RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PARC...

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI - PARC EOLIAN COMUNA PISCU, JUD. GALATI Beneficiar: SC GENERA AVANTE SRL Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.

1

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PARC EOLIAN COMUNA PISCU,JUD. GALATI

Beneficiar: SC GENERA AVANTE SRL BUCURESTI Elaborator: S.C. Mediu Research S.R.L.


2

Cuprins

1. INFORMATII GENERALE .................................................................... 5

1.1. Informatii despre titularul proiectului ................................................ 6

1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra mediului ........................................................................................ 7

1.3. Denumirea proiectului si localizare.................................................... 7

AMPLASAMENT ................................................................................ 8

INCADRARE ÎN LOCALITATE ŞI ZONA:........................................ 9

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere) ................. 27

1.5 Organizarea de santier ...................................................................... 41

1.6. Durata etapei de functionare ............................................................ 42

1.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei........................ 43

1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice............................................................................................................... 43

1.9. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa.................................................................................. 45

1.10. Analiza principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ........................................... 46

Alternativa „ZERO”............................................................................ 47

Alternative de amplasare şi de proiectare ............................................ 47

Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene ................................................................................... 48

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................. 49

2.1.Procese tehnologice de producţie...................................................... 49

2.2.Etapa de construcţie a parcului eolian ............................................... 49


3

2.3. Activităţi de dezafectare .................................................................. 54

3. DEŞEURI .............................................................................................. 55

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase ............... 58

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .......................................... 60

4.1. Apa.................................................................................................. 60

4.2. Aerul................................................................................................ 62

4.3. Zgomot ............................................................................................ 66

4.4 Solul ................................................................................................. 70

Informatii suplimentare extrase din Studiul Geotehnic............................... 72

4.5. Biodiversitatea................................................................................. 81

4.6. Peisajul ............................................................................................ 85

4.7. Mediul social si economic ............................................................... 85

4.8.. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ............................. 88

4.9.Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite............................ 88

4.10. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice ............................................................. 90

4.11 Impactul cumulat ............................................................................ 91

5. EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT ..................................... 91

5.1. Prognozarea impactului ................................................................... 91

5.2. Analiza mărimii impactului ............................................................. 92

6. GESTIUNEA DESEURILOR...............................................................100

7. MONITORIZAREA .............................................................................102

8. SITUATII DE RISC .............................................................................111

9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR.....................................................114

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC.........................................115

Informatii despre titularul proiectului ....................................................115


4

Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra mediului ................................................................................................115

Denumirea proiectului si localizare .......................................................115

IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .............................................121

Apa........................................................................................................121

Aerul .....................................................................................................123

Zgomot..................................................................................................127

Solul ......................................................................................................130

Biodiversitatea.......................................................................................135

Peisajul ..................................................................................................138

Mediul social si economic .....................................................................139

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ....................................141

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite.................................142

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice .................................................................................143

Impactul cumulat...................................................................................144

EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT ........................................144

Prognozarea impactului .........................................................................144


5

1. INFORMATII GENERALE BAZA LEGALĂ - Ordonanţa de Urgenţa, nr. 195 din 22.12.2005, privind protecţia

mediului; - Ordonanţa de Urgenţa, nr. 164 din 19.11.2008, pentru modificarea şi

completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Legea nr. 265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Ordonanţa de urgenta nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

- Ordinul nr. 135/2010 al M.A.P.M pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 1037 din 25.10.2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului, nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul nr. 863/2002 al M.A.P.M pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Ordinul nr. 1.798/19.11.2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu ;

- Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996;

- Hotărârea nr. 352/21.04.2005 privind modificarea şi completarea H. G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;

- H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;


6

- Ordinul nr. 462/1993 al M.A.P.P.M prin care se aprobă “Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei”, precum şi “Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare”;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea reglementării privind evaluarea poluării mediului;

- STAS nr. 10009/1988 privitor la stabilirea valorilor maxime admisibile ale zgomotului pentru zona locuită;

- STAS 12574/1987 - “Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate”; - Ordonanţa de urgenţa nr. 61 din 6 septembrie 2006 pentru

modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor;

- Legea nr. 27/15.01.2007 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţa nr. 61/19.09.2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţa a Guvernului, nr. 78/2000, privind regimul deşeurilor;

- Hotărârea de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. - Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi

acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori; - Hotărârea de Guvern nr. 235 din 7 martie 2007 privind gestionarea

uleiurilor uzate;

1.1. Informatii despre titularul proiectului

TITULAR − S.C. GENERA AVANTE S.R.L. − Adresa: Str. Nicolae Iorga nr. 8-10, Bucureşti − Nr. înmatriculare R.C. : J40/4246/2008 PROIECTANT - SC ENERGOFOR SRL Bacau


7

1.2. Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra mediului

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected], [email protected]

1.3. Denumirea proiectului si localizare

Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de

producere energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA PISCU, JUD. GALATI; instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi extindere reţele electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi acces în comuna PISCU, judeţul GALATI se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere energie din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei

comunei Piscu, prin construirea unui parc eolian compus din cca. 60 generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 120 MW.

Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea

obligaţiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate


8

prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată prin H.G. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus din urmatoarele categorii de lucrari:

� construire 60 generatoare eoliene; � retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice

in reteaua de inalta tensiune formata din : linii electrice subterane de medie tensiune si 110kV cat si transformatoare ridicatoare de medie tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;

� drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;

� reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente; Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de

valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie electrică şi termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România).

Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură realizate care vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente, etc.

AMPLASAMENT

COMUNA PISCU, jud. GALATI Vecinatati NE – Slobozia-Conachi NV – T. Vladimirescu V – Namoloasa E – Slobozia-Conachi S - Independenta la 30 km faţă de municipiul Galaţi şi 48 km faţă de municipiul Tecuci


9

Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe;Conform Certificatului de Urbanism nr. 80/1.04.2011;

Regimul juridic: teren situat in extravilanul comunei Piscu, apartinand domeniului

public de interes local si proprietate privata a unor persoane fizice: Regimul economic teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren neproductiv; destinatia propus – construire centrala electrica eoliana C.E.E. Piscu;

construire drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare,; construire platforme tehnologice; construire drumuri racorduri electrice aferente si statii de conexiune; organizare de santier..

Regimul tehnic Suprafata de teren = 385.800,00mp.

INCADRARE ÎN LOCALITATE ŞI ZONA:

Amplasamentul destinat construirii obiectivului „Construire parc generatoare eoliene, lucrari de construire si extindere retele de distributie; construire , modificare , modernizare si reabilitatare drumuri acces”, este amplasat în extravilanul comunei Pişcu, judetul Galaţi pe urmatoarele tarlale: T2, T26, T5, T6, T13, T15, T20, T21, T22, T22/1, T23, T24, T25, T27, T28, T29, T29/1, T30, T32, T33, T31, T36, T39/1, T39, T38, T40/1, T44, T45/1, T46, T52, T221/2, .

Alegerea amplasamenutului destinat construirii parcului eolian a fost determinat de urmatoarele caracteristici:

existenta unui vant puternic care sa asigure sustenabilitatea investitiei; amplasarea corecta fata de locuintele existente, retele electrice etc.

conform reglementarilor cuprinse in anexa din ordinul ANRE 49/2007 existenta in zona a retelelor de inalta tensiune care sa asigure

evacuarea energiei electrice produse in reteaua nationala. Posibilitatea asigurarii accesului auto din drumul national DN 25


10

Terenurile propuse pentru amplasarea turnurilor eoliene sunt in proprietate privata. S-au încheiat contracte de promisiune cu proprietarii de drept ai terenurilor pentru construirea şi exploatarea pe terenurile acestora a generetoarelor eoliene şi convenţii pentru modernizarea drumurilor de exploatare existente.

Nr. crt.

Generator Proprietar S. teren (Ha)

Parcela cf. contract

Contract

1 G1 Trofin St Sava 1.5 T2P95 356/25,02,2011 2 G2 Vlad Gh Pavel

Lo Bianco Vlad Marie-Line Rebecca

1.5 T2P135 602/08.04.2011

3 G3 Nastase Parlog T Violeta Badarau A Saiica Antohi A Veronica Parlog A Gherghina

2 T26P135 2425/19,11,2010

4 G5 Trofin St Sava - T2P95 356/25,02,2011 5 G6 Vlad Gh Pavel

Lo Bianco Vlad Marie-Line Rebecca

- T2P135 602/08.04.2011

Radu Al Gheorghe Radu Gh Danut Radu C Veronica

0.59 T24P77 6 G7

Musca Al Marita 1.08 T24P76

86/20,01,2011

Radu Al Gheorghe Radu Gh Danut Radu C Veronica

- T24P77 7 G8

Musca Al Marita - T24P76

86/20,01,2011

8 G9 Pana P Dumitrache Pana St Maria Chiric Gh Stan Chiric P Tiea

1.5 T25P28 80/20,01,2011

9 G10 Comaneanu S Eugenia Sandu S Catalin

1.3 T25P32 360/25,02,2011

Caluian Neculai 0.62 T27P16 10 G11 Caluian C-tin Liliana 0.9 T27P17

88/20,01,2011

11 G12 Vlad Gh Pavel Lo Bianco Vlad Marie-Line Rebecca

- T26P163 78/20,01,2011


11

Vlad Gh Pavel Lo Bianco Vlad Marie-Line Rebecca

1.8831 T5P170 12 G13

Gheorghe V Maria Petcu V Zamfira

0.805 T5P169

604/08.04.2011

Vlad Gh Pavel Lo Bianco Vlad Marie-Line Rebecca

- T5P170 13 G13

Gheorghe V Maria Petcu V Zamfira

- T5P169

604/08.04.2011

14 G15 Vlad Gh Stefan 1.83 T24P12 2281/26,10,2010 15 G16 Vlad Gh Stefan - T24P12 2281/26,10,2010 16 G17 Angheluta A Agrapina 1.05 T25P66 502/21,03,2011 17 G18 Badarau D Georgel

Badarau D Ecaterina Badarau D Nicu

1.1 T25P49 2568/16,12,2010

18 G19 Chiria T Margaret Chiriac T Vasile

1 T29P67 87/20,01,2011

1.0236 T6P26/1 19 G20 Toader Al. Mihaita 0.3176 T6P25/1

81/20,01,2011

20 G21 Panait I Vasilica 6 T22P2 352/25,02,2011 21 G22 Vlad Gh Pavel

Lo Bianco Vlad Marie-Line Rebecca Vlad Gh Stefan Vlad C Fanica

4.9941 T23P6 2571/16,12,2010

22 G23 Chicu A Maria 4.5 T22P12 606/08,04,2011 23 G24 Toader S Neculai 4.6772 T22P19 2286/26,10,2010 24 G25 Valcu C-tin Maria 1.125 T29P518 2285/26,10,2010 25 G26 Chiscanu Gh Alixandru 0.7786 T13P19 2574/16,12,2010 26 G27 Stan-Rarinca P Liliana 10 T22/1P1 2573/16,12,2010 27 G28 Jilavu D Elena

Stoica Melania Dicu D Lucia

4.85 T22/1P4 607/08.04.2011

28 G29 Vlad Gh Pavel 4 T22/1P9 2570/16,12,2010 29 G30 Toader Al. Mihaita 5 T22P16 605/08.04.2011 30 G31 Capat A Janica 1.06 T22/1P14 79/20,01,2011

Neculita S Theodora 1.225 359/25,02,2011 31 G32 Sandu S Sandu 1.225

T30P13 358/25,02,2011

32 G33 Patrascu I. Cezar 1 T29P24 82/20,01,2011 1 T32P10 33 G34 Curliuc I Maria 0.8 T32P10

496/21,03,2011


12

34 G35 Vlad Gh Pavel 0.94 T33P5 2276/27,10,2010 35 G36 Trofin A. Verginia 8.95 T33P20 2280/27,10,2010 36 G37 Valcu E Dimitria 5.64 T21P14 2284/26,10,2010 37 G38 Pana P Dumitrache

Pana St Maria 6.15 T21P8 2282/26,10,2010

38 G39 Lacatus Ctin Emanoil 4.65 T21P4 2283/26,10,2010 39 G41 Pana I Imanoil 1.6 T36P1 2569/16,12,2010

1 T36P12 40 G42 Vlad D Anton Vlad N Stratica Stroe Ecaterina Vlad Catalin-Mihai Stefan D Dobrita Vlad I Varvara

0.4212 T36P13

505/21,03,2011

41 G44 Dumitrascu Tudorel Dumitrascu N Fanica

6.15 T21P8 357/25,02,2011

42 G45 Lacatus Ctin Emanoil 4.65 T21P4 2283/26,10,2010 2424/19.11.2010

43 G46 Manolache T. Ana Toader T. Dumitria Ion T. Stefana

3 T31P24 85/20,01,2011


1.9985 T36P42 499/21,03,2011

45 G48 Pana P Dumitrache Pana St Mariana Vlad V Dumitru Vlad Gh Nicoleta

1.1735 T36P34 354/25,02,2011

46 G49 Stavarache Gh Ionel 1.1896 T36P24 2572/16,12,2010 47 G50 Vazian Lucia

Vlad Gh Stefan Vlad C Fanica

5 T39/1P3L3 362/25,02,2011

48 G51 Vazian Lucia Vlad Gh Stefan Vlad C Fanica

- T39/1P3L3 362/25,02,2011

49 G52 Vazian Lucia Vlad Gh Stefan Vlad C Fanica

- T39/1P3L3 362/25,02,2011

50 G54 Rosca C Anica Rosca N Ene Rosca N Dumitru Rosca N Gheorghe

1.32 T39P33 493/21,03,2011


13


2 T38P58 497/21,03,2011

52 G56 Vlad Gh. Pavel 6.5017 T40/1P2 2275/27,10,2010 53 G57 Vlad Gh. Stefan 6.5016 T40/1P2 2279/27,10,2010 54 G58 Pana P Dumitrache

Pana St Maria 5 T221P24 2282/26,10,2010

55 G59 Vlad Gh Pavel Lo Bianco Vlad Marie-Line Rebecca Boboc I Nitu

1.3 T52P104 353/25,02,2011

56 G60 Valcu Anton (Toader) 0.31151 T45/1P2 57 G61 Magraon T Marin

Ioan T Maria 1 T46P30 500/21,03,2011

58 G62 Ionita Maria Petrea I Casandra Tudorie I Ionel Nedelcu I Mariuta

1 T46P27 361/25,02,2011

59 G63 Valcu Anton (Vlad) - T45/1P2 60 G64 Rezerva Primarie 15.39 T33P21 HCL

Bilant teritorial

BILANT TERITORIAL ZONA STUDIATA

Tip utilizare Suparafata

(mp.) Procent Observatii

Total suprafata studiat parc eolian

385800 100,00000

1. Suprafata construita 60 turbine eoliane

1034.4 0,27

Suprafata scoasa definitiv din circuitul agricol

2. Suprafata sapatura fundatii 60 obiective

12000 3,11

Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

3. Centru de comanda - dispecerat

150 0,04


4. Suprafata statie de transformare/ conexiune

2000 0,52



14

5. Suprafata platforme montaj 60 obiective

14400 3,73

Suprafata scoasa temporar din circuitul agricol

6. Suprafata drumuri de exploatare noi 13500 3,50


7. Suprafata drumuri de exploatare reabilitate 223056 57,82

Suprafata cai de acces in circuitul public

8. Suprafata organizare de santier

2500

0.65

Scoatere temporara din circuitul agricol

TOTAL suprafata scos temporar

25500

7.26

TOTAL suprafata scos definitiv

27650 0,0098

TOTAL suprafata ramasa in exploatare agricola

117160 30.36

Suprafata ocupat de generatoarele eoliene: Dimensiunile maxime la teren: ø4.2m; Regim de inaltime: P; A construita/ generator = 17.24 mp; A desfasurata/ generator = 17.324 mp; Lungimea palei = 44m; Hmax turn = +100 m, (fata de cota +0.00); Hmax turn +pala = +144 m. (fata de cota +0.00); Diametru de rotor = 90m; Raza ariei de siguranţă (lungimea palei+ inaltimea turnului +3m)

=147m; Suprafata ocupata de drumurile acces la parcul eolian: Drumuri de exploatare existente propuse pentru reabilitare si

modernizare lungime L≈40000m, latime l=6m, suprafata S≈240000mp; Drumuri de mentenanţă parc eolian: lungime L total=3750m, latime l= 3.5m, suprafata S≈16000mp


15

Platforme pietris pentru organizare de santier S platforma O.S=125x20m=2500mp

A total construita =31505.0mp. P.O.T. propus = 1.47% C.U.T. propus = 0.0147


16

Coordonate geografice în sistem de proiecţie Stereo 1970 ale turbinelor eoliene

Coordonate Stereo 70 Amplasament Turbina

Coordonate Stereo 70 Stilp (pilon) Turbina

Coordonate Stereo70 Perimetru

Parc eolian

Nr, Trup

Nr,

Punct X(Nord) Y(Est) X(Nord) Y(Est)

Parcela

Nr.

Punct

X(Nord) Y(Est)

Supr

afat

a

Parc

eolia

n

(ha)

Supra

fata

Afecta

ta

(ha)

