RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG -...

S.C. ECOLOGIC A.M.B S.R.L. Tel/Fax 0232 760424 Mobil 0743 919741

e- mail [email protected] www. ecologicamb.ro

1

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN

URBANISTIC ZONAL

“Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în

municipiul Roman, din judeţul Neamţ”

BENEFICIAR

S.C .MB NORUS BIOGAZ S.R.L.

EXECUTANT

S.C. ECOLOGIC AMB S.R.L.

Director General

Expert S.E.A. Dipl. Ecolog Adrian Balan

2013



2



3

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE ..................................................................................... 10

Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu ......................................... 10

TITULARUL / BENEFICIARUL PROIECTULUI : ...................................................... 10

AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU : .............................................. 10

2. INTRODUCERE .................................................................................................... 11

3. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ............................................................. 13

3.1. . Continut ....................................................................................................... 13

3.2. Obiective ....................................................................................................... 13

3.3. Relatia PUZ cu alte planuri si programe ............................................................ 14

3.4. Relatii in cadrul sistemelor teritoriale ................................................................ 15

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ ................................................ 15

4.1. Amplasament .................................................................................................. 15

OBIECTUL DOCUMENTAŢIEI P.U.Z. VA FI SUPRAFAŢA DE 141.241,00 MP

DELIMITATĂ DE: ....................................................................................................... 16

4.2. Descrierea proiectului propus .................................................................... 16

MATERII PRIME SI AUXILIARE – CANTITATI TO/AN ........................................... 18

FERMENTAREA .......................................................................................................... 19

DIGESTIA (POSTFERMENTAŢIA) ............................................................................. 20

DEPOZITAREA TEMPORARĂ A BIOGAZULUI BRUT ............................................. 20

EPURAREA BIOGAZULUI .......................................................................................... 20

COGENERAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI TERMICĂ DIN BIOGAZ ............... 20

4.3. Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului ..................................... 21



4

Caracteristici geotehnice ........................................................................................... 22

Tectonica zonei ...................................................................................................... 22

Încadrarea seismică ............................................................................................... 22

Adâncimea de îngheţ ............................................................................................. 23

4.4. Clima ............................................................................................................. 23

REGIMUL VANTURILOR LA STATIA METEO ROMAN .......................................... 27

4.5. Aer si zgomot ................................................................................................. 28

Calitatea aerului ..................................................................................................... 28

Zgomot .................................................................................................................. 29

4.6. Resursele de apa ............................................................................................. 29

Apele de suprafata .................................................................................................... 29

Apele subterane ....................................................................................................... 29

4.7. Calitatea apelor ............................................................................................... 30

4.8. Solurile .......................................................................................................... 30

4.9. Resurse ale subsolului ..................................................................................... 31

4.10. Calitatea solurilor ...................................................................................... 31

4.11. Flora, fauna si rezervatii naturale .............................................................. 32

4.12. Monumente ale naturii .................................................................................. 34

4.13. Calitatea florei si faunei ............................................................................. 34

REZERVATII NATURALE .......................................................................................... 34

BIOTOPURI PRINCIPALE .......................................................................................... 35

„SPECII DE INTERES COMUNITAR CARE NECESITA O PROTECTIE

STRICTA(ANEXA 4 A )” .............................................................................................. 36

„SPECII DE INTERES NATIONAL CARE NECESITA O PROTECTIE STRICTA (

ANEXA 4 B )” ............................................................................................................... 37



5

RESTRICTII:................................................................................................................ 37

4.14. Monumente istorice si de arhitectura .............................................................. 38

4.15. Factorul antropic ....................................................................................... 38

4.16. Populatia ................................................................................................... 38

4.17. Economia .................................................................................................. 38

4.18. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUZ ...... 39

INVESTITORUL GERMAN FACE URMATOAREA PRECIZARE: ............................ 41

4.19. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de sanatate a populatiei in cazul neimplementarii proiectului ....................................................... 41

5. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUZ.............................................................. 42

OBIECTIVE, TINTE, INDICATORI ............................................................................. 43

6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI POSIBIL A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS ................................ 46

6.1. Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative asupra mediului ................................................................................................................. 47

CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .................................................................................................... 47

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI ............................................... 48

7.1. Caracteristici ale planului cu implicatii asupra determinarii aspectelor semnificative potentiale asupra mediului ............................................................... 48

8. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU 50

8.1. Impactul asupra apei ................................................................................. 50

8.2. Impactul asupra aerului ............................................................................. 52

8.3. Impactul asupra solului si utilizarii terenurilor ............................................ 53

8.4. Impactul asupra florei si faunei .................................................................. 54

8.5. Impactul asupra peisajului ......................................................................... 54



6

8.6. Impactul asupra mediului social si economic ................................................ 55

9. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUZ ............................. 57

9.1. Conservarea patrimoniului natural ............................................................ 57

9.2. Zone specifice de risc ................................................................................ 57

9.3. Gestiunea deseurilor ................................................................................. 57

TIPURILE DE DESEURI REZULTATE DIN ACTIVITATEA DE PRODUCTIE .............. 57

10. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL RELEVANTE PENTRU PUZ ........................................................................................ 59

CALITATEA AERULUI: .............................................................................................. 60

MANAGEMENTUL DESEURILOR: ............................................................................ 60

CALITATEA APEI: ...................................................................................................... 60

CONTROLUL POLUARII INDUSTRIALE SI MANAGEMENTUL RISCULUI: .......... 60

11. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII PUZ ............................................................................................ 63

12. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUZ ................................................................................................. 64

12.1. Apa ............................................................................................................ 64

Alimentarea cu apa ................................................................................................ 64

Canalizarea............................................................................................................ 64

12.2. . Aer ........................................................................................................... 65

12.3. . Zgomot si vibratii....................................................................................... 68

12.4. . Sol ............................................................................................................ 68

12.5. . Flora si fauna, .......................................................................................... 69

12.6. . Peisajul .................................................................................................... 69

12.7. Populatia si sanatatea umana ......................................................................... 69



7

13. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE ............................................... 70

13.1. Natura transfrontiera a efectelor ................................................................ 70

13.2. Natura cumulativa a efectelor ........................................................................ 70

14. MASURI PROPUSE PRIN PUZ PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE 70

14.1. Resurse de apa ............................................................................................. 70

14.2. Aer si zgomot ............................................................................................ 71

14.3. Sol ............................................................................................................. 71

14.4. Flora, fauna, spatiile verzi ......................................................................... 72

14.5. Populatia ................................................................................................... 72

14.6. Masuri in zonele cu riscuri naturale .......................................................... 72

14.7. Imbunatatirea parametrilor privind calitatea aerului ................................... 73

15. DIFICULTATI INTAMPINATE ........................................................................... 73

16. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE ........................................... 74

16.1. Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor si programelor. ............... 74

16.2. Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii PUZ ................. 76

MONITORIZAREA EMISIILOR IN SOL........................................................................ 77

MONITORIZAREA EMISIILOR ÎN AER .................................................................... 77

MONITORIZAREA ZGOMOTULUI ............................................................................ 77

MONITORIZAREA DEŞEURILOR ............................................................................. 78

MONITORIZAREA FAUNEI ....................................................................................... 78

17. CONCLUZII SI RECOMANDARI ........................................................................ 78

1. FACTOR DE MEDIU: APA ........................................................................................ 79

2. FACTOR DE MEDIU: AER ........................................................................................ 79



8

3. FACTORI DE MEDIU: SOLUL SI SUBSOLUL .......................................................... 79

4. FACTORI DE MEDIU: BIODIVERSITATE ................................................................ 79

5. FACTOR DE MEDIU: POPULATIA ........................................................................... 80

BENEFICIILE SISTEMULUI DE INCALZIRE CENTRALIZAT SE MATERIALIZEAZA

PRIN: ............................................................................................................................ 80

Recomandari: ........................................................................................................ 81

18. REZUMAT NETEHNIC ....................................................................................... 82

INTRODUCERE ........................................................................................................... 82

METODOLOGIA DE EVALUARE ............................................................................... 82

BAZA DE DATE ........................................................................................................... 82

AMPLASAMENT ......................................................................................................... 83

DESCRIEREA INSTALATIEI ..................................................................................... 83

ASIGURAREA UTILITĂŢILOR; EVACUAREA APELOR UZATE ŞI A DEŞEURILOR

...................................................................................................................................... 87

IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ........................................................... 88

1. FACTOR DE MEDIU: APA ........................................................................................ 88

2. FACTOR DE MEDIU: AER .................................................................................... 88

ÎN TIMPUL CONSTRUCŢIEI OBIECTIVULUI .......................................................... 88

ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII OBIECTIVULUI ........................................................... 89

MASURI DE REDUCERE AZGOMOTULUI SI RETINERE A PARTICULELOR: ..... 89

3. FACTORI DE MEDIU: SOLUL SI SUBSOLUL ....................................................... 92

IN ETAPA DE CONSTRUCTIE .................................................................................... 92



9

IN ETAPA DE FUNCTIONARE ................................................................................... 92

4. FACTORI DE MEDIU: BIODIVERSITATE ................................................................ 93

5. FACTOR DE MEDIU: POPULATIA ........................................................................... 93

19. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU .......................................................... 94

CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBALA ................................................... 97



10

1. INFORMATII GENERALE

Denumirea proiectului si autorul atestat al raportului de mediu

RAPORT DE MEDIU pentru PLAN URBANISTIC ZONAL

“Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în

municipiul Roman, din judeţul Neamţ”

Titularul / beneficiarul proiectului :

S.C.MB NORUS BIOGAZ S.R.L. , str. Sf. Lazăr nr. 64-66, Iaşi, judeţul Iaşi

Autorul atestat al Raportului de Mediu :

S.C ECOLOGIC AMB S.R.L. inscrisa in Registrul Evaluatorilor de Studii de Mediu,

la poziţia 286 din data de 12.10.2010 RM, RIM, BM, RS, EA, conform Certificatului de

Inregistrare anexat.

Adresa : Str. N.Iorga Nr. 5 Bl. V1 Sc. A Ap. 1 Pascani Jud. Iasi

Telefon/Fax : 0232 760424, 0743 919741



11

2. INTRODUCERE

Dupa cum rezulta din strategia UE privind dezvoltarea durabila, un obiectiv major il

constituie promovarea unei dezvoltari regionale mai echilibrate prin reducerea disparitatilor

economice si mentinerea viabilitatii comunitatilor rurale si urbane asa cum se recomanda prin

perspectiva europeana a dezvoltarii teritoriale. In acest sens se prevede incurajarea initiativelor

locale destinate abordarii problemelor cu care se confrunta zonele urbane si elaborarea de

recomandari privind strategii integrate pentru zone urbane si sensibile din punct de vedere al

mediului.

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru

proiectele de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel de localitati rurale sau urbane, are

ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea si conservarea mediului

inconjurator precum si analiza modului in care la nivelul actual s-a reusit la nivelul proiectului

de amenajare a teritoriulu, implementarea strategiilor europene si nationale de protectia

mediului acestea fiind prioritare si conditionand prevederile de dezvoltare economica si sociala.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare

cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative

principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului au constituit

elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului de mediu.

Documentatia dupa care s-a intocmit Raportul de mediu a fost PUZ intocmit de S.C.

Ioan co. S.R.L. Bucuresti.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a S.C.MB NORUS BIOGAZ

S.R.L. IASI, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru PUZ privind “Realizarea unei

centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul

Neamţ”

Prezentul raport vizeaza analiza efectelor semnificative ale planului asupra mediului. Se

urmaresc problemele semnificative de mediu, inclusiv starea mediului si evolutia acestuia in

absenta, precum si in cazul implementarii planului. Se determina obiectivele de mediu

relevante,raportat la obiectivele specifice ale PUZ .

S-au analizat alternativele propuse de titularul de proiect S.C.MB NORUS BIOGAZ

S.R.L., folosind criteriile recomandate in anexa 1 la HG 1076/2004 si s-a respectat continutul

cadru indicat in anexa 2.

S-au stabilit masurile de reducere si monitorizare a efectelor semnificative ale

impactului asupra mediului si s-au facut recomandari in acest sens.



12

Prin Raportul de Mediu s-au identificat, descris si evaluat, potentialele efecte

semnificative asupra mediului ale implementarii PUZ, precum si alternativele rezonabile ale

acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

CRITERII PENTRU DETERMINAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati

viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de

functionare, fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe

cele in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai

ales din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si

comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea

deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b.Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:

- natura cumulativa a efectelor;

- natura transfrontiera a efectelor

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu;

- marimea si spatialitatea efectelor (zona geografica si marimea populatiei potential

afectate);

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de:

(i) caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural;

(ii) depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

(iii) folosirea terenului in mod intensiv;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan

national, comunitar sau international.



13

3. CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE

3.1. . Continut

Prin planul urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si

reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului

si in confomarea constructiilor propuse la situatia urbanistica de fond a zonei.

Principalele probleme abordate in cadrul planului sunt:

− Zonificarea functionala a amplasamentului;

− Organizarea urbanistic-arhitecturala in functie de caracteristicile structurii existente in

zona;

− Indici si indicatori urbanistici (bilant teritorial, POT, CUT, regim de aliniere, regim de

inaltime etc.);

− Dezvoltarea infrastructurii de acces si a celei edilitare;

− Identificarea fondului-arhitectural urbanistic de valoare deosebita din vecinatatea

amplasamentului;

− evaluarea si diagnoza situatiei existente actualizate, sintetizand determinari de ordin

functional, spatial, peisagistic, tehnic, economic si social;

− Masuri de reducere, pana la eliminarea completa, a aparitiei unor riscuri naturale sau

antropice;

− Stabilirea obiectivelor de utilitate publica;

− Masuri de protectie a mediului;

− Reglementari specifice detaliate (permisiuni si restrictii) incluse in Regulamentul local de

urbanism aferent PUZ-ului.

3.2. Obiective

Terenul care a generat PUZ are o suprafata de 43.142,00 mp si este in proprietatea

S.C.MB NORUS BIOGAZ S.R.L. IASI, conform documentelor atasate.

Planul Urbanistic zonal cuprinde analiza unei suprafete de 141.241,00 mp, care se

propune a fi compusa din urmatoarele subzone :

L2 – subzona locuinţelor individuale şi colective mici cu p ÷ p+2 niveluri

M – subzona mixtă conţinând instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes

general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale,

comerţ, hoteluri, restaurante, recreere), mici activităţi productive şi locuinţe

Sv – spatiu verde - culoare de protectie

CB1 – centrală electrică de termoficare cu funcţionare pe biogaz

In ansamblul zonei studiate prin PUZ terenul pe care se propune construirea centralei

electrice de termoficare pe biogaz reprezinta cca. 31%

Intreg terenul este situat in intravilanul orasului Roman, functiunea actuala fiind arabil



14

Obiectivul PUZ este “Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu

funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul Neamţ”

ZONA FUNCTIONALA – UNITATI ECONOMICE PRODUCTIVE, INCLUSIV

SERVICII AFERENTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE - CENTRALA

ELECTRICA DE TERMOFICARE PE BIOGAZ

Implementarea proiectului va conduce la reducerea consumului de combustibili fosili

(gaze naturale şi combustibil lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termică a

consumatorilor din zonă, cu impact favorabil în plan economico-financiar.

Mai mult, producerea energiei termice se va face în regim de cogenerare de inalta

eficienta cu energia electrică, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului

generat de aceste procese tehnologice.

Investiţia va aduce şi avantaje din punct de vedere social pentru populaţia din zona

municipiului Roman prin crearea unor noi locuri de muncă, atât în faza de execuţie a instalaţiei,

cât şi în faza de exploatare.

În cadrul proiectului se va realiza o centrală electrică de termoficare cu funcţionare pe

biogaz, pe amplasamentul de mai sus, care va produce energie electrică (Pi= 3,2 MW) şi energie

termică (Pt= 3,2 MWt) prin intermediul a 4 grupuri de cogenerare cu o putere electrică instalată

de 800 kW şi o putere termică de 809 kW.

Pe terenul pentru care se solicită acord/aviz în vederea realizării centralei solare nu sunt

amplasate clădiri sau echipamente care să necesite lucrări de dezafectare.

Din datele deţinute amplasamentul se află în afara zonelor de interes arheologic.

În eventualitatea descoperirii unor situri arheologice, în cadrul lucrărilor de fundare,

activitatea de excavare a terenului va fi întreruptă până la descărcarea de sarcină arheologică a

terenului.

3.3. Relatia PUZ cu alte planuri si programe

Planul Urbanistic Zonal s-a subordonat Planului Urbanistic General al municipiului

Roman, Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului Neamţ (PATJ), Planului de

Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de Nord-Est si Planului de

Amenajare a Teritoriului National (PATN) - sectiunile I – V si "Strategiile de dezvoltare si

planificare a teritoriului judetului Neamţ" - strategii elaborate de Consiliului Judetean

Neamţ.

In realizarea PUZ si stabilirea profilului viitor al acestei unitati teritoriale s-a tinut cont

de:

– Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal si Regional regiunea de Nord-Est (Piatra

Neamt).

– Planul National privind Gestionarea Deseurilor

– Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor



15

3.4. Relatii in cadrul sistemelor teritoriale

Municipiul Roman este situat în partea de est a judeţului Neamţ, în partea

centrală a podişului Moldovei la aproximativ 3 Km amonte de confluenţa râurilor Moldova şi

Siret, pe malul stâng al râului Moldova, având următoarele vecinătăţi: la sud municipiul Bacău

la o distanţă de 42 Km, la est municipiul Iaşi, la o distanţă de 84 Km cu străbaterea oraşului

Târgu Frumos pe calea rutieră, la nord municipiul Botoşani, aflat la o distanţă de 107 Km, iar la

vest municipiul Piatra Neamţ, situat la 50 Km.

Relaţiile în teritoriu sunt facilitate de existenţa drumurilor naţionale DN 2 (E85)

Bucureşti – Bacău – Roman – Suceava, DN 15 Piatra Neamţ – Roman – Vaslui, a drumurilor

judeţene DJ 207 A Roman – Bara – Iaşi, DJ 207 B Roman – Sabaoani - Iaşi şi a legăturilor

feroviare: linia magistrală Bucureşti – Bacău – Suceava şi linia secundară Roman – Buhuieşti –

Iaşi.

Datorită amplasării municipiului şi a varietăţii relaţiilor determinate în teritoriul

înconjurător, zona de influenţă a municipiului Roman depăşeşte teritoriul administrativ al

acestuia.

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ

4.1. Amplasament

Terenul cu suprafaţa de 43.142,00 mp este teren situat în intravilanul oraşului Roman,

funcţiunea actuală fiind arabil şi se propune categoria funcţională zonă unităţi economice

productive, inclusiv servicii aferente şi funcţiuni complementare - centrală electrică de

termoficare pe biogaz -

În conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General, amplasamentul se afla în

Unitatea teritoriala de referinţă nr.10, subzona LM (propusă) – zonă mixtă conţinând locuinţe

individuale şi colective şi activităţi productive şi de servicii compatibile cu locuirea.

Obiectul documentaţiei P.U.Z va fi incinta propriu-zisă, suprafaţa parcelei delimitate

– la NORD: teren agricol intravilan,

– la EST: drum de exploatare – teren agricol,

– la SUD: str. Fabricii – platforma industriala,

– la VEST: str. Prof. Dumitru Mărtinaş DJ 207 Roman - Cordun), la care se adaugă partea

de nord a zonei, până la limita intravilanului oraşului Roman.



16

Obiectul documentaţiei P.U.Z. va fi suprafaţa de 141.241,00 mp delimitată de:

– La NORD: UAT Roman – limita intravilan Roman

UAT Cordun – intravilan Cordun

- La EST: drum de exploatare – teren agricol

– La VEST: str. Prof. Dumitru Mărtinaş (DJ 207 Roman –

UAT Cordun – intravilan Cordun

– La SUD: str. Fabricii – platforma industriala

- Accesul se va face prin partea de sud, dinspre platfrma industrială AGRANA – str.Fabricii;

- Realizarea investiţiei în zonă se va face cu respectarea distanţelor minime faţă de vecini;

- Datorită funcţiunii obiectivului propus, capacităţii acestuia, a volumului construcţiilor, nu sunt

evidenţiate probleme deosebite de mediu.

4.2. Descrierea proiectului propus

Instalaţia ce urmează a fi pusă în funcţiune este produsă în Germania, după o tehnologie

modernă, care asigură eficienţa tehnico-economică şi respectarea condiţiilor impuse de legislaţia

în domeniul protecţiei mediului. Instalaţiile produse sunt standardizate putând fi instalate cu

uşurinţă şi exploatate în condiţii optime.

Instalaţiile sunt formate din componente de calitate superioară, care sunt deosebit de

fiabile şi uşor de întreţinut, ca urmare a experienţei îndelungate în domeniu, în proiectarea şi



17

construirea acestor tipuri de sisteme. Acest tip de agregate energetice sunt exploatate în mod

curent în Germania şi au puteri unitare cuprinse în intervalul 250-1000kW (Hohenwart 180kW,

Hagen 2x530kW, Ketzin 1000kW).

Proiectul îşi propune producerea anuală a 23.577 MWh electrici şi 23.842 MWh

termici, cu 4 grupuri de cogenerare de înaltă eficienţă (motor pe gaz – electrogenerator –

recuperator de căldură), fiecare grup având o putere electrică instalată de 800 kW şi o putere

termică de 809 kW.

Ca şi instalaţiile de producere a biogazului, grupurile de cogenerare sunt instalaţii tip,

care nu necesită lucrări de construcţii, acestea fiind amplasate în containere care includ toate

instalaţiile auxiliare, electrice, automatizare şi AMC.

Aceste containere sunt antifonate şi toate instalaţiile sunt prevăzute cu atenuatoare de

zgomot pentru reducerea zgomotului în funcţionare, astfel încât nivelul de zgomot în exterior să

se încadreze în limitele prevăzute de normativul german, "TA Lärm" şi de STAS 10009-88

Biomasa utilizată pentru producerea biogazului ce va fi ars de cele 4 motoare va consta

în fân, coceni de porumb, paie de secară, paie de sorg, seminţe de secară, dar în funcţie de

particularităţile zonei beneficiarul şi proiectantul instalaţiei are în vedere utilizarea şi a altor

deşeuri agricole vegetale sau a altor categorii de biomasă, precizate de Ordinul MADR nr. 46

din 5 martie 2012, “Procedură din 2012 de emitere a certificatului de origine pentru biomasa

provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă

pentru producţia de energie electrică”, Art. 2., punctul a):

Art. 2. -

In sensul prezentei proceduri, prin biomasa provenita din agricultura si industriile conexe, utilizata drept

combustibil sau materie prima pentru productia de energie electrica, se intelege fractiunea biodegradabila

obtinuta din:

a) culturi de plante agricole si nonagricole energetice destinate productiei de biomasa, utilizata in scopul

producerii energiei electrice, conform listei prevazute in anexa nr. 1, denumite in continuare culturi energetice.

