RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …arpmag.anpm.ro/upload/50813_Raport de Mediu...

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI COMPLEX AGROTURISTIC, COM. STELNICA, JUD. IALOMITA

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………….………………3

INFORMATII GENERALE...........................................................................................3

Cap. 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale P.U.Z, precum şi a

relaţiei cu alte planuri şi programe relevante………………………………...………..4

1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUZ……………..………………………………4

1.2. Propuneri de organizare urbanistica…………………………..………………………6

1.3. Relatia cu alte planuri si programe…………………………….……………………..7

1.4. Prezentarea optiunilor relevante identificate; alternative fata de cele obisnuite in

P.U.D., inclusiv alternativa „zero”……………………..…………………………………8

Cap. 2. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale

probabile în situaţia neimplementării P.U.Z…………………………………………..9

2.1 Calitatea factorilor de mediu…………………………………………………………..9

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ…………………………...……14

Cap. 3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ……….14

3.1 Relief…………………………………………………………………………………14

3.2. Hidrologia Hidrogeologia…………………...………………………………………16

3.3. Geologia……………………………….…………………………………………….20

3.4. Clima ……………………………………………………………………………..…22

3.5. Biodiversitatea……………………………………………………...……………….27

3.6. Solurile………………………………………………………………………………43

3.7. Patrimoniul cultural………………..………………………………………………..44

Cap. 4. Probleme de mediu existente, relevante pentru P.U.Z………………………45

Cap. 5. Obiectivele de protecţie a mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional, care sunt relevante pentru P.U.Z. …………………………………….48

Cap. 6. Efecte potenţiale semnificative asupra mediului…………………………….50

6.1. Factor de mediu aer………………………………………………………………….51

6.2. Factor de mediu apa…………………………………………………………………53

6.3. Poluarea sonora impact si efecte asociate……………………………………..…….55

6.4. Impact si efecte asociate poluarii solului…………………………...……………….56

------------------------------------------------------------------------------------------------------- - 1 -


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

6.5. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor…………………..……………..58

6.6. Peisaj………………………………………………………………..………………58

6.7. Biodiversitate………………………………………………………..…..………….59

6.8.Evaluarea impactului – Matrice de evaluare……………………….………………..60

Cap 7. Efecte posibile semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în

context transfrontalier………………………………………………………………….61

Cap. 8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra

mediului al implementarii PUZ………………………………………………………..61

8.1. Identificarea analiza si evaluarea masurilor de prevenire, reducere, ameliorare

sau compensare a efectele adverse asupra mediului ce pot rezulta in urma

implementarii P.U.Z………………………………………...………………………….61

8.2. Identificarea, analiza si evaluarea masurilor de intensificare a efectelor pozitive

asupra mediului ce pot rezulta in urma implementarii P.U.Z……………………….63

Cap. 9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese………63

Cap. 10. Masuri avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale

implementării P.U.Z……………………………………………………………………64

Cap. 11. Rezumat fără caracter tehnic al informaţiei………………………………..65

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

------------------------------------------------------------------------------------------------------- - 2 -


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

INTRODUCERE

Prezentul Raport de Mediu s-a elaborat ca urmare a solicitării Agenţiei Regionale pentru

Protecţia Mediului Pitesti, în urma analizării documentaţiei pentru obţinerea acordului de

pentru PUZ pentru obiectivul „Complex agroturistic (restaurant, spatii cazare,locuri

pentru parcare, spatii pentru agrement)”, comuna Stelnica, judeţul Ialomita, beneficiar

Lefter Maxim Viorel.

Deoarece în zonă reglementările actuale nu prevăd realizarea de construcţii, a fost

necesară întocmirea unui plan urbanistic zonal pentru studiul posibilităţii de amplasare a

construcţiilor destinate locuinţelor precum şi a dotării cu utilităţi,a amplasării drumurilor

de acces şia tuturor condiţilor de funcţionare.

Documentaţia PUZ a fost întocmită de către SC Melcret Desing SRL, Slobozia, Jud.

Ialomita.

Raportul de mediu, întocmit conform HG1076/2004 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe analizează efectele

semnificative ale planului asupra mediului. Raportul urmăreşte realizarea evaluarii

impactului asupra tuturor aspectelor legate de biodiversitatea de pe suprafata aferenta

planului propus, care este situat in situl Natura 2000 ROSCI 0022 – Canaralele Dunarii.

INFORMAŢII GENERALE

Denumirea lucrării si autorul atestat al Raportului de Mediu:

Titlul lucrării: PUZ – „Complex agroturistic (restaurant, spatii cazare, locuri pentru

parcare, spatii pentru agrement)”, comuna Stelnica, judeţul Ialomita.