Put

ere

tota

la

Put

ere

Co

ntr

act

ata

1 458206,9480 711191,8997 G1 458159,948 711238,8997

2 458206,9480 711285,8997 G2 458105,1528 711709,584

3 458112,9480 711285,8997 G3 458047,6866 712262,2697 G1

4 458112,9480 711191,8997

458159,948 711238,8997 95

G8 457279,8765 712348,6389

5 458152,1528 711662,5840 G9 457240,932 712864,3192

6 458152,1528 711756,5840 G10 457215,7816 713308,2265

7 458058,1528 711756,5840 G11 457209,973 713609,0034 G2

8 458058,1528 711662,5840

458105,1528 711709,584 135

G4 457858,7314 714135,0508

9 458094,6866 712215,2697 G12 457320,9959 714101,3734

10 458094,6866 712309,2697 G19 456343,7137 713720,3478

11 458000,6866 712309,2697 G25 455531,5988 713868,2586 G3

12 458000,6866 712215,2697

458047,6866 712262,2697 135

G34 454509,2684 713985,8467

17 457575,3279 711139,5626 G55 452297,7765 714090,9258

18 457575,3279 711233,5626 G59 451288,9601 714203,176

19 457481,3279 711233,5626 G62 450414,7871 713880,4229 G5

20 457481,3279 711139,5626

457528,3279 711186,5626 95

G61 450531,7188 713405,9096

21 457529,7505 711610,9560 G58 451456,1579 713074,4216

22 457529,7505 711704,9560 G60 451026,8832 712679,9215

23 457435,7505 711704,9560 G63 451056,5834 712304,5776 G6

24 457435,7505 711610,9560

457482,7505 711657,956 135

G56 451715,5737 712331,2088

26

62

42

49

,11

ha

26

14

73

,36

ha

12

8 M

W

12

8 M

W


17

25 457366,6942 711926,5706 G51 452611,4039 712071,3082

26 457366,6942 712020,5706 G50 452629,692 711728,9484

27 457272,6942 712020,5706 G43 453338,652 711425,6277 G7

28 457272,6942 711926,5706

457319,6942 711973,5706 77

G44 453585,3398 712516,4672

29 457326,8765 712301,6389 G37 454286,8916 712148,7658

30 457326,8765 712395,6389 G28 454930,0113 711934,7384

31 457232,8765 712395,6389 G27 454946,8873 711633,1212 G8

32 457232,8765 712301,6389

457279,8765 712348,6389 77

G26 454817,1552 711340,3021

33 457287,9320 712817,3192 G20 455644,1305 711221,4261

34 457287,9320 712911,3192 G13 456423,9196 711127,3339

35 457193,9320 712911,3192 G5 457528,3279 711186,5626 G9

36 457193,9320 712817,3192

457240,932 712864,3192 28

37 457262,7816 713261,2265

38 457262,7816 713355,2265

39 457168,7816 713355,2265 G10

40 457168,7816 713261,2265

457215,7816 713308,2265 32

41 457256,9730 713562,0034

42 457256,9730 713656,0034

43 457162,9730 713656,0034 G11

44 457162,9730 713562,0034

457209,973 713609,0034 16

45 457367,9959 714054,3734

46 457367,9959 714148,3734

47 457273,9959 714148,3734 G12

48 457273,9959 714054,3734

457320,9959 714101,3734 163

49 456470,9196 711080,3339

50 456470,9196 711174,3339

51 456376,9196 711174,3339 G13

52 456376,9196 711080,3339

456423,9196 711127,3339 170

G14 53 456428,2619 711456,7375 456381,2619 711503,7375 170


18

54 456428,2619 711550,7375

55 456334,2619 711550,7375

56 456334,2619 711456,7375

57 456519,0430 711976,4729

58 456519,0430 712070,4729

59 456425,0430 712070,4729 G15

60 456425,0430 711976,4729

456472,043 712023,4729 12

61 456479,2093 712351,6665

62 456479,2093 712445,6665

63 456385,2093 712445,6665 G16

64 456385,2093 712351,6665

456432,2093 712398,6665 12

65 456450,0071 712883,4957

66 456450,0071 712977,4957

67 456356,0071 712977,4957 G17

68 456356,0071 712883,4957

456403,0071 712930,4957 66

69 456416,2525 713295,2542

70 456416,2525 713389,2542

71 456322,2525 713389,2542 G18

72 456322,2525 713295,2542

456369,2525 713342,2542 49

73 456390,7137 713673,3478

74 456390,7137 713767,3478

75 456296,7137 713767,3478 G19

76 456296,7137 713673,3478

456343,7137 713720,3478 67

77 455691,1305 711174,4261

78 455691,1305 711268,4261

79 455597,1305 711268,4261 G20

80 455597,1305 711174,4261

455644,1305 711221,4261 26\1


19

81 455615,2749 711709,3410

82 455615,2749 711803,3410

83 455521,2749 711803,3410 G21

84 455521,2749 711709,3410

455568,2749 711756,341 2

85 455724,4969 712070,2569

86 455724,4969 712164,2569

87 455630,4969 712164,2569 G22

88 455630,4969 712070,2569

455677,4969 712117,2569 6

89 455583,6786 712414,6822

90 455583,6786 712508,6822

91 455489,6786 712508,6822 G23

92 455489,6786 712414,6822

455536,6786 712461,6822 12

93 455562,4733 712889,7740

94 455562,4733 712983,7740

95 455468,4733 712983,7740 G24

96 455468,4733 712889,7740

455515,4733 712936,774 19

97 455578,5988 713821,2586

98 455578,5988 713915,2586

99 455484,5988 713915,2586 G25

100 455484,5988 713821,2586

455531,5988 713868,2586 18

101 454864,1552 711293,3021

102 454864,1552 711387,3021

103 454770,1552 711387,3021 G26

104 454770,1552 711293,3021

454817,1552 711340,3021 19

105 454993,8873 711586,1212

106 454993,8873 711680,1212

G27

107 454899,8873 711680,1212

454946,8873 711633,1212 1


20

108 454899,8873 711586,1212

109 454977,0113 711887,7384

110 454977,0113 711981,7384

111 454883,0113 711981,7384 G28

112 454883,0113 711887,7384

454930,0113 711934,7384 4

113 454957,2084 712333,3372

114 454957,2084 712427,3372

115 454863,2084 712427,3372 G29

116 454863,2084 712333,3372

454910,2084 712380,3372 9

117 455100,8540 712655,3536

118 455100,8540 712749,3536

119 455006,8540 712749,3536 G30

120 455006,8540 712655,3536

455053,854 712702,3536 16

121 454919,0738 712932,5499

122 454919,0738 713026,5499

123 454825,0738 713026,5499 G31

124 454825,0738 712932,5499

454872,0738 712979,5499 14

125 454466,3072 713176,4062

126 454466,3072 713270,4062

127 454372,3072 713270,4062 G32

128 454372,3072 713176,4062

454419,3072 713223,4062 13

129 454841,4969 713441,6129

130 454841,4969 713535,6129

131 454747,4969 713535,6129 G33

132 454747,4969 713441,6129

454794,4969 713488,6129 24

133 454556,2684 713938,8467 G34

134 454556,2684 714032,8467

454509,2684 713985,8467 10


21

135 454462,2684 714032,8467

136 454462,2684 713938,8467

137 454181,6940 714370,2558

138 454181,6940 714464,2558

139 454087,6940 714464,2558 G35

140 454087,6940 714370,2558

454134,694 714417,2558 5

141 454084,8405 714746,7446

142 454084,8405 714840,7446

143 453990,8405 714840,7446 G36

144 453990,8405 714746,7446

454037,8405 714793,7446 20

145 454333,8916 712101,7658

146 454333,8916 712195,7658

147 454239,8916 712195,7658 G37

148 454239,8916 712101,7658

454286,8916 712148,7658 14

149 454308,8985 712464,5149

150 454308,8985 712558,5149

151 454214,8985 712558,5149 G38

152 454214,8985 712464,5149

454261,8985 712511,5149 8

153 454288,7894 712806,4895

154 454288,7894 712900,4895

155 454194,7894 712900,4895 G39

156 454194,7894 712806,4895

454241,7894 712853,4895 4

161 453675,2565 713736,1560

162 453675,2565 713830,1560

163 453581,2565 713830,1560 G41

164 453581,2565 713736,1560

453628,2565 713783,156 1

G42 165 453657,2520 714067,6502 453610,252 714114,6502 12


22

166 453657,2520 714161,6502

167 453563,2520 714161,6502

168 453563,2520 714067,6502

173 453632,3398 712469,4672

174 453632,3398 712563,4672

175 453538,3398 712563,4672 G44

176 453538,3398 712469,4672

453585,3398 712516,4672 8

177 453475,2996 712757,0134

178 453475,2996 712851,0134

179 453381,2996 712851,0134 G45

180 453381,2996 712757,0134

453428,2996 712804,0134 4

181 453026,8233 713437,3987

182 453026,8233 713531,3987

183 452932,8233 713531,3987 G46

184 452932,8233 713437,3987

452979,8233 713484,3987 24

185 453069,3856 713730,9987

186 453069,3856 713824,9987

187 452975,3856 713824,9987 G47

188 452975,3856 713730,9987

453022,3856 713777,9987 42

189 452996,7283 714020,0433

190 452996,7283 714114,0433

191 452902,7283 714114,0433 G48

192 452902,7283 714020,0433

452949,7283 714067,0433 34

193 452979,8291 714326,6596

194 452979,8291 714420,6596

195 452885,8291 714420,6596 G49

196 452885,8291 714326,6596

452932,8291 714373,6596 24


23

197 452676,6920 711681,9484

198 452676,6920 711775,9484

199 452582,6920 711775,9484 G50

200 452582,6920 711681,9484

452629,692 711728,9484 3

201 452658,4039 712024,3082

202 452658,4039 712118,3082

203 452564,4039 712118,3082 G51

204 452564,4039 712024,3082

452611,4039 712071,3082 3

205 452639,1378 712366,5856

206 452639,1378 712460,5856

207 452545,1378 712460,5856 G52

208 452545,1378 712366,5856

452592,1378 712413,5856 3

213 452243,7152 713132,3320

214 452243,7152 713226,3320

215 452149,7152 713226,3320 G54

216 452149,7152 713132,3320

452196,7152 713179,332 33

217 452344,7765 714043,9258

218 452344,7765 714137,9258

219 452250,7765 714137,9258 G55

220 452250,7765 714043,9258

452297,7765 714090,9258 58

221 451762,5737 712284,2088

222 451762,5737 712378,2088

223 451668,5737 712378,2088 G56

224 451668,5737 712284,2088

451715,5737 712331,2088 2

225 451744,5454 712535,5456

226 451744,5454 712629,5456

G57

227 451650,5454 712629,5456

451697,5454 712582,5456 2


24

228 451650,5454 712535,5456

229 451503,1579 713027,4216

230 451503,1579 713121,4216

231 451409,1579 713121,4216 G58

232 451409,1579 713027,4216

451456,1579 713074,4216 24

233 451335,9601 714156,1760

234 451335,9601 714250,1760

235 451241,9601 714250,1760 G59

236 451241,9601 714156,1760

451288,9601 714203,176 104

237 451073,8832 712632,9215

238 451073,8832 712726,9215

239 450979,8832 712726,9215 G60

240 450979,8832 712632,9215

451026,8832 712679,9215 2

241 450578,7188 713358,9096

242 450578,7188 713452,9096

243 450484,7188 713452,9096 G61

244 450484,7188 713358,9096

450531,7188 713405,9096 30

245 450461,7871 713833,4229

246 450461,7871 713927,4229

247 450367,7871 713927,4229 G62

248 450367,7871 713833,4229

450414,7871 713880,4229 27

249 451103,5834 712257,5776

250 451103,5834 712351,5776

251 451009,5834 712351,5776 G63

252 451009,5834 712257,5776

451056,5834 712304,5776 2

253 453969,4854 715235,9854 G64

254 453969,4854 715329,9854

453922,4854 715282,9854 1


25

255 453875,4854 715329,9854

256 453875,4854 715235,9854


26

Plan amplasament proiect


27

1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere)

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate

cronologic astfel: Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor

funcţiuni; Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui

obiectiv se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine cronologică a dezvoltării parcului eolian.

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai

după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. În cadrul acestei etape se va pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor. Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a fundaţiilor turbinelor eoliene.

Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape: Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,

pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea instalaţiei.


28

Realizarea cailor de acces si modernizarea drumurilor de exploatare. Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă modificate pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în interiorul parcelelor.

Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor. Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri

permanente utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

� lăţimea minimă de 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptă ; � maxim 8º înclinarea longitudinală; � înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim

2º; � masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi

uscate de trebuie să fie de minimum 17 tone; � presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de

minim 180 kN/m2;


29

� raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate;

� raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.

� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia;

� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele libere.


30

Fig. nr. 2 – Proiect drum acces

Fig. nr.3 -Secţiuni transversale prin drumul de acces la turbine şi

platforma de montaj. Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces

includ pe lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi operarea echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii privind topografia zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.


31

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta

drumuri de acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma investigaţiilor si a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin:

drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului fiind nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime maximă de 4,00 m;

drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate, compactate şi pietruite având o lăţime maximă de 4,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare si pe de altă parte la platformelor de operare a macaralelor.

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS 10.144/3 – Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul capacitaţii de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor de circulaţie a intersecţiilor de străzi.


32

Fig. nr. 4 -Plan fundaţie turbina eoliana


33

Fig. nr. 5 -ancorare turbina pe fundaţie Construirea/montajul

turbinelor eoliene Echipamentele tehnologice Tip de generatoare GAMESA G 90/2000 sunt generatoare asincrone trifazate cu rotorul

conectat la un Sistem Convertor printr-un inel colector montat pe rotor. Pentru modelarea parcului eolian s-a utilizat un model de generator cu

turbină eoliană din biblioteca Eurostag 4.2 - model cu viteză variabilă (Double Fed Induction Generator -DFIG). Acest model a fost dezvoltat în cadrul proiectului european DISPOWER şi a fost implementat în pachetul de programe EUROSTAG 4.2. Este un model generic care include o maşină cu inducţie asociată cu regulatoare reprezentate prin macroblocuri cu parametrii reglabili. Structura şi legăturile între macroblocuri sunt prezentate în figura 3.5.


34

Conexiunea la reţea se realizează printr-un transformator 20/0.69/0.69

kV în secundar fiind conectată partea statorică (W_STAT) iar în terţiar partea rotorică (W_GSC). Puterea injectată în reţea este o rezultantă între puterea modelată pentru stator şi puterea modelată pentru rotor. Regulatoarele utilizate în realizarea modelului (WINTURB, INTERRO şi REGDFIG/RECONNE) sunt incluse în biblioteca Eurostag.

Serviciile proprii aferente fiecărei turbine reprezintă 62,5 kW (2,5%Pi) cu cosφ = 0,8 însă acestea vor fi acoperite de injecţia suplimentară realizată de convertor. Pierderile în reţelele interne de colectare a puterii produse la MT s-au evaluat la 0.075 MW/generator.

Principalele date caracteristici ale grupurilor generatoare GAMESA G 90/2000

Sn = 2 100 kVA Pn = 2 000 kW Ub= 0,69 kV


35

Cosφ=0.95 inductiv Cosφ=0.95 capacitiv În studiul de fezabilitate pentru CEE Piscu va fi considerată o putere

totală evacuabilă în punctul comun de cuplare la reţea de 120 MW. Caracteristicile tehnice complete ale turbinelor eoliene GAMESA G

90/2000 ce vor fi instalate în CEE Piscu vor fi puse la dispoziţia operatorului de reţea de către investitorul noului parc eolian.

Circuitul echivalent al generatorului electric pentru conexiunea stea şi

conexiunea triunghi (s= 0, s= 1)

Denumire

Parametru Semnificaţie Valoare

pentru s = 0 Valoare

pentru s = 1 R1 Rezistenţa electrică a

statorului 0,0015

ohmi 0,0015

ohmi X1 Reactanţa directă

statorică 0,0191

ohmi 0,0183

ohmi R2 Rezistenţa electrică a

rotorului 0,0021

ohmi 0,0021

ohmi


36

X2 Reactanţa directă a rotorului

0,0200 ohmi

0,0180 ohmi

Xm Reactanţa mutuală 0,7500 ohmi

0,7500 ohmi

Rfe Pierderi în fier 0,0140 ohmi

0,0140 ohmi

V Tensiunea la borne 400 Vc.a.

400 Vc.a.

F Frecvenţatensiunii la borne

50 Hz 50 Hz

Valori curenţi de scurtcircuit pentru reţele de 20 kV: tensiune joasă (690 V) - I"k = 11,73 kA - Ip = 27,73 kA - Ib = 4,36

kA - în 110 ms - Ith = 8,03 kA in 110 ms - tensiune medie (20 kV) - TRAFO 2350kVA - I"k = 0,28 kA - Ip =

0,65 kA Ib = 0,15 kA in 110 ms . În anexa A se prezintă modul de interconectare a acestor generatoare,

precum şi lungimea şi secţiunea diverselor tronsoane ale reţelei de interconectare formată din cabluri de 20kV.

Se prezintă, de asemenea, caracteristicile electrice ale cablurilor de diverse secţiuni utilizate pentru realizarea interconectării celor 60 generatoare eoliene.

Transformatoarele Transformatorul principal:

Puterea aparentă: Sn = 132 MVA Raportul de transformare: ku = 110 10 1,25% / 20kV Tensiunea de scurtcircuit: uk = 11% Transformatoarele generatoarelor Gamesa V112 3MV:


37

Puterea aparentă: Sn = 2 100 kVA Raportul de transformare: ku = 20/0,65kV Tensiunea de scurtcircuit: uk = 8% Caracteristicile tehnice ale turbinelor sunt urmatoarele: Fiecare turbină funcţionează independent una de alta, funcţie de

domeniul de viteză a vântului în care a fost proiectată. Turbina este proiectată să funcţioneze începând cu viteze ale vântului

de 4 m/s, pentru o viteză nominală a vântului de 12-15 m/s şi este oprită din funcţionare pentru viteze de peste 25 m/s.

Turbinele sunt concepute să lucreze într-un domeniu de temperatură de la - 20°C până la +40 °C. Toate componentele, lichide, uleiuri sunt alese să reziste la temperaturi de pâna la – 40°C. Dacă temperatura în nacelă depaşeşte 50 °C, turbina se opreşte.

Umiditatea relativă poate fi de maximum 100 % (maximum 10% din timpul de viaţă).

Rotorul (elicea) Numar pale rotor: 3 Diametru rotor: 90 m Arie baleiată: 6361 mp Palele sunt realizate din fibră de sticlă ranforsate cu fibră de carbon cu

lungimea L=44m. Fiecare pală este realizată prin lipirea pe un schelet central.

Fiecare pală are un sistem de protecţie la trăznete format din receptori la vârful palei şi un fir de cupru în interiorul palei.

Turnurile pe care se montează nacela cu generatorul şi elicea sunt

realizate din oţel, au inaltimea de 100m diametrul la baza de 4.20m. Acestea sunt realizate din 5 tronsoane de forma tronconica.

Fundaţia turnului se realizează din beton armat, inscrisa intr-un patrat cu dimensiunile de cca 18-20 metri.

Turnurile centralelor eoliene au la bază un transformator cu două înfăşurări de joasă tensiune (una pentru alimentarea cu energie electrică a


38

echipamentului de excitaţie şi auxiliar al generatorului electric, a doua pentru ridicarea nivelului tensiunii electrice produse) şi o înfăşurare de medie tensiune la nivelul de 20 kV. Turnurile vor fi prevăzute cu căi de acces auto, sunt vopsite şi semnalizate conform reglementărilor aeronautice.

Nacela este amplasată pe turn şi conţine practic toate sistemele şi echipamentele de transformare a energiei eoliene în energie electrică.

Carcasa nacelei este fabricată din fibră de sticlă. Accesul se face din turn, pe la baza nacelei. Acoperişul este echipat cu senzorii de vânt şi lumini de balizaj.

Descrierea retelelor electrice pentru colectarea energiei produse si

evacuarea acesteia in reteua Trans Electrica Traseele electrice de medie tensiune (20-33 kV) sunt subterane,

amplasate de-a lungul căilor de acces auto ce vor fi construite. Energia electrică produsă este transformată de o staţie electrică de 110 kV/medie tensiune, amplasată în zona de evacuare a energiei în sistem. În staţia electrică se realizează ridicarea nivelului de tensiune la valoarea de 110 kV pentru racordarea la SEN prin staţia electrică de conexiune 110 kV/ 400 kV amplasată în vecinătatea liniei electrice de 400 kV, conform studiului de soluţie aprobat.

De la fiecare turn pleacă câte un cablu electric subteran, care – împreună cu alte câteva cabluri provenite de la turbinele din apropiere – se grupează într-un centru de colectare, de unde pleacă un cablu electric de capacitate mai mare, care intră într-o staţie electrică de transformare ridicătoare, împreună cu alte cabluri provenite de la alte centre de colectare. Dupa ridicarea nivelului tensiunii electrice, energia este transmisa mai departe catre Sistemul Energetic National (SEN) prin intermediul unei staţii electrice de conexiuni de 400 kV.

Sistemul constructiv: Fundaţia turnului se realizează din beton armat şi se are în vedere o

amprentă la sol cu lăţimea de maximum 18-20 metri. Configuraţia finală a fundaţiei se stabileşte în momentul comandării turnurilor centralelor eoliene


39

în baza specificaţiilor producătorului şi a studiului geologic, printr-un proiect de specialitate.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) sunt permanente fiind utilizate temporar doar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor turbinei eoliene, după finalizarea construcţiilor acestea sunt acoperite cu un strat de sol vegetal in scopul reamenajării zonei dar şipăstrării funcţiunii acesteia în caz de intervenţie asupra utilajului.

Toate platformele de operare trebuie sa fie finalizate înainte de livrarea componentelor turbinei către amplasament şi sunt menţinute atât în perioada construcţiei şi instalării parcului eolian cât si după finalizarea proiectului.

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele cerinţe specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:

� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2°;

� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/m2, presiune testată în fiecare colţ al platformei;

� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45° pentru a asigura scurgerea apelor pluviale;

� compoziţia constructivă a platformei trebuie sa fie bine gradată pe tipuri de aggregate utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;

� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;

� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5 metri;

� zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de operare a braţului macaralei;

Platformele se realizează cu un substrat de bază format din pământ

compactat până la valoarea proiectată a modului de deformare la reîncărcare. Peste platforma de pământ pe pereţii laterali ai săpăturii se fixează un strat


40

cu rol de separare urmat apoi de un strat de geogril cu rol de ranforsare compactat până la obţinerea pantei transversale necesare pentru dirijarea apelor către zona de drenare adiacentă platformelor. Finalizarea platformelor se realizează dintr-un amestec de agregate naturale de piatră spartă concasată peste care se toarnă un strat de beton armat cu fier-otel.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de operare a macaralei. Platformele de operare şicăile de acces sunt proiectate şi construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme in ceea ce priveşte asamblarea şi ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totala poate ajunge până la 100 t. Suprafeţele platformelor de montaj aferente fiecărei turbine eoliene sunt suprapuse pe drumurile de acces având suprafaţa de 22 x30 mp.

Total suprafeţe platforme montaj Sp = 5 x 667 mp = 3335 mp. Platformele realizate sunt utilizate în perioada de construcţie a

parcului eolian urmând ca după această etapă acestea să fie acoperite cu un

strat de sol vegetal (la cota 0) reintroducând aceste suprafeţe în circuitul

specific al terenului permiţând dezvoltarea vegetaţiei existente. Fundaţiile turbinelor eoliene sunt de tip izolat în forma poligonală,

elastice cu dimensiunile maxime în plan de 201 mp şi descărcare pe coloane forate până la adâncimea de 20 m. Fundaţia este realizată din beton C30/37 si C35/45 si C16/20 iar pe zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj. Săpăturile se execută până la cota -6.81 faţă de cota 0, se montează armăturile, se cofreazăşi se toarnă betonul. După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argila şi se acoperă cu un strat de sol vegetal până la baza inferioara a fundaţiei (inel exterior).

Inelul exterior al fundaţiei rămas descoperit are o circumferinţa de

467,5 cm şi o suprafaţă de 23 mp.


41

Impactul potenţial Terenul propus realizării proiectului analizat a fost ales ţinând cont de

anumite criterii social -economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de pregătirea de şantier, respectiv;

- posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la

construcţii -montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, de gradul de afectare a factorilor de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de sănătate a populaţiei, gradul de asigurarea a rezistenţei terenului, şi în mod special de potenţialul eolian din zonă.

Prin implementarea proiectului va fi modificată structura şi componenţa solului datorită realizării infrastructurii: modernizare drumurilor de exploatare şi acces, a platformelor de operare, traseelor de cabluri şi a fundaţiilor turbinelor eoliene.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer si sol. Emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioada restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei parcului eolian.