Procesul tehnologic nu permite utilizarea de deşeuri provenite din zootehnie (dejecţii)

şi din “acvacultură, pescuit şi de la prepararea şi procesarea alimentelor”, conform listei

prevăzute în Anexa nr. 2 a Ordinului MADR nr. 46 din 5 martie 2012.

Fluxul tehnologic al acestei instalaţii de producere a energiei electrice şi termice

utilizând biomasa este următorul:

- preluarea, stratificarea şi depozitarea biomasei;

- fermentarea;

- digestia (postfermentarea);



18

- stocarea gazului brut;

- epurarea gazului;

- arderea biogazului pentru producerea în cogenerare a energiei electrice şi termice.

4

Depozitarea gazului brut

1

Preluarea, stratificarea şi

depozitarea biomasei

5

Epurarea biogazului

2

Fermentarea

6

Cogenerarea de energie

electrică şi termică din

biogaz

3

Digestia

Materii prime si auxiliare – cantitati to/an

Biomasa Cantitate

to/an

Productie

specifica

m3 N/t

Productie

biogaz m3

N/an

Continut

metan

%

Productie de

metan m3 N/a

Fan 2.500,00 136,26 340.650,00 55,00 187.357,50

Coceni de porumb 18.000,00 208,32 3.749.760,00 54,00 2.024.870,40

Paie de secara 15.500,00 208,10 3.225.472,50 54,00 1.741.755,15

Paie de sorg 15.500,00 128,44 1.990.820,00 53,80 1.071.061,16

Secara boabe 5.000,00 560,20 2.801.012,50 53,00 1.484.536,63

TOTAL 56.500,00 1.241,32 12.107.715,00 53,96 6.509.580,84

Preluarea, stratificarea şi depozitarea biomasei

Depozitarea biomasei se face în silozuri din beton, prevăzute cu sisteme închise de

colectare a fracţiei lichide generate de biomasă. Din depozit biomasa este transferată cu ajutorul

unui încărcător mecanic frontal până la instalaţia de alimentare a fermentatoarelor.

Rezervoarele din beton sunt deosebit de rezistente, în special la acţiunea sulfaţilor şi

sunt construite din elemente prefabricate folosite pentru constructii, fapt ce garantează

menţinerea în timp a caracteristicilor betonului.

Alimentarea instalaţiei de producere a biogazului se va face cu ajutorul unor cupe-

dozatoare din oţel inoxidabil. Plasarea cupelor-dozatoare pe celule de cântărire permite o

alimentare foarte bine controlată a instalaţiei. Sistemul are un grad ridicat de automatizare, fapt



19

ce conduce la o creştere semnificativă a eficienţei instalaţiei cu un aport minim din partea

personalului de exploatare şi monitorizare.

Biomasa este compactată cu ajutorul unei prese pentru reducerea conţinutului de aer şi

favorizarea fenomenului anaerob de fermentaţie. Pierderile generate de compactarea excesivă a

biomasei (peletizare) sunt minimizate prin utilizarea unor agitatoare mecanice submersibile.

Principiul de producere a biogazului constă în formarea de gaze combustibile prin

descompunerea substantelor organice umede în medii lipsite de oxigen molecular. Biogazul se

obţine prin fermentare anaerobă, când microorganismele descompun materia organică, eliberând

o serie de metaboliţi conţinând în principal bioxid de carbon şi metan, care constituie biogazul.

Fermentarea anaerobă este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, în

condiţii controlate de mediu şi în absenţa oxigenului molecular şi a luminii. Acest proces se

desfăşoară în unităţile de fermentare.

Fermentarea

Fermentarea se face în două unităţi de fermentare identice care au o construcţie din

prefabricate de oţel-beton şi sunt dotate cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru

funcţionare (agitatoare submersibile, pompe, scări de acces, platforme cu grilaj).

Perioada medie de menţinere a biomasei în unitatea de fermentare, fără a se ţine seama

de descompunerea biomasei, este de 48 de zile. În practică acest timp de menţinere se

prelungeşte la 50 de zile în cazul unei omogenizări foarte bune şi funcţionarea optimă a

procesului. În plus trebuie ţinut cont şi de fluxul de recirculat care poate scădea acest timp de

menţinere în cazul unui debit mare de fracţie solidă de la separatorul de fluide. Prin urmare şi

recircularea digestatului poate să fie mai mică. Încărcarea volumetrică, la componenţa prevăzută

a biomasei, este de circa 6,5 kgSOU/m3zi pentru volumul celor două fermentatoare, care este în

partea superioară a intervalului de siguranţă în cazul instalaţiilor moderne de biogaz şi permite,

în cazul unui control bun al procesului, o siguranţa foarte ridicată în funcţionare.

În principiu există posibilitatea de a include digestorul în procesul de fermentaţie astfel

încât separarea fracţiei solide să nu se facă în prima treaptă şi astfel încât amestecul să fie

circulat între fermentator şi digestor. Prin urmare timpul de menţinere se poate prelungi

considerabil obţinându-se durate de peste 100 zile care vor permite reducerea încărcării

volumetrice la valori de sub 3 kgSOU/m3zi, fapt ce asigură un nivel ridicat de siguranţă în

exploatare.

Temperatura de operare a unităţii de fermentare va fi stabilită în timpul probelor de

funcţionare şi va fi cuprinsă în intervalul 38-55 °C. Această temperatură va fi stabilită astfel

încât să fie optimă pentru mixul de substraturi. Nu există o metodă analitică de determinare a

temperaturii din fermentator ci doar una empirică, bazată pe experienţa de utilizare a

instalaţiilor de biogaz. De o mai mare importanţă este însă menţinerea unei temperaturi

constante şi lipsa fluctuaţiilor pentru o funcţionare optimă atât din punct de vedere tehnologic şi

de siguranţă în exploatare. Această funcţionare constantă se va realiza cu ajutorul

echipamentelor de control şi a monitorizării atente a instalaţiei.



20

Unitatea de fermentare va fi utilizată la înalte standarde de calitate atât din punct de

vedere tehnic, cât şi biologic pentru obţinerea rezultatelor scontate. În plus există posibilitatea

unei optimizări ulterioare datorită rezervelor disponibile. Această optimizare se poate realiza

printr-o creştere a gradului de control al procesului.

Filtrarea fracţiei solide; după prima treaptă de fermentare trebuie făcută o probă în

funcţionare pentru stabilirea faptului dacă această fracţie deţine un potenţial destul de ridicat de

gazeificare, care să permită creşterea producţiei de gaze, spre exemplu, prin extinderea

perioadei de menţinere. Din punct de vedere al instalaţiei această soluţie este posibilă datorită

existenţei capacităţii de stocare.

Digestia (postfermentaţia)

Reactoarele de digestie sunt etanşe si fac posibil un proces tehnologic în două trepte.

Într-o anumită măsură procesul se desfăşoară în acest mod ceea ce duce la reducerea maximă a

pierderilor prin fracţia solidă şi la maximizarea producţiei de biogaz pentru cogenerare.

Ca postfermentoare se folosesc patru digestoare cu acoperiş flotant care pot fi folosite şi

ca rezervoare de gaz. Staţia de pompare asigură toate fluxurile de materii (biomasă, fracţia

fluidă, fracţia solidă, gaz, etc.) între componentele instalaţiei de biogaz şi între instalaţie şi

grupul de cogenerare. Acest grup de pompare este compus din câte o pompă excentrică cu melc

pentru fiecare linie de fermentare. Această abordare este una des întâlnită. Având în vedere

importanţa pompelor pentru funcţionarea în bune condiţiuni a instalaţiei de biogaz, sunt

prevăzute ca în amplasament să existe un melc şi o pompă excentrică pentru schimbarea rapidă

a pompelor în cazul avariilor.

Depozitarea temporară a biogazului brut

Biogazul se acumulează în partea superioară a digestoarelor, care pot fi considerate şi

rezervoare temporare de gaz, biogazul fiind ars pe măsură ce se produce, în unităţile de

cogenerare (CHP).

Rezervoarele de gaz (cupola de gaz) sunt constituite de partea superioară a

digestoarelor şi au un acoperiş flotant cu membrană specială dublă. Această formă constructivă

este larg utilizată şi nu prezintă nici un risc semnificativ.

După ce este produs, biogazul conţine o anumită cantitate de substanţe nefolositoare ca

hidrogenul sulfurat şi apa.

Epurarea biogazului

Epurarea biogazului se face cu o instalaţie performantă de ultimă generaţie. Pentru a

se reduce coroziunea şi incidentele în cadrul grupului de cogenerare gazul se răceşte pentru

separarea fracţiei lichide (H2O) după care se continuă epurarea într-un filtru cu carbon activ

pentru reducerea concentraţiei de H2S.

Cogenerarea de energie electrică şi termică din biogaz



21

Grupul de cogenerare (BHKW) foloseşte biogaz epurat şi este compus dintr-un motor

cu ardere internă cu o putere instalată de 1982 kW şi un recuperator (schimbător) de căldură.

Motorul este legat de un generator sincron care transformă energia mecanică în energie

electrică. Căldura provenită de la răcirea motorului cu ardere internă, cât şi căldura gazelor arse

rezultate este recuperată cu ajutorul schimbătorului de căldură. Unitatea de cogenerare este

montată într-un container pentru a se instala fără a fi necesară o clădire. În cadrul instalaţiei de

biogaz se vor folosi patru unităţi de cogenerare.

Cogenerarea este de înaltă eficienţă, acest motor având randamentul maxim de 42,3%

şi un randament mediu de 39 ÷ 41% (deoarece randamentul este mai scăzut atunci când scade

conţinutul de metan, presiunea biogazului sau după oprirea motorului pentru reparaţie sau

întreţinere). În ceea ce priveşte generarea de energie termică, randamentul mediu se va

considera 41% (randamentul maxim este de 45%).

Întregul proces tehnologic este automatizat, controlul procesului fiind asigurată de un

automat programabil care asigură o funcţionare în condiţii de siguranţă.

Nu există pericol de incendiu sau explozie, în spaţiile închise din container existând

instalaţie de alarmare cu două praguri, la 10% din limita inferioară de explozie alimentarea cu

biogaz fiind oprită automat.

În caz de suprapresiune a biogazului există o făclie de siguranţă cu declanşare şi

aprindere de asemenea automată, arderea biogazului fiind alternativa mai bună pentru mediu

decât evacuarea în atmosferă a biogazului, metanul conţinut fiind un gaz cu efect de seră mai

mare ca CO2 rezultat din ardere.

Instalaţia de biogaz generează, pe lângă biogazul care este folosit pentru obţinerea

energiei electrice şi termice, şi un produs secundar care poate fi valorificat şi anume nămolul

de fermentare. Nămolul de fermentare este un îngrăşământ care va fi folosit în fermele

agricole, înlocuind îngrăşămintele chimice clasice.

4.3. Relieful si caracteristicile geotehnice ale aplasamentului

Relieful municipiului Roman şi al împrejurimilor acestuia are un aspect puţin pronunţat

şi este rezultatul fenomenelor de eroziune şi de confluenţă al celor două râuri Siret şi Moldova.

În relieful municipiului apar astfel trei niveluri principale distincte şi anume:

- primul nivel îl constituie o terasă superioară de confluenţă, municipiu ambelor văi;

- al doilea nivel îl constituie câte o terasă inferioară de o parte şi de alta a celei superioare

răspunzând acţiunii separate a celor două râuri; spre vest se găseşte

- terasa inferioară a Moldovei şi spre est cea a Siretului;

- al treilea nivel corespunde cu o zonă joasă (luncă) discontinuă, respectiv malul stâng al

râului Moldova.



22

Relieful aplasamentului studiat apartine celui de al treilea nivel, o zonă joasă (luncă)

discontinuă, respectiv malul stâng al râului Moldova.

Terasa de luncă are un relief destul de variat, reprezentat prin suprafeţe plane sau

vălurite si forme cu aspect de grind şi largi depresiuni..

Caracteristici geotehnice

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul municipiului Roman se încadrează în

marea unitate structurală a Podişului Moldovenesc. Zona ce aparţine acestei unităţi, este

cuprinsă între Prut şi malul vestic al Siretului unde ia contact cu Carpaţii Orientali, iar spre sud,

în regiunea Bârladului se invecinează cu Câmpia Română. Din punct de vedere tectonic, stratele

care alcătuiesc Podişul Moldovei, sunt necutate, ele reprezentând o slabă înclinare spre sud-vest.

Geologic, Podişul Moldovei reprezintă continuarea spre vest şi sud-est a marii platforme

Podolice Ruse. În fundament se găsesc depozite vechi începând de la silurian şi până la

sarmaţian, cu unele lacune stratigrafice datorate unor transgresiuni marine şi a eroziunilor.

În zona oraşului Roman, s-a întâlnit în toate forajele la adâncimi cuprinse între 5 – 15 m

de la suprafaţa terenului, argile mărnoase de vârstă sarmaţiană peste care s-au depus stratele

aluvionare sau eoliene de vârstă cuaternară constituite din pietrişuri, nisipuri, prafuri, luturi şi

loesuri de culoare galbenă sau cafenie.

Tectonica zonei

Din schiţa tectonică a vorlandului carpatic din Moldova (după Săndulescu şi Visarion,

1981) zona de interes este stabilă şi nu produce fenomene geologice care să influenţeze

activitatea antropică, studiile geologice evidenţiind uşoare ridicări ale scoarţei. Zona prezintă o

structură monoclinală tipic de platformă.

Încadrarea seismică

Municipiul Roman este amplasat in marea arie seismica de pe teritoriul tarii cu

intensitati peste gradul 5, provocate de cutremurele moldavice (Atlasul National, Pl. 11-3, 1975)

fiind situat totodata, in zona delimitata de liniile izoseiste cu valoarea medie a magnitudinii de

7, respectiv 8 pe Scara Richter (St. Airinei, 1980). Ca urmare, acest teritoriu a fost afectat de

hazarde endogene (Cutremurul catastrofal din 10. 11. 1940 si cel din 4.03.1977).

Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influenţă a cutremurelor

de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km şi se încadrează în

macrozona de intensitate seismică ,,71” (conform STAS 11 100/93: :”Zonare seismică –

Macrozonarea Teritoriului României”, iar potrivit normativului P 100-1/2006 (Reglementări

tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri ) în zona



23

de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei pentru proiectare ag = 0,24 g, şi o perioadă de colţ

TC = 0,7 sec.

Adâncimea de îngheţ

Având în vedere prevederile din STAS 6054-77, adâncimea de îngheţ maximă din zonă

este de 0,9 m de la suprafaţa terenului.

4.4. Clima

Teritoriul municipiului Roman se află în întregime în zona temperată, cu un climat

continental mai accentuat, datorită poziţiei sale în estul Carpaţilor Orientali şi a aşezării pe

culoarul Moldova - Siret, orientat nord-sud, care este şi culoar topo-climatic, deoarece aerul

boreal se canalizează în lungul lui, provocând inversiuni de temperatură accentuată, generată de

deplasarea aerului rece dinspre valea Moldovei spre regiunea de şes a municipiului Roman .

Clima caldă se găseşte sub influenţa permanentă a aerului muntos ce se scurge din vest pe valea

râului Moldova.

Principalii factori care influenţează clima în timpul iernii, sunt masele de aer arctic

formate din Anticiclonul Siberian de mare presiune, trecând peste teritoriul municipiului Roman



24

sub denumirea de crivăţ, viteza sa putând atinge 100km/h şi de multe ori iarna produce viscole

puternice. Vara, invazia de aer oceanic determină o vreme caldă şi umedă.

La începutul verii, când se produce deplasarea aerului foarte cald din Africa de Nord

către Peninsula Balcanică, vremea este călduroasă, cu umidităţi relativ scăzute. La aceasta se

adaugă invazia maselor de aer din nord, de origine subpolară.

Radiaţia solară totală atinge valori în zona Romanului de 117,5 Kcal/cm2/an (după

Atlasul României, 1974). Rolul energiei solare este diminuat de desfăşurarea proceselor fizico -

geografice.Vara, sumele lunare ale radiaţiei totale cresc datorită timpului senin. În luna iulie

valorile depăşesc 15 cal/cm2/lună. În lunile de iarnă, când solul este acoperit cu zăpadă,

albedoul are valori cuprinse între 30 – 35 ‰. Albedoul unei suprafeţe acvatice oscilează vara

între 6 – 7%0 şi iarna între 12 – 15%o.

Radiaţia efectiva este influenţată de starea atmosferei, de temperatura suprafeţei şi a

aerului, de umezeala absolută, de nebulozitate şi înălţimea norilor. În timpul nopţilor senine

radiaţia efectivă creşte, determinând răcirea suprafeţei terestre. Sumele anuale ale radiaţiei

efective ajung la 40 Kcal/cm2/an. În timpul anului sumele lunare ale radiaţiei efective sunt mai

mari vara şi scad iarna la 5 – 6 Kcal/cm2/lună. Totalitatea schimbărilor de energie radiantă care

au loc la nivelul suprafeţei terestre reprezintă bilanţul radiativ al suprafeţei active. Datorită

timpului senin sumele anuale ale bilanţului radiativ depăşesc 40 Kcal/cm2. În lunile decembrie

şi ianuarie bilanţul radiativ are valori negative, iar în lunile iulie-august aceste valori ajung la 7

Kcal/cm2/lună.

Relieful constituie un factor fizico – geografic foarte important în determinarea

particularităţilor locale ale climei. Caracteristicile sale, atât morfografice cât şi morfometrice,

determină însemnate modificări ale regimului tuturor elementelor climatice.

Diversitatea tipurilor de sol şi schimbarea permanentă a conţinutului de apă din stratul

superficial sunt cauze care conduc la o repartiţie neuniformă şi la o variabilitate în timp a

temperaturii suprafeţei active.

Prezenţa bazinelor de apă şi a zonelor acoperite cu vegetaţie creează o mare diversitate

în repartiţia intensităţii evaporaţiei.

În zilele senine de vară deasupra bazinelor acvatice apar inversiuni de temperatură, ca

efect al consumului de căldură, în procesul evaporaţiei.

În anotimpul rece deasupra bazinelor acvatice se produc condensări ale vaporilor de apă

(ceaţă).

Temperatura aerului constituie unul dintre cei mai importanţi parametri meteorologici.

În regiunea care face obiectul acestui studiu, regimul termic înregistrează o puternică influenţă a



25

reliefului. Observaţiile meteorologice arată o temperatură medie anuală de cca. 8,5oC până la

90C la Roman, fată de 9,5

oC la Iaşi si 9,8

oC la Bârlad.

Temperatura medie anuală este de +8,3C. Cele mai mari valori medii lunare se

înregistrează în iulie (+20C ), iar cele mai mici valori medii se înregistrează în ianuarie (-5C).

Temperatura maximă absolută înregistrată este de +38,2C (în anul 1952) şi temperatura

minimă absolută înregistrată este de -33,2C (în anul 1954). Aceste extreme de temperatură pot

avea o influenţă hotărâtoare asupra culturilor agricole de orice fel. Astfel, în anotimpul rece,

dacă solul nu este acoperit cu zăpadă, culturile de toamnă pot fi distruse prin îngheţ, iar în

anotimpul cald, temperaturile ridicate duc la secetă (cea mai mare perioadă de secetă a fost de

69 zile, în anul 1946).

Temperatura medie anuală a aerului, la Staţia Roman (1993 – 2003)

ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 MULTI

ANUAL

T o

C 8,1 9,8 9,1 9,0 8,4 9,9 9,8 8,2 7,1 8,5 7,4 8,6

Iernile, în municipiul Roman sunt mai aspre în comparaţie cu cele din zonele mai înalte

ale Podişului Central Moldovenesc sau Subcarpaţii Moldovei.

Observaţiile meteo arată că cea mai scăzută valoare a temperaturii în luna ianuarie a fost

de - 4,8 oC, pe când la Iaşi ea atinge valoarea de – 3,7

oC, iar la Bârlad – 3,6

oC. În perioada

rece a anului, din cauza stratificării aerului mai rece, se înregistrează creşteri accentuate ale

umidităţii relative care produc ceţuri şi inversiuni de temperatură.

Minima absolută s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954, fiind de - 33,2 oC.

Vara, valorile sunt mai mici decât în sudul Câmpiei Române sau în regiunile înalte ale

Podişului Central Moldovenesc.

Temperatura medie a lunii iulie este de 19,9 o

C, cu o maximă absolută de 38,2 o

C (la 17

august 1952 şi la 15 august 1957), pe când la Iaşi ea atinge 40 oC, iar la Bârlad 39,7

oC.

În perioada 1993 – 2003 durata efectivă de stralucire a Soarelui a fost de 1900 – 2000

ore.

Zilele de îngheţ cu temperatură minimă diurnă mai mică sau egală cu 0C, sunt în număr

de 127 pe an, iar zilele de vară, cu temperatura aerului maximă diurnă mai mare sau egală cu

25C sunt în număr de 106, ceea ce înseamnă că sunt suficiente pentru dezvoltarea culturilor

agricole în condiţii optime. Numărul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0C este în luna



26

ianuarie de 29, iar al celor cu temperaturi peste 25C, este în luna iulie de 25. Fenomenele de

îngheţ au loc între 10-20 octombrie cel mai timpuriu şi între 20-25 aprilie cel mai târziu.

Precipitaţiile atmosferice au medii anuale de 550-600 mm/an. Într-un an cad precipitaţii

cam 100-110 zile. În proporţie de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului din

ultima decadă a lunii noiembrie până în ultima decadă a lunii martie. Din totalul precipitaţiilor,

35-40% cad vara, 23-30% primăvara, 17-23% toamna şi 10-17% iarna.

Caracteristică pentru regimul pluviometric al acestei zone este pe de o parte abundenţa,

iar pe de alta deficitul de precipitaţii în sezoane diferite ale anului: cantităţi mari în iunie - iulie

(70-80 în medie) şi mici iarna (20-25 în medie). Ambele fenomene au influenţe negative asupra

economiei.

Aversele torenţiale influenţează negativ activitatea economică şi socială, contribuind la

declanşarea alunecărilor de teren şi activarea eroziunii. În general, când precipitaţiile depăşesc

20 mm/24 ore şi solul este deja umed, ori când sunt mai mari de 40 mm/24 ore şi cad pe un sol

uscat, se pot deteriora unele culturi, fiind favorizate procesele de scurgere difuză, de eroziune

areolară şi torenţială solului şi de deplasare în masă.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii la Staţia meteorologică Roman (1993 – 2003)

ANUL 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003

MULTI

ANUAL

Media

anuală

(mm)

508,4 410,5 452,2 588,7 359,8 446,1 582,9 641 486,1 938,2 442,1 532,3

Stratul de zăpadă are grosimea medie anuală (în luna februarie) de 15,2 cm, iar

minimum în aprilie de 0,4 cm. Grosimea stratului de zăpadă se menţine în medie 73-74 de zile.

