USAMV Iaşi, vol. 42(5). Seria Horticultură;

78. Munteanu, N., Bireescu, L., Dorneanu E., Gavriluţă, I., Budui, Gh., Bireescu, G., Stan, T. (2000) – Cercetări privind eficienţa economică a aplicării unor produse biologice în legumicultură. Lucrări ştiinţifice USAMV Iaşi, vol. 43, Seria Horticultură;

79. Munteanu, N (2000) – Changing consumer expectation as an agent of change in the agri-food industries of selected countries of central and eastern Europe. Final Synaptic Report. Inco-Copernicus Programme, Bruxelles;

80. Munteanu, N., Rominger, O., Ungureanu, Gina, Stan, T. (2000) – The evaluation of six tomatoes types produce dat the VITALEF processing plant. Attitudinal aspects. Lucrări ştiinţifice USAMV Iaşi, vol. 43, Seria Horticultură.

81. Munteanu N. şi Rominger O. (2001) – Organic farming an increasing opportunity for Romanian farmers. Lucrări ştiinţifice U.A.M.V. Iaşi, seria Horticultură, volumul 44;

82. Munteanu, N., şi colab. (1998) – INCO COPERNICUS Project No.: IC 15 CT 96-1009. Annual Scientific Report for University of Agronomy Iasi, Romania

83. Mustaţă, Mariana, Mustaţă, Ghe. (2003) – Probleme de ecologie generală şi umană, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi.

84. Neagu, V., Stanciu, Gh. – România. Charta Europeană a spaţiului rural, Editura Ceres, Bucureşti, 1996.

85. Niculescu, Maria, Lavalette, G. (1999) – Strategii de creştere, Editura Economică, Bucureşti,.

86. Oostindie, G., Parrot (2002) – Farmer’s attitudes to rural development: Results from a transnational survey in six European Union countries. Report from the FAIR - project „The socio-economic impact of rural development policies: Realities and potential” (IMPACT);

87. Otiman, P.I. (1997) – Dezvoltarea rurală în România, Editura Agroprint, Timişoara.

88. Otiman, P.I. (2000) – Economie Rurală, Editura Agroprint, Timişoara.

89. Papacostea P. (1994) – Ferma biodinamică, Editura Ceres, Bucureşti.

60

90. Pekar, V. (1995) – Strategii de marketing, Editura Sedcom Libris, Iaşi.

91. Perju, T. (2002) – Dăunătorii organelor de fructificare şi măsurile de combatere integrată, Editura AcademicPress, Cluj-Napoca.

92. Petrache, A. (2000) – Avantajele organizării comerţului prin bursele de produse agricole, în Tribuna Economică, nr. 38.

93. Pietola, K.; Lansink, A. (2001) - Former response to politicies promoting organic farming technologies in Finland. European Review of Agricultural Economie 28 (1); Română a Horticultorilor.

94. Pîrvu, C. (2005) – Dicţionar enciclopedic de mediu, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Bucureşti.

95. Podar, C. (2004) – Posibile produse alimentare ecologice în România, în Bioterra nr. 3/2004.

96. Popescu, V., Chira, L., Dejeu, L. (2001) – Producerea materialului săditor pentru legume, pomi şi viţă de vie, Editura M.A.S.T. Bucureşti.

97. Ristea, A.L., Purcărea, T., Tudose, C. (1996) – Distribuţia mărfurilor, Editura Didactică şi Pedagogică.

98. Rotariu, T., ş.a. (2001) – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică, Editura Polirom, Iaşi.

99. Sattler F., Wistinghausen E. (2001) – Ferma biodinamică, Editura Enciclopedică, Bucureşti.

100. Schneeberger, W., Darnhofer, I., Eder M. (2002) – Barriers to the adoption farming by cashcrop producers in Austria. American Journal of Alternative Agriculture 17(1);

101. Scorei, R., şi colab (1998) – HACCP – Ghid practic pentru industria agro-alimentară. Ed. Aius, Craiova

102. Secrieru, C. (coord.) (1999) – Management, evaluare şi analiză economică în întreprinderile agroalimentare, Editura Muntenia, Constanţa,.

103. Stagl, S.(2002) – Local organic food markets: potentials and limitaţions for contributing to sustainable development. Empirica 29;

104. Stan N., Stan T. (1999) - Legumicultură vol I, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.

105. Stan N., Munteanu, N., (coordonator)- (2001) – Legumicultură, vol.II, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi.

106. Stan N., Munteanu N., Stan T. (2003) - Legumicultură vol. III, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.