În etapa de funcţionare a parcului eolian nu vor exista surse de poluare a factorilor de mediu.

1.5 Organizarea de santier

Lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare şi realizarea racordului electric aferent sunt părţi ale aceleaşi investiţii, de aceea va fi necesară o singură organizare de şantier pe amplasamentul destinat parcului eolian. Lucrările specifice organizării de şantier vor cuprinde:

- construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei. toate materialele, instalaţiile şi


42

dispozitivele, sistemele de control necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: -stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

În faza preliminară este necesară realizarea unei zone de depozitare în zona centrală a amplasamentului, astfel încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru. În aceasta zonă se vor depozita materiale şi va fi utilizatăşi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

În faza preliminară execuţiei proiectului se vor stabili măsuri cu rolul de a limita impactul asupra factorilor de mediu, concretizate prin:

Obligaţia antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din punct de vedere al facilităţilor;

Finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioada desemnată cu respectarea timpilor tehnologici necesari.

Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la strictul necesar;

Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din perimetrele adiacente;

Refacerea ecologicăşi revegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de şantier.

Managementul corespunzător al deşeurilor rezultate. Măsuri specifice pentru limitarea poluării factorilor de mediu.

1.6. Durata etapei de functionare

Durata de viaţă a parcului eolian este apreciată la circa 50 de ani.

Conform specificaţiilor tehnice ale producătorilor, durata de viaţă a unei turbine eoliene este de aproximativ 20 de ani. În general, durata maximă de utilizare nu este atinsă deoarece evoluţia exponenţială a realizărilor


43

tehnologice în domeniu, impune din considerente tehnico-economice retehnologizarea parcurilor eoliene înainte de expirarea duratei normate de viaţă a echipamentelor. Astfel, "vechile" echipamente sunt înlocuite cu turbine eoliene de ultimă generaţie care permit, atât creşterea gradului de valorificare a potenţialului eolian (creşterea producţiei de energie electrică pe amplasament), cât şi implementarea noile tehnologii privind protecţia factorilor de mediu (dezvoltate prin acumularea la nivel mondial a experienţei în domeniul energiei eoliene).

Preocuparea continuă a producătorilor şi operatorilor de astfel de echipamente pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu este evidenţiată de performanţele noilor generaţii de turbine eoliene. Valorificând experienţa acumulată în exploatarea parcurilor eoliene, producătorii de echipamente eoliene au îmbunătăţit caracteristicile tehnice ale turbinelor eoliene de ultimă generaţie şi sub aspectul minimizării şi chiar reducerii impactului negativ asupra factorilor de mediu sau a activităţilor socio-economice desfăşurate în zona amplasamentului.

1.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurarii productiei

Din măsurătorile pentru determinarea potenţialului eolian şi ţinând

cont de caracteristicile echipamentelor eoliene se estimează o producţie anuală de energie electrică de circa 160000 MWh/an.

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei comunei Piscu, prin construirea unui parc eolian compus din cca. 60 generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 120 MW.

1.8. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice


44

Producţia de energie electrică pe amplasament este realizată în

totalitate pe baza conversiei energiei eoliene (puterea vântului), fără necesitatea utilizării altor surse de energie.

În componenţa turbinelor eoliene intră şi o serie de materiale auxiliare, care au scopul de a asigura funcţionarea în condiţii de fiabilitate a ansamblului. Astfel, echipamentele eoliene au în componenţă sisteme de transmitere şi transformare a parametrilor energiei (cutie de viteză, generator electric), care necesită răcire sau ungere. În procesele de răcire şi ungere sunt utilizate o serie de substanţe şi preparate chimice intermediare precum: ulei (pentru ungerea şi răcirea cutiei de viteze) şi apă (pentru răcirea generatorului electric). Aceste substanţe nu sunt consumabile, ele fiind vehiculate în circuite închise şi etanşe care împiedică scurgerea acestora în exterior, căldura preluată fiind cedată aerului atmosferic prin transfer termic.

Dintre substanţele chimice utilizate pe viitorul amplasament un impact potenţial asupra mediului îl poate avea doar uleiul din unitatea hidraulică şi amplificatorul de turaţie, dar cantitatea aflată în circuite este relativ mică.

Astfel, o turbină eolină de 2 MW conţine circa 0,5 m3 (500 litri) de ulei.

Lichidele din circuitele hidraulice sunt vehiculate în instalaţii etanşe, prevăzute cu dispozitive de identificare a scăpărilor accidentale şi de oprire în condiţii de siguranţă a echipamentelor. Periodic sau atunci când condiţiile tehnice de exploatare o impun, aceste substanţe sunt înlocuite în cadrul lucrărilor de revizii/reparaţii, conform unor proceduri tehnice stabilite şi utilizând echipamente speciale. Lichidele uzate colectate în recipiente etanşe sunt recondiţionate/valorificate/eliminate prin agenţi economici specializaţi şi autorizaţi în acest domeniu.

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau

preparatele chimice Clasificarea şi etichetarea preparatelor chimice *

Denumirea materiei prime, a substanţei sau preparatului chimic

Cantitatea anuală/ Existentă în stoc Categorie Periculozitate /

Fraze de risc


45

Ulei hidraulic 0,1 m3 / 9 m

3 P T – R 51/53

Ulei de transformator - / 25 tone P T – R 51/53 Ulei de ungere 2 tone / 10 tone P T – R 51/53

* Conform HG nr. 1408/2008 Cantitatea aflată în stoc include subsanţele aflate în circuitele

echipamentelor eoliene şi a staţiei de transformare. Având în vedere cantităţile substanţe şi compuşi chimici aflaţi în

componenţa turbinelor eoliene şi faptul că pe amplasament nu vor exista depozite de substanţe periculoase, obiectivul economic nu intră sub incidenţa domeniului de reglementare al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

1.9. Informatii despre poluantii care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Pe baza experienţei acumulate în timp privind funcţionarea parcurilor

eoliene s-a constatat apariţia următoarelor fenomene fizice cu impact asupra factorilor de mediu:

- creşterea nivelului de zgomot pe amplasamentul parcurilor eoliene şi în vecinătatea acestora;

- producerea fenomenelor de umbrire sau sclipire în lumina soarelui; - apariţia unor câmpuri electromagnetice generate de echipamentele şi

circuitele electrice din componenţa parcului eolian.


46

1.10. Analiza principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

În cadrul acestui capitol se analizează, din punct de vedere al protecţiei mediului atât alternative „Zero”, cât şi alternativele studiate de titularul proiectului.

Înainte de prezentarea rezultatelor acestor analize se apreciază ca necesară evidenţierea beneficiilor asociate opţiunii titularului privind alternativele pentru producerea energiei electrice – cea mai importanţă categorie de alternative – şi anume, producerea de energie electric utilizând ca sursă energia eoliană.

Tehnologia de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene prezintă următoarele avantaje, în comparaţie cu alte tehnologii:

• eliminarea oricăror emisii de poluanţi în atmosferă, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care au asociate emisii importante de poluanţi atmosferici;

• producerea de energie electrică fără emisii de gaze cu efect de seră, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor fosili sau ai biomasei care sunt surse majore de gaze cu efect de seră;

• contribuie la atingerea ţintelor naţionale şi ale Uniunii Europene privind producerea de energie din surse regenerabile, precum şi cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu effect de seră;

• contribuie la conservarea resurselor naturale (cărbuni, gaze naturale, ţiţei, păduri, apă), spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea combustibililor;

• riscurile pentru sănătatea publică şi pentru cea a operatorilor sunt cu mult mai mici, atât ca arie de influenţă, cât şi ca intensitate, decât cele asociate tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor sau pe energia nucleară;

• producerea energiei electrice se realizează fără generarea de deşeuri, spre deosebire de tehnologiile bazate pe arderea cărbunelui şi a biomasei şi pe energia nucleară care sunt generatoare continue de deşeuri (periculoase în cazul centralelor nucleare);

• impactul asupra biodiversităţii este limitat, spre deosebire de impactul asociat tehnologiilor bazate pe arderea combustibililor, care poate


47

prezenta forme semnificative atât ca extindere, cât şi ca intensitate şi persistenţă.

Alternativa „ZERO”

Alternativa „Zero” implică nerealizarea proiectului. Consecinţele optării pentru această alternativă sunt: • anularea contribuţiilor la atingerea ţintelor cu privire la: producerea

de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conservarea resurselor naturale;

• anularea premiselor pentru îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi economice din comunităţile locale, cu efecte negative privind locurile de muncă, veniturile din chirii şi din compensaţii pentru proprietarii de terenuri, veniturile din taxe şi impozite la bugetele locale, dezvoltarea unor activităţi conexe (servicii);

• menţinerea situaţiei actuale privind condiţiile de mediu. Luând în considerare faptul că impactul proiectului asupra mediului

este, în ansamblu, limitat atât ca extindere, cât şi ca intensitate, se apreciază că pierderea beneficiilor asociate realizării acestuia nu va compensa impactul generat.

Alternative de amplasare şi de proiectare

În etapa de pregătire a studiilor de oportunitate a investiţiilor în parcuri eoliene, titularul a efectuat un studiu complex a amplasamentelor pretabile la construirea parcurilor eoliene, la nivelul întregii ţări. Dintre zonele studiate, au fost selectate aceela care îndeplinesc cumulativ mai multe criterii, dintre care două au fost cele hotărâtoare respectiv potenţialul eolian şi condiţiile geotehnice.

Din studiile de vânt realizate, una dintre propunerile de amplasament a fost cea din sud-vestul judeţului Galati, respectiv a comunei PISCU.

S-a trecut la identificarea amplasamentelor punctuale din cadrul comunei PISCU, prin studierea amănunţită a condiţiilor locale, iar din


48

multitudinea de amplasamente care au fost verificate s-au propus cele prezentate în documentaţie.

Selecţia a fost realizată astfel încât aceste locaţii să corespundă atât din punct de vedere a condiţiilor geologice, a distanţelor necesare a fi respectate între turbinele eoliene cât şi a condiţiilor de protecţie a mediului, conform legislaţiei în vigoare.

Alternative tehnologice de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene

Proiectantul a analizat diverse variante tehnologice disponibile pe piaţă şi a optat pentru construirea unui număr mai mic de turbine eoliene de putere mai mare, în locul alternativei unui număr mai mare de turbine eoliene de dimensiuni mai mici, dar cu puteri mai reduse.

Pe baza experienţei internaţionale s-a demonstrat că sunt de preferat turbinele de puteri mari în locul celor mai mici. Deşi la o primă analiză, turbinele eoliene mai mici cu turnuri mai scurte ar părea că au un impact oarecum mai mic, cel puţin din punct de vedere vizual, totuşi întreaga infrastructură care le serveşte poate fi mult mai largă, pentru că este nevoie de un număr de turbine mult mai mare pentru realizarea necesarului de energie electrică optimă din punct de vedere economic. Din acest considerent, lucrările de construire a infrastructurii de acces şi a celei de colectare şi transmitere a energiei, precum şi suprafeţele solicitate de la proprietarii de terenuri vor fi mai mari.

Turbinele eoliene propuse în acest proiect sunt fabricate pe baza celor mai noi tehnologii din domeniu, realizându-se atât creşterea eficienţei şi a securităţii, precum şi minimalizarea impactului asupra mediului. Pe baza celor prezentate mai sus, se consideră optimă varianta tehnologică aleasă de titular pentru construirea parcului eolian PISCU.


49

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1.Procese tehnologice de producţie Procesul tehnologic care se va desfăşura pe amplasamentul PARCULUI

EOLIAN PISCU, judeţul Galaţi va fi producerea energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian (forţa vântului). În acest scop vor fi montate 60 de turbine eoliene moderne GAMESA 2 MW.Puterea totală instalată a parcului eolian va fi de 120 MW.

Structura generală a unui grup eolian este următoarea: - pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de

aer turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale echipamentului;

- carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului; - echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi

echipamente de măsură, control şi automatizare, amplasate în interiorul nacelei.

2.2.Etapa de construcţie a parcului eolian

Etapele de instalare a unei turbine eoliene sunt următoarele: a) realizarea fundaţiei turbinei eoliene. Fundaţia va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele

dimensiuni: diametru la bază 18 m, diametrul la vârf 4,2 m şi adâncime 2,6 m. Pentru realizarea fundaţiei unei turbine eoliene vor fi utilizaţi circa 400

m3

de beton. Fundaţia va fi construită de firme specializate, conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul echipamentelor mecanice clasice (buldozere, excavatoare, betoniere, macarale).

Pentru fiecare turbină în parte, pe amplasament vor realizate în prima fază lucrări de excavaţie a solului şi de construcţie, în vederea realizării

fundaţiei cu o suprafaţă totală la sol de circa 250 m2. După realizarea

fundaţiei aceasta va fi parţial acoperită cu pământ, suprafaţa vizibilă la sol fiind mult mai mică.


50

Aspecte realizare fundaţie turbină eoliană Lângă fundaţie vor fi realizate una/două platforme temporare de lucru

cu o suprafaţă totală de circa 2000 m2

pe care va fi amplasată macaraua de mare tonaj şi se vor organiza lucrările de montaj al subansamblelor turbinei eoliene.

b) înălţarea turnului. Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor

autovehicule de transport rutiere de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate. Modulele vor fi fixate în fundaţie şi între ele conform proiectelor de execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul automacaralelor .


51

c) montarea nacelei Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto

tractate şi va fi ridicată pe turn cu ajutorul unei automacarale d) montarea palelor. Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 55 m, o lăţime

de 4 m şi o greutate de circa 8 t. Montarea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare demontabilă, manevrarea palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei automacarale.


52

e) Racordarea la reţeaua electrică şi la sistemul centralizat de

conducere şi comandă. Turbinele eoliene vor fi racordate la sistemul energetic naţional prin

intermediul unei staţii electrice de 30/110 KV.


53

Staţie electrică de transformare Traseele electrice interne de cabluri care vor conecta turbinele eoliene

cu staţia electrică vor fi poziţionate îngropat (LES). Canale speciale de cabluri vor urma traseul drumurilor de exploatare şi se vor realiza la o adâncime de circa 0,7-0,9 m, astfel încât să fie prevenit pericolul ruperii acestora în cadrul lucrărilor agricole ce se vor desfăşura pe amplasament.

Realizare traseu cabluri electrice Conducerea şi comanda funcţionării turbinelor va fi realizată în sistem

automatizat dintr-o clădire ce va fi amplasată în zona staţiei electrice. Clădirea de comandă va fi dotată cu o reţea de calculatoare care vor permite controlul automatizat al regimurilor de funcţionare a turbinelor eoliene. Reţeaua electrică pentru evacuarea puterii electrice produse şi cea pentru


54

comandă şi monitorizare va fi îngropată în canale de cable subterane, realizate conform normativelor tehnice naţionale.

Amplasarea turbinelor eoliene va ţine cont de necesitatea asigurării unei zone tampon de minim 300 de metri faţă de perimetrul zonelor locuite (conform ORD.49/2007), astfel încât nivelul de zgomot să nu depăşească valoarea reglementată de 45 dB(A).

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediul urban, în conformitate cu prevederile STAS 10009/88 - "Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot", sunt următoarele:

- parcuri zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic - 45 dB(A);

- incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii - 75 dB(A);

- pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber - 65 dB(A); - incinte industriale - 65 dB(A). Funcţionarea turbinelor eoliene poate genera interferenţe

electromagnetice datorită câmpurilor electromagnetice generate în zona echipamentelor electrice de producere şi transport a energiei electrice.

Pentru prevenirea unor disfuncţii de această natură pentru emiterea

autorizaţiei de construcţie au fost solicitate şi avize de la: Autoritatea Aeriană Română, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, societăţile de telefonizare, distribuitorul de energie electrică din zonă, distribuitorul de gaze naturale din zonă.

2.3. Activităţi de dezafectare

Pe terenul pentru care se solicită acord de mediu în vederea realizării parcului eolian nu sunt amplasate clădiri sau echipamente care să necesite lucrări de dezafectare.


55

3. DEŞEURI

Perioada de construcţie a parcului eolian

Lucrările de construire ale parcului eolian sunt cele care generează cea mai mare cantitate de deşeuri.

În faza de construcţie a parcului eolian pe amplasament vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

- sol vegetal rezultat din activitatea de excavare a terenului; - deşeuri din activitatea de construcţie; - deşeuri de ambalaje echipamente şi materiale auxiliare; - deşeuri menajere.

Gestionarea deşeurilor pe amplasament se va face în conformitate cu

prevederile legale, urmărind întregul traseu de la generare până la eliminarea de pe amplasament prin valorificare sau evacuare în depozite finale. Deşeurile generate vor fi inventariate, colectate, sortate, depozitate temporar în spaţii special amenajate în funcţie de caracteristicile acestora. Pentru activitatea de eliminare de pe amplasament vor fi încheiate contracte de prestări servicii cu firme specializate, având în vedere caracteristicile deşeurilor. Pentru minimizarea impactului asupra factorilor de mediu şi a cantităţii de deşeuri generate se vor adopta următoarele măsuri:

- acoperirea în proporţie cât mai mare a fundaţiilor cu sol fertil, pe care să se poată desfăşura lucrări agricole;

- depozitarea temporară a deşeurilor din lucrările de construcţie se va face în containere metalice care să nu permită împrăştierea acestora sub acţiunea vântului sau modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului;

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de construcţie:

o deşeuri municipale amestecate 20 03 01 - 0,3 tone;


56

o deşeuri de ambalaje (15 01 01 -ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 -ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 -ambalaje de lemn, 15 01 06 -ambalaje amestecate.) - 0,5 tone;

o deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice - 0,3 tone; o pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) - 3500 mc.

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată pe perioada de funcţionare:

� Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 465 l/turbina şi 2325 l/schimb parc eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* -uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

� 2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian

rezultă uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la aproximativ 45 l/turbina şi 225 l/schimb parc eolian.

o Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi


57

de ungere, cod 13 01 10* -uleiuri minerale hidraulice neclorinate.

� Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi electronice, trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) -societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

o Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 -deşeuri nespecificate în altă parte, grupa 16 02 -deşeuri de la echipamente electrice şi electronice, codul 16 02 14 -echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor kg/an

Denumirea deşeului*)

Cantitate generată

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Codul privin

d principala

proprietate

periculoasă **)

Colectare

V E R

Municipale ~0,3 tone SL 20 03 01 - europubel

e - D1 -

Ambalaje ~0,5 S 15 01 01 - spaţii R5 - -


58

special amenajat

e S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deşeuri metalice

~0,3 t/perioada construcţi

e

S 17 04 05 -

spaţii special

amenajate

R4

S 17 04 07

- -

Pământ excavat

~3500 mc/

perioada

S 17 05 04 - -

Reintroducere în

lucrările de

- -

V -valorificare; E -eliminare; R –rămas în stoc;

Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase În perioada de funcţionare a Parcului Eolian substanţele periculoase

generate (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), vor fi colectate conform contractului de preluare/eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament de către o firmă specializată/autorizată.

După încetarea activităţii.

La încetarea activităţii turbinele eoliene şi celelalte construcţii existente pe amplasament vor fi dezafectate, deşeurile rezultate fiind colectate, sortate şi valorificate/eliminate de pe amplasament.


59

Dezafectarea va presupune lucrări de demontare a componentelor turbinelor eoliene şi în funcţie de situaţia concretă la acel moment se va putea recurge la valorificarea turbinelor eoliene şi a instalaţiilor electirice ca echipamente second hand sau la valorificarea materialelor din care sunt construite.

În cazul în care se va recurge la valorificarea materialelor, dezmembrarea subansamblelor se va face numai la agenţi economici specializaţi, care deţin hale industriale dotate corespunzător. Nu se vor realiza lucrări de dezmembrare a subansamblelor pe amplasametul parcului eolian.

O atenţie deosebită va trebui să fie acordată lucrărilor de dezafectare a fundaţiilor turbinelor eoliene şi a canalelor subterane de cabluri. Fundaţiile şi canalele tehnologice vor fi sparte şi excavate, deşeurile rezultate urmând a fi utilizate ca material de construcţie sau depozitate definitiv în depozite pe termen lung în funcţie de caracteristicile lor.

După eliminarea fundaţiilor şi a cablurilor subterane terenul va fi nivelat prin acoperire cu sol fertil şi va fi redat circuitului agricol. Drumurile de exploatare vor fi păstrate, în măsura necesităţilor, ca drumuri de exploatare agricolă.


60

4. IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Apa

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret şi

apele de suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul solurilor. Râul Siret are un debit mediu mediu multianual al râului Siret a fost calculat la 194 mc/s la Lungogi şi de 210 mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi. În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri îsemnate, cea din 14 iulie fiind istorică, debitul Siretului atingând 4650 mc/s la stati hidrologică Lungoci aflată în aval şi care a modificat semnificativ plajele şi grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş. În medie în anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara, care reprezintă perioada de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din zăpada acumulată iarna, se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în această perioadă, produc cele mai mari volume sezoniere, ce pot ajunge la 41,95 %.