Vânturile care bat pe teritoriul zonei analizate se caracterizează prin fluctuaţii mari de

direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer, cât şi de

orientarea generală a reliefului.

În zona oraşului Roman, unde relieful are o energie mult mai mică, influenţa orografiei

este hotărâtoare în dominarea unor direcţii ale vântului, remarcându-se, pe de o parte, o direcţie

N - S pe axul văii Siretului şi una NV-SE pe axul văii Moldovei , iar pe de alta parte, direcţia

imprimată vânturilor de orientarea generală a Carpaţilor Orientali.



27

Din analiza datelor multianuale ale frecvenţei vânturilor se constată că în timpul verii

procentul vânturilor de nord - vest creşte ca urmare a extinderii anticiclonului azorelor la

latitudini mai nordice. Legat de transportul maselor de aer cald şi umed (de la periferia estică a

ciclonilor mediteraneeni) din timpul iernii, se constată o creştere a frecvenţei vânturilor din

sectorul sudic (sud şi sud-vest). Primăvara se constată o intensificare a vânturilor din toate

direcţiile, astfel încât calmul atmosferic are valoarea cea mai mică din timpul anului. Toamna

încep să se simtă influenţele anticiclonului siberian, frecvenţa vânturilor din nord vest are

valoarea cea mai mică din cursul anului iar calmul atmosferic înregistrează o creştere faţă de

celelalte sezoane.

În această regiune viteza medie a vânturilor nu are valori prea mari, nici anuale, nici

anotimpuale. Cea mai mare viteză o au vânturile dinspre N-V (4,2m/s – 5,1 m/s) şi N (4 m/s –

4,9 m/s). Vânturile din direcţiile V si E au viteze reduse (în medie sub 2,5 m/s), iar din celelalte

direcţii au viteze intermediare (2 –3 m/s).

Cele mai mari viteze medii anotimpuale le au vânturile de nord - vest în toate

anotimpurile (iarna 5,1 m/s; primăvara 4,7 m/s; vara 4,2 m/s; toamna 4,9 m/s).

În timpul anului, în general, vântul are viteze mai mari iarna şi primăvara şi mai reduse

vara şi toamna.

Regimul vanturilor la statia Meteo Roman

Pe teritoriul municipiului Roman se pot deosebi mai multe microclimate, cu toate că

microrelieful nu prezintă o fragmentare şi nici o diferenţă de altitudine mare. Există diferenţe

climatice, de nuanţă mai mult, între unitatea luncilor şi unitatea platoului.

Tipurile de microclimate, prezente în arealul oraşului sunt:



28

A. Climat urban, cu sectoarele:

a) Sectorul climatic industrial feroviar (în partea de nord-vest a oraşului);

b) Sectorul climatic al vechiului nucleu urban (în partea central-vestică);

c) Sectorul climatic rezidenţial (în partea centrală şi central - sudică);

d) Sector climatic de periferie (în partea estică a oraşului – cartierul Nicolae

Bălcescu).

B. Climatul periurban, cu sectoarele:

a) Sectorul climatic de albie majoră;

b) Sectorul climatic al suprafeţelor de terasă;

Aplasamentul studiat se afla in sectorul climatic industrial feroviar (în partea de nord-vest a

oraşului);

4.5. Aer si zgomot

Calitatea aerului

Pot fi mentionate o serie de surse locale cu caracter temporar-accidental, reprezentate

prin urmatoarele activitati umane:

- procesele de ardere pentru incalzirea locuintelor si obiectivelor social-economice,

care genereaza gaze si pulberi specifice, fum, funingine;

- circulatia si transporturile rutiere, care in ultima perioada s-au intensificat si care

genereaza prin sursele mobile gaze de esapament, pulberi, zgomot - indeosebi pe



29

drumurile nationale si judetene .

In vecinatatea amplasamentului studiat, situat in zona industriala, exista o instalatie în

IMA > 50 MW apartinand SC AGRANA Romania SA.

Zgomot

In prezent sursele de zgomot din zona analizata provin din traficul rutier cu valori leq

cuorinse intre 49 – 66.7 dB, in functie de traficul auto.

4.6. Resursele de apa

Apele de suprafata

Teritoriul municipiului Roman aparţine bazinului hidrografic al râului Siret si are un

potential hidric format din apele de suprafata ale raului Siret, Moldova si din apele subterane.

Pe amplasamentul studiat nu exista ape de suprafata.

Apele subterane

In zona Romanului sunt cantonate ape subterane in depozitele nisipo-argiloase, deluvio-

coluvio-eluviale cuaternare si in gresii, nisipuri si argile sarmatice. Tot aici se constata existenta

unor rezerve deosebit de importante de materiale de constructie de balastiera (nisipuri si

pietrisuri). Terasa inferioara si lunca Moldovei ofera conditii favorabile pentru exploatarea

acestor resurse subsolice.

Pe tot cuprinsul teritoriului Roman exista importante pânze freatice de apa cantonate la

baza depozitelor diverse si la adâncimi acceptabile, având calitati potabile variabile de la un loc

la altul. Desi nu au debite considerabile, ele constituie sursa cea mai sigura de alimentare cu apa

potabila a populatiei.

Referitor la prezenţa apei subterane se pot preciza următoarele:

- pe terasa superioară de confluenţă, la adâncimi de 13,00 – 13,50 m de la suprafaţa

terenului natural a fost întâlnit şi stabilizat nivelul hidrostatic, care provine din infiltrarea

apelor din precipitaţii;

- pe versanţi, nivelul hidrostatic s-a întâlnit la adâncimea de 8,35 – 9,80 m şi provine tot

din infiltrarea apelor din precipitaţii sau a pânzei din terasa superioară;

- pe terasa inferioară a Siretului şi Moldovei s-a interceptat la adâncimi cuprinse între 4,00

– 6,30 m de la cota terenului natural, fiind alimentat atât din precipitaţii şi din scurgerea

apelor din terasa superioară cât şi din apele Siretului, respectiv Moldovei;



30

- pe terasa inferioară joasă a Moldovei, nivelul apei este şi mai coborât corespunzând

nivelului apei din râu şi anume de la 1,00 m la 2,50 m.

4.7. Calitatea apelor

In municipiul Roman nu sunt prezente surse majore de poluare a apelor.

Din punct de vedere fizico-chimic apele raului Siret se inscriu in categoria I pana la

statia de epurare Pascani, de aici trecand in categoria a II-a.

Raul Moldova este o sursa de suprafata nepoluata, cu caracteristici fizico-chimice foarte

bune ce o inscriu in categoria I in zona Timisesti iar de la intrare în judeţul Neamt până la

confluenţa cu râul Siret, pe o lungime de 70 km se încadrează în clasa a II- a de calitate .

Concetraţiile medii anuale înregistrate la indicatorii grupelor N, GM şi MP s-au încadrat

în clasa a I a iar indicatorii RO în clasa a II- a de calitate .

Faţă de secţiunea Timişeşti, în secţiunea Roman indicatorii prezintă valori mai ridicate.

Acest fapt se datorează condiţiilor geologice natural, poluării difuze exercitate de municipiul

Roman şi efluenţilor staţiilor de epurare ale societăţilor Petrotub şi Danubiana. Încadrarea

generală a râului este în clasa a II-a de calitate.

În oraşul Roman aprovizionarea cu apă potabilă se face in regim continu, iar calitatea

apei furnizată se încadrează în parametrii de potabilitate impuşi de Legea 458/2002.

Apele subterane pot fi afectate prin infiltratii de substante organice sau chimice

provenite din depozitarile necorespunzatoare de deseuri menajere si dejectii zootehnice de la

populatie, din substantele fertilizante si de combatere a daunatorilor utilizate in agricultura, din

closetele si fosele septice ale populatiei.

Calitatea apei potabile din Municipiul Roman este urmarita de SC ACVASERV SRL

ROMAN prin laboratorul propriu al societatii.

4.8. Solurile

Din punct de vedere pedogeografic, teritoriului oraşului Roman îi este specifică o mare

diversitate de soluri. pe suprafaţa sa întâlnindu-se atât soluri zonale cât şi o gamă variată de

soluri intrazonale.

Această variaţie a învelişului pedologic este consecinţa interacţiunii diferite în timp şi

spaţiu a factorilor mediului natural (litologia, relieful, clima, vegetaţia, fauna, apa) şi social

(omul), la care se adaugă şi timpul, ca durată de manifestare a celorlalţi factori pedogenetici.

Solurile zonale sunt reprezentate prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri

argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale şi brun luvice. Pe lângă acestea sunt însă prezente şi



31

soluri intrazonale, soluri hidromorfe, ca şi soluri neevoluate cum sunt solurile aluviale şi

coluviale de pe şesuri, regosoluri şi erodisoluri pe versanţii văilor.

Principala resursa o constituie insasi calitatea solurilor, care prin caracteristicile lor

influenteaza productia agricola.

Se cultivă în bune condiţiuni plante cerealiere, leguminoase, cartoful, sfecla de zahăr.

Potrivit interdependenţelor fito–climatice putem deosebi pe teritoriul municipiului

Roman mai multe tipuri de soluri distribuite în funcţie de particularitaţile zonale:

- Zona molisolurilor: cernoziom cambic, cernoziom argiloiluvial;

- Zona argiluvisolurilor cuprinzând soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice;

- Zona solurilor hidromorfe : lăcoviştele şi solurile gleice;

- Zona solurilor neevoluate, trunchiate şi desfundate: regosol, protosoluri aluviale,

soluri aluviale, erodisoluri, coluvisoluri.

Amplasamentul studiat se gaseste in zona argiluvisolurilor cuprinzând soluri brune

argiloiluviale, soluri brune luvice

4.9. Resurse ale subsolului

Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate resurse ale subsolului.

4.10. Calitatea solurilor

Solul, ca rezultat al interactiunii tuturor elementelor mediului si suport al intregii

activitati umane, este influentat puternic de acestea, atat prin actiuni antropice, cat si ca urmare

a unor fenomene naturale.

Principalele activitati si fenomene care influenteaza negativ solul sunt reprezentate prin:



32

- Depuneri intamplatoare de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia

urbana si din zonele limitrofe ale municipiului Roman;

- Administrarea incorecta a substantelor chimice fertilizante si pentru combaterea

daunatorilor.

Amplasamentul studiat este teren agricol cultivat si nu au fost identificate depuneri

de deseuri menajere si dejectii de grajd de la populatia din zona. In concluzie putem aprecia

calitatea solului de pe amplasament ca fiind buna.

4.11. Flora, fauna si rezervatii naturale

Ecosistemele caracteristice zonei acoperite de municipiul Roman pot fi impartite in

urmatoarele categorii:

Valea Siretului si Moldovei cu ecosistemele acvatice reprezentate de raul Siret, afluentii

sai, raul Moldova si baltile limitrofe si ecosisteme terestre dependente de cele acvatice

reprezentate in principal de zavoaiele de lunca.

Pajistile folosite pentru pasunat sau fara utilizare economica

Agrosistemele

Zonele verzi din interiorul orasului

Palcuri de padure situate de o parte si de alta a raului Siret dar si pe malul drept al raului

Moldova, la confluienta cu raul Siret

Fiecare din aceste ecosisteme este caracterizat de o flora si fauna specifica:

Amplasamentul studiat face parte din categoria agrosistemelor.

Vegetatia cultivata este compusa in principal din culturi de camp, intre care se remarca

sub aspectul suprafetelor cultivate graul, porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahar si cartoful.

Areale mai mici sunt ocupate de culturile de leguminoase, legume, ovaz si canepa pentru

samanta.

Productiile de masa vegetala se caracterizeaza printr-o mare variabilitate de la un an la

altul, datorita unui complex de factori, intre care cei mai importanta sunt instabilitatea

conditiilor climatice si neaplicarea unor agrotehnici corespunzatoare.

Vegetatia segetala (sau buruienile din culturi) este formata din specii care apar atat in

culturile de prasitoare, cat si in cele de paioase, printre care cele mai frecvente sunt palamida

(Cirsium), rochita-randunicii (Convolvulus), pirul gros (Cynodon dactylon) si mohorul

(Setaria).

In culturile de prasitoare se intalnesc mohorul lat (Echinocloa), mohorul (Setaria),

spanacul salbatic (Chenopodium), stirul (Amaranthus), mustarul salbatic, etc. Culturile de



33

paioase sunt invadate de specii de pir (Agropyron), dominant in culturile de grau, mustar

salbatic, mohor, cinstet (Stachys annua), zamosita (Hibiscus trionum), troscot (Polygonum),

neghina (Agrostema) in grau, musetel (Matricaria chamomilla), etc.

Vegetatia ruderala (buruienile de pe marginea drumurilor), formata in general din

aceleasi specii de plante trebuie indepartata, intrucat constituie focare de infestare a cuturilor.

Fauna este reprezentata printr-o serie de mamifere specifice: culturilor de camp

soarecele de camp (Microtus arvalis), harciogul (Mesocricetus netoni), iepurele (Lepus

europaeus). ariciul (Erinaceus europaeus), cartita ( talpa europea) dihorul (Putorius putorius),

nevastuica (Mustela nivalis).

Pasarile mai frecvente sunt reprezentate de lastuni de mal (Riparia riparia), randunele

(Hirundo rustica), barza alba ( (Ciconia ciconia), codobaturi (Motacilla alba), ciocarlia (Alauda

arvensis), pitigoi ( Parus major), mierla (Turdus merula), graur ( Sturnus vulgaris), cioara de

semanatura (Corvus frugilegus), uliul sorecar ( Buteo buteo).

Amfibieni: lipsa zonelor umede pe amplasamentul studiat face ca speciile de amfibieni

sa lipseasca.

Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin Soparla de camp ( Lacerta agilis),

gusterul ( L. viridis), sarpele de casa ( Natrix natrix).

Caracterizarea agrosistemelor: Agrosistemele sunt ecosisteme cu o biodiversitate

redusa, puternic modificate de catre om, fiind reprezentate de planta de cultura respectiva

impreuna cu daunatorii ei vegetali si animali.



34

4.12. Monumente ale naturii

Pe amplasamentul studiat nu exista monumente ale naturii.

4.13. Calitatea florei si faunei

Avand in vedere ca amplasamentul studiat se afla in intravilan, in zona industriala a

municipiului Roman, flora si fauna este saraca. Flora este reprezentata de culturi agricole si

vegetatie ruderala iar fauna apartine in special culturilor de camp.

Rezervatii naturale

In teritoriul administrativ al municipiului Roman rezervatia naturala Reteaua Natura

2000 situata in partea de est a municipiului pe cursul raului Siret.

Municipiul Roman este nominalizat intre orasele si comunele pe teritoriul carora există

situri care fac parte din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 (arii de protectie speciala

avifaunistica).

Denumirea sitului este “Lunca Siretului Mijlociu” cu o suprafata de 19.778 ha pe

teritoriul judetelor Neamt, Iasi, Bacau.

In prezent Reteaua Natura 2000 are stabilite limitele conform documentatiilor cadastrale,

in proiectie Stereo 1970 conf. Art. 11 alin. 1 din OUG. Nr 57-2007 privind regimul ariilor



35

protejate si conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a art. 4 alin 1 din Ord.

nr. 207-2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 si a manualului

de completare a acestuia.

Biotopuri principale

Terenuri arabile neirigate (44,4%)

Păşuni (19%)

Păduri de foioase (17,5%)

Zone cu vegeteţie ierboasă naturală (1,7%)

Mlaştini (5,2%)

Cursuri de apă (10,5%)

Specii de pasari calificative

- Anas platyrhynchos raţa mare ( Anas plathyrhynchos), rata mica ( Anas erecta ), rata

roşie ( Anas nyroca ), gâsca de vară ( Anser anser )



36

- Fulica atra

- Alcedo atthis

- Dendrocopos syriacus

IBA-ul adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări acvatice.

In teritoriul ariei de protectie speciala avifaunistica au fost identificate 22 specii de

pasari intre care:

- Pescarusul albastru

- Fasa

- Buhai de balta

- Caprimulg cu gat rosu

- Barza alba

- Barza neagra

- Ciocanitoare cu spatele alb

Situl Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 cuprinde: râul Siret şi lunca inundabilă a

Siretului de pe teritoriul municipiului Roman.

Se protejează:

22 specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei “Habitate”, dintre care mai

cunoscute: barza albă, barza neagră, cormoranul mic, lopătarul, pescăraşul albastru,

vânturelul de seară, ciocârlia de pădure; sunt specii care necesită protecţie strictă;

19 specii de păsări enumerate în diferite convenţii internaţionale şi liste roşii, aflate în

diferite grade de vulnerabilitate, dintre care cele mai cunoscute: raţe sălbatice, pescăruşi,

şorecarul, şoimul rândunelelor, vânturelul roşu, nagâţul; ele necesită măsuri speciale de

management;

Habitatele acestor specii.

Speciile de fauna ocrotita de pe teritoriul municipiului Roman sunt cuprinse in lista de specii

protejate prin lege, conform OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale

protejate, „Specii de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de

conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica ( Anexa nr. 3 )”.

- Radasca ( Lucanus cervus )

- Croitorul stejarului ( Cerambyx cerdo )

- Barza neagra (Ciconia nigra )

- Barza alba Ciconia ciconia

- Ciocarlia de padure ( Lullula arborea )

„Specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta(Anexa 4 A )”



37

- Toate speciile de lilieci

- Parsul de alun ( Muscardinus avcllanarius )

- Harciogul (Cricetus cricetus)

- Toate speciile de ulii ( Accipiter sp )

- Toate speciile de sorecari ( Buteo sp. )

- Toate speciile de acvile ( Aqvila sp. )

- Toate speciile de huhurezi ( Strix sp. )

- Toate speciile de ciuf ( Asio sp. )

„Specii de interes national care necesita o protectie stricta ( Anexa 4 B )”

- Vanturelul rosu ( Falco tinnunculus)

- Soimul randunelelor (Falco subbulco )

- Cucuvea ( Athene nocturna )

- Pupaza ( Upupa epops )

- Prigonie ( merops apiaster )

- Grangur ( Oriolus oriolus)

- Broasca raioasa bruna ( Bufo bufo )

Vulnerabilitatea sitului este dată în primul rand de influenţa activităţilor umane.

Pentru speciile cuprinse in anexa 3, 4A si 4B ale OUG nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, se va respecta art. 33 din OUG 57/2007 aliniatul 1 si 2.

Restrictii:

Pe teritoriul siturilor Natura 2000 se accepta promovarea activitatilor de dezvoltare

durabila care sa permita conservarea speciilor sau a habitatelor pentru care a fost

declarata zona respectiva ca sit Natura 2000.

Toate proiectele amplasate în reteaua Natura 2000 se supun evaluarii impactului asupra

mediului.

Conform Legii 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, toate siturile propuse trebuiesc protejate

din momentul propunerii lor.

Factorii interesati au obligatia de a respecta planurile de management ale siturilor pe car

ele detin si de a continua o buna gospodarire a terenului.

Administraţiile locale si judetene au obligatia de a tine cont în planurile de dezvoltare de

siturile Natura 2000.



38

Pe teritoriul Sitului Natura 2000 si in zonele protejate nu vor fi aprobate proiecte a caror

activitate pot avea un posibil impact semnificativ asupra mediului si nu vor fi eliberate

autorizatii de construire. Se pot autoriza numai constructia de observatoare avifaunistice

in scop stiintific sau turistic.

Cetatenii care detin suprafete de teren cuprinse in Situl Natura 2000 vor putea fi

recompensati prin programul F.E.A.D.R. din Fondurile Structurale 2007 – 2013.

Amplasamentul studiat se afla in partea de N-V a orasului, in zona industriala la o

distanta de aprox. 6 km fata de teritoriul Sitului Natura 2000.

4.14. Monumente istorice si de arhitectura

In zona amplasamentului studiat, nu au fost identificate monumente istorice si de

arhitectura

4.15. Factorul antropic

4.16. Populatia

În ultimii nouă ani populaţia celor mai mari 100 de localităţi din România a scăzut cu

circa 16%, de la 9,6 milioane de persoane în 2002 până la 8,1 milioane de locuitori în 2011,

potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Oraşul care a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de locuitori din ultimii nouă

ani este Roman (judeţul Neamţ) - dacă în 2002 numărul locuitorilor ajungea la aproape 70.000,

în 2011 acesta a scăzut cu circa 32%, până la 47.000.

Pe lângă dezindustrializarea cu care România se confruntă de mai bine de 20 de ani şi

care contribuie în mare parte la diminuarea populaţiei, crescând deficitul locurilor de muncă, una

dintre cauzele scăderii numărului de locuitori este şi factorul migraţie. În ultimii ani, numărul

românilor care trăiesc în străinătate a ajuns la peste 3 milioane.

4.17. Economia

Municipiul Roman, situat pe terasa înaltă al malului drept al râului Siret, s-a dezvoltat ca

aşezare orăşenească încă din secolul al XIV-lea . Cea mai importantă perioadă în dezvoltarea

oraşului Roman a fost după anul 1968, când, de altfel, acesta devine minicipiu.

În următorii douăzeci de ani, dezvoltarea economică se axează în principal pe amploarea

luată de industrie, în special metalurgia feroasă şi industria construcţiilor de maşini.

La nivelul anului 2008 in municipiul Roman existau cca. 3200 unităţi active, din care:

- agenţi economici: 2440 (76% din numărul total al unităţilor active)



39

- societăţi familiale: 420 (13% din numărul total al unităţilor active)

- persoane fizice: 340 (11% din numărul total al unităţilor active).

Agenţii economici cu capital majoritar privat reprezintă 99% din numărul total al agenţilor

economici, cea mai mare parte a acestora, respectiv 83% desfăşurându-şi activităţile în teritoriul

administrativ al municipiului.

LISTA AGENTILOR ECONOMICI IMPORTANTI SI DOMENII DE

ACTIVITATE

Nr.

crt.

Denumire agent economic

Domeniu de activitate

1.

S.C. Arcelor Mittal Steel S.R.L.

Metalurgie grea

2.

S.C Agrana S.A.

Industrializarea sfeclei de zahar

3.

S.C. Acvaserv S.R.L.

Captare si distribute apa potabila, colectare

si epurare ape uzate

4.

S.C. Protan Bucuresti SRL- filiala Roman Neutralizare deseuri de origine animala

5.

S.C. Umaro S.A.

Constructia de masini -unelte

6.

S.C. Elerom SA

Reparatii si modernizari transformatoare

7.

S.C. Suinprod Kosarom S.A.

Cresterea porcinelor

8.

S.C. Romanceram S.A.

Producator echipamente teracota

9.

