raport de interviu

4
Raport de interviu Raportul de interviu s-a desfășurat pe 11 martie 2015 asistată de către doi angajatori . Prezentul raport de evaluare este redactat in functie de urmatoarele coordonate: - obiectivele probei; - elemente de metodologie; - metode, instrumente si surse de colectare a informatiei cu caracter evaluativ (schema de interviu=chestionarul) precum observații, elemente de analiza și interpretare a datelor colectate 1. Obiectivele probei Evaluarea candidatilor în cadrul probei de interviu a fost fundamentata pe baza modelului: obiective – competente – indicatori – itemi (un item = o intrebare+raspunsul asteptat). In raport cu obiectivele formulate am considerat importante urmatoarele competente identificabile în orice sector al învatamintului superior: cunoasterea și întelegerea, explicarea și interpretarea, aplicarea, atitudinile. 2. Elemente de metodologie Interviul – clarificari conceptuale (interviul este o intrevedere planificata si controlata intre doua sau mai multe persoane, care are un anumit scop, cel putin pentru unul dintre participanti si in cursul careia ambele parti vorbesc si asculta pe rind; a lua interviu consta in a vorbi, a asculta si a trage concluzii. De aceea eficienta unui interviu este dependenta de o serie de

description

raport

Transcript of raport de interviu

Raport de interviuRaportul de interviu s-a desfurat pe 11 martie 2015 asistat de ctre doi angajatori . Prezentul raport de evaluare este redactat in functie de urmatoarele coordonate: obiectivele probei; elemente de metodologie; metode, instrumente si surse de colectare a informatiei cu caracter evaluativ (schema de interviu=chestionarul) precum observaii, elemente de analiza i interpretare a datelor colectate 1. Obiectivele probeiEvaluarea candidatilor n cadrul probei de interviu a fost fundamentata pe baza modelului: obiective competente indicatori itemi (un item = o intrebare+raspunsul asteptat). In raport cu obiectivele formulate am considerat importante urmatoarele competente identificabile n orice sector al nvatamintului superior: cunoasterea i ntelegerea, explicarea i interpretarea, aplicarea, atitudinile.2. Elemente de metodologieInterviul clarificari conceptuale (interviul este o intrevedere planificata si controlata intre doua sau mai multe persoane, care are un anumit scop, cel putin pentru unul dintre participanti si in cursul careia ambele parti vorbesc si asculta pe rind; a lua interviu consta in a vorbi, a asculta si a trage concluzii. De aceea eficienta unui interviu este dependenta de o serie de preconditii: sa aiba un scop bine delimitat, sa se desfasoare pe baza unei planificari, sa permita clarificarea informatiilor).Particularitati ale utilizarii interviului ca proba de evaluare a candidatilor la profesia de magistrat (scopul general al oricarui interviu fiind schimbul de informatie, sarcina interviului a fost colectarea de date privitoare la candidat sub forma de descrieri -candidatul ofera date privind fapte, intimplari, experiente personale-, cunoasterea faptelor- explicatii, lamuriri privind o informatie pe care o poseda-, comportamente- comportamentul prezent, trecut sau viitor al candidatului-, atitudini sau afecte.). Au fost formulate raspunsuri precise la toate interogatiile: de ce ? (tipul interviului), cine? (analiza anterioara a candidatului). Structura CV-ului a fost urmatoarea: - Date de identificare, exercitiu de autoevaluare calitati care l recomand pe fiecare candidat pentru profesia dat.

3 .Analiza si interpretarea datelor.Toate regulile de derulare a interviului au fost respectate: fiecare candidat a beneficiat de un scurt instructaj privind introducerea in tema, intrucit este stiut faptul ca reusita unui interviu este conditionata de deschidere relatia stabilita in primele citeva minute conditioneaza reusita intregului demers investigativ; au fost excluse intrebarile de specialitate si cele cu incarcatura politico-ideologica; nu au fost acceptate raspunsuri dihotomice (da-nu, adevarat- fals); au fost evitate reactiile contraproductive: excesul de semnalare si corectare a erorilor, excesul de intreruperi sau tendinta de a impune candidatului propriile opinii; intrebarile au fost formulate corect de catre angajatorii de interviu. Nu au fost formulate intrebari prea generale (Ex:ce-ai mai facut in ultima vreme?) sau intrebari cliseu care genereaza raspunsuri cliseu , iar in partea de introducere a interviului nu au fost nserate intrebari dificile.Fia de observatieFia de observatie reprezinta instrumentul utilizat pentru a colecta informatiile cu caracter evaluativ privind prestatia fiecarui candidat in functie de raspunsurile oferite in cadrul intervederii. Acest instrument a fost gindit in sistem tripartit: a) date generale privind realizarea observatiilor (data, ora, numele si prenumele candidatului); b) punctarea aspectelor investigate; c) alte elemente (observatii, total puncte obtinute,). Fiecare angajator trebuia sa marcheze o singura valoare a scalei pentru fiecare dintre component. Aproximativ 85% dintre candidati au obtinut punctaj maxim in urma sondarii motivatiei; arareori au fost obtinute abateri de la nota maxima. Cei mai multi dintre subiecti au demonstrat trebuinte bazale (profesia de magistrat ofera securitate, stabilitate, bani, hran) si trebuinte de realizare (dorinta de a oferi o expertiza profesionala, nevoia de a asimila mai multe cunostinte in domeni); Din punctul de vedere al comunicarii nonverbale s-a putut observa preocuparea candidatilor pentru adoptarea unei tinute vestimentare adecvata situatiei de interviu, incercare de autocontrol (abordarea cu calm a situatiei), cele mai multe expresii faciale fiind chiar surizatoare. Sondarea gindirii critice permite formularea urmatoarelor concluzii: 70% dintre candidati au demostrat ca stiu sa aleaga rational o varianta din mai multe variante posibile, in schimb putini dintre acestia solutioneaza probleme, dezbat idei sau formuleaza pareri originale; cei mai multi dintre subiecti fiind centrati pe propria persoana, sau detasindu-se foarte greu de propriile interpretari - chiar operau deficitar cu argument / contraargument. Cu privire la comunicarea verbala s-a observat o buna fluenta, de cele mai multe ori a fost remarcata o relativ buna facilitate verbala; in schimb, enunturile formulate nu au fost formulate totdeauna logic si clar, iar participarea la raspuns a fost minima.