Apele subterane Apa subterana sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care

sunt cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului; pinza freatica este cantonata la o adincime medie, forajele executate in apropierea amplasamentului stabilind prezenta apei freatice la cca. 5,00m, nivelul fiind oscilant, in functie de cantitatea de precipitatii si nivelul apelor riului Siret in zona.


61

Din punct de vedere hidrochimic apele freatice se incadreaza in tipul bicarbonat calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate calcice si sodice, cu mineralizari de cca. 2,0g/l; aceste caracteristici ne arata ca apele freatice din zona pot constitui o sursa de alimentare cu apa potabila a populatiei.

Apele de adincime se gasesc cantonate in depozitele nisipoase cu granulatie mijlocie si fina de virsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la adincimea de cca. 200-250 m; d.p.d.v hidrochimic, apele de adincime sunt in general potabile, cu mineralitati intre 1 si 3 g/l.

Managementul apelor uzate Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective umane.Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafaţă, solului şi aerului cu ape uzate, deşeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanţe toxice şi periculoase.

Prognozarea impactului În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de

execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul că lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interacţiunii dintre organizarea de şantier şi mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către constructor a tuturor condiţiilor de mediu.


62

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această cantitate de apă în apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la construcţie, pentru igienizare şi o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier este îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

eolian nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de centrala de eoliane este energia electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

4.2. Aerul

Clima şi calitatea aerului


63

Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă continentală (partea sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal).

În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald si umed din S si SV care determină intervale de încălzire si de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si destul de umed si mai puţin rece iarna.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8 m/s.

Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ) Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare

si cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori, sub formă lichidă (ploaie si aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si aversă de zapadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelasi timp (lapoviţă si aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instumental, masurându-se si înregistrându-se continuu cantitatea de


64

apă cazută în timpul căderii precipitaţiilor. Particularităţile si repartiţia precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective.

Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice: – Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp; – Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august; – Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna

septembrie Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la

o distanţă de circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic ARCELOR MITTAL. O influenţă relativ scăzută prin cantităţile de poluanţi emişi o au şi activităţile economice şi gospodăreşti din zona localiăţilor Smârdan şi Mihail Kogălniceanu şi traficul auto din zona drumurilor judeţene 251 şi 255C.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile: Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport. România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat să reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% faţă de valorile anului 1989.

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANĂ 2001/80/Ec, Guvernul României a pregătit un proiect de hotârare referitoare la limitarea emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE (emisii de materii solide, SO2 şi NOX).

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.


65

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din surse artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei: Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia

situată în comuna PISCU, judeţul Galati sunt: � Sursele mobile materializate de mijloace de transport,

echipate cu motoare cu ardere internă ce funcţionează pe motorină şi benzină;

� Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se degajă de la o eventuală gospodărire de combustibili şi lubrifianţi amenajată în timpul organizării de şantier.

Prognozarea poluării aerului: Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în

special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate individual sau simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o distanţă de mai bine de 300 m de ultima locuinţă, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie


66

de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a investiţiei.

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10 litri) ca să poată genera o cantitate remarcabilă de substanţe volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de generare a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o creştere cu mai mult de 30% pe an, astfel a sărit de la mai puţin de 5.000 megawaţi în 1995, la 39.000 megawaţi în 2005 – o creştere de aproape opt ori.

4.3. Zgomot

Ca orice echipament industrial şi turbinele eoliene produc în funcţionare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcţionare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susţinere, când se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanţii de turbine şi se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Aşa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricanţii dau garanţii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN


67

COMUNA PISCU, judeţul GALATI, respectiv în perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.

Perioada de execuţie: Activităţile de construcţia PARCULUI EOLIAN COMUNA PISCU, judeţul GALATI, sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de observare:

� zgomot la sursă; � zgomot în câmp apropiat; � zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un şantier au următoarele puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Nr. crt Utilajul Puterea acustică asociată 1 Buldozere 110 2 Vole 112 3 Excavatoare 117 4 Compactoare 105 5 Finisoare 115 6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din

zonă. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru scurte intervale de timp.

NIVELE SONORE CONTINUE ECHIVALENTE DIFERITELOR FAZE A

CONSTRUCŢIEI FAZE A B Pregătirea terenului 84 84 Excavare 88 78 Cimentare, compactare şi armarea şanţurilor.

88 88


68

Aşezarea structurii 79 78 Terminarea, inclusivcurătarea 84 84

A: Cu orice fel de maşinării; B:Doar cu maşinăriile strict necesare

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul

zgomotului şi vibraţiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la distanţa de 100 m faţă de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibraţii beneficiarul investitiei va trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte şi alte noxe. Consultanţii în acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice maşină sau utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanţă de 300 m de un parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m distanţă sau cu foşnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer condiţionat.

Sursa / Activitate Indicative nivel de zgomot dB (A) Pragul de auz 0

Circulatia Rurală în timpul nopţii de fundal 20-40 Linişte 68 35

Parc eolian la 350 m 35-45 Masina la 40 mph la 100 m 55 Ocupatii generale de birou 60 Camion la 30 mph la 100 m 65 Găurit 68pneumatic la 7 m 95 Avion cu reacţie la 250 m 105

Pragul de durere 140 Informatii preluate din Biroul Scoţian, Departamentul de Mediu, Planificare aviz, PAN 45, Annes A:

eoliană, A.27. Tehnologii de energie regenerabilă, august 1994.


69

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice: În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

� Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze; � Funcţionarea generatorului electric; � Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din ţările Uniunii Europene care deţin suprafeţe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanţilor garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depăşeşte 100 dB (A), echivalent cu un zgomot din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanţă de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţă, iar la distanţa de peste 300 m zgomotul funcţionării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcţie contrară, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB (A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanţe suficiente faţă de aşezările umane, diverse anexe gospodăreşti, instituţii publice, monumente istorice şi de arhitectură, parcuri, spitale şi alte aşezăminte de interes public.

În ce priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină

(funcţie de viteza vântului) scade şi ea. Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea

proporţional cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea


70

nivelului de zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

� puterea turbinei; � viteza vântului; � distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 2 MW la viteza vântului de 10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distanţă) şi 35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.

4.4 Solul

Din punct de vedere geomorfologic pe amplasament este constituit din

loess şi dune de nisip. Învelişul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în

totalitate de pietrişuri pe care s-a instalat procesul de formare a solului. Acest înveliş de soluri s-a format în condiţii naturale iar aportul principal pentru pedogeneză a fost asigurat de frecvenţa foarte mare a inundaţiilor în timpul cărora sunt depuse pietrişuri fluviatile carbonatice iar ritmul alert al depunerilor nu permite desfăşurarea proceselor naturale de pedogeneză.

. Câmpia de subzistenţă a Siretului se remarcă prin exces de umiditate,

prin zone mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din câmpia piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp de secetă se extind în schimb sărăturile.

Din punct de vedere geologic, zona este situată într-o depresiune formată între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord-Dobrogeană, despărţite prin falia Pecineaga-Camena în care s-au depus sedimente pliocene şi cuaternare.


71

Perimetrul aparţine Cuaternarului fiind reprezentat printr-un complex aluvionar de nisipuri şi pietrişuri grosiere, sedimentarea făcându-se într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.

Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene de natură predominant sedimentară şi metamorfică provenite din depozitele de platformă şi cele ale flişului carpatic.

Caracteristicile fizico-chimice ale solului din zona amplasamentului sunt specifice terenurilor utilizate intensiv în scopuri agricole. Solul din această zonă este de clasă III şi IV, neavând o valoare deosebită din punct de vedere agricol.

Solurile din zona de amplasament a viitorului parc eolian sunt de tip cernoziom carbonatic. Acestea au o textura lutoasa-lutoargiloasa, continutul de argila sub 0,002 mm fiind intre 27,4% si 35,3%. Aceste soluri sunt netasate pana la moderat tasate, densitatea aparenta variind intre 1,09 si 1,59

g/cm3. Porozitatea este mai mare la suprafata si ceva mai redusa pe profil.

Astfel, porozitatea totala variaza intre 51 si 59 % in orizontul Amp si intre 41 si 54 % sub acest orizont. Au un continut de humus mijlociu, valorile variind intre 3,6 si 4,2% in orizontul Amp si sub acest orizont, valorile scad la 1,8-2,9% in Am si sub 1,5% in prima parte a orizontului C. Continutul de azot total este, de asemenea, mijlociu: 0,17-0,20% in orizontul Amp si ceva mai mic in orizontul Am (0,08-0,13%). Capacitatea de schimb cationic este, in general, mare (28,90-37,49 me/100 g sol), dintre cationi predominand

Ca++

si Mg++

, cu peste 95%, numai in orizonturile alcalizate, Na+

schimbabil ajungand la valorile de 8-17%.

Carbonatii sunt levigati in baza orizontului Am. Orizontul de acumulare maxima se afla la cca 100 cm adancime, continutul de CaCO

3 la

acest nivel ajungand la cca 30-35%. Ca urmare a spalarii carbonatilor si a usoarei debazificari a solului in

orizontul Am (V = 85-93%) reactia solului este slab acida - neutra (pH 6,6-7,3), iar in orizonturile AC si C devine slab alcalina (pH 8,0-8,5). La orizonturile alcalizate, care apar adesea in partea inferioara a profililui de sol, reactia devine puternic alcalina (8,8-9,2).


72

Informatii suplimentare extrase din Studiul Geotehnic. Pe parcursul derularii procedurilor de analiza a impactului asupra

mediului a fost realizat si un studiu geotehnic aprofundat, elaborat de catre firma SC Geoproject SRL Piatra Neamt, care prezinta urmatoarele concluzii:

� Pentru verificarea stratificatiei terenului din amplasamentul indicat de beneficiar, au fost executate investigatii specifice constand din observatii si cartari geologice in teren si in aflorimente (deschideri geologice) si 12 foraje geotehnice pana la adancimea maxima de 40,50 m, conform tabelului de mai jos planului de situatie.

� Lucrarile au fost executate cu instalatia de foraj Hydra–Joy 3 (Italia, An fabricatie 2008).

� Din punct de vedere litologic, lucrarile de investigatie au interceptat o stratificatie

uniforma si orizontala, reprezentata prin depozite Cuaternare, depuneri fin sedimentare argiloase si prafoase, cu grosimi de 14,30 – 21,60 m, urmate in continuare de un strat de nisip cu grosimi de peste 4,60 – 25,20 m.

Cota [ m ]

Grosime [ m ]

Descriere litologica

0,40 0,40 Sol vegetal

9,30 - 12,30 8,90 - 11,90 Praf argilos cafeniu deschis-galbui, plastic consistent

5,40 - 25,40 4,50 - 14,10

Argila prafoasa, cafeniu deschisa, rar fragmente calcaroase, plastic consistenta - vartoasa

10,20 -18,00

3,30 - 6,50

Argila galbuie nisipoasa, plastic consistenta

14,30 - 21,60 3,05 - 4,40 Nisip argilos, cafeniu-galbui, mediu indesat

30,00 - 40,50

4,60 - 25,20 Nisip fin mediu, galbui, mediu indesat1


73

Avand in vedere cele de mai sus, pamanturile identificate in lucrarile executate sunt loessuri argiloase (prafoase), pamanturi sensibile la umezire PSU, Grupa A1.

Proiectarea geotehnică în cazul PSU.

Aspecte generale Conform SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexele naţionale asociate, proiectarea geotehnică se poate realiza prin calcul, pe bază de măsuri prescriptive, pe baza rezultatelor unor încărcări de probă şi prin metoda observaţională. Proiectarea geotehnică prin calcul utilizează în cadrul modelelor de calcul parametrii geotehnici în funcţie de stările limită. Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici, bazate pe rezultate din încercările pe teren şi în laborator, se stabilesc conform NP 122/2010. La stabilirea valorilor caracteristice trebuie ţinut cont de influenţa asupra stării limită care guvernează în proiectare. Valorile de calcul se stabilesc pe baza valorilor caracteristice prin utilizarea coeficienţilor parţiali. În cazul identificării unui pământ ca PSU starea limită care guvernează întotdeauna

proiectarea lucrării este cea care apare în teren şi este cauzată de saturarea acestuia prin umezire (GEO). Starea limită GEO este definită în SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexele naţionale asociate, drept cedarea sau deformaţia

excesivă a terenului, în care rezistenţa pământurilor sau rocilor contribuie în mod

semnificativ la asigurarea rezistenţei.

Proiectarea geotehnică pe bază de măsuri prescriptive, precum şi cea bazată pe metoda observaţională utilizează parametrii geotehnici numai pentru identificarea şi clasificarea stratelor de pământ din terenul de fundare. Situaţii de proiectare În cazul identificării unui pământ ca PSU, starea limită care guvernează întotdeauna

proiectarea lucrării este cea care apare în teren şi este cauzată de saturarea acestuia prin umezire (GEO). O atenţie deosebită se va acorda la estimarea zonei de teren care determina în principal, comportarea structurii geotehnice. Pot fi avute în vedere următoarele situaţii de proiectare:

1 Grupa A: pământuri care la umezire sub greutate proprie (sarcina geologică) prezintă tasări suplimentare Img, mai mici de 5 cm.


74

� Fundare pe terenul alcătuit din PSU, fără să se prevadă măsuri speciale pentru desensibilizarea sa:

- stările limită apar simultan în teren şi structură, cu diferenţieri în funcţie de gradul de rigiditate a structurii; - se va considera ipoteza cea mai defavorabilă, a umezirii întregului pachet PSU; - va fi avută în vedere şi cedarea prin poansonare; - se va examina oportunitatea prevederii de măsuri constructive în vederea adaptării structurii. pentru preluarea deformaţiilor prognozate ale terenului.

� Fundare pe terenul alcătuit din PSU cu luarea de măsuri pentru desensibilizare

sau pe un strat de adâncime insensibil la umezire, prin depăşirea PSU: - stările limită pot apare separat în teren şi structură.

� În cazurile referitoare la stabilitatea la alunecare a pantelor din PSU se consideră situaţia 1 de proiectare, dacă nu sunt prevăzute măsuri specifice.

În alegerea valorii caracteristice a acestor parametri se va face o estimare prudentă cu luarea în considerare a prevederilor din SR EN 1997:1-2004, şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexele naţionale asociate. Valorile întabelate pentru diferiţi parametri geotehnici prezentate în Anexa 3 au un caracter orientativ şi pot fi utilizate numai în calcule preliminare sau în cadrul proiectării geotehnice prescriptive.

Soluţii de fundare pe terenuri alcătuite din PSU

La amplasarea construcţiilor pe terenuri constituite din PSU se va ţine seama de caracteristicile terenului şi se va decide asupra soluţiilor de fundare, în funcţie de tipul structurii, de nivelul de risc acceptat şi de costuri. Din punct de vedere al modului de fundare pe terenuri constituite din PSU se pot analiza următoarele soluţii:

Fundarea directă

- pe teren în stare naturală, cu estimarea tasărilor totale incluzând tasările suplimentare la umezire şi compararea acestora cu tasările admisibile pentru structură; - pe terenul la care se elimină sensibilitatea la umezire pe toată zona din teren care determină în principal comportarea construcţiei; - pe terenul la care se elimină sensibilitatea la umezire şi totodată se iau măsuri pentru micşorarea sensibilităţii construcţiilor la deformarea terenului.

Fundarea indirectă


75

- prin sisteme de fundare care să depăşească stratul de PSU şi să pătrundă într-un strat insensibil la umezire aflat în adâncime. - Sistematizarea verticală şi în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectării şi evacuării rapide către un emisar a apelor din precipitaţii, prin prevederea unor pante de minimum 2 %; se va realiza iniţial sistematizarea necesară pentru lucrările de execuţie, urmând ca celelalte lucrări de sistematizare să se termine odată cu punerea în funcţiune a obiectivului; în cazul platformelor de construcţii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea măsuri de protecţie împotriva apelor care se scurg de pe versanţi, prin şanţuri de gardă a căror secţiune să asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice; platformele de construcţie situate pe versanţi se vor nivela în terase cu pante de maximum 1:1, care se vor proteja prin diferite soluţii tehnologice (brazde, înierbare, îmbrăcăminţi din materiale locale, geosintetice etc.). - Colectarea şi evacuarea rapidă a apei din precipitaţii pe toată durata execuţiei săpăturilor prin amenajări adecvate (pante, puţuri, instalaţii de pompare etc.); în situaţia în care la cota de fundare se constată existenţa unui strat de pământ afectat de precipitaţii, acesta va fi îndepărtat imediat înainte de turnarea betonului. - Evitarea stagnării apelor în jurul construcţiilor, atât în perioada execuţiei cât şi pe toată durata exploatării, prin soluţii constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul construcţiilor, execuţia de strate etanşe din argilă, pante corespunzătoare, rigole, cavalieri etc.). - Evitarea perturbării echilibrului hidrogeologic fără a realiza lucrări care pot bara căile naturale de scurgerea a apei către emisarii naturali şi artificiali în funcţiune conducând la ridicarea nivelului apei subterane; nu vor fi străpunse orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice. - Protecţia reţelelor purtătoare de apă sau rezervoare, in caz de necesitate, prin prevederea unor soluţii de impermeabilizare a terenului . - Evitarea pierderilor de apa din retelele edilitare si instalatii prin alegerea solutiilor adecvate din cele prezentate in Anexa 7. - Execuţia excavaţiilor pe porţiuni cu protejarea imediată a acestora. - Execuţia umpluturilor în jurul fundaţiilor şi pereţilor subsolurilor pe măsură ce acestea sunt realizate.

Sistemul de fundare recomandat

Dupa modul de transmitere a incarcarilor la teren, natura terenului de fundare, nivelul apei subterane si avand in vedere o constructie fara/cu demisol , se recomanda alegerea sistemului de fundare indirecta pe piloti (prin sisteme de fundare care să depăşească stratul de PSU şi să pătrundă în strat de nisip insensibil la umezire aflat în adâncime).


76

Se vor respecta prevederile din SR EN 1997-1:2004 şi după caz, cu eratele, amendamentele şi anexele naţionale asociate, cele din NP 123/2010 în cazul fundării indirecte, precum si celelalte prevederi. In cazul utilizării soluţiilor de fundare pe piloţi care pătrund într-un strat insensibil la umezire situat sub stratul PSU, dacă este posibilă umezirea şi tasarea suplimentară sub greutate proprie a stratului PSU, se va considera frecarea negativă pe piloţi conform prevederilor din NP 123/2010. Proiectarea pe baza de masuri prescriptive

Proiectarea pe bază de măsuri prescriptive în cazul PSU se poate utiliza pentru calcule preliminare. Predimensionarea fundaţiilor directe amplasate pe PSU se poate realiza conform prevederilor NP-122/2004, pe baza presiunilor convenţionale de calcul pconv, considerate ca presiuni acceptabile, utilizând pconv de mai jos pentru terenurile de fundare avand Sr ≤ 0,8 (NP 125-2010, Anexa 4, Tabelul 1 ).

Observaţii: 1. Presiunile pconv date in tabelul A4.1 corespund suprafeţei terenulul natural constituit din PSU şi sunt valabile pentru orice lăţime a fundaţiei B . 2. Valorile presiunilor convenţionale corespunzătoare unei situaţii de proiectare se determină utilizand valorile de bază din tabelul A4.1 corectate in funcţie numai de adancimea de fundare cu valoarea Df, care se adaugă la valoarea din tabel. 3. Pentru PSU cu grade de saturaţie intermediare, valorile pconv se determină prin interpolare. 4. In situaţia unui pămant inundat ( Sr > 0,8), se va avea in vedere ca rezistenţa structurală este 0.


77

5. Pentru construcţii fundate pe teren natural PSU, fără măsuri de imbunătăţire, se vor avea in vedere următoarele: - dimensiunea minimă a fundaţiei să nu fie mai mică de 0,6 m; - pentru fundaţiile exterioare, adancimea de fundare va fi de minimum 1,5 m; - pentru fundaţiile interioare adancimile minime de fundare vor fi de 1,0 m; - tălpile fundaţiilor vor fi coborate sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m; - fundarea trebuie să se facă in mod obligatoriu sub zona cu frecvente găuri de rozătoare şi trebuie să depăşească stratul vegetal, cu luarea in considerare a adancimii de ingheţ. 6. Prin compactare la un grad de compactare Proctor D = 95%, presiunile convenţionale ale PSU cresc cu cca. 15 ÷ 20 %. Nivelul freatic La data executarii forajelor iulie – august 2011), nivelul acvifer activ a fost intalnit la adancimi variabile cuprinse intre 9,50 - 21,00 m. Nivelul freatic se situeaza in formatiunile nisipoase situate sub depozitele loessoide. Alte consideratii tehnice � Sapaturile pentru fundatii se pot executa vertical, cu sprijiniri corespunzatoare, conform

normelor.

� Înaintea turnării betonului, terenul de fundare de pe amplasament, va fi avizat de către geotehnician.