S.C. T.C. Compil Impex S.R.L.

Produce si comercializeaza mobilier

10.

S.C. Morarit-panificatie S.R.L.

Morarit, brutarie, panificatie

11. S.C. Marsat S.A. Distribuitor seminte, pesticide, utilaje agricole

12.

S.C. Termoplast S.R.L.

Productia de tamplarie din PVC

13.

S.C. Smirodava S.A.

Producerea si vanzarea tricotajelor

4.18. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii

PUZ

Tipurile de impact prognozat asupra mediului si intensitatea estimata a acestuia ne

conduc catre o concluzie generala conform careia planul analizat in prezenta documentatie nu

modifica semnificativ dinamica mediului la nivel regional sau local.

Proiecte similar au fost autorizate si implementate cu success in Welzin/ Germania, Dersewitz/ Germania si Flechtingen/ Germania, centrale similare cu cea care este planificata a fi construita in Roman/ Romania. Prezentam mai jos cateva imagini privind amplasamente, asezarea in teren a instalatiei

si in mod special distantele dintre locuinte si digestoare sau grupuri de cogenerare.



40

Distanta centrala de biogaz Dersewitz 100 m intre digestor si casa invecinata cea

mai apropiata.

Distanta centrala de biogaz Welzin 49 m intre digestor si casa invecinata cea mai

apropiata.



41

Distanta dintre motoarele de cogenerare si restaurant: 6,7 m;

Investitorul german face urmatoarea precizare:

“Flechtigen este statiune balneara. Avand in vedere ca centralele noastre nu au impact

asupra mediului si sanatatii populatiei autoritatile germane au autorizat chiar si intr-o statiune

balneara o centrala de biogaz de tipul celei proiectate si in Roman/ Romania.”

Dupa cum se observa din imaginile de mai sus, aceste centrale electrice pe biogaz,

construite in Germania, au fost autorizate si sunt in stare de functionare. Distantele dintre

grupul de cogenerare sau digestoare si prima locuinta, sunt mult mai mici fata de proiectul vizat

si nu afecteaza populatia din zona cu mirosuri, crestere excesiva a populatiei de rozatoare,

zgomot sau sa influienteze negativ calitatea aerului.

4.19. Evolutia probabila a situatiei economice si sociale si a starii de

sanatate a populatiei in cazul neimplementarii proiectului

Un proiect de aceasta factura presupune un mai pronuntat impact potential asupra

domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza a se implementa,

exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii economice, pe de o

parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii locale, sub forma

noilor locuri de munca, a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a

facilitatilor educative etc.

Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea proiect prin

contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local.



42

In cazul neimplementarii proiectului componenta socio-economica a comunitatilor

umane din orasul Roman, in primul rand, dar si din localitatile situate in apropiere, va urmari,

cel putin in viitorul apropiat, un trend descendent.

Asadar, viata economica se va baza in continuare pe intreprinderi poluante, echipamente

si tehnologii industrial invechite sau pe exploatatiile agricole, cu intensitate si eficienta care nu

le recomanda drept piloni locali ai unei dezvoltari sustinute, iar populatia din zona

amplasamentului va constitui si mai departe bazinul de forta de munca pentru orasul Roman sau

UE..

Avand in vedere specificul proiectului, dar si caracteristicile de fond ale factorilor de

mediu in zona studiata, si faptul ca acest gen de proiect a fost autorizat si functioneaza si in

Germania conform datelor mai sus prezentate, nu exista referinte cu privire la modul in care

sanatatea populatiei ar putea fi afectata de derularea acestui proiect.

Se poate totusi mentiona ca in cazul neimplementarii planului, populatia va continua sa

fie afectata de poluarea generalizata datorata utilizarii combustibililor fosili in industrie si in

special industria energetic, cat si pentru incalzirea locuintelor.

De remarcat ca in vecinatatea amplasamentului studiat, exista o instalatie în IMA > 50

MW apartinand SC AGRANA Romania SA. Comparativ cu aceasta instalatie, grupul de

cogenerare al proiectului propus de numai 3,2 MW, reprezinta numai 6.4% din capacitatea

instalatiei apartinand SC AGRANA Romania SA.

5. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUZ

Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor de

impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.

In cadrul prezentului raport, acest lucru s-a realizat prin evaluarea performantelor

proiectului de dezvoltare in raport cu o serie de obiective de protectia mediului.

In capitolul de fata sunt prezentate obiectivele de mediu, tintele si indicatorii pentru

planul urbanistic analizat.

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii de mediu prezentati in cadrul

capitolului 4, stabiliti si analizati in conformitate cu HG 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva

2001/42/CE.

Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si ale

UE, precum si obiectivele de mediu stabilite la nivel local si regional in cadrul Planului Local

de Actiune pentru Mediu al judetului Neamt si al Planului Regional de Actiune pentru Mediu al

Regiunii Nord Est.

Obiectivele sunt focalizate pe factorii sau aspectele de mediu asupra carora proiectul de

dezvoltare propus poate exercita un impact semnificativ. In ceea ce priveste tintele, acestea

constituie de fapt prevederile proiectului privind reducerea impactului asupra mediului.

Deoarece in cazul planului supus evaluarii de mediu, masurile privind reducerea impactului



43

asupra fiecarui factor/aspect de mediu, constituind tintele pentru atingerea obiectivelor de mediu

propuse sunt numeroase, s-a optat ca obiectivele sa fie clasificate in doua categorii:

- Obiective strategice de mediu, reprezentand obiectivele stabilite la nivel national,

comunitar sau international;

- Obiective specifice de mediu, reprezentand obiectivele relevante pentru plan, derivate

din obiectivele strategice, precum si obiectivele stabilite la nivel local si regional.

- Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a

impactului asupra mediului prevazute in cadrul planului de amenajare.

- Indicatorii au fost identificati astfel incat sa permita elaborarea propunerilor privind

monitorizarea efectelor implementarii planului. Tintele si indicatorii s-au stabilit pentru

fiecare obiectiv de mediu, respectiv pentru fiecare factor/aspect de mediu luat in

considerare. Acestea, impreuna cu obiectivele caracteristice, sunt prezentate in tabelul de

mai jos:

Obiective, tinte, indicatori

Factor/

aspect

de

mediu

Obiective

strategice de

mediu

Obiective specifice

de

mediu

Tinte Indicatori

Apa

Limitarea

interventiilor in

dinamica naturala si

in compozitia chimica

a apei

-Reducerea consumului

de apa prin redarea

acesteia, pe cat

posibil, ciclului natural

-Limitarea interventiilor

in functionalitatea apelor

de suprafata

- Eliminarea formelor

de poluare a apelor de

suprafata si subterane

prin depozitarea

adecvata a deseurilor si

prin intretinerea in stare

optima de functionare a

sistemelor de canalizare

Masuri de protectie a

calitatii apelor, ce tin de

colectarea si

epurarea apelor uzate

- Executarea formelor

hidrice artificiale prin

amenajarea formelor de

stocaj (balti) existente

- Indicatori specifici

de calitate a

apelor care sa

permita compararea

cu conditiile initiale

si identificarea

tendintelor de

evolutie a calitatii si

cantitatii rezervei de

apa existente pe

amplasament



44

Aer

Limitarea emisiilor in

aer la niveluri care sa

nu genereze un impact

semnificativ asupra

topoclimatului zonei

Diminuarea emisiilor

de GHG prin

stimularea producerii

de energie din surse

regenerabile, cu

emisii mult inferioare

- Respectarea valorilor

limita legale pentru

concentratiile de

poluanti la emisie

(surse stationare dirijate,

surse mobile)

- Reducerea emisiilor

de poluanti de la sursele

nedirijate astfel incat

nivelurile de poluare in

zonele cu receptori

sensibili (populatie,

flora, ecosisteme) sa

respecte valorile limita

legale.

- Respectarea

masurilor de protectie a

calitatii aerului

propuse pentru

toate cele trei etape:

constructie, functionare,

inchidere/reabil

itare

- Promovarea productiei

de energie verde cu

emisii reduse de

poluanti

- Caracteristicile

tehnice ale

echipamentelor

stationare si mobile

- Parametrii

meteorologici

- Rapoartele

autoritatilor

- Studii privind

emisiile de gaze de

ardere specifice

diferitelor surse de

energie.

Sol.sub

sol

Limitarea impactului negativ asupra solului

-Reducerea degradarii solului ca urmare a activitatilor de excavare - Diminuarea poluarii solului prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, materiei prime sau prin deficiente la sistemul de canalizare

- Limitarea stricta a suprafetelor decopertate si a celor de depozitare temporara a deseurilor de constructii - Masuri eficiente de gospodarire a apelor uzate -Masuri de gestionare adecvata a deseurilor -Respectarea procesului tehnologic

Biodiv

ersitate

Limitarea

impactului

negativ asupra

biodiversitatii,

florei si faunei

- Conservarea,

protectia, refacerea si

reabilitarea ecologica a

arealelor afectate in

etapa de constructie

- Protejarea speciilor

si habitatelor rare

- Monitorizarea

habitatelor si speciilor

prezente pe

amplasament

- Promovarea eticii in

administrarea

complexului

Masuri privind

managementul

biodiversitatii

-Conditiile de

referinta

privind speciile si

habitatele

-Modificari ale

suprafetelor

habitatelor

si speciilor prin

cartari sau prin

monitorizarea

periodica a acestora



45

Peisaj

Minimizarea

Impactului asupra peisajului

- Mentinerea, in masura in care va fi posibil, a trasaturilor de continuitate a formei terenului si minimizarea schimbarilor topografice -Organizarea sistemelor de spatii verzi si constructii astfel incat sa se realizeze continuitatea cu peisajul natural si sa se creeze ansambluri bine integrate din punct de vedere estetic si peisagistic.

Actiuni specifice de

reducere a mpactului asupra peisajului in etapele de constructie si functionare

Planurile si

programele existente in aceasta directie

Mediul

social si economic

- Protectia sanatatii umane - Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de

vibratii

- Respectarea legislatiei privind colectarea si depozitarea deseurilor - Imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei prin inlesnirea accesului la infrastructura edilitara si rutiera de calitate

-Mentinerea calitatii

factorilor de mediu sub valorile limita legale pentru protectia sanatatii populatiei - Respecatrea valorilor limita legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonica sau la vibratii - Diminuarea poluarii solului si a apelor prin depozitarea necorespunzatoare a deseurilor sau prin deficiente lasistemul de canalizare - Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica a zonei

- Dotari publice

si de infrastructura moderne - Politica de angajari cu prioritate Pentru populatia locala - Masuri pentru stimularea economica a zonei – Management performant de gospodarire a deseurilor -Masuri specifice de reducere a zgomotului si vibratiilor (respectarea vitezei de rulare pe drumurile publice in special) - Promovarea transportului verde (vehicule propulsate electric) sau a vehiculelor cu emisii reduse de poluanti

- Numar si tipuri

de dotari publice - Utilitati aferente locuintelor - Numar de locuri de munca create - Impozite platite la stat de noul centru de energie - Modificari ale pietii imobiliare - Cantitati de deseuri generate - Documente de raportare - Referinta privind nivelul de zgomot la receptori - Indicatori cu privire la starea drumurilor



46

6. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR ASUPRA MEDIULUI

POSIBIL A FI GENERATE DE PLANUL URBANISTIC ZONAL PROPUS

Conform cerintelor HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in

mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de

implementarea acestuia.

Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de

impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau program.

In cadrul evaluarii prezentului planului urbanistic, au fost identificate mai multe forme

potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati. In

vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai relevanti,

au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potential semnificative

asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.

Evaluarea de mediu ( S.E.A.) pentru planuri si programe necesita identificarea

impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat puneii in practica a

prevederilor planului avut in vedere.

Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea,

durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”.

Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra

factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice, pe

termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.

In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului ce face obiectul planului

urbanistic zonal “Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz

în municipiul Roman, din judeţul Neamţ” s-au stabilit sase categorii de impact, prezentate in

tabelul de mai jos.

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau

permanente ale propunerilor proiectului

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului

asupra factorilor/aspectelor de mediu

Neutru Efecte pozitive si negative care se echilibreaza

sau nici un efect

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra

factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau

reversibile asupra factorilor/aspectelor de

mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau

ireversibile asupra factorilor/aspectelor de

mediu



47

Principiul de baza luat in considerare in determinarea impactului asupra factorilor/aspectelor

de mediu a constat in evaluarea propunerilor planului in raport cu obiectivele de mediu

prezentate in Capitolul 5. Ca urmare, atat categoriile de impact, cat si criteriile de evaluare au

fost stabilite cu respectarea acestui principiu.

6.1. Criterii pentru determinarea efectelor potential semnificative

asupra mediului

In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul

implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de

mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine, criterii care au fost de altfel luate in

considerare si la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative sunt prezentate in

tabelul de mai jos:

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Factor de mediu/aspect analizat Criterii de evaluare

Implementarea proiectului in

contextul teritorial si

socioeconomic existent

- Oportunitatea proiectului

- Gradul in care planul sau programul creeaza un cadru

pentru proiecte si alte activitati viitoare

- Marimea si conditiile de functionare

- Resurse utilizate

- Relevanta planului din perspectiva dezvoltarii

durabile

- Corelatia cu alte planuri si programe

Apa

- Forme de stocaj hidric create artificial si implicatiile

acestora in dinamica natuala a apei

- Concentratii de poluanti in apele uzate evacuate in

raport cu valorile limita prevazute de legislatia

nationala in vigoare

- Masuri privind reducerea consumului de apa

Aer

- Concentratii de poluanti in emisiile de la sursele

mobile (utilajele de executie, mijloacele de transport pe

perioada de functionare, centralele de producere a

biogazului)

- Masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea

producerii energiei regenerabile

Sol/subsol

- Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor

destinate amplasarii cladirilor si infrastructurii rutiere

- Modificarea structurii si texturii solului

- Lucrari de imbunatatiri funciare prevazute



48

- Posibilitati de poluare a solului prin scurgeri

accidentale de combustibil sau prin depozitarea

necontrolata a deseurilor

Biodiversitate

- Raportul teritorial

- Gradul de afectare a speciilor si habitatelor din

teritoriul de impact al proiectului

- Introducerea de noi specii de plante

- Modificarea parametrilor ecosistemici

- Fragmentarea ecosistemica

- Masurile de reducere a impactului asupra

biodiversitatii

Peisaj

- Gradul in care proiectul se incadreaza estetic si

functional peisajului general al zonei

- Modificari asupra peisajului la scara locala

- Masuri de reducere a impactului asupra peisajului

Mediul social si economic

- Calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile

limita specifice pentru protectia sanatatii umane din

zona de impact a proiectului

- Noua configuratie si solutiile constructive ale

infrastructurii rutiere in raport cu necesitatile

proiectului, cu siguranta circulatiei si cu protejarea

receptorilor sensibili

- Impactul transportului (suplimentarea traficului)

asupra calitatii mediului

- Utilizarea resurselor existente- modul de gestionare a

deseurilor generate pe amplasament

- Forme de impact socio-economic (dezvoltare

imobiliara, economie, forta de munca, calitatea vietii

etc.)

7. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PROIECTULUI

7.1. Caracteristici ale planului cu implicatii asupra determinarii

aspectelor semnificative potentiale asupra mediului

Proiectul propus a fost conceput in concordanta cu doua obiective majore la nivel

european si national si anume:

(1) nevoia urgenta de investitii in domeniul energetic pentru a inlocui infrastructura

invechita si necompetitiva, a diminua dependenta energetica de import, a inlocui combustibilii

traditionali a caror epuizare va fi iminenta in conditiile continuarii ritmului actual de consum si

nu in ultimul rand pentru combaterea schimbarilor climatice ce devin o problema tot mai acuta a

societatii actuale;



49

(2) dezvoltarea durabila a orasului Roman, fapt care va diminua pericolul pierderii de

rezidenti si de locuri de munca in viitorul apropiat, care, in caz contrar, ar induce efecte

defavorabile asupra echilibrului teritorial.

Ramane totusi o conditie pentru reusita proiectului, identificarea modalitatilor prin care

resorturile functionale ale investitiei propuse pot sa-si manifeste rolul director in vehicularea

energiilor si valorilor teritoriale si, deopotriva, sa rezoneze cu exigentele principiilor de integrare

peisagistica si environmental (dat fiind faptul ca orice proiect de infrastructura este concomitent

un liant spatial, dar si o forma de restructurare teritoriala, implicit de fragmentare ecosistemica).

Referitor la gradul in care proiectul propus va crea un cadru pentru dezvoltarea ulterioara

a altor programe care sa duca la ridicarea economica a regiunii, acesta va contribui in mod

evident la crestere economica, atat in mod direct, prin castigurile incasate, cat si indirect, prin

investitiile adiacente in infrastructura care vor putea deservi si populatia locala.

In ceea ce priveste relevanta PUZ-ului propus din perspectiva promovarii dezvoltarii

durabile, trebuie mentionat ca in elaborarea acestuia s-au avut in vedere dezideratele durabilitatii

si anume: politica si o gospodarire ecologica a mediului cu resursele sale regenerabile, utilizarea

din plin a biotehnologiilor si ecotehnologiilor pentru producerea de bunuri sau energie si

ameliorarea calitatii mediului, ponderarea consumurilor energetice, mai ales a celor sub forma de

combustibili fosili si nucleari, alocarea capitalului necesar unor investitii rentabile etc.

Cat priveste impactul asupra mediului datorat amenajarilor prevazute de prezentul PUZ,

trebuie luat in considerare atat cel din faza de executie, cat si cel din faza de functionare.

Formele de impact asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice

tuturor santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate

redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Se considera ca geosistemele afectate (in special apa, aer, sol, componenta vie, populatia

din zona) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de executie.

Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza aparitia unor

dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a activitatilor de

santier.

In perioada de functionare a centralei electrice, se poate vorbi mai degraba de cresterea

presiunii antropice asupra teritoriului, care poate atrage dupa sine si efecte negative asupra

factorilor de mediu.

In cazul proiectului de fata, avand in vedere ca amplasamentul este situat intr-o zona

destul de „relaxata” din punct de vedere al densitatii populatiei, se considera ca presiunea

antropica asupra mediulu va fi redusa.

Se considera ca proiectul nu va conduce la crearea unei stari de discomfort a populatiei si

nici la aparitia unor stari teritoriale conflictuale.



50

8. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de proiectul de

dezvoltare “Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în

municipiul Roman, din judeţul Neamţ” a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in

capitolul anterior.

Astfel, pentru fiecare dintre cei sase factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a

fost efectuata predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica,

in comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala.

Impactul estimat a fost raportat la masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect,

pentru ca in final sa se evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si

categoriile de impact stabilite.

Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte integranta

a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora simultan cu

implementarea proiectului tehnic.

Rezultatele evaluarii de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare

matrice incluzand formele principale de impact potential, masurile de prevenire/reducere a

impactului si categoria de impact in care se incadreaza.

8.1. Impactul asupra apei

Nr.

Crt. Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact

In etapa de constructie

1.

Poluarea apei prin

scurgeri accidentale de

combustibil sau de alte

substante care ar putea

determina poluarea

componentei hidrice, in

special in faza de

executie

- manipularea combustibililor astfel incat sa se

evite scaparile accidentale pe sol au in apa

- manipularea materialelor sau a altor substante

utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa se

evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de

precipitatii

- trecerea apelor pluviale prin separatoare de

hidrocarburi inainte de deversarea acestora in

emisar

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

2.

Poluarea apei prin

depozitarea necontrolata

a deseurilor din

constructii

Management adecvat al deseurilor pe

amplasament, spatii de depozitare temporara in

conformitate cu reglementarile in vigoare,

eliminarea/valorificarea

deseurilor prin firme specializate si acreditate,

stocarea deseurilor de constructie pe amplasament

pentru o perioada de maxim 1 an

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

3.

Afectarea dinamicii

naturale a apei de pe

terenurile invecinate prin

modificarea nivelului

freatic datorita acoperirii

solului cu constructii

- reducerea la minimum a interventiilor

constructive care ar putea conduce la modificari

ale nivelului freatic pe amplasament

NEGATIV

NESEMNIFICATIV



51

In etapa de functionare

4.

Interventii in dinamica

naturala a apei de pe

amplasament prin

amenajarea formelor de

stocaj hidric (balti)

existente pe amplasament

-amenajarea se va face astfel incat interventiile in

dinamica naturala sa fie minime;

-se va tine cont de relatiile de interdependenta

dintre aceste forme de stocaj hidric si celelalte

componente ale mediului, in special vegetatia si

fauna, astfel incat sa se evite impactul cumulativ

sau sinergic care ar putea sa le aduca prejudicii.

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

5.

Afectarea dinamicii

naturale a apei de pe

terenurile invecinate

prin modificarea

nivelului freatic datorita

acoperirii solului cu

constructii

- reducerea la minimum a interventiilor

constructive care ar putea conduce la modificari

ale nivelului freatic pe amplasament

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

6.

Poluarea apei prin

functionarea

necorespunzatoare a

sistemului de canalizare

- Verificarea periodica si intretinerea in stare

buna de functionare a instalatiilor de colectare si

evacuare a apelor uzate de pe amplasament;

- Monitorizarea calitatii apei la deversarea in

canalizarea localitatii Roman

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

7.

Poluarea apei prin


a deseurilor sau a

materiilor prime

utilizate la producerea

biogazului (materie

organica)


amplasament si a materiilor prime, spatii de

depozitare temporara in conformitate cu

reglementarile in vigoare,

eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme

specializate si acreditate.

Depozitarea materiei prime se va face numai in

silozurile special amenajate si vor fi acoperite cu

prelata.

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

In conditiile in care proiectul respecta normelor tehnice de intretinere a instalatiilor si

a celor de gestionare a deseurilor, impactul asupra factorului de mediu apa va fi

nesemnificativ



52

8.2. Impactul asupra aerului

Proiectul de energie regenerabila propus va fi amplasat in intravilanul localitatii Roman,

in zona industrial, calitatea aerului fiind influentata de conditiile existente. In proximitate exista

obiective industriale care constituie in surse de poluare a aerului.

Nr.



1.

Poluarea aerului cu

particule, NOx, SO2, CO

sau cu alti poluanti toxici

de la arderea motoarelor

vehiculelor

transportatoare sau

utilajelor

- stropirea cu apa a materialelor (pamant,

agregate minerale), program de control al

prafului in perioadele uscate pentru suprafetele

de teren neasfaltate, prin intermediul

camioanelor cisterna si prin utilizarea

substantelor chimice de fixare a prafului

- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire

in functie de necesitati

- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor

de tonaj mare

- utilizarea de vehicule si utilaje performante

- utilizarea unor carburanti cu continut redus de

sulf

- proceduri de planificare pentru intretinerea

adecvata a vehiculelor si utilajelor

NEGATIV

NESEMNIFICATIV


1.