Beneficiarul/Titularul lucrarii: Lefter Maxim Viorel.

Autorul atestat al Raportului de Mediu : Ing. Ionita Simona – Stanica.

Adresa : Str. Unirii, bloc D, sc. 2-3, Ap 18-28, Buzau.

Telefon: 0743107620

------------------------------------------------------------------------------------------------------- - 3 -


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CAP. 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE

ALE PUZ, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME

RELEVANTE

1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUZ

Continutul PUZ-ului

Proiectul Complecx agroturistic, com. Stelnica, jud. Ialomita a fost realizat de SC

MELCRET DESING SRL si cuprinde un numar de 5 capitole cu numeroase subpuncte in

care sunt tratate atataspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile de

dezvoltarea ale zonei.

Obiective ale PUZ

Obiectul lucrarii PUZ – Complecx agroturistic, extravilan com. Stelnica, jud. Ialomita,

parcela 928/6, tarlaua 479/2, zona pod Cernavoda consta in implementarea principiilor

dezvoltarii durabile in activitatea de constructii prin edificarea unei zone de agrement,

restaurant, spatii de cazare, caracterizata printr-un stadiu inalt de locuire pe un teren in

suprafata de 10000 mp.

Se vor realiza 2 tipuri de casute: - 10 casute de 2 peroane;

- 4 casute de 4 persoane;

Planul Urbanistic Zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare

specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din

localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica

urbana accentuata.

Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:

- valorificarea potentialului existent ;

- rezolvarea problemelor functionale aferente complexului in corelare cu PUG Stelnica,

pentru aceasta se va mentine categoria de teren agricol arabil pentru zona studiata.

Proiectul PUZ a fost intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 35/27.03.2009 anexat

documentatiei.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- - 4 -


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Regim juridic

Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de 10000 mp , se afla in

extravilanul Comunei Stelnica, jud. Ialomita, tarlaua 483/3 si 479/2 si este proprietatea

privata a domnului Maxin Lefter Viorel, conform Contractului de concesiune autentificat

cu nr. 2/2.02.2009.

Situatia existenta

Comuna Stelnica este aşezată la extremitatea sud estica a judeţului Ialomita, in Lunca

Dunarii.

Amplasamentul analizat prin prezenta lucrare se afla in extravilanul comunei si are ca

vecinatati :

- la nord :Ocolul Silvic Fetesti;

- la sud: drum exploatare CNCF CFR SA;

- la est: fluvial Dunarea;

- la Vest: drum exploatare;

Accesul la amplasament se realizeaza printr-un drum de exploatare, direct in complex.

Ocuparea terenului

In prezent terenul este liber de constructii, neamenajat.

Echiparea edilitara

Cai de comunicatie si transport: Teritoriul analizat face parte din com. Stelnica, la iesirea

dinspre A2 Stelnica – Cernavoda este bine echipat.

Pentru evaluarea capacitatilor retelelor din zona, in cazul ocuparii lotului care a generat

PUZ-ul s-a realizat un studio de precoordonare al retelelor luandu-se in calcul o marire la

nivelul zonei de 20-30% a consumurilor corespunzatoare unui POT (mediu) de 60% si a

unui CUT (mediu) de 3.

Alimentarea cu energie electrica se va face conform avizului RENEL, in zona fiind retea

de energie electrica.

Incalzirea se va face cu o centrala electrica.

Alimentarea cu apa potabila se va face de la reteaua existenta ce urmeaza a fi extinsa.

Racordare la reteaua de apa din zona, prin extindere. Regim de functionare : 7 luni/an

( 210 zile) , 24 h/zi .

------------------------------------------------------------------------------------------------------- - 5 -


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

cf. SR 1343-1 din 2006.

Motel cu bucatarie : 300-600 l/loc = 10 locuri* 450l/loc

Terasa : 50-75 l/scaun= 30 scaune* 62,5 l/scaun

Angajat ; 50 l/persoana= 5 persoane* 50 l/persoana

Necesarul de apa

Qs max = 8,281 m3/zi → 0.0958 /s

Qs med = 6,625 m3/zi → 0.0766 l/s

Qs min = 5,300 m3/zi → 0.0613 l/s

Q orar max = 0,2396 l/s → 0,862 mc/h

Vmax = 1,739 mii mc/an

Vmed = 1,391 mii mc/an

Vmin = 1,113 mii mc/an

Cerinta de apa

Qs max = 9,291 m3/zi → 0,1075 l/s

Qs med = 7,433 m3/zi → 0,0860 l/s

Qs min = 5,946 m3/zi → 0,0688 l/s

Q orar max = 0,2688 l/s → 0,968 mc/h




Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor:

Apa pentru stingerea incendiilor va fi cantonata in rezervorul de inmagazinare cu V=20

mc , din polistif.

Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza printr-un bazin betonat etans vidanjabil

V= minim 50 mc. Qs zi maxim = 6,625 m3/zi → 0.0766 l/s

Qs zi mediu = 5,300 m3/zi → 0.0613 l/s

Qs zi minim = 4,240 m3/zi → 0.0491 l/s

Qs orar maxim = 0,690 m3/h→ 0,000192 m3/s →0,192 l/s

Deseurile menajere vor fi colectate in europubele si preluate de un operator de salubritate

autorizat cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

1.2. Propuneri de organizare urbanistica

Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol. Prin realizarea

amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine un complex agroturistic.

Se propune amplasarea 10 casute de 2 peroane si 4 casute de 4 persoane, spaţii verzi,

locuri parcare, restaurant, spatii agrement

------------------------------------------------------------------------------------------------------- - 6 -


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Bilant teritorial:

Existent mp Propus mp

Suprafata

studiata

10000 10000

Suprafata

platforma

betonata

(parcare)

0

3000

Suprafata

constructie-

exindere propusa

0

200

Suprafata

circulatie

pietonala

(trotuar)

0

1000

Suprafata spetii

verzi

0

5570

Procent de

ocupare a

terenului POT

0%

2%

Coeficient de

utilizare a

terenului CUT

0

0,023

1.3. Relatia cu alte planuri si programe

Planul urbanistic zonal are la baza urmatoarele documentatii:

- Strategia de dezvoltare la nivel local;

- Discutii cu reprezentantii principalilor actori implicati in dezvoltarea localitatii;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 7


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- Discutii la nivelul administratiei publice locale;

- Legislatia de urbanism si cea complementara acesteia.

1.4. Prezentarea optiunilor relevante identificate; alternative fata de cele obisnuite

in P.U.Z., inclusiv alternativa „zero”

Alternativele in cazul prezentului P.U.Z. se pot referi la :

Aspect

Intrebari

Raspunsuri posibile pentru alegerea alternativelor

P.U.D.

Amplasament

Ar putea fi ales un alt amplasamentu pentru planul

propus ?

Se poate alege alt amplasament, dar din punctual

de vedere al beneficiarului, perspectiva

economica nu este una optimista.

Terenul a fost achizitionat in scopul realizarii acestui plan,

fara a prevedea ca parcelele sunt incluse intr-un sit de importanta comunitara.

Prin prezentul studiu se va concluziona care este

alternativa optima din punct de vedere al protectiei

mediului (s-a analizat si alternative „zero” pentru zona

de amplasament). Necesitatea implementarii

planului Se poate satisface cererea fara

implementarea planului? – alternativa „zero”

Cererea nu poate fi satisfacuta fara

implementarea planului.

Modalitati/procese/date tehnice

Planul se poate realiza in alt mod, sau se pot folosi alte variante de implementare?

Pot aparea varinate de implementare insa

coeficientii P.O.T. si C.U.T. se incadreaza in cerintele din Certificatul de Urbanism.

Alternativele sunt: - alternativa “zero”; - alternativa implementarii planului propus;

Termene de implementare

Pentru implementarea planului se poate aloca un interval mai

lung de timp?

Se poate aloca un interval mai lung de timp si se poate alege alt moment de implementare al planului, dar nu afecteaza impactele potentiale asupra

mediului.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Criteriile de alegere ale alternativelor pentru P.U.Z. sunt urmatoarele :

- relevanta : alternativa nu trebuie sa contravina realizarii obiectivelor P.U.Z. ;

- fezabilitate din perspectiva protectiei mediului: natura impactului -/+ si

modalitati de diminuare sau intarire (dupa caz) ;

- fezabilitate economica si sociala : bugete financiare / acceptarea sau neacceptarea din

partea publicului.

Alternativele optime:

• Alternativa „zero”- neimplementarea planului.

• Alternativa implementarii planului;

CAP. 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE ALE MEDIULUI SI

ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ

2.1.Calitatea factorilor de mediu

Factor de mediu apa

Principala apa de suprafata care margineste teritoriul comunei Stelnica este Fluviul

Dunarea.

Dunărea este principalul colector al apelor curgătoare ale României, parcurgând în ţara

noastră, de la intrare până la vărsare 1075 km. Dunărea interioară mărgineşte la est

judeţul Ialomiţa.