� Conform Indicatorului de Norme de Deviz TS-1981, categoria terenului din perimetrul cercetat, dupa modul de comportare la sapat manual sau mecanizat, se incadreaza dupa cum urmeaza :

Categoria terenului, dupa modul de comportare

Manual Mecanizat

Nr. crt. TS

Denumirea pamanturilor si a altor roci dezagregate

Proprietati coezive

Cu lopata, cazma, tarnacop, ranga

Excavator cu lingura sau echi-pament de draglina

Buldozer Autogre-der, gre-der cu tractor

Moto – screper cu rotor

Greutatea medie

in situ (in sapatura) [ kg/m³]

Afana-rea dupa execu-tarea sapa-turii [%]

3 Pamant vegetal Slab coeziv Usor I I I 1200-1400 14-28

5 Argila nisipoasa Coez. mijl. Tare I I I 1800-2000 26-32

6 Praf argilos Slab coeziv Mijlociu I I I 1700-1850 14-28


78

13 Nisip fin Slab coeziv Mijlociu I II II 1500-1700 8-17

15 Nisip argilos Slab coeziv Mijlociu I I I 1500-1700 8-17

21

Argila prafoasa, rar fragmente calcaroase, plastic consistenta - vartoasa

Coez. mijl. Tare II II II 1800-2000 24-30

- La proiectare, pe timpul executiei si pe toata durata exploatarii se vor respecta

prevederile din stasurile si normativele in vigoare (inclusiv cele referitoare la normele de protectia muncii), completandu-se cu masurile impuse de specificul conditiilor locale.

Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaboreaza pentru faza de detaliu de executie, in situatiile in care pentru proiectarea detaliilor de executie sunt necesare elemente suplimentare fata de cele furnizate de studiul geotehnic elaborat pentru faza de proiect tehnic (NP 074-2007, Partea I, art. 2.3.1.). Investigarea de control se finalizeaza printr-un raport de monitorizare geotehnica a executiei, pentru a se putea dispune adaptarea detaliilor de executie pe masura avansarii lucrarilor, in functie de conditiile geotehnice intalnite si de comportarea constructiei in faza de executie. Investigarea de control trebuie efectuata de elaboratorul studiului geotehnic, la comanda beneficiarului si a proiectantului lucrarii (NP 074-2007, Partea a II-a, art. 2.2.4). Se vor respecta prevederile generale din SR EN 1997:1-2004 şi din SR EN 1997:2-2007 şi se va include în mod obligatoriu planul de supraveghere şi de monitorizare atât pentru perioada de execuţie a lucrărilor cât şi pentru perioada de exploatare a construcţiilor,

ţinând seama de aspectele specifice PSU. Surse de poluare a solurilor Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian este situat în

extravilanul comunei PISCU are drept întrebuinţare de teren agricol, utilizat în special pentru păşunat.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi: � Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte

şi excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de


79

depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la inundaţii şi alunecări de teren.

� Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

� Materiale radioactive, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

� Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.

� Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea conţinutului de nitraţi din sol.

� Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a lui.

� Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.

Prognozarea poluării solului Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două

etape distincte: � Etapa de realizare a construcţiei; � Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru

producerea energiei electrice. În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru

obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai mici de materiale de construcţie clasice şi implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care rezultă din aceste activităţi.


80

În acelaşi timp, perioada de realizare a construcţiei se reduce considerabil, ca şi personalul executant necesar.

Întreaga execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective umane.

Toate aceste activităţi constituie surse de poluare temporară pentru apă, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafaţă, solului şi aerului cu ape uzate, deşeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanţe toxice şi periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a parcului eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie - montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanţi ce pot

afecta solul şi subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea şi în structura solului şi a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnarii fundaţiilor (beton armat), a realizării camerei de comandă şi liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce


81

gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii

specifice exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanţa medie dintre două turbine eoliene este de 6 – 10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obişnuit şi pe care nu le mai consideram cu un impact negativ asupra peisajului.

Turaţia rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16 rotaţii/minut, deci nu provoacă şi nici nu induce nici un fel de senzaţie negativă.

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - ca şi în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau păşunat.

4.5. Biodiversitatea

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE

ADECVATA PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010. S-au efectuata observatii periodice in perioada unui an calendaristic,

asupra florei si faunei din zona. VĂ PREZENTAM IN CONTINUARE CONCLUZIILE

EVALUĂRII ADECVATE.


82

Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi (teren arabil).

Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este Taraxaco bessarabici – Caricetum distantis Wendelbg. 1943.

Dinamica vegetatiei de pe terenuri indică evolutia asociatiei către pajistile mezofile cu Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Cynodon dactylon.

Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice. Releveele demonstreaza ca in cele doua zone se edifica un habitat de

pajistile mezofile cu Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Cynodon dactylon.

Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă. De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că

producţia acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta in funcţie de gradul de degradare al islazului.

Pajiştile aparţinând acestui tip de habitat reprezintă ţelina stepică, divers degradată prin păşunat relativ moderat. Vegetaţia este dominată de păiuş stepic - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron repens şi colilie – Stipa

capillata, printre care cresc un mumăr mare de late graminee şi dicotiledonate perene. Pe lîngă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod frecvent: Bortryochloa ischaemum, Taraxacum serotinum, Achillea

milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis,

Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna,

Lithospermum arvense, Cardaria draba, Descurainia sophia, Trifolium

arvense etc. În urma observatiilor noastre in teren (aprilie 2010 – aprilie 2011) au

fost inregistrate 72 specii de pasari, aflate in pasaj sau hranindu-se in zona. Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces

până în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi zonele intens păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse


83

activităţi (deplasări de la un trup la altul de pădure, căutarea hranei, adăpare, manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin identificarea de semnale sonore specifice.

Din totatul de specii, 7 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte. Restul speciilor sunt caracteristice zonelor de camp deschis cu terenuri cultivate ce constituie sursa de hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza ca aceste specii au ales acest culoar de migratie de a lungul raului Siret, datorita surselor de hrana accesibile in aceasta perioada. In perioada de toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai gasit sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne demonstreaza faptul ca aceste sunt in cautarea hranei constituite din micromamifere, aici intrand si popandaul.

Fauna de nevertebrate este reprezentată în zonă de toate grupele, atât taxonomice cât si ecologice. Impactul eolienelor asupa faunei de nevertebrate nu este unul semnificativ, mortalitatea în radul lor nefiind mai mare decât cea rezultată din coliziunea acestora cu masinile în miscare sau cu geamurile clădirilor.

În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate şi unelele specii de amfibieni şi reptile precum: Bombina bombina (izvoraş cu burta roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă verde), Rana temporaria (broasca roşie de munte) şi Lacerta agilis (şopârla de câmp).

În ceea ce priveşte mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei sunt legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea ariei.


84

În cazul nostru, toate activităţile care se vor desfăşura pentru amenajarea parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distanţă relativ mare de raul Siret( zona malurilor unde exista posibile locuri de cuibarit, adapost si hrana) – aproximativ 1,5km, chiar daca limita ariei de protectie se afla la 70m ( distanat cea mai mica) de amplasamentul parcului. Acesta înseamnă că din punct de vedere al zgomotelor şi vibraţiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de construcţie şi nici în faza de funcţionare a parcului. Menţionăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silenţioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform legislaţiei din vigoare. Starea de conservare a luncii Siretului este bună şi în prezent oferă condiţii optime de habitat pentru speciile de păsări declarate. Dacă condiţiile de hrană devin limitate ele vor parcurge şi teritoriile învecinate în căutare de hrană. Ne referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum şi la păsările răpitoare. După hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă. Habitatul de pajişte existent la nivelul viitorului parc eolian ar putea oferi condiţii de hrană favorabile în special pentru păsările insectivore întrucât la nivelul pajiştii se găsesc numeroase insecte.

În concluzie, integritatea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece: 1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar; 3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea

stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; 4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.


85

4.6. Peisajul

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA comuna PISCU,

judeţul GALATI este într-o zonă cu relief de câmpie. Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu

vegetaţie naturală de stepă pitică. În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare,

platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

4.7. Mediul social si economic

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.


86

Locaţia din comuna PISCU, judeţul GALATI este situată într-o zona extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna PISCU, judeţul GALATI.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu primarul comuna PISCU, judeţul GALATI care reprezentă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii- montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune: • În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care

devine ca indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.


87

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din extravilanul comuna PISCU, judeţul GALATI nu are nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei. Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice


88

activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

4.8.. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului

cultural, nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite protecţie.

De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare arheologică şi neafectând vreun monument istoric. Recomandari suplimentare necesare la inceperea lucrarilor Avand in vedere cerintele formulate de participantii la dezbaterea publica a acestui proiect, a fost solicitat un punct de vedere de la Directia de Cultura si Patrimoniu a Muzeului de Istorie Galati si de asemenea a fost consemnat si investitorul are in vedere faptul ca pe parcursul executatii sapaturilor va fi angajata o colaborare cu un arheolog autorizat pentru supravegherea din punct de vedere arheologic a lucrarilor. De asemenea vor fi convocati si reprezentanti ISU in vederea identificarii a posible ramasite de corpuri explozive ramase din timpul razboaielor si care nu au fost identificate (bombe, grenade, etc...)

4.9.Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul WindPro (modulul Shadow).


89

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti

parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente in format electronic in baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine,

orientare versanti) fiecarei turbine In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai

dezavantajoasa (worst/case”), când: - durata de strălucire a Soarelui este continuă; - turbina este permanent in funcţiune; - rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar

acesta este acoperit in proporţie de 20% de către rotor; - unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului

(la valori mai mici se considera un impact nul). Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona

Ulmu cu cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza


90

analizei hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare 200 m faţă de ultima locuinta a comunei PISCU, judeţul GALATI şi zona aridă din imediata apropiere a amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului real al umbrei turbinelor.

4.10. Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice

produc diverse efecte asupra mediului şi oamenilor. În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre

doi stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă , robusteţe , şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor, faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc turbinele eoliene.


91

4.11 Impactul cumulat

În arealul analizat pentru elaborarea PARC EOLIAN CU STATIE DE TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC” în extravilanul comunei PISCU, nu au fost identificate planuri sau proiecte cu care acesta să poată avea un impact cumulat. De asemenea având în vedere că nu a fost identificat un impact semnificativ asupra nici unui factor de mediu, nu se pune problema cumularii acestora cu efectele altor planuri, programe sau proiecte care ar putea fi dezvoltate în zonă.

5. EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT

5.1. Prognozarea impactului

PROGNOZAREA EFECTELOR NEGATIVE

Apa Impact prognozat 0 Aer Impact prognozat 0 Sol Impact prognozat 0 Zgomot Impact prognozat 0 Flora si fauna

Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

Sanatatea populatiei si mediul social

Impact pronozat +2

Peisajului Impact pronozat 0

1 Direct

Patrimoniu cultural

Impact prognozat 0

2 Secundar In perioada de

Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de


92

construire reducere a impactului In perioada de functionare


In perioada de dezafectare

Impact prognozat 0

3 Temporar /Pe termen scurt


4 Permanent/ Pe termen lung

Impact prognozat 0

5 Accidentale Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

6 Indirecte Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

7 Cumulative Impact prognozat 0 8 Rezidual Impact prognozat 0

5.2. Analiza mărimii impactului

Pentru caracterizarea stării de calitate a factorilor de mediu în ansamblu s-au elaborat modele de apreciere globală menite să sintetizeze aprecierile sectoriale asupra calităţii fiecărui factor de mediu.

Metodele utilizate pentru evaluarea globală se numesc metode de interpretare, dar pot fi privite şi ca metode de integrare.

Metodele de evaluare globală sunt, în general, de tipul multicriteriu şi pot reprezenta abordări de tip cantitativ cât şi calitativ.


93

Estimarea efectelor asupra mediului are la bază o “mărime” care se determină luând în consideraţie nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizează efectele.

Transformarea aspectelor calitative în mărimi cuantificabile se face printr-o metodă care permite agregarea şi medierea lor pe o scară de tipul:

“+” → influenţă pozitivă; “0” → fără influenţă; “-” → influenţă negativă. Pentru o mai bună identificare a efectelor efectele secundare,

cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative. privind implementarea PARC EOLIAN – comuna PISCU, judeţul Galati. a fost realizată o matrice de impact in care au fost analizaţi factori de mediu apă, aer, sol şi subsol, biodiversitate, mediu economic, sănătatea populaţiei, social, turism, peisaj.

Pentru evidenţierea impactului sa utilizat o scară cu valori cuprinse intre -2 pană la +2, după cum arată:

� +2 : efect pozitiv substantial al impactului in cadrul planului propus � +1 : efect pozitiv al impactului in cadrul planului propus � 0 : nici un impact � -1 : impact negativ al impactului in cadrul planului propus � -2 : impact negativ substantial al impactului in cadrul planului propus

Impact în timpul executării

obiectivului

Impact datorat funcţionării

obiectivului

Periodicitatea

efectelor si

impactul pe

termen

Factorii

de mediu

Indicatori

pozi

tive

nega

tive

perma

nente

temp

orare

pozi

tive

nega

tive

perma

nente

temp

orare

Pe

ter

me

n

scur

t

Pe

ter

me

n

lung

Pe

ter

me

n

me

diu

Evaluarea impactului direct

Pulberi în

suspensie

0 -1 0 -1 0 0 0 0 -1 0 0 AER

Bioxid de

sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


94

Oxizi de

azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de

carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale

grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Poluanţi

organici

persistenţi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Siguranţa

acviferului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari

ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

APA

Nutrienţi

(azot,

fosfor)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale

grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deversari

de Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL

Nitriti,nitra

ti

Procentul

din

suprafaţa

habitatului

care va fi

pierdut;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 BIODIVER

SITATE

Procentul

ce va fi

pierdut din

suprafeţele

habitatelor

folosite

pentru

necesităţile

de hrană,

odihnă şi

reproducer

e ale

speciilor de

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


95

interes

comunitar;

Fragmentar

ea

habitatelor

de interes

comunitar

(exprimată

în

procente);

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Durata sau

persistenţa

fragmentăr

ii;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Durata sau

persistenţa

perturbării

speciilor de

interes

comunitar,

distanţa

faţă de aria

naturală

protejată

de interes

comunitar;

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Schimbări

în

densitatea

populaţiilor

(nr. de

indivizi/sup

rafaţă);

0 -1 0 0 0 -1 0 0 -1 0 0

Scara de

timp pentru

înlocuirea

speciilor/ha

bitatelor

afectate de

implement

area

planului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


96

Efecte

psihologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT

Efecte

asupra

comunicării

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -1 0

ECONOM

IC

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

TOTAL PUNCTAJ +4 -2 +4 -1 +2 -1 +4 +4 +2 +3 +4

Evaluarea impactului indirect

Pulberi în

suspensie

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bioxid de

sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de

azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de

carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale

grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Poluanţi

organici

persistenţi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Siguranţa

acviferului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari

ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

APA

Nutrienţi

(azot,

fosfor)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL Metale

grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


97

Deversari

de Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Nitriti,nitra

ti

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Evaluarea

impactului

cauzat de

PP fără

a lua în

considerare

măsurile de

reducere a

impactului;

-1 -1 -1 BIODIVER

SITATE

Stare de

conservare

specii

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

psihologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT

Efecte

asupra

comunicării

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOM

IC

+2 0 +2 +2 +2 0 +2 +2 +2 +2 +2

TOTAL PUNCTAJ +4 -1 +4 +4 +4 -1 +4 +4 +3 +4 +4

Evaluarea impactului secundar

Pulberi în

suspensie

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Bioxid de

sulf

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de

azot

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Oxizi de

carbon

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cd 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER

Poluanţi

organici

persistenţi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


98

Miros 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Siguranţa

acviferului

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Suspensii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Modificari

ale pH

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CBO5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

APA

Nutrienţi

(azot,

fosfor)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Metale

grele

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Deversari

de Produse

petroliere

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL

Nitriti,nitra

ti

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVER

SITATE

Evaluarea

impactului

cauzat de

planul

propus fără

a lua în

considerare

măsurile de

reducere a

impactului;

0 -1 0 0 0 -1 0 0 0 0 0

Efecte

psihologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte

fiziologice

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT

Efecte

asupra

comunicării

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOM

IC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 -1 0 0 0 -1 0 0 0 0 0


99

Evaluarea efecte sinergice

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVER

SITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOM

IC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Evaluarea impactului cumultativ al planului/proiectului propus cu alte planuri/proiecte

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVER

SITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOM

IC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

TOTAL PUNCTAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Efecte reziduale care rămân după implementarea măsurilor de reducere a impactului pentru planul/proiectul propus.

APA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AER 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0


100

SOL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

BIODIVER

SITATE

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ZGOMOT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SOCIAL

UMAN

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

CULTURA

L

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

PEISAJ 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ECONOM

IC

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6. GESTIUNEA DESEURILOR

În faza de construcţie: Regimul gospodăririi deşeurilor produse în timpul execuţiei va face

obiectul organizării de şantier, în conformitate cu reglementările în vigoare, aceste deşeuri vor fi colectate, transportate şi depuse la o rampă de depozitare în vederea neutralizării lor.

Deşeurile preconizate sunt de următoarele tipuri : � menajere sau asimilabile ; � metalice rezultate din activităţile de execuţie a

structurilor metalice de rezistenţă şi din activitatea de întreţinere a utilejelor;

� deşeuri materiale de construcţie, dacă nu se respectă graficele de lucru şi se rebutează încarcături de betoane;

� deşeuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier;

� anvelope, acmulatori, uleiuri uzate, motorină şi alte produse petroliere uzate ;

� cartoanele, hârtia din ambalaje şi activităţile de birou din cadrul organizarii de şantier.


101

În conformitate cu H.G. nr. 162/2002 privind depozitarea deşeurilor, deşeurilor menajere şi cele asimilabile acestora vor fi colectate în interiorul organizării de şantier în puncte de colectare prevăzute cu containere tip pubele.

Aceste deşeuri, periodic, vor fi transportate în condiţii de siguranţă la rampa de gunoi în condiţiile stabilite de comun acord cu ARPM Regiunea Sud - Est şi ARPM GALATI.

Deseurile metalice se vor colecta şi depozita temporar în incinta amplasamentului şi vor fi valorificate prin unităţi specializate prin grija titularului.

Deşeurile din materiale de construcţii nu ridică probleme deosebite din punct de vedere al poluării mediului. În perioada de execuţie aceste deşeuri împreună cu deşeurile inerte provenite din excavaţii vor fi depozitate temporar într-un spaţiu special amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior la umpluturi, construirea căilor de acces permanente în zonă. Cantităţile suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament şi transportate pe locurile special amenajate.

Deşeurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele revalorificate sau valorificate ca lemn de foc pentru populaţie.

Acumulatorii uzaţi cu potenţial ridicat de poluarea mediului vor fi stocaţi şi păstraţi corespunzător în vederea valorificarii lor prin unităţile specializate. Trebuie menţionat numărul redus de acumulatori uzaţi posibil a fi pe amplasament având în vedre că întreţinerea şi reparea utilajelor de construcţii se face în afara amplasamentului, în societăţi specializate, autorizate.

Anvelopele uzate, dacă va fi cazul, vor fi depozitate în locuri special amenajate ca spaţii de depozitare deşeuri, apoi evacuate de societăţi abilitate pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor de acest tip.

Trebuie menţionat că atât cantitativ cât şi din punctul de vedere al gradului de periculozitate a deşeurilor nu creează probleme semnificative de poluarea mediului.

În faza de funcţionare:


102

Producerea energiei din potenţial eolian nu generează deşeuri în mod continuu.

Activitatea de mentenanţă a unui parc eolian poate genera deşeuri din întreţinerea echipamentelor mecanice, electrice şi de automatizare. Deşeurile tipice rezultate din această activitate sunt:

� uleiuri uzate; � decapanţi şi degresanţi ai întreţinerii echipamentelor; � piese de schimb (mai rar); � piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei): � materiale textile de curăţat; � ambalaje rezultate de la înlocuirea unor piese; � ambalajele materialelor consumabile.

O altă sursă de producerea deşeurilor este din întreţinerea spaţiului vegetal rămas pe areal după montarea turbinelor eoliene. Aceste deşeuri sunt resturi vegetale, cod 20 02, frunze şi iarbă, care sunt biodegradabile sau pot fi incinerate întru-un spaţiu special amenajat. În cazul incinerării lor cenuşa rezultată se constituie într-un bun îngrăşământ al terenului vegetal.

Deşeurile menajere sunt în cantităţi nesemnificative şi apar sporadic. De remarcat că atât cantitativ cât şi calitativ deşeurile rezultate nu

constituie o problemă majoră din punctul de vedere a protecţiei factorilor de mediu. Toate deşeurile rezultate de pe amplasament atât în perioada de exploatare curentă cât şi în perioadele de întreţinere vor fi colectate în containere şi transferate unei firme specializate în depozitarea şi tratarea deşeurilor.