Poluarea aerului cu



de la motoarele

mijloacelor de transport

(avand in vedere ca

singura cale de acces in

zona este cea rutiera)

Folosirea utilajelor de transport care indeplinesc

conditiile tehnice si au verificarile la zi.

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

2.

Poluarea aerului cu

particule din instalatiile de

producere a biogazului, in

special CO2

Pastrarea in conditii bune de functionare a

centralei si depozitarea materialului organic in

conditii adecvate care sa impiedice fermentarea

NEUTRU, in conditiile

in care cantitatea de CO2

este semnificativ egala

cu cea care sar fi degajat

in cazul in care

materialul organic

utilizat la producerea

biogazului ar fi

fermentat in mod natural

3.

Poluarea aerului cu

mirosuri neplacute

datorita intrarii timpurii a

biomasei in fermentatie.

Depozitarea si pastrarea biomasei numai in

silozurile special amenajate si acoperite cu

prelata pentru evitarea umezirii si intrarea

timpurie in fermentatie.

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

4.

Poluarea aerului cu



de la arderea motoarelor

vehiculelor

Respectarea traseului stabilit si aprogramului de

lucru NEUTRU



53

transportatoare de materie

prima, zgomot

Avand in vedere analiza matriciala anterioara, se considera ca impactul asupra calitatii

aerului va fi nesemnificativ.

8.3. Impactul asupra solului si utilizarii terenurilor

Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale

a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in cadrul diferitelor

sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau

biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii

sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ.

Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in prezent de o utilizare agricola,

caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare masura.

Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau

rezistenta solului de pe amplasament.

Nr.



1.

Inlaturarea stratului de

sol de pe terenul aferent

constructiei cladirilor si

infrastructurii rutiere ce

implica diminuarea

rezervei de humus

acumulata de-a lungul a

mii si sute de mii de ani,

precum si afectarea

biodiversitatii pe

terenurile invecinate si

modificarea regimului

apelor subterane

Reducerea la minimum a suprafetelor destinate

constructiilor sau organizarii de santier NEGATIV

2.

Pierderi accidentale de

produse petroliere de la

utilajele de constructie

sau de la vehiculele

transportoare

-Manipularea combustibililor astfel incat sa se

evite scaparile accidentale pe sol sau in apa

- Manipularea materialelor sau a altor substante

toxice utilizate se va realiza astfel incat sa se

evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele

de precipitatii

NEGATIV

SEMNIFICATIV

3.

Depozitarea

necorespunzatoare a deseurilor de constructie

direct pe sol, care ar

Management adecvat al deseurilor de constructie

pe amplasament, spatii de depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare,


NEGATIV

SEMNIFICATIV



54

putea determina

poluarea solului

specializate si acreditate, evitarea stocarii

deseurilor de constructie pe amplasament pe

perioade lungi de timp.


1.

Poluarea solului prin


a deseurilor


amplasament, spatii de depozitare temporara in

conformitate cu reglementarile in vigoare,


specializate si acreditate

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

2.


functionarea

necorespunzatoare a

sistemelor de canalizare

- Verificarea periodica si intretinerea in stare

buna de functionare a instalatiilor de

colectare si evacuare a apelor uzate de pe

amplasament;

- Monitorizarea calitatii apei la deversarea in

canalizarea municipiului Roman;

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

3.



a materiei prime

- Depozitarea materiei prime numai in silozurile

special amenajate.

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

4.


scurgeri de levigat

datorita intrarii in contact

cu apa din precipitatii.

Depozitarea si pastrarea biomasei numai in

silozurile special amenajate, betonate la baza si

acoperite cu prelata pentru evitarea umezirii,

intrarea timpurie in fermentatie si formarea de

levigat.

NEGATIV

NESEMNIFICATIV

Luand in calcul aspectele mentionate anterior, cumuland categoriile de impact aferente

fiecarui tip de activitate considerata ca avand efecte potentiale asupra mediului, se considera ca

impactul asupra factorului de mediu sol in cadrul proiectului analizat va fi nesemnificativ.

8.4. Impactul asupra florei si faunei

Avand in vedere ca suprafata de teren utilizata pentru constructia obiectivului este un

teren cu categoria de folosinta agricol si situat in zona industriala a municipiului Roman,

consideram ca impactul asupra biodiversitatii din zona studiata in cadrul proiectului analizat

este nesemnificativ.

Modificarea radicala a amplasamentului va reduce drastic populatia daunatorilor in

special a rozatoarelor, datorita lipsei de hrana, ajungandu-se in final la un echilibru intre

capacitatea de sustinere a habitatului si populatia rozatoarelor.

8.5. Impactul asupra peisajului

Odata cu realizarea PUZ-ului “Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu

funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul Neamţ” schimbarea peisajului va fi

radicala, va fi ocupata o suprafata de aproape 43.142 m2, fiindu-i schimbata in totalitate atat

functiunea, cat si aspectul general.



55

Perioada de constructie reprezinta o perioada cu durata limitata si se considera ca

teritoriul va intra intr-o noua stare de homeostazie, cu alta dinamica, dupa incheierea lucrarilor.

Se propune ca in perioada de executie sa se apeleze la amenajari peisagistice, in special

pe partea de Nord si Vest a amplasamentului.

Nr.


1.

Modificarea peisajului

la scara locala prin

modificarea raportului

dintre peisajul natural si

cel antropizat, atat in

faza de constructie cat si

in cea de functionare

Masuri specifice de atenuare a impactului vizual,

mai ales in etapa de functionare, prin integrarea

structurilor constructive (tehnici speciale de

“screening” – plantatii de copaci, regim de

inaltime scazut) in vederea sporirii senzatiei

de naturalitate

NEGATIV

SEMNIFICATIV

2.

Modificarea raportului

dintre categoriile de

folosinta a terenului si

implicit a valorii

estetice a peisajului

Nu necesita masuri speciale, avand in vedere ca

prin amenajarea obiectivului propus, peisajul va

trece de la un peisaj seminatural (avand in

vedere ca terenul a fost exploatat agricol), fara

valoare estetica deosebita, la un peisaj tehnogen

modern, cu spatii verzi, care nu va afecta in sens

negativ valoarea peisagistica.

NEUTRU POZITIV

Trebuie luata in calcul puternica subiectivitate in aprecierea valorii estetice a peisajului,

care depinde de multe filtre de perceptie care se interpun intre realitatea obiectiva si fiecare

individ sau grup de indivizi. In acest context, se poate aprecia ca amenajarile prevazute prin

PUZ analizat pot genera chiar un impact favorabil asupra peisajului, avand in vedere ca nu se

intervine intr-un peisaj cu valoare estetica deosebita.

8.6. Impactul asupra mediului social si economic

Din punct de vedere economic si social, implementarea si realizarea planului va genera

avantaje evidente.

Nr.



1.

Imbunatatirea serviciilor

locale prin cresterea calitatii

serviciilor, in special a celor

de alimentare cu energie

electrica si termica, avand

in vedere ca constructia

centraleI electrice de

termoficare cu funcţionare pe

biogaz în municipiul Roman,

din judeţul Neamţ este primul

pas inspre independenta

Nu sunt necesare masuri de diminuare POZITIV

SEMNIFICATIV



56

energetica a orasului

2.

Cresterea nivelului de trai,

prin cresterea veniturilor si a

oportunitatilor de dezvoltare


SEMNIFICATIV

3.

Cresterea revitalizarii

culturale si sociale, aparitia

de noi energii si initiative ca

urmare a afluxului de

investitori si a contactului

populatiei locale cu valorile

civilizationale pe care

acestia le reprezinta


SEMNIFICATIV

4.

Stimularea unor initiative

noi prin contributia

proiectului la imbunatatirea

infrastructurii de baza din

zona

Stimularea investitorilor spre cooperare

cu autoritatile locale si judetene in

vederea elaborarii de proiecte de

dezvoltare

POZITIV

SEMNIFICATIV

5.

Imbunatatirea bugetului

Consiliului Local Roman

prin cresterea veniturilor din

impozite, determinand

cresterea posibilitatilor de

dezvoltarea a serviciilor

locale

Stimularea investitorilor spre cooperare

cu autoritatile locale si judetene in

vederea elaborarii de proiecte de

dezvoltare

POZITIV

SEMNIFICATIV

6.

Crearea de noi locuri de

munca pentru populatia

locala in contextul

predominarii nete a

activitatilor agricole

extensive, slab productive

Impunerea din partea administratiei locale

a orientarii angajarilor inspre populatia

locala

POZITIV

SEMNIFICATIV

7.

Forme potentiale de afectare

a calitatii solului si apei prin

deficiente in gestionarea

deseurilor de constructie (in

faza de executie), a celor

menajere sau a celor de la

intretinerea spatiului verde

(in etapa de functionare)

Plan eficient de management al

deseurilor, construirea unor spatii

adecvate de depozitare temporara,

eliminare/valorificare prin unitati


NEUTRU

Asa cum rezulta din matricea de evaluare, realizarea obiectivului va influenta in mod

pozitiv dinamica socio-economica a orasului Roman, formele de impact negative identificate

fiind mult mai putine, iar in conditiile respectarii masurilor propuse, vor putea fi reduse la

minimum.



57

9. ORICE PROBLEMA DE MEDIU RELEVANTA PENTRU PUZ

9.1. Conservarea patrimoniului natural

Pe amplasamentul studiat nu exista obiective care sa apartina patrimoniului cultural.

9.2. Zone specifice de risc

Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate suprafeţe inundabile, zone cu alunecări

de teren, băltiri şi nici eroziuni.

9.3. Gestiunea deseurilor

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de constructie:

Denumire deseu Cod

deseu

Operatia/materialul

din care provine

deseul

Eliminare/valorificarea

deseului

Uleiuri de ungere

uzate fara

halogeni

12,01,07

Ulei de motor, ulei

de transmisie, de la

exploatarea utilajelor

Eliminare la unitati PECO

Vopsele si lacuri

intarite 03,01,13 Executare vopsitorii

Valorificare prin unitati

REMAT

Deseuri de la

sudura 12,01,13

Sudura

oxiacetilenica Eliminare depozit ecologic

Aluminiu 17,04,02 Conductoare Valorificare prin unitati

REMAT

Deseuri textile 20,01,11 Lavete Eliminare depozit ecologic

Pamant si pietre 17,05,04 Amenajare teren Eliminare depozit ecologic

Deseuri menajere 20,03,01 Organizarea de

santier Eliminare depozit ecologic

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de productie

Denumire

deseu

Cantitate

estimata

to/an

Cod

deseu Colectare Eliminare/valorificare

Deseuri

menajere 3 20,03,01

Containere

speciale

Eliminare la depozitul

ecologic prin firma de

salubritate

Deseuri

ambalaje

hartie, plastic

3 15,01,06

Containere

speciale

sortare pe

categorii

Valorificare prin firma

de salubritate

Deseuri textile 0,1 20,01,11 Containere

speciale

Eliminare la depozitul

ecologic prin firma de



58

salubritate

Deseuri DEE 20,01,21

20,01,36

Colectate

separat

depozitare

controlata

Preluate de un

valorificator autorizat

pe baza de contract

Carbune activ

epuizat de la

epurarea

gazelor de

ardere

2x2 mc

odata la

3-4 ani

19,01,10

este continut

in cele doua

filtre etanse de

epurare a

gazelor de

ardere

Colectat si reciclat de o

firma de mentenanta cu

care se incheie contract

Ulei uzat SAE

5W40 de la

ungerea

motoarelor

3,4 13,02,06 Rezervoare de

ulei etanse

Eliminare la unitati

PECO de firma de

mentenanta in vederea

valorificarii/reciclarii

Fertilizant

produs

secundar

valorificabil

40,351 19,06,06 Tancuri etanse valorificare ca

ingrasamant natural

Apele uzate fecaloid-menajere sunt colectate si canalizate catre canalizarea oraseneasca;

Apele tehnologice uzate folosite pentru racirea motoarelor; Energia termică produsă va fi

furnizată consumatorilor locali printr-o reţea proprie de termoficare.

Deseurile menajere si cele asimilabile vor fi colectate selectiv in patru pubele ( menajere,

hartie, plastic, metal) asezate peplatforma betonata si preluate pe baza de contract de firme

specializate.


energiei electrice şi termice, şi un produs secundar care poate fi valorificat şi anume nămolul de

fermentare.

Nămolul de fermentare este un îngrăşământ care va fi folosit în fermele agricole

proprii, înlocuind îngrăşămintele chimice clasice.



59

10. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL

RELEVANTE PENTRU PUZ

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare

cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale. Actele normative

principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul mediului si care au

constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu si in elaborarea Raportului

de mediu sunt :

- Legea Protectiei Mediului OUG 195/2005 aprobata prin Lg.265/2006;

- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice;

- Legea Apelor nr. 107/1996;

- Legea pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National-sectiunea a III-a

zone protejate - nr. 5/ 2000;

- Legea privind conservarea, protejarea si dezvoltarea padurilor, exploatarea lor nationala,

economica si mentinerea echilibrului ecologic – nr. 2/1987 ( art. 35-39 si anexa);

- Legea Fondului Funciar nr. 1 /2000;

- Legea privind asigurarea sanatatii populatiei nr. 3/1978;

- Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National - sectiunea a II-a

–Apa –nr. 171 /1997;

Legile pentru ratificarea conventiilor internationale la care Romania este parte;

- Strategia Nationala pentru Protectia Mediului si Planul National de Actiune pentru

Protectia Mediului.

- Planul de transpunere si implementare in legislatia nationala a Directivelor UE in

vederea respectarii standardelor UE:

- Documentul de Pozitie al Romaniei de la Conferinta Interguvernamentala pentru

Aderarea la Uniunea Europeana, la Capitolul 22 - Protectia mediului inconjurator -

prevede ca Romania accepta acquis-ul comunitar in vigoare la data de 31 decembrie

2000.

Romania si-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007 ca ipoteza de lucru pentru

incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana si va implementa acquis-ul comunitar

in domeniul protectiei mediului pana la data aderarii, cu exceptia urmatoarelor acte comunitare:



60

Calitatea aerului:

- Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici

volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la

statiile service, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

Managementul deseurilor:

- Directiva Consiliului nr.94/62/EC privind ambalajele si deseurile de ambalaje, pentru

care se solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

- Directiva Consiliului nr.99/31/EC privind depozitarea deseurilor, pentru care se solicita

o perioada de tranzitie de 10 ani, pana in anul 2017.

- Directiva Consiliului nr.2000/76/EC privind incinerarea deseurilor, pentru care se

solicita o perioada de tranzitie de 3 ani, pana in anul 2010.

Calitatea apei:

- Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, pentru care se solicita o

perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.

- Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, pentru care se

solicita o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022.

- Directiva nr.76/464/EEC privind descarcarea substantelor periculoase (si a celor 7

directive fiice), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.

- Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti

din surse agricole, pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 7 ani, pana in anul

2014.

Controlul poluarii industriale si managementul riscului:

- Directiva Consiliului nr.96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii

(IPPC), pentru care se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.

- Directiva Consiliului nr.1999/13/EC privind limitarea emisiilor de compusi organici

volatili datorate utilizarii solventilor in anumite activitati si instalatii (COV), pentru care

se solicita o perioada de tranzitie de 8 ani, pana in anul 2015.

- Directiva Consiliului nr.88/609/EEC privind limitarea emisiilor de poluanti specifici in

atmosfera prin instalatii mari de ardere (LCP), pentru care se solicita o perioada de

tranzitie de 5 ani, pana in anul 2012.

Strategia Protectiei Mediului raspunde consensului si obligatiilor celor implicati in

ocrotirea mediului, avandu-se in vedere in acest sens sarcinile care revin Romaniei pe plan

national, cat si cele care decurg din obligatiile tarii noastre in urma aderarii la conventii

internationale. Elaborarea Strategiei de Protectie a Mediului s-a realizat in concordanta cu

urmatoarele principii generale ale protectiei a mediului:



61

– conservarea si imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor,

– dezvoltarea durabila,

– evitarea poluarii prin masuri preventive,

– conservarea biodiversitatii,

– conservarea mostenirii valorilor culturale si istorice,

– principiul “poluatorul plateste”,

– stimularea activitatii de redresare a mediului.

Tinand seama de aceste principii generale ale protectiei mediului, de starea mediului si

de conditiile specifice din tara noastra, la elaborarea strategiei au fost adoptate o serie de criterii

pentru stabilirea prioritatilor privind actiunile ce trebuie intreprinse, necesare redresarii si

ocrotirii mediului:

1. mentinerea si imbunatatirea sanatatii populatiei si a calitatii vietii, ceea ce corespunde

primului principiu enuntat in Strategia de Protectie a Mediului. O gama larga de substante

poluante aduc atingere grava starii de sanatate a populatiei: substantele organice si anorganice

toxice si periculoase, metalele grele, dioxidul de sulf, oxizii de azot, vaporii de amoniac, vaporii

de acizi, pulberile care provin in special din activitatile desfasurate in industrie, constructii,

transporturi si agricultura. Alti factori poluanti care afecteaza in mare masura starea de sanatate

a populatiei sunt: radioactivitatea, zgomotul si vibratiile, deseurile depozitate necontralat.

2. mentinerea si imbunatatirea potentialului existent al naturii, corespunzator principiului

dezvoltarii durabile. Sunt incluse aici actiuni pe termen scurt si lung, vizand resursele

regenerabile ale naturii: apele, solul, padurea, flora si fauna, dar si consumul echilibrat al

resurselor neregenerabile.

3. apararea impotriva calamitatilor naturale si accidentelor: seceta, inundatiile si cutremurele

de pamant reprezinta calamitati naturale ale caror efecte distructive au fost resimtite des in

Romania, situatii care au impus realizarea de lucrari in vederea diminuarii in viitor a acestora.

4. respectarea prevederilor conventiilor si programelor internationale privind protectia

mediului.



62

Tabel sintetic:

Legislatia

comunitara

Legislatia nationala

LEGI, HG, OG.

Legislatia nationala

ORDINE, NORMATIVE

CALITATEA AERULUI

Directiva 96/62/EEC1

Directive 80/779/EEC2

Directiva 82/884/EEC Pb

Directiva 85/203/EECNO

O.U.G.195/ 12.12.2005

Legea 24 /1994( schimb.clima)

Legea 3/ 2001 ( Prot.KYOTO)

Legea655/2001(OUG243/2000)

HG 897/2003HG 732/2001

OMAPP 462/01/07/1993

O.M.T. 33/19963

O.MAPM 592/2002

CALITATEA SOLULUI si APELOR DE SUPRAFATA si SUBTERANE

Directiva COM97/494

Directiva 75/440/EEC






Legea apelor 107/1996

Legea 458/2002

HG 188/2002-NTPA 011,

HG 202/ 2002

HG 459/2002

NTPA 002, NTPA 001.

OMAPPM 485/1995

O.MAPM1146/10.12.2002

GESTIONAREA DESEURILOR



Decizia 94/3/EC

OUG 78/2000-

Legea 426/2001

Legea 465/2001

HG 856/2002

HG 349/2005

O.MAPM 867/2002

II. D.75/440 –D.apelor de suprafata;78/659-D.ape piscicole;76/464-D.substant.

periculoase;80/778-D.apei potabile;91/271-D.apelor uzate urbane;86/278-D.namolului

rezidual.L.458/2002-legea apei potabile;HG188/2002- calitatea apelor uzate completat

HG352/2005; HG202/2002-calitatea apelor piscicole;HG459/2002-calitate ape

imbaiere;O.MAPPM 485/1995-Regulament poluare accidentala;O.MAPM 1146/2002-

clasificatea apelor de suprafata. III. D. 75/442- D.gestiunea deseurilor;D.91/156/EEC-

managementul deseurilor in UE; Decizia 94/3/EC-Catalogul European al Deseurilor;

OUG78/2000-regimul deseurilor;L. 465/2001 Deseuri ind. Reciclab.;O.MAPM 867/2002-

Criterii de depozitarea deseurilor;HG 856/2002-Lista neexhaustiva a deseurilor;HG 349/2005-

depozitarea deseurilor;

Tinand cont ca un mediu sanatos este esential pentru asigurarea prosperitatii si calitatii

vietii si de realitatea ca daunele si costurile produse de poluare si schimbari climatice sunt

considerabile.

1 D.structura cadru privind calitatea aerului; 2 D.SO2 si compusii; plumb, oxizii de azot. 3 D.clasificare autovehicule conditii mediu inconjurator.4 D.cadru a apei



63

Guvernul Romaniei promoveaza conceptul de de-cuplare a impactului si degradarii

mediului de cresterea economica prin promovarea eco-eficientei si prin interpretarea

standardelor ridicate de protectia mediului ca o provocare spre inovatie, crearea de noi piete si

oportunitati de afaceri.

Avand ca obiective principale intarirea structurilor administrative, ca element de baza

pentru construirea unui sistem solid de management de mediu si contributia la dezvoltarea

durabila, activitatea Guvernului Romaniei in acest domeniu se va concentra pe urmatoarelor

prioritati:

1-Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si

regionale;

In acest sens pentru toate proiectele din PUZ care pot avea efecte semnificative asupra

mediului este prevazuta realizarea evaluarii de mediu in stadiu de proiect

2· Evaluarea starii actuale a factorilor de mediu si fundamentarea unei strategii de

dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si

neregenerabile.

Acest obiectiv a fost atins prin insasi realizarea Raportului de Mediu si a fost tratat la

capitolul “Aspecte relevante ale starii actuale a mediului”.

3· Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului;

PUZ analizat prevede un proiect ce se va realiza prin atragere de foduri de la nivel European.

4· Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale;

Pentru ameliorarea calitatii factorilor de mediu pentru acest proiect se propun:

- Plantarea uni gard viu si o perdea forestiere de protectie in zona de vest si nord a

terenului,in partea zonelor locuite;

11. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL

NEIMPLEMENTARII PUZ

Aceasta situatie corespunde alternativei “ zero” sau “ nicio actiune”

In conditiile neimplementarii planului functiunea agricola a terenului se va indrepta in

ritm accelerat catre cea de teren neproductiv, prin neutilizarea adecvata a acestuia.

In ce priveste componenta socio-economica a comunitatilor umane din orasul Roman, in

primul rand, dar si din localitatile situate in apropiere, va urmari, cel putin in viitorul apropiat,

directia dezvoltarii periferice, dezmortita mai degraba prin stimuli externi decat prin resorturi

interne (municipiul Roman ca unic pol de atractie teritoriala).



64

Asadar, viata economica se va baza in continuare pe intreprinderi poluante, echipamente

si tehnologii industrial invechite sau pe exploatarile agricole, cu intensitate si eficienta care nu le

recomanda drept piloni locali ai unei dezvoltari sustinute, iar populatia locala va constitui si mai

departe bazinul de forta de munca pentru orasul Roman.

12. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL

IMPLEMENTARII PUZ

Situatia implementarii PUZ corespunde alternativei privind “dezvoltarea

proiectului”.

Nerespectarea procesului tehnologic si in special depozitarea materiei prime direct pe

suprafata solului pentru o perioada indelungata si intrarea in contact cu apa din precipitatii,

poate produce efecte negative asupra factorilor de mediu prin formarea de levigat si mirosuri

neplacute, datorita intrarii biomasei in procesul de fermentatie.

Depozitarea materiei prime se va face in silozurile special amenajate. Silozurile sunt

constructii din beton, deschise la partea superioara si baza betonata. Dupa depozitarea materiei

prime, silozurile sunt acoperite cu o prelata care asigura mentinerea biomasei in stare uscata

pentru a nu grabi procesul de fermentatie.

O eventuala umezire a biomasei ar produce intrarea timpurie in fermentatie si ar

conduce la pierderi importante in procesul de producere al biogazului. Asadar este in interesul

societatii sa pastreze materia prima uscata.

Acest procedeu nu va conduce la poluarea solului, aerului,apelor subterane.

12.1. Apa

In cazul implementarii PUZ efectele asupra resurselor de apa vor fi pozitive,

acestea fiind gestionate cantitativ si calitativ.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă se va face din reţelele industriale şi municipale existente în zonă, prin

racorduri proprii, realizate în baza unor contracte comerciale de prestări servicii, încheiate cu

furnizorii locali.

Canalizarea

Evacuarea apelor uzate se va face prin racordarea la reţelele existente de canalizare, în

baza unor acorduri şi contracte emise de administratorii reţelelor (sunt evacuate doar ape

menajere şi ape pluviale).



65

Apa uzată tehnologică, provenită de la instalaţia de epurare a biogazului, de la

separatorul de condens, care poate conţine sulf şi fosfor, fiind recirculată, reintrodusă în circuitul

tehnologic, în fermentator).

Apa uzată tehnologică, provenită de la racirea motoarelor – energia termica va fi

distribuita locuitorilor din zona printr-o retea proprie de termoficare.

12.2. . Aer

In cazul implementarii PUZ se va produce o intensificare a traficului datorat

aprovizionarii cu materii prime pentru o perioada relativ scurta respectiv 1-2 luni /an in

perioada de vara la recoltarea cerealelor paioase si toamna la strangerea cocenilor de

porumb.

Accesul pe amplasament se va face prin latura sudica de pe Str. Fabricii, dinspre

platforma industriala AGRANA, pe urmatorul traseu:

De pe soseaua de centura a Romanului, se trece peste calea ferata si imediat la dreapta

(N-E, in directie oblica). Se merge prin spatele unitatii militare, spre Agrana, se trece de Agrana

si se intra pe str. Fabricii pana se ajunge la intrarea pe amplasament. Acelasi traseu va fi urmat si

la iesirea de pe amplasament.



66


(gaze naturale, carbune şi combustibil lichid)atat pentru producerea de energie cat si pentru

pentru asigurarea necesarului de energie termică a consumatorilor urbani din zonă, cu impact

favorabil în plan economico-financiar. Mai mult, producerea energiei termice se va face în regim

de cogenerare cu energia electrică, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra

mediului generat de aceste procese tehnologice.

Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a

fluxului gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in

normele legale. Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ. Vezi

Studiul de impact asupra comfortului si sanatatii populatiei din zona.

Poluanti emisi si incadrarea in" TA Luft - Grentzwerte"

Poluant Enisie masica (

kg.h)

Concentratie in gazele

de ardere ( mg/m -5%

O2

Valori limita "

TA Luft mg/m -

5% O2

CO 2,33 >1.000 1.000

NO2 1,17 >500 1.000

SO2 0,82 >310 350

CH2O 0,09 >40 60

Pulberi ** 20

Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera

Poluant

Concentratia in gazele de ardere evacuate in

atmosfera conform BAT cand se utilizeaza

motoare optimizate si tehnic de reducere a

emisiilor mg/Nm -5%

Concentratia in gazele de

ardere evacuate in atmosfera

conform BAT cand se

utilizeaza motoare cu aprindere

prin scanteie sub 3MWmg/Nm

-5%

CO 100-650 1.000

NOx 100-500 1.000

Valori limita pentru poluantii emisi la cos de grupurile de cogenerare de 800kW propuse

prin studiul de impact asupra mediului

Poluant Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera mg/Nm -5%

BAT TA Luft - Grentzwertw VLE propuse

CO 100-650* 1.000 1.000

NO2 100-500* 1.000 1.000

SO2 50-500 350 350

CH2O 50-150 60 60

Pulberi oct.50 20 20 *cand se calculeaza motoare cu aprindere prin scanteie < 3MW valoarea de 650 poate fi dificil de obtinut

in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista



67

** cand se calculeaza motoare cu injective de capacitate mica <3MWvaloarea de 500 poate fi dificil de

obtinut in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista.

In ce priveste emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista

emisii relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz

epurat, iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru

catalizator si de particule)

Se respecta recomandarea de aplicare a tehnicilor BAT pentru reducerea emisiilor si de

aceia biogazul este epurat, concentratia maxima de H2 S in biogaz fiind de 10ppm.

Conform documentelor de referinta aceste emisii nu sunt de natura sa afecteze

semnificativ mediul. influienta centraleielectrice si de termoficare pe biogaz asupra calitatii

aerului in zona este nesemnificativa.

Vanturile predominante in timpul anului bat dinspre N-V deci directia predomoinanta a

vanturilor in zona amplasamentului este pe directia N-V – S-E.aceasta directie a vantului si

amplasarea instalatiilor in partea de est a amplasamentului, fac ca zonele sensibile din partea de

vest si nord – locuinte- si sud – Grupul Scolar – nu vor fi afectate de dispersia poluantilor de pe

amplasament. ( a se vedea cap. 4.4. Clima)


Avand in vedere ca concentratiile de poluanti emise se incafreaza in limitele maxim

admisibile si faptul ca nu exista depasiri ale acestora si directia dominanta a vanturilor din

zona, consideram ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.



68

Realizarea centralei electrice şi funcţionarea acesteia nu influenţează negativ sănătatea

populaţiei din zona limitrofă obiectivului (nu determină apariţia de factori cancerigeni şi nu

influenţează condiţiile de locuire a populaţiei).

12.3. . Zgomot si vibratii

In faza de constructie sursele de zgomot sunt reprezentate de utilajele folosite la

realizarea constructiilor de betonsi de manipularea materialelor de constructii in interiorul

santierului.

In faza de exploatare motoarele grupurilor de cogenerare sunt astfel proiectate, dotate si

vor fi amplasate in partea de est a amplasamentului astfel incat sa asigure un nivel de zgomot

redus si emisii poluante in gazelle de ardere la cos minime.

Pentru reducerea zgomotului, grupurile de cogenerare sunt amplasate in containere

antifonate, captusite cu placi fonoabsorbante si prevazute cu atenuatoare de zgomot pentru

reducerea zgomotului in functionare, astfel incat nivelul de zgomot sa se incadreze in limitele

prevazute de normativul german “ TA Larm” si de STAS 10009-88, asigurandu-se un nivel de

zgomot de sub 65 dBla 10 m de containere, motoarele pe gaz nefiind auzite la o distant mai mare

de 100 m.

Componentele centralei electrice sunt amplasate la distante cuprinse intre 80-190m fata

de primele locuinte si la aprox. 700 m fata de Grupul Scolar.grupurile de cogenerare sunt

amplasate in partea de est a amplasamentului la o distant de 165 m fata de cea mai aproipiata

locuinta si nu vor crea discomfort in zona datorita zgomotului produs. Accesul pe amplasament

se va face prin latura sudica de pe Str. Fabricii, dinspre platforma industriala AGRANA,

respectandu-se traseul stabilit.

Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor

un gard viu ce va atinge inaltimea de 2,5 m. In spatele gardului viu se vor monta panouri

fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa.

Se va efectua o monitorizare discontinua a zgomotului prin masurarea nivelului de

zgomot la limita amplasamentului si la cea mai apropiata locuinta verificandu-se valorile limita

prevazute de STAS 10009-88

In situatia implementarii PUZ zgomotul produs de functionarea obiectivului

propus, nu va conduce la depasirea limitelor admise, sau la crearea unui discomfort a

populatiei din zona.

12.4. . Sol

In situatia implementarii PUZ calitatea solului se va inbunatati, in special in zonele

cu depuneri necontrolate de deseuri vegetale, respectiv pe amplasament cat si pe alte

suprafete de teren agricol.

Implementarea PUZ, va conduce la o ameliorare a solurilor cu efecte pozitive

materializate prin cresterea calitatii factorului de mediu sol.



69

12.5. . Flora si fauna,

Implementarea proiectului propus, va conduce la disparitia culturilor de cereale de

pe amplasamentul analizat si odata cu acestea si efectivele de daunatori specifici culturilor

de camp, in special a rozatoarelor.

Lipsa hranei asigurata de culturile cerealiere si modificarea radicala a habitatului, va

reduce drastic populatia daunatorilor a rozatoarelor in special, datorita lipsei de hrana,

ajungandu-se in final la un echilibru intre capacitatea de sustinere a habitatului si populatia

rozatoarelor.

Trebuie de remarcat faptul ca biomasa adusa si depozitata in silozurile special

amenajate, este tocata marunt si presata in silozuri cu ajutorul unei masini speciale de tasare a

biomasei pentru scoaterea aerului ce ar putea produce inceperea timpurie a fermentatiei. In

aceste conditii este putin probanil ca odata cu transportul biomasei pe amplasament sa fie aduse

si exemplare de rozatoare ( soareci de camp). Prin procesul de tocare marunta a biomasei vor fi

distruse si eventualele exemplare aduse odata cu biomasa.

12.6. . Peisajul

Implementarea PUZ va avea efecte pozitive asupra peisajului, amplasamentul

studiat transformandu-se intr-o zona industriala cu aspect moderna.

Se vor crea spatii verzi in partea de est si de nord a amplasamentului si se va planta

un gard viu dublat de panouri fonoabsorbante si o perdea forestiera cu rol retinere al

particulelor si reducere a zgomotului produs in timpul transportului si manipularii

materiei prime.

12.7. Populatia si sanatatea umana

Implementarea PUZ nu va avea efecte negative asupra starii de sanatate a

populatiei si va contribui la ridicarea standardului de viata al populatiei din zona studiata.

Aceasta situatie a fost evidentiata si in Studiul de impact asupra populatiei din

vecinatatea amplasamentului.

In urma implementarii proiectului, populatia din zona analizata, va beneficia de o retea

de termoficare.

Beneficiile sistemului de incalzire centralizat se materializeaza prin:

- Reducerea costurilor pentru achizitionarea de centrale termice proprii;

- Reducerea costurilor pentru plata consumului de gaz sau combustibil solid pentru

incalzire pe o perioada de 10 ani.

Investiţia va aduce avantaje din punct de vedere social pentru populaţia din zona prin

crearea unor noi locuri de muncă, atât în faza de execuţie, cât şi în faza de exploatare.



70

13. EFECTE TRANSFRONTIERA SI CUMULATIVE

13.1. Natura transfrontiera a efectelor

Avand in vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se poate

observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se pot pune in

discutie efecte potentiale transfrontaliere negative in ceea ce priveste afectarea factorilor de

mediu.

Un efect potential pozitiv ar fi contributia indirecta la scaderea emisiilor de dioxid de

carbon cu 13.344,58 to CO2/an prin inlocuirea combustibililor traditionali de producere a

energiei electrice, cu sursele de energie regenerabila si care se alatura eforturilor globale de

reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de combatere a schimbarilor climatice globale.

13.2. Natura cumulativa a efectelor

Din punct de vedere al impactului cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zona

amplasamentului, se poate aprecia ca nesemnificativ. Aportul celor 4 grupuri de cogenerare,

fiecare de câte 0,8 MW,respectiv 3.2 MW, în zona industrială în care funcţionează o instalaţie

IMA ( > 50 MW) aparţinând SC AGRANA România SA.” este nesemnificativ si vu va conduce la

o cumulare a efectelor negative.

Comparativ cu aceasta instalatie, grupul de cogenerare al proiectului propus de numai

3,2 MW, reprezinta doar 6.4% din capacitatea instalatiei apartinand SC AGRANA Romania SA.

In concluzie functionarea simultana a celor doua obiective, nu va conduce la

manifestarea unor efecte de sinergism care sa genereze o poluare semnificativa a aerului sau

disconfort populatiei din zona si ecosistemului.

14. MASURI PROPUSE PRIN PUZ PENTRU A PREVENI EFECTELE NEGATIVE

14.1. Resurse de apa

Alimentarea cu apa si canalizarea se va face din reţelele industriale şi municipale

existente în zonă, prin racorduri proprii.

Masuri propuse:

− verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de colectare si

evacuare a apelor uzate de pe amplasament atat in faza de constructie cat si in faza de exploatare;

− management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in

conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme

specializate si acreditate;



71

− manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa (faza

de executie)

− manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza astfel incat sa

se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de executie)

− reducerea la minimum a consumului de apa

Nu s-au constatat efecte negative in acest domeniu.

14.2. Aer si zgomot

Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu aer se propun urmatoarele masuri:

- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al

prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul

camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului

- intretinerea periodica a stratului de asfalt pe caile de acces

- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati

- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare

- utilizarea de vehicule si utilaje performante

- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf

- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor

- pastrarea in conditii bune de functionare a centralei si depozitarea materialului organic in

conditii adecvate care sa impiedice fermentarea

- respectarea traseului si a programului de lucru 7-19 cu pauza intre orele 14-16.

- Pentru o izolatie fonica ridicata se va planta pe partea de vest si nord in zona locuintelor



Toate aceaste masuri vor avea un impact pozitiv asupra mediului si sanatatii populatiei

prin diminuarea emisiilor si a zgomotului generat de viitoarele activitati industriale si cresterea

traficului.

14.3. Sol

Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu sol se propun urmatoarele masuri:

- Reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier

- Depozitarea solului decopertat si refolosirea lui pentru amenajarea de spatii verzi

- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa

- Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa

s evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii



72

- Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare

temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea

deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie

pe amplasament pe perioade lungi de timp.

- Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in



- Depozitarea materiei prime biomasa se va face numai in silozurile de beton si acoperite

cu prelata.

- Verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de

colectare si evacuare a apelor uzate de pe amplasament;

14.4. Flora, fauna, spatiile verzi

Avand in vedere ca amplasamentul studiat se afla in intravilan, in zona industriala a

municipiului Roman, nu se impun masuri speciale de protectie a florei si faunei de pe

amplasamentul studiat.

In partea de vest a amplasamentului, prin retragerea limitei proprietatii spre digestoare

pana la limita caii de acces in interior, cu 13,20 m, a fost marita distanta fata de axul drumului si

pe suprafata ramasa a fost creaat un spatiu verde ce va fi plantat cu iarba si arbori.

Spatiul verde nou creat va avea functia de zona tampon si impreuna cu zonele de

protectitie va avea o suprafata totala de 16.940.50 m2 reprezintand 39 % din total suprafata.

La limita de vest nou creata, si de nord a amplasamentului se va planta un gard viu ce

va atinge inaltimea de 2,5 m dublat pe toata lungimea de un gard din panouri fonoizolante si o

perdea forestiera deasa cu rol de retinere al particulelor de praf si reducere a zgomotului produs

in timpul transportului si manipularii materiei prime.

In ce priveste fauna, respectiv populatia de rozatoare, soareci, aceasta va fi monitorizata

si periodic la 3 luni se va efectua o deratizare pe intreg amplasamentul.

14.5. Populatia

Masurile propuse anterior pentru factorii de mediu apa, aer, sol si spatiile verzi sunt

menite sa asigure protectia populatiei din zona si sa reduca la maxim eventualele stari de

discomfort create de implementarea proiectului atat in faza de constructie cat si in cea de

exploatare.

14.6. Masuri in zonele cu riscuri naturale

Pe amplasamentul studiat nu au fost identificate zone cu riscuri naturale si in comcluzie

nu se impun masuri cu privire la acestea.



73

14.7. Imbunatatirea parametrilor privind calitatea aerului

Masurile ce se vor lua prin implementarea PUZ in privinta inbunatatirii factorilor de

mediu reprezinta un obiectiv ce se aplica si la nivel national. Inbunatatirea calitatii factorilor de

mediu, a mediului in general, va duce la cresterea nivelului de sanatate al populatiei, la

imbunatatirea conditiilor de viata al locuitorilor.


(gaze naturale. şi combustibil solid sau lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termică a

consumatorilor urbani din zonă, cu impact pozitiv semnificativl în plan economico-financiar.

Mai mult, producerea energiei termice se va face în regim de cogenerare cu energia

electrică, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului generat de procesele

tehnologice clasice.

Implementarea proiectului va conduce la reducerea cantitatii de 13.344,58 CO2 /an din

atmosfera, gaz raspunzator de crearea si mentinerea efectului de sera.

23.577 MWe/an x 0.566 = 13.344,58 to CO2/an

Procesul tehnologic de producere a biogazului şi arderea acestuia în regim controlat va

reduce impactul negativ asupra mediului generat de activitatea de tratare şi depozitare pe termen

lung a deşeurilor biodegradabile, cunoscut fiind faptul că metanul rezultat în acest proces este un

gaz cu puternic efect de seră, iar levigatul rezultat are un potenţial ridicat de poluare a apelor de

suprafaţă şi a celor subterane.

15. DIFICULTATI INTAMPINATE

Nu au existat dificultati in procesul evaluarii de mediu, titularul de plan punand la

dispozitie toate informatiile detinute.

In urma analizei efectuate pentru prima varianta a planului prezentat, au fost identificate

o serie de aspecte care ar fi putut conduce la crearea unui discomfort populatiei din vecinatate,

propunandu-se unele modificari in cadrul planselor arhitecturale ale proiectului, acceptate de

titularul de plan si prezentate ca varianta finala a planului in cadrul grupului de lucru constituit

la APM Neamt.

Propunerile facute si acceptate de titularul de plan pentru modificarea unor elemente din

proiectul propus sunt:

- Grupul de cogenerare era amplasat in apropierea digestoarelor si la o distanta de sub 100

m fata de cea mai apropiata locuinta – sa propus mutarea acestora spre limita de est;



74

- Pentru marirea distantei de la limita amplasamentului pana la axul drumului si crearea

de spatii verzi - sa propus retragerea limitei proprietatii spre digestoare pana la limita

caii de acces in interior, cu 13,20 m si crearea unei zone tampon cu rol de protectie;

- La limita de vest, nou creata si limita de nord a amplasamentului nu erau prevazute

perdele de protectie – sa propus realizarea unui gard viu cu inaltimea de 2,5 m, in

spatele carora se vor monta panouri fonoizolante si o perdea forestiera deasa;

- Traseul pentru aprovizionarea cu materii prime trecea prin zona de est a

amplasamentului, prin fata locuintelor invecinate – sa propus modificarea traseului in

asa fel incat sa nu afecteze populatia din zona. Deasemeni in cadrul grupului de lucru, a

fost stabilit si programul de lucru cu o pauza intre orele 14 – 16.

- Din punct de vedere PSI nu era prevazut un rezervor de apa si hidranti – sa propus

realizarea si dimensionarea unui rezervor care sa contina o cantitate de apa

intangibila.

- In ce priveste depozitarea fertilizantului obtinut in cuvele de stocare – in cadrul grupului

de lucru sa cerut desfiintarea acestora si transportul, utilizarea si depozitarea

fertilizantului pe terenurile agricole apartinand titularului de plan.

16. DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementarii planului – PLANUL DE URBANISM ZONAL, in concordanta cu art.27 din

H.G. NR.1076.

16.1. Prevederi legislative privind monitorizarea planurilor si

programelor.

art.27 din H.G. NR.1076 din 08.07.2004, privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluarii de mediu pentru planuri si programe, „Monotorizarea implementarii planului

sau programului propus de titular, are in vedere identificarea inca de la inceput a

efectelor semnificative ale acestora asupra mediului, precum si efectele adverse

neprevazute, in scopul de a putea intreprinde actiunile de remediere corespunzatoare” ;

art.2 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie

2006 „ monitorizarea mediului – supravegherea, prognozarea, avertizarea si interventia

in vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor

de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora ,

a evolutiei, si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile care se

impun;



75

art. 94 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie

2006 – : Obligaţiile persoanelor fizice şi juridice au urmatoarele atributii si

raspunderi:

(1)Protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, în care

scop:

a)solicită şi obţin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de

urgenţă şi a legislaţiei subsecvente;

b)respectă condiţiile din actele de reglementare obţinute;

c)nu pun în exploatare instalaţii ale căror emisii depăşesc valorile limită stabilite prin

actele de reglementare;

d)persoanele juridice care desfăşoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului

organizează structuri proprii specializate pentru protecţia mediului; e)asistă

persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control, punându-le la

dispoziţie evidenţa măsurătorilor proprii şi toate celelalte documente relevante şi le

facilitează controlul activităţilor ai căror titulari sunt, precum şi prelevarea de probe;

f)asigură accesul persoanelor împuternicite pentru verificare, inspecţie şi control la

instalaţiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele şi

instalaţiile de depoluare a mediului, precum şi în spaţiile sau în zonele aferente

acestora;

g)realizează, în totalitate şi la termen, măsurile impuse prin actele de constatare

încheiate de persoanele împuternicite cu activităţi de verificare, inspecţie şi control;

h)se supun dispoziţiei scrise de încetare a activităţii;

i)suportă costul pentru repararea prejudiciului şi înlătură urmările produse de acesta,

restabilind condiţiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului

"poluatorul plăteşte";

j)asigură sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice şi

pentru automonitorizarea emisiilor poluante;

k)asigură evidenţa rezultatelor şi raportează autorităţii competente pentru protecţia

mediului rezultatele automonitorizării emisiilor poluante, conform prevederilor actelor

de reglementare;

l)informează autorităţile competente, în caz de eliminări accidentale de poluanţi în

mediu sau de accident major;

m)depozitează deşeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate în acest sens;

n)nu ard miriştile, stuful, tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii

competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor

publice comunitare pentru situaţii de urgenţă; o)aplică măsurile de conservare stabilite

de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului pe suprafeţele terestre şi

acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestionează

precum şi pentru refacerea ecologică a acestora;



76

s)să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de inspecţie şi control prevăzut

în prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 71 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie

2006 –„ Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute in

planurile urbanistice este interzisa;

Art. 72 din O.U.G. 195 din 22 decembrie 2005, aprobata prin Legea nr.265 din 29 iunie

2006 – „La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respecta

prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale si se prevad, in

mod obligatoriu, masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si

antropic al fiecarei zone si localitati, conditii de refacere peisagistica si ecologica a

zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi, de protectie sanitara a

captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor.