107. Stan, D. (2001) – Sociologia ruralului tradiţional românesc, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi.

108. Stanciu Gh. (2000) – Argumente şi precizări referitoare la agricultura biologică.

61

109. Stoian L. (1996) - O alternativă-Agricultura biologică. Hortus, nr. 4, Societatea

110. Stoian L. (1998) - Cercetări privind testarea stării de fertilitate a solului destinat culturii legumelor. Teză de doctorat, USAMV Bucureşti.

111. Stoian L. (1999) - Caietul de sarcini IFOAM Hortinform 11-87. 112. Stoian L. (2001) - Inspecţia şi certificarea producţiei biologice.

Hortinform 3-103. 113. Stoian L. (2004) - Legumicultura biologică - o alternativă pentru

România. Hortinform 12-148. 114. Stoian L. (2005) – Ghid practic pentru cultura biologică a legumelor,

Editura Tipoactiv Bacău. 115. Stoleru V., Imre A. (2007) – Cultivarea legumelor cu metode

ecologice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 116. Stugren, B. (1994) – Ecologie teoretică, Casa de Editură Sarmis,

Cluj-Napoca. 117. Ştefan N. (1999) - Produsele organice - tendinţe pe plan mondial (II).

Hortinform 11-87. 118. Toncea I. (2002) - Ghid practic de agricultură ecologică. Editura

Academic Press, Cluj-Napoca. 119. Toncea I., Stoianov R. (2002) - Metode ecologice de protecţie a

plantelor. Editura Ştiinţelor Agricole, Bucureşti. 120. Toncea I. (2005) –Compostul pur şi simplu, ediţia a II-a, Editura

Total Publishing, Bucureşti 121. Tracy, M. (1996) – Produsele alimentare şi agricultura în economia

de piaţă, Editura Impex-92, Bucureşti. 122. Vander Pleog, Renting, H. (2000) – Impact and potential: A

comparative review of European rural development practices Sociologia Ruralis 40(4);

123. Vîntu, V. (2000) – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

124. Voican, V., Lăcătuş, V. (2001) – Cultura protejată a legumelor în sere şi solarii, Editura Ceres, Bucureşti.

125. Voican, V. (coord) (2002) – Cultura legumelor în câmp, Editura Phoenix, Braşov.

126. Wistinghausen, S. (1994) – Ferma biodinamică, Editura Enciclopedică, Bucureşti.

127. Zahiu, Letiţia (2006) – Agricultura UE sub impactul politicii agricole comune, Editura Ceres, Bucureşti.

128. Zahiu, Letiţia, Dachin, Anca (2001) – Politici agroalimentare comparate, Editura Economică, Bucureşti.

129. *** (1992) - Basic Standards of Organic Agriculture and Food Procesing, - IFOAM, Tholey-Theley, Germania.

62

130. *** (1992-2002) - Ecology and Farming. – IFOAM, Friary Press, Dorchester-Dorset, UK.

131. *** (1996) – Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1956/1995 privind introducerea şi aplicarea sistemului HACCP în circuitul alimentelor. Monitorul official al României nr.59 bis, martie

132. *** (1997) – Hazard analysis and critical control point (HACCP) System and guidelines for its application – Annex to Codex Alimentarius Comission/RCP 1-1969, Rev

133. *** (1998) – INCO-COPERNICUS Project No. IC 15 CT 96-1009. Annual Report Univ. of Humberside.

134. *** (2000) - Îndrumător pentru agricultura ecologică. Asociaţia Bioterra, Cluj-Napoca.

135. *** (2000) - Soill Association Rotations for organic horticulture field crops. Soill Association, The Soill Association Organic Marketing Company Ltd., Bristol

136. *** (2000) - Standards for Organic Food and Farming, Soill Association,The Soill Association Marketing Company Ltd., Bristol.

137. *** (2001) - Fertilizers and Materials for Pest and Disease Control in Organic Crops, -. Soill Association, The Soill Association Organic Marketing Company Ltd., Bristol.

138. *** (2001) - Îndrumător pentru agricultura ecologică. Asociaţia Bioterra, Cluj-Napoca.

139. *** (2004) - Ghid legislativ pentru agricultura ecologică - M.A.P.D.R.; A.N.P.E. (2004) SC Roprint SRL Cluj-Napoca.

140. *** (2006) - The world of organic agriculture. Statistics and Emerging trends, International Federation of Organic Agriculture Movements

141.

RAPORT FINAL DE CERCETARE

Documents

Transcript of RAPORT FINAL DE CERCETARE