7. MONITORIZAREA Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea

activitatilor destinate protectiei mediului în lucrărilor de construcţii montaj


103

În timpul realizării lucrărilor de construcţii montaj pot apărea unele situaţii care pot afecta unii factori de mediu, drept pentru care se cere monitorizarea acelor activităţi care pot genera asemenea situaţii. Astfel, se impune :

• Monitorizarea manipulării produselor petroliere şi lubrifianţilor ca aceştia să nu producă poluarea solului sau să se aprindă accidental;

• Monitorizarea manipulării produselor pulverulente ca acestea să nu producă poluarea aerului;

• Monitorizarea colectării, transportului şi depozitării deşeurilor; • Monitorizarea manipulării materialelor periculoase de tipul

vopselelor, diluanţilor, detergenţilor şi coloranţilor organici şi anorganici;

• Monitorizarea respectării regulelor PSI; • Monitorizarea realizării lucrărilor de amenajare a spaţiilor post

construcţii montaj. Supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea

activitatilor destinate protectiei mediului în timpul funcţionării Supravegherea factorilor de mediu va trebui să fie o preocupare

permanentă a agentului economic care exploatează PARCUL EOLIAN COMUNA PISCU judeţul GALATI.

Monitorizarea activităţii se va face pe deşeurile rezultate din construcţii, în special pentru excavaţiile rezultate de la construcţia fundaţiilor turbinelor, pe nivelul de zgomot generat de funcţionarea turbinelor din parc şi pe impactul asupra florei şi afaunei.

Pentru că o parte din piatra rezultată din excavaţii poate fi utilizată în construcţia fundaţiilor evacuarea se va face când construcţia întregului parc, va fi finalizată. Până la evacuarea excavaţiilor de pe amplasament acestea se vor constituii în depozit de deşeuri

Pentru refacerea zonei afectate de construcţii se va evita aportul de pământ vegetal din alte zone, situate la mari distanţe, în felul acesta evitându-se modificarea echilibrului biologic dintre plante, biodiversitatea din zonă


104

Asupra evacuării apelor meteorice de pe amplasament se va urmării drenarea lor astfel încât să fie evitată acumularea acestora în vecinătatea fundaţiilor turbinelor.

După intrare în exploatare a parcului eolian vor fi necesare şi activităţi

de monitorizarea zgomotului. Aceasta se va face : • În apropierea turbinelor eoliene; • La limita parcului eolian; • La limita localităţilor din apropiere.

MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITATII

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi

subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG 57/2007, precum şi speciile incluse în lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afară lor, sunt interzise:

�� orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

�� perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie;

�� deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

�� deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; �� se interzice depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi din

activităţile specifice. Se va amenaja un loc special pentru depozitarea deşeurilor şi se va asigura transportul acestor cât mai repede pentru a nu constitui un pericol pentru păsările din zonă.

Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: �� uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată;


105

�� deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură;

�� culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; �� perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere,

de creştere şi de migraţie; �� deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi

capturarea; �� comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării

acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. Este interzisă vânătoarea păsărilor acvatice pe teritoriul ariei protejate

şi la mai puţin de 100 m de limitele ei.

Alte măsuri de conservare specială: Speciile de păsări prevăzute în anexa nr. 5 C sunt acceptate la

vânătoare, în afară perioadelor de reproducere şi creştere a puilor şi pe parcursul rutei de întoarcere spre zonele de cuibărit.

Zona propusă amplasării parcului eolian comuna PISCU nu

afectează integritatea sitului Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –ROSPA0071:

�� nu reduce suprafaţa habitatelor şi numărul speciilor de importanţă comunitară;

�� nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanţă comunitară;

�� nu influenţează realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar;

�� nu influenţează negativ factorii care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

�� nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor dintre sol şi apă sau floră şi faună, care definesc structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate de interes comunitar.

�� Măsurile care se preconizează să fi luate în perioada de construcţie a parcului eolian şi în timpul funcţionării acestuia, în conformitate cu


106

normele tehnologice şi a legislaţiei de mediu în vigoare, şi în mod special respectarea cu stricteţe a acestora, ne determină să consideram că factorii de mediu din incinta Parcului si din vecinătatea acesteia, vor fi afectaţi negativ într-o măsură destul de mică astfel încât impactul să nu aibă un caracter semnificativ. Se poate afirma că dacă impactul asupra avifaunei nu se va manifesta semnificativ, asfel încât să afecteze semnificativ biodiversitatea, parcul eolian va constitui un beneficiu pentru mediu înconjurător, cel social şi economic.

Având în vedere că nu există impact asupra populaţiilor de păsări care poposesc sau se află în migraţie spre situl Natura 2000 Lunca Siretului Inferior –ROSPA0071 propunem o serie de masuri ce vor fi luate în considerare în vederea diminuării potenţialelor efecte atât în perioada de funcţionare cât şi de construire.

O sinteză a măsurilor necesare a fi luate în considerare în vederea

diminuării efectelor potenţiale negative de impact asupra mediului în perioada de construcţii - montaj este dată în tabelul de mai jos

Factor de

mediu Măsuri de reducere a

impactului Resp.

implementare Supraveghere

Zgomot din activ. de constr. montaj

Restricţii referitoare la orele de lucru, utilizarea unor amortizoare de zgomot pentru echipamente, furnizarea de informaţii pentru public, pentru a se respecta SR 10009/1998

constructor Titular

Pulberi (Praf)

Excavaţii supravegheate, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură se vor instala structuri tip portal ce vor pulveriza apa pe pământul din autobasculantele care vor trece pe sub ele, pentru a forma o crustă care să împiedice antrenarea pământului de curenţii de aer;

Constructor Titular

Mirosuri

Identificarea surselor punctiforme utilizarea unor dispozitive de stopare a mirosurilor

Constructor Titular


107

Vegetaţie Se va urmări identificarea speciilor protejate si strict protejate, endemice, incluse in lista rosie naţionala si in convenţii internaţionale (inclusiv cele de la Berna, Bonn şi cea privind biodiversitatea). Se va proceda la refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologica în zona de impact. Exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizării lucrărilor si se va proceda la strămutarea acestora în arealul rezervaţiei în care se regăsesc condiţii identice de sol.

Constructor

Titular

Faună

Supravegherea zonei şi asigurarea identificării si protejării exemplarelor importante. Realizarea unei monitorizari asupra populatiilor de pasari in perioadele de migratie (martie-aprilie şi septembrie-octombrie) timp de doi ani în perioada de functionare a Parcului Eolian PISCU - Lunca Siretului Inferior –ROSPA0071

Constructor Titular

Apă Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi depozitare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005 Interzicerea descărcării oricăror materiale în apă. Utilizarea unor tehnologii moderne de depoluare în cazul poluării cu hidrocarburi

Constructor Titular

Gestionarea materialului excavat

Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeaşi zona pentru refacerea habitatelor

Constructor Titular


108

Evacuarea excavaţiilor în exces, după examinarea corespunzătoare, la depozite de deşeuri inerte;

Protecţia proprietăţilor adiacente

Acces blocat la proprietăţile adiacente Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar

Constructor Constructor

Sănătatea populaţiei şi a personalului

Managementul tehnic şi al resurselor corect executat. Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale.

Constructor Titular

Mediu ambiant

Monitorizarea lucrărilor şi a calităţii mediului

Constructor Titular

�� Măsurile necesare a fi luate în considerare la faza de elaborare a proiectului în vederea diminuării efectelor potentiale negative de impact asupra factorilor de mediu în perioada de exploatare a este dată în tabelul de mai jos:

Problema de mediu

Măsuri de reducere a impactului

Resp. implementare

Supraveghere

Impact vizual

Alegerea unor materiale care se armonizează cu împrejurimile Utilizarea de elemente naturale pentru ecranare Păstrarea construcţiilor în stare tehnică bună

Proiectant Titular

Vegetaţie Refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologica în zona de impact.

Titular Autoritatea competentă

Faună Protejarea faunei şi avifaunei întâlnită local.

Autoritate cu atribuţii în acest sens

Autoritatea competentă


109

Dacă s-au constatat efecte negative asupra populaţiilor de păsări în perioada de migraţie (păsări moarte sau rănite incluse în Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA0071) recomandăm să se reducă activitatea turbinelor care se află cel mai apropape de situl Natura 2000 în perioada de migratie.

Titular Titular

Sănătatea populaţiei şi a personalului

Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare instalaţii de iluminat şi semne de avertizare. Întreţinerea instalaţiilor. Pentru siguranţa, populaţia trebuie avertizată şi anunţată de acţiunile desfăşurate in timpul exploatării care o pot afecta accidental.

Constructor/ Titular


Deşeuri Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor de către servicii specializate

Titular Autoritatea competentă

Mediu ambiant

Monitorizarea factorilor de mediu posibil a fi afectaţi

Titular / Autoritatea competentă


PROPUNERE DE PLAN DE MONITORIZARE


110

Factor de Mediu

Indicator Loc Frecventă/an

FAUNA Monitorizarea populatiilor de specii de păsări incluse în Formularul Standard a sitului Natura 2000 ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior, în perioadele de migratie timp de 2 ani.

Ampasamentul Parcului Eolian PISCU

Perioadele de migratie ( martie-aprilie )timp de 2 ani.

Aer La limita amplasamentului

Nu este cazul zona se află în extravilan, iar lucrările vor fi pe o perioada scurtă de timp

Sol În zona organizării de şantier

Monitorizare pe toata durata lucrărilor Monitorizare pe toata durata lucrărilor pentru prevenirea poluării solului cu produse petroliere

Ape uzate menajere

Instalaţie de colectarea ecologică a apelor menajere

Periodic de câte ori va fi cazul Colectarea se va face de către firme specializate

Deşeuri Deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din materialele de construcţii; Produse petroliere

Colectarea şi stocarea provizorie în pubele metalice standard Colectarea se va face în locuri special amenajate, de unde vor fi selectate pentru revalorificare

Periodic de câte ori va fi cazul (transportul şi eliminarea lor revin în sarcina firmelor de salubrizare Periodic, se va urmări tehnologia adoptată pentru revalorificare

Pentru perioada de funcţionare se propune monitorizarea unor factori de

mediu legaţi în special de biodiversitatea din zona de interes.


111

8. SITUATII DE RISC Analiza situatiilor de risc se prezinta astfel:

� riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren etc.);

� accidente potenţiale (analiza de risc); � analiza posibilităţii apariţiei unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de graniţele ţării;

� planuri pentru situaţii de risc; � măsuri de prevenire a accidentelor.

Respectarea celor mai bune tehnici disponibile in domeniu reprezinta cea mai buna solutie pentru evitarea riscurilor.

Intervenţia rapidă/prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă

Declaratie de Mediu MGA Manualul sistemului de management al mediului 001 Evaluarea aspectelor de mediu si dispunerea analizei 002 Managementul si actualizarea prevederilor normative, legislative

si ale 003 Politica, obiective si scopuri legate de mediu 004 Formare, sensibilizare si competente 005 Comitete de siguranta, sanatate si mediu 006 Comunicare 007 Managementul documentatiei si inregistrarilor 008 Exploatarea instalatiei 009 Managementul Intretinerii 010 Managementul combustibilului 011 Managementul emisiilor in atmosfera 012 Managementul deseurilor 013 Managementul ciclului apei 014 Managementul substantelor periculoase 015 Managementul si controlul societatilor externe


112

016 Modalitati de calificare a furnizorilor 017 Interventii in caz di accidente si/sau situatii de urgenta 018 Supraveghere si masuratori 019 Managementul activitatilor de control al calibrarii instrumentelor 020 Neconformitati mediu, actiuni corective si preventive 021 Audit al sistemului de management al mediului 022 Reexaminarea conducerii La aceasta documentatie se vor adauga instructiunile de functionare,

fascicolele informative si toate documentele de inregistrare a sistemului. Pentru prevenirea riscurilor apariţiei unor accidente de muncă în

timpul activităţilor de construcţii-montaj, lucrările se vor efectua în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale aplicabile. Astfel, se va avea în vedere :

Utilizarea în stare tehnică de bună funcţionare a tuturor utilajelor, echipamentelor şi sculelor;

Utilizarea echipamentului de protecţie şi protecţie specială în cazurile unde se impune aceasta;

Lucrările de construcţii-montaj, instalaţii sanitare şi instalaţii electrice se vor realiza pe baza unor proiecte tehnice în care sunt notificate şi situaţiile de risc;

Se vor prevedea echipamente şi resurse pentru prevenirea incendiilor şi reducerea efectelor acestora;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de vânt puternic pentru lucrările la înălţime;

Se vor lua în consideraţie situaţiile de precipitaţii abundente pentru protejarea amplasamentului, mijloacelor tehnice şi materialelor de pe amplasament. Recomandari suplimentare necesare la inceperea lucrarilor Avand in vedere cerintele formulate de participantii la dezbaterea publica a acestui proiect, a fost solicitat un punct de vedere de la Directia de Cultura si Patrimoniu a Muzeului de Istorie Galati si de asemenea a fost consemnat si investitorul are in vedere faptul ca pe parcursul executatii sapaturilor va fi


113

angajata o colaborare cu un arheolog autorizat pentru supravegherea din punct de vedere arheologic a lucrarilor. De asemenea vor fi convocati si reprezentanti ISU in vederea identificarii a posible ramasite de corpuri explozive ramase din timpul razboaielor si care nu au fost identificate (bombe, grenade, etc...)

Factori de risc în perioada de exploatare a PARC EOLIAN COMUNA PISCU, judeţul GALATI

Tinând cont de condiţiile de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene s-au detaşat următorii factori de risc:

Eveniment iniţiator Eveniment iniţial Infuentele cimp. Factori climatici Distanta sursa-

tinta

Tipurile de subsisteme surse

de pericol

Etapa punerii in opera

(proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie)

Extern Mediu activ

Intern De natura

intriseca

Asociat de mat. de constr.

Asociat fluidului

Evenim. principal

Evenim. final

Stâlp turbina Proiectare, construcţie, exploatare

Vant, cutremur, precipitaţii , diferente de temp

incarcari statice

Comprimare, rupere, indoire, răsturnare

Coroziune, oboseala materialului

îndoire, răsturnare

Rupere -distrugerea intregii structuri

Pale turbina Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Vant, precipitaţii, descărcări electrice, inghet, dezgheţ

Forte dinamice

Ciobire, rupere 0.5

Desprinderea bucăţilor de gheata

Ciobire, rupere 2.5

Rupere

Nacela Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Vant. precipitaţii descărcări electice, inghet dezgheţ,

Forte dinamice.

Comprimare, răsturnare

Răsturnare Distrugerea ansamblului

Rotor Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Rupere Rupere Distrugerea rotorului si a palelor turbinei

Sistem de rotire a nacelei

Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Compresiun. Defectare, blocare

Scăderea productivităţii turbinei, distrugerea structurii


114

Sistem de rotire a nacelei

Proiectare, construcţie, exploatare, reparaţie

Forte dinamice

Compresiun. Defectare, blocare

Scăderea productivităţii turbinei, distrugerea structurii

Frâna mecanica

Proiectare, exploatare

Forte dinamice

Uzura, rupere Defectare, Scăderea productivităţii turbinei Distrugerea str.structurii

9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat fără dificultăţi

tehnice sau practice.


115

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Informatii despre titularul proiectului

TITULAR − S.C. GENERA AVANTE S.R.L. − Adresa: Str. Nicolae Iorga nr. 8-10, Bucureşti − Nr. înmatriculare R.C. : J40/4246/2008 PROIECTANT - SC ENERGOFOR SRL Bacau

Informatii despre autorul atestat al raportului evaluării impactului asupra mediului

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: SC MEDIU RESEARCH SRL, înscris în registrul unic al

elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA, sediul în Str.Alexei Tolstoi Nr. 12, Bacău tel 0725 526148, 0745 509779, nr. fax 0334 407239, email [email protected], [email protected]

Denumirea proiectului si localizare

Proiectul de investiţie „Lucrări de construire noi capacităţi de

producere energie electrică – PARC EOLIAN COMUNA PISCU, JUD. GALATI; instalaţii de racordare, staţii de transformare, construire şi


116

extindere reţele electrice, construire şi modernizare căi de comunicare şi acces în comuna PISCU, judeţul GALATI se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României. Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere energie din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului) necesare funcţionării parcului eolian propus.

Scopul investiţiei este de a valorifica potenţialul eolian al zonei

comunei Piscu, prin construirea unui parc eolian compus din cca. 60 generatoare eoliene, cu o capacitate totală instalată de până la 120 MW.

Investiţia prezintă o importanţă deosebită pentru îndeplinirea

obligaţiilor ce revin României din Directiva 77/2001/CE, obligaţii asumate prin Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, aprobată prin H.G. 1535/2003 şi foaia de parcurs în domeniul energetic, parte a Acordului de aderare la UE.

Parcul eolian este un proiect amplu, cu caracter industrial, compus din urmatoarele categorii de lucrari:

� construire 60 generatoare eoliene; � retele electrice pentru preluarea si evacuarea energiei electrice

in reteaua de inalta tensiune formata din : linii electrice subterane de medie tensiune si 110kV cat si transformatoare ridicatoare de medie tensiune/110kV si 110 kV/ 400 kV;

� drumuri de acces la generatoare pentru a asigura serviciul de mentenanta la generatoare pe parcursul functionarii;

� reabilitare si modernizare drumuri de exploatare existente; Prin realizarea acestui parc se va aduce aport la creşterea gradului de

valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie electrică şi termică in România cât şi atingerea cotei ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România).


117

Totodată, investiţia propusă prezintă şi utilitate publică locală majoră prin crearea de noi locuri de muncă, prin amenajările de infrastructură realizate care vor imbunatati calitatea drumurilor de exploatare existente, etc.

Amplasament COMUNA PISCU, jud. GALATI Vecinatati NE – Slobozia-Conachi NV – T. Vladimirescu V – Namoloasa E – Slobozia-Conachi S - Independenta la 30 km faţă de municipiul Galaţi şi 48 km faţă de municipiul Tecuci Încadrarea în planurile de urbanism/amenajarea teritoriului

aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe;Conform Certificatului de Urbanism nr. 80/1.04.2011;

Regimul juridic: teren situat in extravilanul comunei Piscu, apartinand domeniului

public de interes local si proprietate privata a unor persoane fizice: Regimul economic teren arabil, drumuri de exploatare existente si teren neproductiv; destinatia propus – construire centrala electrica eoliana C.E.E. Piscu;

construire drumuri de acces; modernizare drumuri de exploatare,; construire platforme tehnologice; construire drumuri racorduri electrice aferente si statii de conexiune; organizare de santier..

Regimul tehnic Suprafata de teren = 385.800,00mp. TOTAL suprafata scos temporar = 27200mp TOTAL suprafata scos definitive = 261473,36


118

Etapele propuse în realizarea proiectului analizat sunt realizate cronologic astfel:

Asigurarea construcţiilor şi amenajărilor necesare noilor funcţiuni;

Principalele categorii de lucrări executate pentru realizarea acestui obiectiv se vor desfăşura conform planului de construcţie în ordine cronologică a dezvoltării parcului eolian.

Primirea amplasamentului şi delimitarea zonelor de lucru Lucrările privind amenajările noilor funcţiuni se vor derula numai

după marcarea şi delimitarea pe teren a amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie executate de proiectant. În cadrul acestei etape se va pune bazele organizării de şantier.

În cadrul organizării de şantier acţiunile întreprinse se referă la: stabilirea baracamentelor; modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; modul de depozitare al materialelor folosite; numărul de utilaje de construcţie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor. Amenajări necesare prin lucrări de reabilitare a drumurilor de

exploatare, execuţia căilor de acces, a platformelor de operare şi a fundaţiilor turbinelor eoliene.

Realizarea parcului eolian va respecta următoarele etape: Realizarea unor studii de fundare pe amplasamentul fiecărei turbine,

pentru a determina capacitatea solului de a susţine greutatea instalaţiei. Realizarea cailor de acces si modernizarea drumurilor de exploatare.

Acestea vor fi atât drumuri existente de exploatare agricolă modificate pentru a permite accesul utilajelor, cât şi drumuri noi, în interiorul parcelelor.

Săparea gropilor destinate amplasării fundaţiilor. Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri

permanente utilizate în perioada construcţiei parcului eolian pentru


119

transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces a vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este temporară, drumurile trebuie sa fie proiectate să reziste la utilizări extreme datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu masa autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească următoarele cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

� lăţimea minimă de 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptă ); � maxim 8º înclinarea longitudinală; � înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim

2º; � masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi

uscate de trebuie să fie de minimum 17 tone; � presiunea maximă suportata de axul drumului trebuie sa fie de

minim 180 kN/m2;

� raza de curbura a drumului de acces trebuie sa îndeplinească cerinţele de transport pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate;

� raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de acces nu trebuie să fie mai mică de 200 metri.

� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la suprafaţa acestuia;


120

� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie sa fie bine gradată pe tipuri de agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole, zone adiacente;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor către zonele libere.

� Informaţiile avute în vedere pentru proiectarea drumurilor de acces includ pe lângă tipurile de camioane şi utilaje implicate in transportul şi operarea echipamentelor necesare construcţiei parcului eolian şi studii privind topografia zonei, structura solurilor, investigaţii geotehnice.