16.2. Propuneri privind Programul de monitorizare al implementarii

PUZ

Monitorizarea activitatilor de protectia mediului si respectarea conditiilor de

implementare PUZ in conformitate cu prevederile Legii protectiei mediului, se va asigura

in cadrul unui management de mediu in cadrul titularului de plan, respectiv SC MB

NORUS Biogaz SRL

Dezvoltarea economico-sociala este un proces firesc din care deriva cresterea calitatii

vietii si a mediului înconjurator cand în proiect sunt prevazute toate masurile de integrare în

mediul ambiant.

Este un proiect la o scara mai mare, cu efecte putine daca nu inaccesibile observarii (chiar

si interpretarii) directe.

Din acest motiv, monitorizarea trebuie realizata comparativ între zona unde va functiona

noua investitie si zona traditionala (pentru emisii, zgomot si vibratii), sau între perioada actuala

si cea viitoare pe relatia cu biodiversitatea si sanatatea umana. În acest fel se vor putea masura

efectele la nivelul mediului în variantele de mai sus, care au fost anticipate în studiul de fata pe

seama presiunilor care pot fi reduse prin realizarea proiectului.

Concluziile monitorizarii vor oferi informatii utile pentru o planificare judicioasa a

modului de dezvoltare urbana pe termen lung.

Monitorizarea activitatii se va face la urmatoarele etape :

a) inainte de inceperea lucrarilor;

b) in perioada de exploatare.

a. inainte de inceperea lucrarilor

Masuratorile efectuate pentru evaluarea starii mediului in amplasament se vor realiza inainte

de inceperea lucrarilor pentru stabilirea „nivelului zero”. Aceste masuratori vor fi efectuate de un

laborator acreditat si acceptat de APM Neamt si vor consta in :



77

- sol – minim 4 probe;

- aer – imisii – minim 2 probe;

- zgomot – minim 2 probe (una la nivelul strazii si una la 2 m de gardul celei mai apropiate

cladiri).

Dupa implementarea proiectului determinarile ce vor fi facute se vor raporta la aceste prime

analize.

b. in perioada de exploatare

Monitorizarea emisiilor in sol

Monitorizarea se va face minim o data pe an si vor fi analizati cel putin urmatorii

indicatori: pH, conductivitate, cadmiu, cupru, crom, mangan, nichel, plumb, zinc, produse

petroliere iar rezultatele se vor raporta la limitele impuse de Ordinul 756/1997 - ordin pentru

aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului ( * p.a. - praguri de alerta maiputin

sensibile; **p.i. - praguri de interventie mai putin sensibile).

Monitorizarea emisiilor în aer

In timpul executării construcţiilor se va urmări modul de executare al acestora astfel încât

să nu se creeze stări de disconfort vecinătăţilor.

Monitorizarea emisiilor în aer în timpul etapei de funcţionare a investiţiei se va efectua

semestrial.

Personalul responsabil va monitoriza continuu parametrii de funcţionare a instalaţiilor, iar

în caz de depăşiri care pot avea impact atmosferic, instalaţiile vor fi oprite automat, în condiţii de

siguranţă, până la remediere.

Toate instalaţiile care sunt sau urmează a fi instalate pe amplasament vor fi noi şi vor

corespunde tehnologiilor moderne. Pentru verificarea şi întreţinerea instalaţiilor, precum şi

depistarea din timp a eventualelor funcţionări anormale sau avarii, care pot influenţa calitatea

aerului vor fi prevăzute în planurile interne perioade de revizii corespunzătoare.

Monitorizarea zgomotului

Pentru evitarea disconfortului fonic, produs în perioada de construcţie a centralei termice

pe biomasă, monitorizarea nivelului de zgomot se vor efectua masuratori probe martor, inainte

de inceperea lucrarilor de la limita amplasamentului fata de cele mai apropiate locuinte.

În vederea monitorizării zgomotului produs de instalaţiile aferente investiţiei după

punerea în funcţiune se vor efectua măsurători de zgomot, atât în interiorul, cât şi la limita

incintei. Rezultatele măsurătorilor vor fi puse la dispoziţia autorităţilor de protecţia mediului.



78

Monitorizarea deşeurilor

În etapa de construcţie a centralei termice pe biomasă, deşeurile rezultate vor fi

monitorizate sub aspectul generării, colectării selective şi valorificării/eliminării conform

obligaţiilor stipulate în avizul de mediu.

În etapa de funcţionare a investiţiei, deşeurile generate vor fi gestionate şi monitorizate în

conformitate cu actele de reglementare în vigoare şi cu cerinţele autorităţii competente în

domeniu. În acest sens, responsabilul cu gestiunea deşeurilor angajat în cadrul instalaţiei, va

monitoriza în continuare, printre altele:

tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate;

modul de stocare temporară a fiecărui tip de deşeu, cu respectarea principiului colectării

selective la sursă;

transferul în afara amplasamentului a deşeurilor prin intermediul firmelor autorizate.

Rezultatele obtinute din activitatea de monitorizare a PUZ se vor introduce in baza de date

gestionata de titularul de PLAN prin compartimentele responsabile si concretizate prin Rapoarte

periodice prezentate autoritatilor care au aprobat PROGRAMUL DE MONITORIZARE si emis

avize de implementare a PLANULUI DE URBANISM ZONAL

Monitorizarea faunei

Pentru evitarea discomfortului creat de o crestere excesiva a populatiei de rozatoare,

soareci, aceasta va fi monitorizata.

Metodele de combatere a cresterii populatiei de rozatoare cele mai cunoscute sunt:

- Combaterea biologica prin introducerea pe amplasament a dusmanilor naturali – animale

care se hranesc cu soareci.

- Deratizarea periodica, la 3 lun,i pe intreg amplasamentul.

17. CONCLUZII SI RECOMANDARI

In urma evaluarii de mediu a PUZ nu s-au costatat a efecte negative asupra mediului, si

a sanatatii umane.


(gaze naturale. şi combustibil solid sau lichid) pentru asigurarea necesarului de energie termică a

consumatorilor urbani din zonă, cu impact pozitiv semnificativ în plan economico-financiar.



79

Mai mult, producerea energiei termice se va face în regim de cogenerare cu energia

electrică, fapt ce va permite reducerea impactului negativ asupra mediului generat de procesele

tehnologice clasice.

Implementarea proiectului va conduce la reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, gaz

raspunzator de crearea si mentinerea efectului de sera.

Rezultatele obtinute in urma evaluarii impactului sunt prezentate pentru fiecare factor de

mediu:

1. Factor de mediu: apa

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si masurile de protectie prezentate,

se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este

nesemnificativ.

2. Factor de mediu: aer

Pentru emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista emisii

relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz epurat,

iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru catalizator

si de particule)

Depozitarea si pastrarea biomasei numai in silozurile special amenajate si acoperite cu

prelata pentru evitarea umezirii si intrarea timpurie in fermentatie, nu va conduce la poluarea

aerului cu mirosuri neplacute.

Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a

fluxului gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in

normele legale. Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.

3. Factori de mediu: solul si subsolul

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului este nesemnificativ.

4. Factori de mediu: Biodiversitate


teren cu categoria de folosinta curti constructii, situat in zona industriala a municipiului Roman,



Activitatea de producere a energiei electrice se va desfasura numai in incinta

amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta asupra

ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.



80

5. Factor de mediu: populatia

Implementarea proiectului nu va avea efecte negative asupra starii de sanatate a


Aceasta fapt a fost evidentiat si in Studiul de impact asupra sanatatii populatiei din



de termoficare si de noi locuri de munca pentru o perioada de minim 20 de ani.




incalzire pe o perioada de 10 ani (perioada asigurata de investitor)

- Cresterea standardului de viata al populatiei din vecinatatea amplasamentului;

- Avantaje din punct de vedere social prin crearea unor noi locuri de muncă, atât în faza

de execuţie, cât şi în faza de exploatare.

- Cresterea nivelului de trai, prin cresterea veniturilor si a oportunitatilor de dezvoltare;

Masurile propuse pentru factorii de mediu apa, aer, sol si spatiile verzi sunt menite sa

asigure protectia populatiei din zona si sa reduca la minim eventualele stari de discomfort create

de implementarea proiectului atat in faza de constructie cat si in cea de exploatare.

Trebuie de remarcat ca investitia realizata vine in sprijinul populatiei intr-o perioada in

care majoritatea unitatilor de productie si servicii la nivel national si judetean sunt inchise sau

urmeaza a fi inchise, iar spectrul somajului devine tot mai evident.

Astfel, strategiile de revitalizare a populatiei sunt elaborate pentru prevenirea efectelor

negative in plan socio-economic precum si pentru stoparea migratiei fortei de munca.

In conformitate cu tendintele pe plan national si cu strategia judeteana, obiectivele care

stau la baza revitalizarii populatiei, sunt:

- Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea

elaborarii de proiecte de dezvoltare;

- Impunerea din partea administratiei locale a orientarii angajarilor inspre populatia locala;

- Stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea

modernizarii drumurilor de acces, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in

ceea ce priveste zgomotul si vibratiile datorate intensificarii traficului



81

Suportul realizarii obiectivelor si optiunilor strategiei demografice este sustinut si de

programele de dezvoltare regionala prin aparteneta teritoriului judetului Neamţ, si implicit a

teritoriului administrativ Roman, la Regiunea de Nord-Est, regiune considerata ca prioritara in

cadrul politicilor de dezvoltare nationala.

Pentru proiectul analizat, în concordanţă cu viaţa economică a investiţiei (în accord cu

durata normată de viaţă a principalelor echipamente), perioada de referinţă propusă este de 20 de

ani.

Se pot evidenţia următoarele efecte pozitive ale proiectului de construcţie a centralei

electrice pe biomasă:

1. Reducerea consumului de combustibil fosil pentru producerea energiei electrice,

respectiv a emisiilor poluante, cu impact negativ asupra calităţii aerului;

2. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera in raport cu energia produsa.

3. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, a levigatului format ca urmare a

descompunerii biomasei lasata pe sol.

4. Reducerea gradului de dependenţă faţă de combustibilii de import (gazul natural) cu

efecte benefice asupra siguranţei energetice;

5. Crearea de noi locuri de muncă atât prin realizarea lucrărilor de construcţii-montaj

aferente proiectului cât şi în perioada de exploatare a acestuia pentru o perioada de 20 de

ani;

6. Reducerea fenomenului migrational al fortei de munca.

In conditiile respectarii procesului de producere a energiei electrice si a tuturor

masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a florei si faunei, a

aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global produs de “Realizarea unei


Neamţ”, asupra mediului este, nesemnificativ.

Recomandari:

In urma evaluarii de mediu si a sedintei grupului de lucru facem urmatoarele

recomandari:

Utilizarea rationala prin economisirea apei si reducerea pierderilor din sistemele de

transport, retelele de distributie a apei, procese tehnologice si minimalizarea

consumurilor specifice.

Identificarea si limitarea efectelor poluarii accidentale din sistemele de transport, retelele

de canalizare;

Depozitarea materiei prime – biomasa numai in silozurile de beton special amenajate si

acoperite cu prelata pentru protectia impotriva apei din precipitatii.



82




Respectarea traseului stabilit si a programului de lucru.

Monitorizarea populatiei de soareci, combaterea biologica si efectuarea deratizarii la 3

luni pe intreg amplasamentul.

Mentinerea si ingrijirea spatiilor verzi nou create.

18. REZUMAT NETEHNIC

Introducere

Realizarea PUZ a derivat din necesitatea schimbarii prin regulamentul de urbanism a

zonei din PUG Roman Unitatea teritorială de referinţă nr. 10, subzona LM (propusă) – zonă

mixtă, conţinând locuinţe individuale şi colective şi activităţi productive şi de servicii

compatibile cu locuirea zona functionala, in unitati economice productive, inclusiv servicii

aferente si functiuni complementare - centrala electrica de termoficare pe biogaz

Metodologia de evaluare

Raportul de mediu a fost elaborat in concordanta cu HG 1076/2004 care transpune

Directiva2001/42/EC (Directiva SEA). Prezentul raport include evaluarea impactului prezent

asupra mediului, starea actuala a factorilor de mediu cu efectele poztive si negative, a evolutiei

lor probabile in cazul neimplematarii sau al implementarii PUZ .

Baza de date

Procesul de evaluare s-a bazat pe datele privind situatia actuala si care ar trebui

imbunatatite prin implementarea PUZ . Informatiile de baza au fost obtinute din PUZ, Proiectul

tehnic, Studiu de evaluare a sanatatii populatiei din vecinatatea amplasamentului si diverse

surse.

Evaluarea obiectivelor si a masurilor cuprinse in PUZ s-a realizat in relatie cu:

- Biodiversitate, flora si fauna

- Populatie si sanatate umana

- Apa

- Sol

- Aer

- Modificari climatice

- Cultura si amenajre teritoriala

- Managementul deseurilor



83

Proiectul îşi propune realizarea unei instalaţii industriale pentru producerea biogazului

din biomasă şi arderea acestuia în scopul producerii prin cogenerare de înaltă eficienţă a energiei

electrice şi termice.

AMPLASAMENT

Centrala electrică de termoficare va fi realizată la marginea oraşului Roman, în partea de

nord-vest, pe un amplasament aflat în zona dintre Strada Fabricii, str. Prof. Dumitru Mărtinaş,

limită intravilan şi drum de exploatare, zonă pentru care sa elaborat PLANUL URBANISTIC

ZONAL - CONSTRUIRE CENTRALĂ TERMICĂ PE BAZĂ DE BIOGAZ. Amplasamentul

centralei este în partea sudică a acestei zone, accesul pe amplasament facându-se prin partea de

sud, de pe strada Fabricii, dinspre platforma industrială AGRANA.

Vecinătăţile amplasamentului sunt:

1. La NORD: teren agricol intravilan Roman

2. La EST: drum de exploatare – teren agricol

3. La SUD: str. Fabricii – platforma industriala

4. La VEST: str. Prof. Dumitru Mărtinaş (DJ 207 Roman - Cordun)

Terenul, cu suprafaţa de 43.142 m2 este teren situat în intravilanul oraşului Roman,

folosinţa actuală fiind teren arabil cu destinaţia “construcţii”.

Se propune categoria funcţională zonă unităţi economice productive, inclusiv servicii

aferente şi funcţiuni complementare - centrală electrică de termoficare pe biogaz.

În conformitate cu prevederile Planului Urbanistic General, amplasamentul se află în

Unitatea teritorială de referinţă nr. 10, subzona LM (propusă) – zonă mixtă, conţinând locuinţe

individuale şi colective şi activităţi productive şi de servicii compatibile cu locuirea.

DESCRIEREA INSTALATIEI

Instalaţia ce urmează a fi pusă în funcţiune este produsă în Germania, după o tehnologie

modernă, care asigură eficienţa tehnico-economică şi respectarea condiţiilor impuse de legislaţia

în domeniul protecţiei mediului. Instalaţiile produse sunt standardizate putând fi instalate cu

uşurinţă şi exploatate în condiţii optime.

Instalaţiile sunt formate din componente de calitate superioară, care sunt deosebit de

fiabile şi uşor de întreţinut, ca urmare a experienţei îndelungate în domeniu, în proiectarea şi

construirea acestor tipuri de sisteme. Acest tip de agregate energetice sunt exploatate în mod

curent în Germania şi au puteri unitare cuprinse în intervalul 250-1000kW (Hohenwart 180kW,

Hagen 2x530kW, Ketzin 1000kW).

Proiectul îşi propune producerea anuală a 23.577 MWh electrici şi 23.842 MWh termici,

cu 4 grupuri de cogenerare de înaltă eficienţă (motor pe gaz – electrogenerator – recuperator de

căldură), fiecare grup având o putere electrică instalată de 800 kW şi o putere termică de 809

kW.



84

Biomasa utilizată pentru producerea biogazului ce va fi ars de cele 4 motoare diesel va

consta în fân, coceni de porumb, paie de secară, paie de sorg, seminţe de secară, dar în funcţie de

particularităţile zonei beneficiarul şi proiectantul instalaţiei are în vedere utilizarea şi a altor

deşeuri agricole vegetale sau a altor categorii de biomasă, precizate de Ordinul MADR nr. 46

din 5 martie 2012, “Procedură din 2012 de emitere a certificatului de origine pentru biomasa

provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibil sau materie primă

pentru producţia de energie electrică”, Art. 2., punctul a):

Art. 2. -

In sensul prezentei proceduri, prin biomasa provenita din agricultura si industriile conexe, utilizata drept

combustibil sau materie prima pentru productia de energie electrica, se intelege fractiunea biodegradabila obtinuta

din:

a) culturi de plante agricole si nonagricole energetice destinate productiei de biomasa, utilizata in scopul

producerii energiei electrice, conform listei prevazute in anexa nr. 1, denumite in continuare culturi energetice.

Procesul tehnologic nu permite utilizarea de deşeuri provenite din zootehnie (dejecţii) şi

din “acvacultură, pescuit şi de la prepararea şi procesarea alimentelor”, conform listei prevăzute

în Anexa nr. 2 a Ordinului MADR nr. 46 din 5 martie 2012.

Fluxul tehnologic al acestei instalaţii de producere a energiei electrice şi termice utilizând

biomasa este următorul:

- preluarea, stratificarea şi depozitarea biomasei;

- fermentarea;

- digestia (postfermentarea);

- stocarea gazului brut;

- epurarea gazului;

- arderea biogazului pentru producerea în cogenerare a energiei electrice şi termice.

4

Depozitarea gazului brut

1

Preluarea, stratificarea şi

depozitarea biomasei

5

Epurarea biogazului

2

Fermentarea

6

Cogenerarea de energie

electrică şi termică din

biogaz

3

Digestia



85

Depozitarea biomasei se face în silozuri din beton, prevăzute cu sisteme închise de

colectare a fracţiei lichide generate de biomasă. Din depozit biomasa este transferată cu ajutorul

unui încărcător mecanic frontal până la instalaţia de alimentare a fermentatoarelor.

Rezervoarele din beton sunt deosebit de rezistente, în special la acţiunea sulfaţilor şi sunt

construite din elemente prefabricate folosite pentru constructii, fapt ce garantează menţinerea în

timp a caracteristicilor betonului. Alimentarea instalaţiei de producere a biogazului se va face cu ajutorul unor cupe-

dozatoare din oţel inoxidabil. Plasarea cupelor-dozatoare pe celule de cântărire permite o

alimentare foarte bine controlată a instalaţiei. Sistemul are un grad ridicat de automatizare, fapt

ce conduce la o creştere semnificativă a eficienţei instalaţiei cu un aport minim din partea

personalului de exploatare şi monitorizare.

Biomasa este compactată cu ajutorul unei prese pentru reducerea conţinutului de aer şi

favorizarea fenomenului anaerob de fermentaţie. Pierderile generate de compactarea excesivă a

biomasei (peletizare) sunt minimizate prin utilizarea unor agitatoare mecanice submersibile.

Principiul de producere a biogazului constă în formarea de gaze combustibile prin

descompunerea substantelor organice umede în medii lipsite de oxigen molecular. Biogazul se

obţine prin fermentare anaerobă, când microorganismele descompun materia organică, eliberând

o serie de metaboliţi conţinând în principal bioxid de carbon şi metan, care constituie biogazul.

Fermentarea anaerobă este un proces dirijat de descompunere a materiei organice umede, în

condiţii controlate de mediu şi în absenţa oxigenului molecular şi a luminii. Acest proces se

desfăşoară în unităţile de fermentare.

Fermentarea se face în două unităţi de fermentare identice care au o construcţie din

prefabricate de oţel-beton şi sunt dotate cu toate echipamentele auxiliare necesare pentru

funcţionare (agitatoare submersibile, pompe, scări de acces, platforme cu grilaj).

Perioada medie de menţinere a biomasei în unitatea de fermentare, fără a se ţine seama

de descompunerea biomasei, este de 48 de zile. În practică acest timp de menţinere se

prelungeşte la 50 de zile în cazul unei omogenizări foarte bune şi funcţionarea optimă a

procesului. În plus trebuie ţinut cont şi de fluxul de recirculat care poate scădea acest timp de

menţinere în cazul unui debit mare de fracţie solidă de la separatorul de fluide. Prin urmare şi

recircularea digestatului poate să fie mai mică. Încărcarea volumetrică, la componenţa prevăzută

a biomasei, este de circa 6,5 kgSOU/m3zi pentru volumul celor două fermentatoare, care este în

partea superioară a intervalului de siguranţă în cazul instalaţiilor moderne de biogaz şi permite,

în cazul unui control bun al procesului, o siguranţa foarte ridicată în funcţionare.

În principiu există posibilitatea de a include digestorul în procesul de fermentaţie astfel

încât separarea fracţiei solide să nu se facă în prima treaptă şi astfel încât amestecul să fie

circulat între fermentator şi digestor. Prin urmare timpul de menţinere se poate prelungi

considerabil obţinându-se durate de peste 100 zile care vor permite reducerea încărcării

volumetrice la valori de sub 3 kgSOU/m3zi, fapt ce asigură un nivel ridicat de siguranţă în

exploatare.



86

Temperatura de operare a unităţii de fermentare va fi stabilită în timpul probelor de

funcţionare şi va fi cuprinsă în intervalul 38-55 °C. Această temperatură va fi stabilită astfel încât

să fie optimă pentru mixul de substraturi. Nu există o metodă analitică de determinare a

temperaturii din fermentator ci doar una empirică, bazată pe experienţa de utilizare a instalaţiilor

de biogaz. De o mai mare importanţă este însă menţinerea unei temperaturi constante şi lipsa

fluctuaţiilor pentru o funcţionare optimă atât din punct de vedere tehnologic şi de siguranţă în

exploatare. Această funcţionare constantă se va realiza cu ajutorul echipamentelor de control şi a

monitorizării atente a instalaţiei.

Unitatea de fermentare va fi utilizată la înalte standarde de calitate atât din punct de

vedere tehnic, cât şi biologic pentru obţinerea rezultatelor scontate. În plus există posibilitatea

unei optimizări ulterioare datorită rezervelor disponibile. Această optimizare se poate realiza

printr-o creştere a gradului de control al procesului.

În ceea ce priveşte filtrarea fracţiei solide după prima treaptă de fermentare trebuie

făcută o probă în funcţionare pentru stabilirea faptului dacă această fracţie deţine un potenţial

destul de ridicat de gazeificare, care să permită creşterea producţiei de gaze, spre exemplu, prin

extinderea perioadei de menţinere. Din punct de vedere al instalaţiei această soluţie este posibilă

datorită existenţei capacităţii de stocare.