Aceste date sunt utilizate în detaliu pentru a proiecta şi dezvolta

drumuri de acces la parcul eolian din drumul de exploatare. În urma investigaţiilor si a informaţiilor din teren s-au stabilit principalele caracteristici ale infrastructurii proiectului propus prin:

� drumurile de acces propuse vor realizate conform proiectului fiind nivelate şi compactate cu un strat de balast având o lăţime maximă de 4,00 m;

� drumurile de exploatare existente vor fi reabilitate nivelate, compactate şi pietruite având o lăţime maximă de 4,00 m;

Drumurile de acces sunt conectate la drumurile de exploatare si pe de altă parte la platformelor de operare a macaralelor.

Alcătuirea profilelor transversale se va face in conformitate cu STAS 10.144/3 –Elemente geometrice ale străzilor, STAS 10.144/5 – Calculul capacitaţii de circulaţie a străzilor, STAS 10.144/6 – Calculul capacitaţilor de circulaţie a intersecţiilor de străzi.


121

IMPACTUL POTENTIAL, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

Apa

Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Amplasamentul este situat în bazinul hidrografic al râului Siret şi

apele de suprafaţă, de natură pluvială, se infiltrează în majoritate în profilul solurilor. Râul Siret are un debit mediu mediu multianual al râului Siret a fost calculat la 194 mc/s la Lungogi şi de 210 mc/s la Şendreni în judeţul Galaţi. În vara anului 2005 au fost înregistrate două viituri îsemnate, cea din 14 iulie fiind istorică, debitul Siretului atingând 4650 mc/s la stati hidrologică Lungoci aflată în aval şi care a modificat semnificativ plajele şi grindurile din care se exploatau nisip şi pietriş. În medie în anotimpul de iarnă scurgerea apei reprezintă 11,33 %. Primăvara, care reprezintă perioada de tranziţie spre perioada caldă, rezervele de apă din zăpada acumulată iarna, se eliberează în perioade foarte scurte şi, asociindu-se cu ploile căzute în această perioadă, produc cele mai mari volume sezoniere, ce pot ajunge la 41,95 %.

Apele subterane Apa subterana sunt in stransa legatura cu depozitele litologice in care

sunt cantonate, cu sursele de alimentare si cu conditiile climatice ale teritoriului; pinza freatica este cantonata la o adincime medie, forajele executate in apropierea amplasamentului stabilind prezenta apei freatice la cca. 5,00m, nivelul fiind oscilant, in functie de cantitatea de precipitatii si nivelul apelor riului Siret in zona.

Din punct de vedere hidrochimic apele freatice se incadreaza in tipul bicarbonat calcic si sodic, in mai mica masura si in sulfatate si clorurate calcice si sodice, cu mineralizari de cca. 2,0g/l; aceste caracteristici ne arata


122

ca apele freatice din zona pot constitui o sursa de alimentare cu apa potabila a populatiei.

Apele de adincime se gasesc cantonate in depozitele nisipoase cu granulatie mijlocie si fina de virsta cuaternara, in 2-3 orizonturi, pina la adincimea de cca. 200-250 m; d.p.d.v hidrochimic, apele de adincime sunt in general potabile, cu mineralitati intre 1 si 3 g/l.

Managementul apelor uzate Întreaga activitate execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului

(obiectivului) propus implică utilizarea unui parc divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective umane.Toate aceste activităţi constituie surse de poluare pentru apa, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate uneori genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafaţă, solului şi aerului cu ape uzate, deşeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanţe toxice şi periculoase.

Prognozarea impactului În perioada de construcţii montaj. Din analiza tehnologiei de

execuţie cât şi a tehnologiei de exploatare a Ansamblului de Turbine Eoliene rezultă că generarea de ape uzate este puţin probabilă. Aceasta este justificată şi de faptul că lucrările de construcţie se vor executa etapizat cea ce înseamnă că nu va fi o concentrare semnificativă de forţă de muncă şi utilaje, iar în tehnologia de construcţie se vor utiliza materiale prefabricate caz în care cantitatea de deşeuri de pe amplasament va fi foarte redusă. Totuşi, se impun măsuri eficiente, de limitare, a interacţiunii dintre organizarea de şantier şi mediul înconjurător.

Beneficiarul trebuie să supravegheze permanent respectarea de către constructor a tuturor condiţiilor de mediu.

Utilizarea apei se face diferit în cele două etape luate în considerare la evaluarea impactului. Astfel, în perioada de construcţii – montaj apa este utilizată atât pentru igienizarea personalului care lucrează la construcţie cât şi la procesele tehnologice ce pot intervenii în construcţie. Din toată această


123

cantitate de apă în apele uzate se regăseşte aproape toată apa utilizată de personalul ce lucrează la construcţie, pentru igienizare şi o mică parte din alte utilizări, restul de apă se pierde prin evaporare.

Apa uzată rezultată de pe şantierul de construcţie este colectată în containere etanşe ecologice şi evacuată de amplasament prin grija constructorului la o staţie de epurare apă uzată menajeră.

O altă variantă ar fi transportul personalului pentru igienizare în locuri special amenajate la sediul firmelor de construcţii, variantă care ar elimina producerea apelor uzate pe şantier.

Partea de apă utilizată în tehnologia de preparare a materialelor de construcţii sau altă utilizare tehnologică este în cantităţi nesemnificative mai ales dacă se lucrează cu materiale gata pregătite în alte locaţii.

Apa potabilă – necesară pentru personalul care lucrează pe şantier este îmbuteliată şi distribuită de către societatea de construcţii.

În perioada de exploatare a instalaţiilor de turbine eoliene Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial

eolian nu implică utilizarea apei. În aceste condiţii pe amplasament nu se produc în urma aplicării procesului tehnologic de generare a energiei ape uzate. Apele care pot apărea pe amplasament sunt rezultate din precipitaţi, care vor fi drenate spre zona culturilor agricole. Produsul realizat de centrala de eoliane este energia electrică curată, fară produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

Aerul

Clima şi calitatea aerului Teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului cu climă

continentală (partea sudică si centrală însumând mai bine de 90% din suprafaţă, se încadrează în ţinutul cu climă de câmpie, iar extremitatea nordică reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climă de deal).


124

În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si cu întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald si umed din S si SV care determină intervale de încălzire si de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunării introduc în valorile si regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed si mai răcoros vara si destul de umed si mai puţin rece iarna.

Circulaţia generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales în sezonul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales în anotimpul rece), precum si advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Vântul predominant bate din direcţia Nord - Nord - Est cu o frecvenţă de 18,4%, iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8 m/s.

Frecvenţa medie anuală a vânturilor din direcţia Nord - Est este de 18,6%, iar intensitatea medie anuală de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând din octombrie si ajunge la apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depăsind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.

Precipitaţii atmosferice (cantitatea anualǎ) Precipitaţiile atmosferice cuprind totalitatea produselor de condensare

si cristalizare a vaporilor de apă din atmosferă, denumite si hidrometeori, sub formă lichidă (ploaie si aversă de ploaie, burniţă etc.), solidă (ninsoare si aversă de zapadă, grindină etc.) sau sub ambele forme în acelasi timp (lapoviţă si aversă de lapoviţă). În meteorologie, observaţiile asupra precipitaţiilor atmosferice se efectuează vizual (felul, durata si intensitatea lor) si instumental, masurându-se si înregistrându-se continuu cantitatea de apă cazută în timpul căderii precipitaţiilor. Particularităţile si repartiţia precipitaţiilor, ca si a altor elemente meteorologice, depind direct de caracterul miscărilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convecţiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasările advective.


125

Informaţii meteo climatice - precipitaţii atmosferice: – Media/ suma 2009 - 492,9 l/mp; – Minima anuală – 5,8 l /mp înregistrată în luna august; – Maxima anuală – 62,0 l /mp înregistrată în luna

septembrie Calitatea aerului în zona amplasamentului este afectată de prezenţa la

o distanţă de circa 4 Km pe direcţia NE a combinatului siderurgic ARCELOR MITTAL. O influenţă relativ scăzută prin cantităţile de poluanţi emişi o au şi activităţile economice şi gospodăreşti din zona localiăţilor Smârdan şi Mihail Kogălniceanu şi traficul auto din zona drumurilor judeţene 251 şi 255C.

Sursele de poluare atmosferică pot fi fixe sau mobile: Sursele fixe sunt acelea care emit poluanţi atmosferici dintr-o poziţie

localizată în spaţiu, cum ar fi dispozitivele de combustie industriale sau menajere.

Sursele mobile sunt legate de mijloacele de transport. România a ratificat Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice la

nivelul ONU. Prin semnarea Protocolului de la Kyoto, Romania s-a angajat să reducă emisiile gazelor ce produc efectul de seră cu 8% faţă de valorile anului 1989.

Pentru implementarea Directivei UNIUNEA EUROPEANĂ 2001/80/Ec, Guvernul României a pregătit un proiect de hotârare referitoare la limitarea emisiilor în atmosferă provenind de la centralele mari de peste 50 MW, conform limitelor impuse prin Directivele UNIUNII EUROPENE (emisii de materii solide, SO2 şi NOX).

Poluarea aerului se defineşte ca o schimbare a compoziţiei lui fie prin apariţia unor noi componenţi cu efecte dăunătoare asupra biocenozelor şi biotopurilor, fie printr-un dezechilibru ce apare între componenţii existenţi.

Poluarea aerului poate proveni din surse naturale, dar cel mai des din surse artificiale. Ca sursă de poluare naturală poate fi solul care în anumite condiţii elimină gaze, vapori de apă etc, plantele şi animalele tot prin emanaţii, cutremurele generatoare de praf, erupţiile vulcanice ş.a. Ca surse


126

artificiale de poluare, sunt cele legate de activitatea umană în industrie, transporturi, agricultură şi alte activităţi.

Sursele de poluare atmosferică estimate la realizarea investiţiei: Sursele de poluare atmosferică în viitorul parc eolian din locaţia

situată în comuna PISCU, judeţul Galati sunt: � Sursele mobile materializate de mijloace de transport,

echipate cu motoare cu ardere internă ce funcţionează pe motorină şi benzină;

� Surse cu emisii necontrolate materializate de volatilele organice care se degajă de la o eventuală gospodărire de combustibili şi lubrifianţi amenajată în timpul organizării de şantier.

Prognozarea poluării aerului: Poluarea aerului atmosferic se estimează că ar putea intervenii în

special în faza de construcţie a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu ardere internă.

Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de numărul de turbine care sunt montate individual sau simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim trei poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii aflate în zonă nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră, toate.

Poluarea dată de sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii - montaj se face la o distanţă de mai bine de 300 m de ultima locuinţă, iar zona este bine ventilată de curenţii de aer.

În ceea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5 - 6 motoare cât pot lucra în zonă nu este necesară o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de emisii volatile a compuşilor organici.

Gospodăria de combustibil nu este prevăzută în planul de realizare a investiţiei.


127

Din procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Temperatura la care lucrează şi etanşeitatea echipamentelor care utilizează substanţe organice de răcire şi ungere nu permite formarea compuşilor organici volatili din substanţele menţionate. În acelaşi timp capacitatea carcaselor tehnologice de stocare a acestor substanţe este redusă (maxim 10 litri) ca să poată genera o cantitate remarcabilă de substanţe volatile.

Mişcarea elicei turbinei eoliene determină o bună ventilare a aerului din zonă cu efecte benefice asupra florei şi faunei din vecinătatea amplasamentului.

Acesta a fost unul din motivele pentru care capacitatea mondială de generare a energiei electrice folosind energia eoliană, a cunoscut o creştere cu mai mult de 30% pe an, astfel a sărit de la mai puţin de 5.000 megawaţi în 1995, la 39.000 megawaţi în 2005 – o creştere de aproape opt ori.

Zgomot

Ca orice echipament industrial şi turbinele eoliene produc în funcţionare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcţionare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susţinere, când se produce o comprimare a aerului. Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanţii de turbine şi se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Aşa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricanţii dau garanţii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.

Impactul dat de zgomote şi vibraţii trebuie tratat în două situaţii distincte pentru amplasamentul de realizare a PARCULUI EOLIAN COMUNA PISCU, judeţul GALATI, respectiv în perioada de realizare a construcţiei şi în perioada de desfăşurare a activităţilor specifice de producerea energiei electrice din potenţial eolian.


128

Perioada de execuţie: Activităţile de construcţia PARCULUI EOLIAN COMUNA PISCU, judeţul GALATI, sunt lucrări de construcţii montaj şi sunt producătoare de zgomote şi vibraţii.

Măsurătorile de zgomot se realizează de regulă, ţinând cont de trei nivele de observare:

� zgomot la sursă; � zgomot în câmp apropiat; � zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi: condiţiile meteorologice, efectul de sol, absorbţia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

În general, utilajele folosite în mod frecvent într-un şantier au următoarele puteri acustice asociate (tabelul urmator):

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă. Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista nivele de zgomot de până la 100 dB (A) pentru scurte intervale de timp.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniul

zgomotului şi vibraţiilor, ţinând seama de diminuările cu distanţa, efectul solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă (o zi) se apreciază că începând de la distanţa de 100 m faţă de şantier se vor înregistra niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii de 50 dB (A).

În vederea reducerii nivelului de zgomot şi vibraţii beneficiarul investitiei va trebui să impună constructorului să nu folosească utilaje cu grad avansat de uzură care pot emite pe lângă zgomote la niveluri mai înalte şi alte noxe. Consultanţii în acustică, Southampton şi Machynlleth au constatat că practic, orice maşină sau utilaj cu părţile aflate în mişcare va face un sunet, iar turbinele eoliene nu fac excepţie. Turbinele eoliene sunt bine concepute, în general liniştite în funcţiune, şi în comparaţie cu zgomotul produs de traficul rutier, trenuri, avioane şi activităţi de construcţie etc., zgomotul produs de turbine eoliene este foarte scăzut.


129

Zgomotul perceput de locuitorii unei case aflate la o distanţă de 300 m de un parc eolian este aproximativ comparabil cu a unui curs de apă aflat la 50 – 100 m distanţă sau cu foşnetul de frunze la o adiere de vânt. Acest lucru este similar cu nivelul de sunet în interiorul unei sufragerii tipice cu un foc de gaz pornit, sau în sala de lectură a unei biblioteci neocupată sau într-un birou liniştit, cu aer condiţionat.

După cum arată tabelul, sunetul a unui parc eolian în lucru este de fapt mai puţin obişnuit traficului rutier sau un birou. Chiar şi atunci când creşte viteza vântului, este dificil de a detecta o creştere a sunetului.

În timpul de desfăşurare a activităţilor specifice: În timpul funcţionării turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

� Funcţionarea angrenajelor cutiei de viteze; � Funcţionarea generatorului electric; � Funcţionarea palelor turbinei eoliene.

Generatorul electric şi angrenajele cutiei de viteze dau un zgomot nesemnificativ, carcasele tehnologice ale acestor echipamente au şi caracteristici fonoabsorbante.

Conform studiilor efectuate de specialişti din ţările Uniunii Europene care deţin suprafeţe întinse de parcuri eoliene, turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanţilor garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depăşeşte 100 dB (A), echivalent cu un zgomot din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în directia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanţă de 40 m de o turbină tipică este de 50 - 60 dB (A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB (A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţă, iar la distanţa de peste 300 m zgomotul funcţionării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcţie contrară, nivelul zgomotului receptionat scade cu circa 10 dB (A).

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanţe suficiente faţă de aşezările umane, diverse anexe gospodăreşti, instituţii


130

publice, monumente istorice şi de arhitectură, parcuri, spitale şi alte aşezăminte de interes public.

În ce priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu. Zgomotul scade în intensitate dacă puterea generată de turbină

(funcţie de viteza vântului) scade şi ea. Zgomotul generat de rotirea palelor turbinei este de asemenea

proporţional cu viteza vântului. Astfel, calculele făcute pentru determinarea nivelului de zgomot după un algoritm dat de standardul german în domeniu, DIN ISO 9613-2 au scos în evidenţă nivele de zgomot diferite în raport cu:

� puterea turbinei; � viteza vântului; � distanţa şi înălţimea faţă de turbină.

Pentru turbine cu o putere nominală de 2,5 MW la viteza vântului de 10m/s, din calcul a rezultat 104,5 dB în imediata apropiere (10 m distanţă) şi 35 – 45 dB la distanţă peste 350 m, înălţimea de măsurare fiind de 5,0 şi 10 m.

Solul

Din punct de vedere geomorfologic pe amplasament este constituit din

loess şi dune de nisip. Învelişul de soluri de pe amplasament este uniform, reprezentat în

totalitate de pietrişuri pe care s-a instalat procesul de formare a solului. Acest înveliş de soluri s-a format în condiţii naturale iar aportul principal pentru pedogeneză a fost asigurat de frecvenţa foarte mare a inundaţiilor în timpul cărora sunt depuse pietrişuri fluviatile carbonatice iar ritmul alert al depunerilor nu permite desfăşurarea proceselor naturale de pedogeneză.

. Câmpia de subzistenţă a Siretului se remarcă prin exces de umiditate,

prin zone mlăştinoase, inundaţii, prin tendinţa continuă a râurilor ce vin din


131

câmpia piemontană de a-şi schimba cursul, de a aluviona sub formă de divagare. Pe timp de secetă se extind în schimb sărăturile.

Din punct de vedere geologic, zona este situată într-o depresiune formată între Avantfosa Carpaţilor Orientali şi Unitatea Nord-Dobrogeană, despărţite prin falia Pecineaga-Camena în care s-au depus sedimente pliocene şi cuaternare.

Perimetrul aparţine Cuaternarului fiind reprezentat printr-un complex aluvionar de nisipuri şi pietrişuri grosiere, sedimentarea făcându-se într-un mediu fluviatil cu regim hidrodinamic variabil.

Complexul detritic este alcătuit din fragmente detritice, alohtone, poligene de natură predominant sedimentară şi metamorfică provenite din depozitele de platformă şi cele ale flişului carpatic.

Caracteristicile fizico-chimice ale solului din zona amplasamentului sunt specifice terenurilor utilizate intensiv în scopuri agricole. Solul din această zonă este de clasă III şi IV, neavând o valoare deosebită din punct de vedere agricol.

Solurile din zona de amplasament a viitorului parc eolian sunt de tip cernoziom carbonatic. Acestea au o textura lutoasa-lutoargiloasa, continutul de argila sub 0,002 mm fiind intre 27,4% si 35,3%. Aceste soluri sunt netasate pana la moderat tasate, densitatea aparenta variind intre 1,09 si 1,59

g/cm3. Porozitatea este mai mare la suprafata si ceva mai redusa pe profil.

Astfel, porozitatea totala variaza intre 51 si 59 % in orizontul Amp si intre 41 si 54 % sub acest orizont. Au un continut de humus mijlociu, valorile variind intre 3,6 si 4,2% in orizontul Amp si sub acest orizont, valorile scad la 1,8-2,9% in Am si sub 1,5% in prima parte a orizontului C. Continutul de azot total este, de asemenea, mijlociu: 0,17-0,20% in orizontul Amp si ceva mai mic in orizontul Am (0,08-0,13%). Capacitatea de schimb cationic este, in general, mare (28,90-37,49 me/100 g sol), dintre cationi predominand

Ca++

si Mg++

, cu peste 95%, numai in orizonturile alcalizate, Na+

schimbabil ajungand la valorile de 8-17%.

Carbonatii sunt levigati in baza orizontului Am. Orizontul de acumulare maxima se afla la cca 100 cm adancime, continutul de CaCO

3 la

acest nivel ajungand la cca 30-35%.


132

Ca urmare a spalarii carbonatilor si a usoarei debazificari a solului in orizontul Am (V = 85-93%) reactia solului este slab acida - neutra (pH 6,6-7,3), iar in orizonturile AC si C devine slab alcalina (pH 8,0-8,5). La orizonturile alcalizate, care apar adesea in partea inferioara a profililui de sol, reactia devine puternic alcalina (8,8-9,2).

Surse de poluare a solurilor Solul utilizat pentru construcţia Parcului Eolian este situat în

extravilanul comunei PISCU are drept întrebuinţare de teren agricol, utilizat în special pentru păşunat.

Sursele de poluare şi agenţii poluanţi ai solurilor pot fi: � Excavaţiile, care permit decopertarea unor zăcăminte

şi excavarea acestora. Poluarea este produsă în acest caz fie de depozitarea sterilului, fie prin alte dereglări de formă care pot duce la inundaţii şi alunecări de teren.

� Metale grele, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate, difuzează în sol ducând la degradarea chimică a solului.

� Materiale radioactive, care în urma depozitării necorespunzătoare sau din aer şi nămolurile apelor uzate utilizate în procesele termice din centrale nucleare, ajung în sol.

� Deşeuri şi reziduuri din industria alimentară şi textilă sunt în unele cazuri prin unele componente surse de poluare.

� Deşeuri şi reziduuri vegetale care, fiind în exces duc la creşterea conţinutului de nitraţi din sol.

� Dejecţiile animale şi umane care, de asemenea în exces încarcă solul cu substanţe ce duc la degradarea chimică a lui.

� Hidrocarburile sunt agenţii poluanţi proveniţi din scurgerile care pot apărea la transportul şi manipularea produselor petroliere. Prezenţa hidrocarburilor în sol determină o puternică degradare chimică, care opreşte dezvoltarea oricărei vegetaţii.


133

Prognozarea poluării solului Poluarea solului în cazul investiţiei prezente poate intervenii în două

etape distincte: � Etapa de realizare a construcţiei; � Etapa de utilizare a parcului eolian construit pentru

producerea energiei electrice. În etapa de realizare a investiţiei se poate menţiona că pentru

obiectivul propus, planul prevede variante de construcţie modernă, la care generarea de deşeuri de construcţie este minimă.

Aceasta presupune un număr redus de operaţii tehnologice, cantitaţi mai mici de materiale de construcţie clasice şi implicit cantităţi mult mai mici de deşeuri care rezultă din aceste activităţi.

În acelaşi timp, perioada de realizare a construcţiei se reduce considerabil, ca şi personalul executant necesar.

Întreaga execuţie a lucrărilor pentru realizarea planului propus implică activitatea unui parc divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de materiale, precum şi o concentrare de efective umane.

Toate aceste activităţi constituie surse de poluare temporară pentru apă, aer şi sol.

Vecinătatea organizării de şantier poate genera surse punctiforme de poluare a apelor de suprafaţă, solului şi aerului cu ape uzate, deşeuri menajere, hidrocarburi sau diverse alte substanţe toxice şi periculoase.

Ţinând cont de cele prezentate rezultă că în faza de construcţie a parcului eolian, poluarea solului intervine prin degradare fizică, respectiv prin compactare şi degradarea structurii. În caz accidental poluarea solului se mai poate produce din deşeuri lichide sau solide utilizate în activitatea de construire şi modernizare a drumurilor de acces cât şi a construcţiei fundaţiei şi platformei de montaj a turbinei eoliene. Astfel, trebuie să se ţină cont că în perioada de construcţie a parcului eolian se pot utiliza până la 5 - 10 tone de produse petroliere sub formă de combustibil lichid şi ulei.

Sursele de poluanţi ai solului intervin în cea mare parte tot în faza de construcţii, prin excavaţii şi aport de materiale de construcţie care se fac pentru fundaţiile turbinelor eoliene, pentru realizarea platformelor de montaj


134

şi pentru realizarea sau modernizarea drumurilor de acces, de asemenea din moluzul rezultat din eventuala finalizare şi finisare a lucrărilor de construcţie - montaj.

În etapa I, de construcţii - montaj nu există emisii de poluanţi ce pot

afecta solul şi subsolul zonei. Modificările intervenite în calitatea şi în structura solului şi a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de acces, a realizării platformelor de montaj, a turnarii fundaţiilor (beton armat), a realizării camerei de comandă şi liniei electrice vor fi minore.

Măsurile preconizate de amenajare şi de refacere vor fi corespunzătoare fiecărei situaţii în parte.

Tehnologia de construcţii – montaj corelată cu montarea secvenţială a turbinelor din parc (un număr de turbine limitat pe secvenţă) va reduce gradul de poluare a solului, toţi posibilii poluanţi ai solului putând fi mai bine gestionaţi.

Poluarea solului în etapa a-II-a, în cazul desfăşurării activităţii

specifice exploatării instalaţiilor de turbine eoliene se poate produce cu deşeuri menajere şi deşeuri rezultate din activitatea de mentenanţă cum ar fi ambalaje de la piese de schimb sau deşeuri de produşi organici utilizate la întreţinerea instalaţiei.

Notăm în primul rând ca într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanţa medie dintre două turbine eoliene este de 6 – 10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obişnuit şi pe care nu le mai consideram cu un impact negativ asupra peisajului.

Turaţia rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 16 rotaţii/minut, deci nu provoacă şi nici nu induce nici un fel de senzaţie negativă.


135

Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - ca şi în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau păşunat.

Biodiversitatea

Analiza s-a realizat conform GHIDULUI DE EVALUARE

ADECVATA PE COMPONENTA BIODIVERSITATII – ORD. 19/2010. S-au efectuata observatii periodice in perioada unui an calendaristic,

asupra florei si faunei din zona. VA PREZENTAM IN CONTINUARE CONCLUZIILE

EVALUARII ADECVATE. Pe amplasament am identificat clasa de habitat N12 – Culturi

(teren arabil). Asociatia vegetala dominanta identificata in zona este Taraxaco

bessarabici – Caricetum distantis Wendelbg. 1943. Dinamica vegetatiei de pe terenuri indică evolutia asociatiei către


Pe parcursul observatiilor s-au efectuat o serie de releve botanice. Releveele demonstreaza ca in cele doua zone se edifica un habitat de


Valoarea conservativă a acestor pajişti este redusă. De asemenea şi valoarea economică este redusă, apreciindu-se că

producţia acestora nu depăşeşte 2.500 kg iarbă/ha, cu variaţii de la o zonă la alta in funcţie de gradul de degradare al islazului.

Pajiştile aparţinând acestui tip de habitat reprezintă ţelina stepică, divers degradată prin păşunat relativ moderat. Vegetaţia este dominată de păiuş stepic - Festuca valesiaca, pir crestat – Agropyron repens şi colilie – Stipa

capillata, printre care cresc un mumăr mare de late graminee şi dicotiledonate perene. Pe lîngă speciile edificatoare, se întâlnesc în mod frecvent: Bortryochloa ischaemum, Taraxacum serotinum, Achillea


136

milefolium, Lamium amplexicaule, Erodium cicutarium, Senecio vernalis,

Capsella bursa-pastoris, Plantago lanceolata, Erophila verna,

Lithospermum arvense, Cardaria draba, Descurainia sophia, Trifolium

arvense etc. În urma observatiilor noastre in teren (aprilie 2010 – aprilie 2011) au

fost inregistrate 72 specii de pasari, aflate in pasaj sau hranindu-se in zona. Evaluarea a fost efectuată prin parcurgerea drumurilor de acces

până în zonele de instalare a câmpurilor eoliene, străbătând terenuri agricole şi zonele intens păşunate.

Pentru efectuarea observaţiilor s-au ales puncte din care s-a urmărit turul de orizont. În fiecare punct s-a staţionat circa 20-30 de minute interval de timp în care s-au observat păsările, efectuând diverse activităţi (deplasări de la un trup la altul de pădure, căutarea hranei, adăpare, manifestări teritoriale). Observaţiile s-au făcut cu ajutorul binoclului şi prin identificarea de semnale sonore specifice.

Din totatul de specii, 7 specii sunt specii rapitoare de zi si de noapte. Restul speciilor sunt caracteristice zonelor de camp deschis cu terenuri cultivate ce constituie sursa de hrana.

Prezenta speciilor de balta in perioada de primavara ne demonstreaza ca aceste specii au ales acest culoar de migratie de a lungul raului Siret, datorita surselor de hrana accesibile in aceasta perioada. In perioada de toamna nu am mai intalnit aceeasi abundenta de specii, probabil nu au mai gasit sursa de hrana si sau indreptat spre alte locuri.

Prezenta unui numar mare de specii rapitoare (de zi si de noapte) ne demonstreaza faptul ca aceste sunt in cautarea hranei constituite din micromamifere, aici intrand si popandaul.

Fauna de nevertebrate este reprezentată în zonă de toate grupele, atât taxonomice cât si ecologice. Impactul eolienelor asupa faunei de nevertebrate nu este unul semnificativ, mortalitatea în radul lor nefiind mai mare decât cea rezultată din coliziunea acestora cu masinile în miscare sau cu geamurile clădirilor.


137

În afara speciilor de păsări descrise anterior au mai fost identificate şi unelele specii de amfibieni şi reptile precum: Bombina bombina (izvoraş cu burta roşie), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Hyla arborea (brotăcel), Bufo viridis (broască râioasă verde), Rana temporaria (broasca roşie de munte) şi Lacerta agilis (şopârla de câmp).

În ceea ce priveşte mamiferele am identificat pe amplasamentul viitorului parc eolian doar iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariei sunt legate de condiţiile de hrănire, adăpost şi reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică şi a tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim de habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai puţin integritatea ariei. În cazul nostru, toate activităţile care se vor desfăşura pentru amenajarea parcului eolian, nu vor afecta habitatul speciilor descrise în Formularul Standard Natura 2000 ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior deoarece terenul viitorului parc eolian este situat la o distanţă relativ mare de raul Siret( zona malurilor unde exista posibile locuri de cuibarit, adapost si hrana) – aproximativ 1,5km, chiar daca limita ariei de protectie se afla la 70m ( distanat cea mai mica) de amplasamentul parcului. Acesta înseamnă că din punct de vedere al zgomotelor şi vibraţiilor păsările nu vor fi afectate nici în faza de construcţie şi nici în faza de funcţionare a parcului. Menţionăm de la început faptul că proiectantul parcului, a recurs, la folosirea unor turbine silenţioase, astfel încât, acestea să fie încadrate în limitele admise conform legislaţiei din vigoare. Starea de conservare a luncii Siretului este bună şi în prezent oferă condiţii optime de habitat pentru speciile de păsări declarate. Dacă condiţiile de hrană devin limitate ele vor parcurge şi teritoriile învecinate în căutare de hrană. Ne referim la speciile insectivore, cele omnivore, precum şi la păsările răpitoare. După hrănire ele se reîntorc la locurile de odihnă. Habitatul de pajişte existent la nivelul viitorului parc eolian ar putea oferi condiţii de hrană favorabile în special pentru păsările insectivore întrucât la nivelul pajiştii se găsesc numeroase insecte.


138

În concluzie, integritatea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior nu este afectată de construirea parcului eolian deoarece: 1. nu reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar; 3. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea

stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar; 4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc

structura şi/sau funcţia ariei naturale protejate.

Peisajul

Amplasamentul PARC EOLIAN COMUNA comuna PISCU,

judeţul GALATI este într-o zonă cu relief de câmpie. Terenurile cu altitudine variabilă, sunt acoperite în mare parte cu

vegetaţie naturală de stepă pitică. În perioada de construcţie, în peisaj vor apărea drumuri interioare,

platforme, excavaţii, utilaje de construcţii, componente ale ansamblului eolian şi diverse materiale.

Pe măsura avansării lucrărilor, vor fi montate echipamentele şi se vor consuma materialele.

La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate amenajări de teren şi vor fi retrase utilajele astfel, încât terenul să fie readus pe cât posibil la o starea mult mai atrăgătoare decât starea anterioară.

Turbinele eoliene sunt structuri adăugate peisajului natural şi elementelor antropice din zona de amplasament. Aceste datorită înălţimi de montaj sunt vizibile de la distanţe mari.

Diminuarea efectelor negative determinate de modificarea peisajului se va face prin :

Ameliorarea terenului care a fost supus lucrărilor de construcţii - montaj, aducerea lui la cotele iniţiale;


139

Vopsirea turbinelor în culoarea gri deschis mată, culoare care va diminua efectul asupra peisajului în special prin reducerea reflexiei luminii la distanţă.

Mediul social si economic

Indicatorii sociali au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament, asupra veniturilor materiale ale populaţiei, asupra migrării şi densificării populaţiei, asupra veniturilor familiale, asupra creşterii gradului de calificare a populaţiei din zonă, asupra solicitării serviciilor publice, cum ar fi cel sanitar, educaţional, curăţenie publică ş.a.

Locaţia din comuna PISCU, judeţul GALATI este situată într-o zona extravilană cu funcţiune de teren agricol.

Se poate aprecia că investiţia în zona de amplasament aduce modificări asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comuna PISCU, judeţul GALATI.

Tehnologia de construcţii - montaj a turbinelor eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi complexe ce solicită calificare înaltă.

Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente.

În concluzie pentru aceste operaţiuni se solicită forţă de muncă în medie 100 oameni/zi pe timpul realizării fundaţiilor, amplasarii centralelor şi a altor lucrări specifice.

Pentru elucidarea problemelor care implică impactul social al investiţiei pe amplasament s-au purtat discuţii cu factori de răspundere din zonă, respectiv cu primarul comuna PISCU, judeţul GALATI care reprezentă şi punctul de vedere al Consiliului Local, şi cu proprietari a unor ferme agroalimentare din zonă. Discuţiile s-au purtat asupra existenţei unui impact negativ al parcului eolian atât în perioada de construcţii- montaj cât şi în perioada de funcţionare. Răspunsul unanim dat de persoanele intervievate a fost ca nu au pot avea efecte negative, din contră au manifestat o atitudine pozitivă faţă de iniţiativa realizării unei asemenea investiţii în zonă.


140

Luând în considerare pentru impact indicatorii sociali se poate spune: • În perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care

devine ca indicator social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

• Dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

• Ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsii soluţii alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

• Tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.

După terminarea întregii investiţii punerea în funcţiune durează o perioadă de până la 35 ÷45 de zile. Punerea în funcţiune ca o operaţiune de sine stătătoare in cadrul unei investiţii înseamnă pe lângă un consum considerabil de timp şi un consum semnificativ de resurse materiale şi financiare, de asemenea utilizarea unor resurse umane de înaltă calificare.

Indicatorii sănătate au drept scop analizarea modificărilor care le aduce investiţia în zona de amplasament asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.

Construcţia, montajul şi funcţionarea parcului eolian pe amplasamentul din extravilanul comuna PISCU, judeţul GALATI nu are nici un impact negativ asupra acelor factori de mediu care să ducă la îmbolnăvirea populaţiei. De asemenea nu sunt afectaţi semnificativ principalii factori de mediu, sol apă şi aer. Singurul parametru de mediu care ar putea fi luat în discuţii este zgomotul în perioada de construcţie, care ar putea avea efect asupra populaţiei, dar construcţia se află departe de zonele locuite. Impactul dat de umbra turbinelor este de asemenea nesemnificativ pentru sănătatea populaţiei din zonă, distanţa faţă de zonele locuite face ca


141

umbra să nu atingă aceste zone. Se preconizează o intensă circulaţie a aerului atmosferic care va fi benefică în special în condiţii de iarnă când noxele provenite de la încălzirea cu combustibil solid a locuinţelor din sat vor fi mai repede dispersate.

De remarcat este impactul pozitiv asupra sănătăţii psihice a populaţiei. Impactul direct asupra personalului poate avea loc în special în perioada de construcţie. Activitatea în construcţii presupune lucrul şi cu materiale mai mult sau mai puţin periculoase, de asemenea lucrul cu materiale pulverulente. Aceste materiale manipulate fără respectarea unor reguli specifice poate avea impact asupra sănătăţii personalului.

Pentru reducerea impactului asupra personalului care lucrează la realizarea construcţiei acesta trebuie bine instruit asupra regulilor specifice activităţii din construcţii şi de asemenea echipat cu echipament corespunzător de protecţia muncii.

Activitate desfăşurată de personalul care exploatează instalaţiile de turbine din parc după punerea în funcţiune nu presupune un impact semnificativ asupra sănătăţii acestora.

Zonele de protectie sunt reglementate prin ORD.ANRE. 49/2007.

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In zona propusă pentru investiţie nu sunt valori ale patrimoniului

cultural, nici elemente culturale sau etnice care să fie afectate şi să necesite protecţie.

De asemenea, amplasamentul este liber de sarcini, neavând valoare arheologică şi neafectând vreun monument istoric. Recomandari suplimentare necesare la inceperea lucrarilor Avand in vedere cerintele formulate de participantii la dezbaterea publica a acestui proiect, a fost solicitat un punct de vedere de la Directia de Cultura si Patrimoniu a Muzeului de Istorie Galati si de asemenea a fost consemnat si investitorul are in vedere faptul ca pe parcursul executatii sapaturilor va fi


142

angajata o colaborare cu un arheolog autorizat pentru supravegherea din punct de vedere arheologic a lucrarilor. De asemenea vor fi convocati si reprezentanti ISU in vederea identificarii a posible ramasite de corpuri explozive ramase din timpul razboaielor si care nu au fost identificate (bombe, grenade, etc...)

Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite

Cu toate ca in România nu exista o legislaţie care sa prevada limitele impactului generat de umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul WindPro (modulul Shadow).

Modulul permite simularea impactului tinând cont fie de anumiti

parametri de intrare (probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o zona sensibila, durata de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta – care variaza in functie de anotimp), fie de varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.

Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:

- dimensiunile turbinei (inălţime totala, diametru rotor), existente in format electronic in baza de date a programului caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine,

orientare versanti) fiecarei turbine In simularea impactului umbrei a fost aleasă situaţia cea mai

dezavantajoasa (worst/case”), când: - durata de strălucire a Soarelui este continuă; - turbina este permanent in funcţiune; - rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de poziţia Soarelui, iar

acesta este acoperit in proporţie de 20% de către rotor; - unghiul de influenta începe de la valoarea de 3º deasupra orizontului

(la valori mai mici se considera un impact nul). Pe baza similitudinii fizice a amplasamentului turbinelor din zona

Ulmu cu cu amplasamentele similare din alte parcuri eoliene rezultă, pe baza


143

analizei hărţilor realizate prin simularea de tip Worst/Case a umbrei generate de turbinele eoliene rezultă un impact nesemnificativ.

Impactul nesemnificativ este justificat de distanţa mare 200 m faţă de ultima locuinta a comunei PISCU, judeţul GALATI şi zona aridă din imediata apropiere a amplasamentului.

Deoarece in simularea de tip Worst/ Case a rezultat un impact redus al umbrei la marginea localităţii, nu s-a mai considerat necesară aflarea impactului real al umbrei turbinelor.

Impactul determinat de alimentarea cu energie electrică şi proximitatea cablurilor electrice

Liniile aeriene de înaltă tensiune, aparatele şi instalaţiile electrice

produc diverse efecte asupra mediului şi oamenilor. În cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune, la mijlocul distanţei dintre

doi stâlpi de înaltă tensiune, pentru linii de transport de 400kV, în aerul de la nivelul solului se generează un câmp electric de 15kV/m,care induce în corpul omenesc curenţi electrici de până la 0,1-0,2 mA cu consecinţe diferite în funcţie de vârstă , robusteţe , şi alte caracteristici.

Asupra vegetaţiei poate să apară unele efecte negative dacă valoarea tensiuni care generează câmpul este mai mare de 50kV.

În zona de interes LEA de înaltă tensiune trec la distanţe de zona de amplasare a turbinelor eoliene.

De remarcat că racordarea postului de transformare se face cu cabluri subterane protejate corespunzător cu un efect nesemnificativ asupra oamenilor, faunei şi florei.

Din experienţa de până acum a tărilor cu un puternic sector energetic din potenţial eolian, rezultă o influenţă redusă a efectelor câmpurilor magnetice şi electrice asupra florei şi faunei din zona de montaj.

Instalaţiile electrice pot crea la fel ca liniile de înaltă tensiune un câmp electric, care în anumite circumstanţe poate deveni periculos pentru personalul care deservesc aceste instalaţii, dar nu este cazul pentru instalaţiile care deservesc turbinele eoliene.


144

Impactul cumulat

În arealul analizat pentru elaborarea PARC EOLIAN CU STATIE DE TRANSFORMARE SI RACORD ELECTRIC” în extravilanul comunei PISCU, nu au fost identificate planuri sau proiecte cu care acesta să poată avea un impact cumulat. De asemenea având în vedere că nu a fost identificat un impact semnificativ asupra nici unui factor de mediu, nu se pune problema cumularii acestora cu efectele altor planuri, programe sau proiecte care ar putea fi dezvoltate în zonă.

EVALUAREA IMPACTULUI PROGNOZAT

Prognozarea impactului

PROGNOZAREA EFECTELOR NEGATIVE

Apa Impact prognozat 0 Aer Impact prognozat 0 Sol Impact prognozat 0 Zgomot Impact prognozat 0 Flora si fauna


Sanatatea populatiei si mediul social

Impact pronozat +2

Peisajului Impact pronozat 0

1 Direct

Patrimoniu cultural

Impact prognozat 0

2 Secundar In perioada de

Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de


145

construire reducere a impactului In perioada de functionare


In perioada de dezafectare

Impact prognozat 0

3 Temporar /Pe termen scurt


4 Permanent/ Pe termen lung

Impact prognozat 0

5 Accidentale Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

6 Indirecte Impact prognozat in limite admisibile sunt necesare respectarea masurilor de reducere a impactului

7 Cumulative Impact prognozat 0 8 Rezidual Impact prognozat 0


146

Bibliografie

****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG 305/15.04.1999.

****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment. Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;

BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;

Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres, Bucureşti

Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.

Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea Bucureşti, p. 1-6.

Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.

Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est (Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.

Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.

Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm. Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.


147

Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.

Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress, Iasi, p. 35-37

Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science.

GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea. Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica. Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc. Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.

Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania - Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.

Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.

Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si Enciclopedica.

Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica 2002.

Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei Române, Bucureşti.

Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica. Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.


148

Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu, Ed. ASE Bucuresti.

Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei. Anexe


149


150

RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PARC...

Documents

Transcript of RAPORTUL EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PARC...