Instalaţia este dotată cu reactoare de digestie etanşe care fac posibil un proces

tehnologic în două trepte. Într-o anumită măsură procesul se desfăşoară în acest mod ceea ce

duce la reducerea maximă a pierderilor prin fracţia solidă şi la maximizarea producţiei de biogaz

pentru cogenerare. Ca postfermentoare se folosesc patru digestoare cu acoperiş flotant care pot fi

folosite şi ca rezervoare de gaz. Staţia de pompare asigură toate fluxurile de materii (biomasă,

fracţia fluidă, fracţia solidă, gaz, etc.) între componentele instalaţiei de biogaz şi între instalaţie şi

grupul de cogenerare. Acest grup de pompare este compus din câte o pompă excentrică cu melc

pentru fiecare linie de fermentare. Această abordare este una des întâlnită. Având în vedere

importanţa pompelor pentru funcţionarea în bune condiţiuni a instalaţiei de biogaz, sunt

prevăzute ca în amplasament să existe un melc şi o pompă excentrică pentru schimbarea rapidă a

pompelor în cazul avariilor.

Rezervoarele de gaz (cupola de gaz) sunt constituite de partea superioară a

digestoarelor şi au un acoperiş flotant cu membrană specială dublă. Această formă constructivă

este larg utilizată şi nu prezintă nici un risc semnificativ.


hidrogenul sulfurat şi apa.

Epurarea biogazului se face cu o instalaţie performantă de ultimă generaţie. Pentru a se

reduce coroziunea şi incidentele în cadrul grupului de cogenerare gazul se răceşte pentru

separarea fracţiei lichide (H2O) după care se continuă epurarea într-un filtru cu carbon activ

pentru reducerea concentraţiei de H2S.

Grupul de cogenerare (BHKW) foloseşte biogaz epurat şi este compus dintr-un motor

cu ardere internă cu o putere instalată de 1982 kW şi un recuperator (schimbător) de căldură.

Motorul este legat de un generator sincron care transformă energia mecanică în energie electrică.



87

Căldura provenită de la răcirea motorului cu ardere internă, cât şi căldura gazelor arse

rezultate este recuperată cu ajutorul schimbătorului de căldură. Unitatea de cogenerare este

montată într-un container pentru a se instala fără a fi necesară o clădire. În cadrul instalaţiei de

biogaz se vor folosi patru unităţi de cogenerare.

Cogenerarea este de înaltă eficienţă, acest motor având randamentul maxim de 42,3% şi

un randament mediu de 39 ÷ 41% (deoarece randamentul este mai scăzut atunci când scade

conţinutul de metan, presiunea biogazului sau după oprirea motorului pentru reparaţie sau

întreţinere). În ceea ce priveşte generarea de energie termică, randamentul mediu se va considera

41% (randamentul maxim este de 45%).

Întregul proces tehnologic este automatizat, controlul procesului fiind asigurată de un

automat programabil care asigură o funcţionare în condiţii de siguranţă.

Nu există pericol de incendiu sau explozie, în spaţiile închise din container existând

instalaţie de alarmare cu două praguri, la 10% din limita inferioară de explozie alimentarea cu

biogaz fiind oprită automat.

În caz de suprapresiune a biogazului există o făclie de siguranţă cu declanşare şi

aprindere de asemenea automată, arderea biogazului fiind alternativa mai bună pentru mediu

decât evacuarea în atmosferă a biogazului, metanul conţinut fiind un gaz cu efect de seră mai

mare ca CO2 rezultat din ardere.


energiei electrice şi termice, şi un produs secundar care poate fi valorificat şi anume nămolul de

fermentare.

Nămolul de fermentare este un îngrăşământ care va fi folosit în fermele agricole

proprii, înlocuind îngrăşămintele chimice clasice.

ASIGURAREA UTILITĂŢILOR; EVACUAREA APELOR UZATE ŞI A DEŞEURILOR

Asigurarea utilităţilor necesare funcţionării instalaţiei se va face prin încheierea unor

contracte comerciale cu furnizorii de utilităţi din zonă şi racordarea la reţele existente pe

platforma industrială.

Energie electrică produsă va fi evacuată în reţeaua electrică a distribuitorului local

(E.ON Moldova Distribuţie). Racordarea va fi realizată în baza unui Studiu de soluţie şi a unui

Acord tehnic de racordare emis de distribuitor. Energia electrică necesară funcţionării

instalaţiilor va fi asigurată din producţia proprie sau din reţeaua locală (în faza de pornire).

Energia termică produsă va fi furnizată consumatorilor locali printr-o reţea proprie de

termoficare. Consumul intern va fi asigurat din producţia proprie;

Funcţionarea instalaţiei nu necesită racordarea la reţeaua de alimentare cu gaze naturale.

Pe amplasamentul solicitat nu sunt reţele de distribuţie a gazelor naturale.



88

Alimentarea cu apă se va face din reţelele industriale şi municipale existente în zonă,

prin racorduri proprii, realizate în baza unor contracte comerciale de prestări servicii, încheiate

cu furnizorii locali.



menajere şi ape pluviale, apa uzată tehnologică, provenită de la instalaţia de epurare a

biogazului, de la separatorul de condens, care poate conţine sulf şi fosfor, fiind recirculată,

reintrodusă în circuitul tehnologic, în fermentator).

Pentru evacuarea diferitelor tipuri de deşeuri generate pe amplasament, atât în faza de

construire, cât şi ulterior, în faza de funcţionare beneficiarul va încheia contracte comerciale de

prestări servicii, cu firme specializate şi va respecta prevederile legislative privind gestionarea

deşeurilor menajere şi industriale.

Nămolul de fermentare, care este de fapt un îngrăşământ natural, va fi folosit în fermele

agricole apartinand SC MB NORUS BIOGAZ SRL, înlocuind îngrăşămintele chimice clasice.

Impactul prognozat asupra mediului

1. Factor de mediu: apa

Alimentarea cu apă se va face din reţelele industriale şi municipale existente în zonă,

prin racorduri proprii, realizate în baza unor contracte comerciale de prestări servicii, încheiate

cu furnizorii locali.



menajere şi ape pluviale, apa uzată tehnologică, provenită de la instalaţia de epurare a

biogazului, de la separatorul de condens, care poate conţine sulf şi fosfor, fiind recirculată,

reintrodusă în circuitul tehnologic, în fermentator).

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si masurile de protectie prezentate,

se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este

nesemnificativ. Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.

2. Factor de mediu: aer

În timpul construcţiei obiectivului

Sursele de impurificare a atmosferei în perioada lucrărilor de construcţie a obiectivului

vor fi reprezentate de:

- excavarea pământului;



89

- manevrarea materialelor de construcţie (nisip, pietriş, ciment);

- traficul auto.

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaţă.

Tipurile de lucrări necesare pentru punerea în operă a proiectului, înscriu lucrările de

construcţie în categoria construcţiilor uşoare.

Pentru limitarea surselor de impurificare a atmosferei în perioada lucrărilor de construcţie

a obiectivului se vor lua următoarele măsuri:

- amplasamentul va fi îngrădit iar pe partea cu locuinte se vor monta panouri fonoizolante;

- transportul materialelor spre amplasament se va realiza cu autovehicule acoperite;

- vehiculele de transport materiale vor avea traseu bine stabilit în cadrul incintei, asigurând un

nivel minim al emisiei de gaze de eşapament;

- la ieşirea din amplasament roţile camioanelor vor fi spălate cu ajutorul unei instalaţii de spălare

specifice.

Impactul generat de activităţile de construire a obiectivului de investiţie asupra aerului

ambiental, în condiţii de respectare a măsurilor prevăzute prin proiect, a normelor specifice de

sănătate şi securitate în muncă, se consideră că se va încadra la un nivel acceptabil atât pentru

factorul uman, cât şi pentru factorul de mediu aer.

În timpul funcţionării obiectivului

Din activităţile care se vor desfăşura în cadrul centralei electrice se emit poluanţi

punctiform şi difuz. Principalele emisii în atmosferă sunt:

– emisii punctiforme: gaze arse, rezultate din arderea biogazului în motoare cu ardere

interna pentru producerea energiei electrice;

– emisii difuze: gaze de eşapament, rezultate de la funcţionarea motoarelor autovehiculelor

cu combustibil motorină, care realizează descărcarea biomasei.


hidrogenul sulfurat şi apa. Epurarea biogazului se face cu o instalaţie performantă de ultimă

generaţie. Pentru a se reduce coroziunea şi incidentele în cadrul grupului de cogenerare gazul se

răceşte pentru separarea fracţiei lichide (H2O) după care se continuă epurarea într-un filtru cu

carbon activ pentru reducerea concentraţiei de H2S.

Capacitatea obiectivului de producere a energiei nu îl încadrează sub incidenţa IPPC (nu

este considerată instalaţie mare de ardere) si nu face obiectul Directivei SEVESO – HG 804.

Instalaţia este prevăzută cu monitorizare continuă a principalilor indicatori privind emisiile.

Masuri de reducere azgomotului si retinere a particulelor:



90



fonoizolante. In spatele panourilor se va planta o perdea forestiera deasa cu rol de protective

impotriva zgomotului si al particulelor de orice natura.

Dispersia gazelor arse in atmosfera cu ajutorul cosurilor si a instalatiei de epurare a fluxului

gazelor de ardere, face ca poluarea cu gaze arse rezultate din proces sa se incadreze in normele

legale., Se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ. Vezi Studiul de

impact asupra comfortului si sanatatii populatiei din zona.

Poluanti emisi si incadrarea in" TA Luft - Grentzwerte"

Poluant Enisie masica (

kg.h

Concentratie in

gazele de ardere (

mg/m -5% O

Valori limita "

TA Luft mg/m

-5% O

CO 2,33 >1.000 1.000

NO2 1,17 >500 1.000

SO2 0,82 >310 350

CH2O 0,09 >40 60

Pulberi ** 20

Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera

Poluant

Concentratia in gazele de ardere evacuate in

atmosfera conform BAT cand se utilizeaza

motoare optimizate si tehnic de reducere a

emisiilor mg/Nm -5%

Concentratia in gazele de

ardere evacuate in atmosfera

conform BAT cand se

utilizeaza motoare cu aprindere

prin scanteie sub 3MWmg/Nm

-5%

CO 100-650 1.000

NOx 100-500 1.000

Valori limita pentru poluantii emisi la cos de grupurile de cogenerare de 800kW propuse

prin studiul de impact asupra mediului

Poluant Concentratii in gazele de ardere evacuate in atmosfera mg/Nm -5%

BAT TA Luft - Grentzwertw VLE propuse

CO 100-650* 1.000 1.000

NO2 100-500* 1.000 1.000

SO2 50-500 350 350

CH2O 50-150 60 60



91

Pulberi oct.50 20 20 *cand se calculeaza motoare cu aprindere prin scanteie < 3MW valoarea de 650 poate fi dificil de obtinut

in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista

** cand se calculeaza motoare cu injective de capacitate mica <3MWvaloarea de 500 poate fi dificil de

obtinut in aceste cazurivaloarea de 1.000 poate fi mai realista.

In ce priveste emisiile de pulberi producatorul moatoarelor garanteaza ca nu exista

emisii relevante de la grupurile de cogenerare, avand in vedere ca acestea functioneaza cu gaz

epurat, iar la evacuarea gazelor de ardere sunt prevazute echipamente de depoluare ( filtru

catalizator si de particule)

Se respecta recomandarea de aplicare a tehnicilor BAT pentru reducerea emisiilor si de

aceia biogazul este epurat, concentratia maxima de H2 S in biogaz fiind de 10ppm.

Conform documentelor de referinta aceste emisii nu sunt de natura sa afecteze

semnificativ mediul. influienta centralei electrice si de termoficare pe biogaz asupra calitatii

aerului in zona este nesemnificativa.

Vanturile predominante in timpul anului bat dinspre N-V deci directia predomoinanta a

vanturilor in zona amplasamentului este pe directia N-V – S-E.aceasta directie a vantului si

amplasarea instalatiilor in partea de est a amplasamentului, fac ca zonele sensibile din partea de

vest si nord – locuinte- si sud – Grupul Scolar – nu vor fi afectate de dispersia poluantilor de pe

amplasament. ( a se vedea cap. 4.4. Clima)


Avand in vedere ca concentratiile de poluanti emise se incafreaza in limitele maxim

admisibile si faptul ca nu exista depasiri ale acestora si directia dominanta a vanturilor din

zona, consideram ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.



92

Realizarea centralei electrice şi funcţionarea acesteia nu influenţează negativ sănătatea

populaţiei din zona limitrofă obiectivului (nu determină apariţia de factori cancerigeni şi nu

influenţează condiţiile de locuire a populaţiei).

3. Factori de mediu: solul si subsolul

Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale

a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in cadrul diferitelor

sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau

biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii

sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de vedere calitativ, cat si cantitativ.

Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in prezent de o utilizare agricola,

caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare masura.

Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau

rezistenta solului de pe amplasament.


- Inlaturarea stratului de sol de pe terenul aferent constructiei cladirilor si infrastructurii

rutiere ce implica diminuarea rezervei de humus acumulata de-a lungul a mii si sute de

mii de ani, precum si afectarea biodiversitatii pe terenurile invecinate si modificarea

regimului apelor subterane

- Pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie sau de la

vehiculele transportoare

- Depozitarea necorespunzatoare a unor materii prime sau deseuri de constructie direct pe

sol, care ar putea determina poluarea solului


- Poluarea solului prin depozitarea necontrolata a deseurilor

- Poluarea solului prin functionarea necorespunzatoare a sistemelor de canalizare

- Poluarea solului prin depozitarea necontrolata a materiei prime

Pentru pastrarea calitatii factorului de mediu sol se propun urmatoarele masuri:

- Reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de santier

- Depozitarea solului decopertat si refolosirea lui pentru amenajarea de spatii verzi

- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa

- Manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel incat sa

s evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii



93

- Management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de depozitare

temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea

deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie

pe amplasament pe perioade lungi de timp.

- Management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in



- Depozitarea materiei prime biomasa se va face numai in silozurile de beton si acoperite

cu prelata.

- Verificarea periodica si intretinerea in stare buna de functionare a instalatiilor de

colectare si evacuare a apelor uzate de pe amplasament;

Activitatea de producere a energiei electrice potential poate produce un impact negativ

asupra solului si subsolului, daca nu se iau masurile de protectie necesare.

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului este nesemnificativ

4. Factori de mediu: Biodiversitate


teren cu categoria de folosinta curti constructii, situat in zona industriala a municipiului Roman,



Activitatea de producere a energiei electrice se va desfasura numai in incinta

amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta asupra

ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.

5. Factor de mediu: Populatia

Implementarea proiectului nu va avea efecte negative asupra starii de sanatate a


Aceasta fapt a fost evidentiat si in Studiul de impact asupra sanatatii populatiei din



de termoficare si de noi locuri de munca pentru o perioada de minim 20 de ani.





94


incalzire pe o perioada de 10 ani (perioada asigurata de investitor)

- Cresterea standardului de viata al populatiei din vecinatatea amplasamentului;

- Avantaje din punct de vedere social prin crearea unor noi locuri de muncă, atât în faza

de execuţie, cât şi în faza de exploatare.

- Cresterea nivelului de trai, prin cresterea veniturilor si a oportunitatilor de dezvoltare;

Se pot evidenţia următoarele efecte pozitive ale proiectului de construcţie a centralei

electrice pe biomasă:

7. Reducerea consumului de combustibil fosil pentru producerea energiei electrice,

respectiv a emisiilor poluante, cu impact negativ asupra calităţii aerului;

8. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera in raport cu energia produsa.

9. Reducerea cantitatii de CO2 din atmosfera, a levigatului format ca urmare a

descompunerii biomasei lasata pe sol.

10. Reducerea gradului de dependenţă faţă de combustibilii de import (gazul natural) cu

efecte benefice asupra siguranţei energetice;

11. Crearea de noi locuri de muncă atât prin realizarea lucrărilor de construcţii-montaj

aferente proiectului cât şi în perioada de exploatare a acestuia pentru o perioada de 20 de

ani vor contribui la reducerea fenomenului de migratie al fortei de munca;

Indicele de poluare globală obţinut 1.30 (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se

desfăşoară în cadrul Centralei pentru producerea energiei electrice pe bază de biomasă,

produc o afectare globală a factorilor de mediu Apă, Aer, Sol, Factor Uman Şi Biodiversitate

ce se situează în limitele admisibile.

In conditiile respectarii procesului de producere a energiei electrice si a tuturor

masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a florei si faunei, a

aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global produs de “Realizarea unei


Neamţ”, asupra mediului este, nesemnificativ.

19. EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU

Aprecierea impactului global produs asupra mediului înconjurător de desfăşurarea

activităţilor specifice în cadrul obiectivului “Realizarea unei centrale electrice de termoficare

cu funcţionare pe biogaz în municipiul Roman, din judeţul Neamţ” s-a făcut pe baza metodei

de evaluare comparativă între starea ideală a mediului şi starea posibilă datorată activităţii

antropice viitoare, luându-se în discuţie factorii de mediu APĂ, AER, SOL, factorul UMAN şi

BIODIVERSITATEA.

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător constă în parcurgerea mai

multor etape de aprecieri sintetice, bazate pe indicatori de calitate, posibili să reflecte starea

generală a factorilor de mediu analizaţi şi apoi corelarea acestora printr-o metodă grafică.



95

Fiecare din factorii de mediu analizaţi sunt caracterizaţi prin indicatori de calitate

reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare şi pentru care există limite admisibile. În

acest sens, într-o primă etapă, se raportează calitatea factorilor de mediu la limitele admise de

standardele naţionale, obţinându-se indicele de poluare, IP.

Pentru IP = 0 ÷ 1, mediul este afectat în limitele admisibile, iar pentru valori IP > 1,

mediul este afectat peste limitele admise.

Evaluarea cantitativă încadrează calitatea, exprimată prin indicele de poluare IP, la un

moment dat, a fiecărui factor de mediu, într-o scară de bonitate, cu acordarea de note care să

exprime apropierea, respectiv depărtarea faţă de starea ideală, tabelul urmator:

Note de bonitate, valori ale indicelui de poluare (ip) şi efecte asupra omului şi mediului

înconjurător corespunzătoare

Nota de

bonitate Valoarea Ip Efectul asupra omului şi mediului înconjurător

10 Ip = 0 - calitatea factorilor de mediu, naturală, de echilibru

9 Ip = 0 - 0,25 - fără efecte

8 Ip = 0,25 - 0,5 - fără efecte decelabile casuistic

- mediul afectat în limite admise - nivel 1

7 Ip = 0,5 - 1,0 - mediul afectat în limite admise - nivel 2

6 Ip = 1,0 - 2,0 - mediul afectat peste limite admise - nivel 1

- efectele sunt accentuate


- mediul afectat peste limite admise - nivel 3


3 Ip = 8,0 - 12,0 - mediul degradat - nivel 1

- efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 12,0 - 20,0 - mediul degradat - nivel 2

- efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip = peste 20 - mediul este impropriu formelor de viaţă

Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, nota 10 reprezentând starea

naturală neafectată de activitatea antropică, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit

de gravă de deteriorare a factorilor de mediu analizaţi.

Simularea efectului sinergic asupra factorilor de mediu în reprezentare grafică se prezintă

în figura de mai jos, figura realizata si masurata in ACAD.

Starea ideală este reprezentată grafic printr-o formă geometrică regulată – pentagon - (în

funcţie de factorii de mediu luaţi în discuţie: APĂ, AER, SOL, FACTOR UMAN şi

BIODIVERSITATE) - cu razele egale între ele şi având valoarea a 10 unităţi de bonitate.

Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor de bonitate exprimând starea

reală se obţine o figură geometrică neregulată cu o suprafaţă mai mică, înscrisă în figura

geometrică regulată a stării ideale.



96

Indicele stării de poluare globală a ecosistemului, IPG, suprafaţa ideală, Si, şi

suprafaţa reprezentând starea reală, Sr.

IPG = Si / Sr

Când nu există modificări ale calităţii factorilor de mediu, deci nu există poluare, acest

indice este egal cu 1. Grafic, figura geometrică ilustrând starea reală a mediului se suprapune pe

figura ilustrând starea ideală.

Când există modificări ale calităţii factorilor de mediu, indicele de poluare global IPG va

căpăta progresiv valori supraunitare, pe măsura reducerii triunghiului, deci a afectării factorilor

de mediu.

Conform datelor din literatura de specialitate, au fost făcute aprecieri ale indicelui de

poluare globală a mediului, pentru diverse situaţii, în urma cărora s-a stabilit o scară de evaluare

pentru valorile IPG de la 1 la 6, din care rezultă impactul asupra mediului, respectiv efectul

activităţii antropice asupra factorilor de mediu, tabelul urmator.

Valori ale indicelui stării de poluare globală (ipg) şi impactul asupra mediului

corespunzător

Valoarea

IPG Impactul asupra mediului

IPG = 1 mediu neafectat de activitatea antropică

IPG = 1 - 2 mediu supus efectului activităţii umane, în limite admisibile

IPG = 2 - 3 mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de disconfort formelor de viaţă

IPG = 3 - 4 mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de viaţă

IPG = 4 - 6 mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă

IPG > 6 mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Afectarea factorilor de mediu datorită funcţionării centralei electrice de termoficare cu

funcţionare pe biogaz s-a stabilit prin încadrarea calităţii fiecărui factor de mediu, pe scara de

bonitate de la 1 la 10, prin acordarea următoarelor note:

– APĂ – nota 9

– AER – nota 8

– SOL – nota 9

– FACTOR UMAN – nota 9

– BIODIVERSITATE – nota 9

Raportul rezultat între cele două suprafeţe, Si fiind suprafaţa figurii geometrice care

ilustrează starea ideală a celor cinci factori, iar Sr suprafaţa figurii geometrice care ilustrează

starea reală a aceloraşi 5 factori, la un moment dat, datorită activităţii, a dus la un indice de

poluare global care corespunde unui mediu supus efectului antropizării, în LIMITE

ADMISIBILE.: IPG = 1,30



97

IPG = 85.59 / 65.74 = 1.30

În figura de mai jos se prezintă reprezentarea grafică a valorilor care au condus la

Indicele de risc global produs de funcţionarea centralei electrice pe biomasă asupra factorilor de

mediu şi a factorului uman.

Calculul indicelui de poluare globala

“Realizarea unei centrale electrice de termoficare cu funcţionare pe biogaz în municipiul

Roman, din judeţul Neamţ”

Indicele de poluare globală obţinut 1.30 (IPG < 2) estimează faptul că activităţile ce se

desfăşoară în cadrul proiectului pentru producerea energiei electrice pe bază de biomasă,

produc o afectare globală a factorilor de mediu Apă, Aer, Sol, Factor Uman şi Biodiversitate

ce se situează în limitele admisibile.

RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG -...

Documents

Transcript of RAPORT DE MEDIU PENTRU PUG -...