Pentru tronsonul fluviului Dunărea, este monitorizată calitatea apei în 10 secţiuni. Apele

fluviului se încadrează în clasa II-III de calitate.

În cadrul proiectului Phare CBC RO 0103.03-02 “Protecţia zonelor mlăştinoase ale

Dunării - proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama-Dinu“, APM Giurgiu a monitorizat

lunar calitatea apei fluviului Dunărea şi trimestrial calitatea sedimentelor la Km. 502,

Km. 511 şi Km. 520.

Din analizele efectuate în anul s-a constatat că nu au fost depăşite standardele de calitate

prevăzute pentru clasa a II-a, conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii

ecologice a corpurilor de apă.

In prezent, in comuna exista retea de alimentare cu apa, insa nu exista canalizare. Apele

uzate sunt evacuate necontrolat in mediu, contribuind la poluarea cursurilor de apa si a

apelor subterane.

Prin realizarea P.U.Z. şi dota rea bazin betonat etans vidanjabil, se evită deversarea

necontrolată a unor ape reziduale provenite de la noile construcţii în emisar sau în sol.

Factor de mediu aer

Poluarea atmosferei poate fi definită ca orice schimbare în compoziţia acesteia cauzată de

prezenţa unei cantităţi suficiente de substanţe chimice care poate altera compoziţia

normală a atmosferei.

Învelişul gazos reprezentat de atmosfera terestră constituie unul dintre factorii esenţiali ai

existenţei vieţii pe pământ. Aerul care nu conţine particule solide sau lichide în suspensie

şi nici gaze diferite de cele care îl compun se numeşte “aer curat”. Atmosfera poate fi

afectată de o multitudine de substanţe solide, lichide sau gazoase. Potenţial, poluarea

atmosferică este una dintre cele mai grave probleme ale societăţii actuale, atât din punct

de vedere temporal - are efecte atât pe termen scurt şi mediu cât şi pe termen lung, dar şi

spaţial – mobilitatea şi suprafeţele afectate sunt mari.

Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor antropice, altele

datorându-se unor condiţii naturale de loc şi de climă.

Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece

constituie suportul pe care are loc cel mai rapid transportul acestora în mediu, astfel că

supravegherea calităţii atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitoring.

Poluarea atmosferei afectează direct sănătatea umană, fondul agricol şi forestier în funcţie

de tipul de poluanţi, concentraţiile acestora, durata si frecvenţa expunerii.

În prezent, cei mai importanti indicatori privind poluarea aerului sunt:

• Emisii de substanţe acidifiante (SO2, NOx, NH3);

• Emisii de precursori ai ozonului;

• Emisii de precursori ai pulberilor în suspensie (PM10 si PM2.5);

• Depăşiri ale valorilor limită în arealele urbane;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 10


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

• Expunerea ecosistemelor la acidifiere, eutrofizare şi ozon;

• Producţia şi consumul de substanţe care depreciază stratul de ozon.

În judeţul Ialomiţa sunt două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, care fac

parte din sistemul naţional de monitorizare a calităţii aerului. O staţie este amplasată în

curtea APM Ialomiţa şi este de tip urban iar cealaltă este amplasată în municipiul

Urziceni, în curtea SC EXPUR SA şi este de tip industrial.

Staţia de tip urban evaluează influenţa " asezărilor urmane " asupra calităţii aerului. Raza

ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.

Poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon

(CO), ozon (O3), compuşi organici volatili (COV) şi pulberi in suspensie (PM10 şi

PM2,5) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia

solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Staţia de tip industrial evaluează influenţa industriei asupra calităţii aerului. Raza ariei de

reprezentativitate este de 100m-1km.

Poluanţii monitorizati sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de

carbon (CO), ozon (O3), compuşi organici volatili (COV) şi pulberi in suspensie (PM10

şi PM2,5) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatura, radiaţia

solară, umiditate relativă, precipitaţii).

Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi

pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi.

In zona comunei poluantii specifici sunt monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon

(CO2), pulberi in suspensie, praf, substante organice volatile, pulberi organice si

anorganice.

Procese de combustie

Sursele specifice proceselor de combustie sunt fixe (sistem incalzire) sau mobile (trafic

rutier).

Surse fixe: - sisteme de incalzire : procese de ardere combustibil solid (lemn, carbune) si

lichid (motorina);

- poluanti de interes: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, pulberi in suspensie.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 11


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Surse mobile: - circulatia pe A2 si pe drumurile locale (autovehicule de diferite tipuri si

tonaje, utilaje agricole, transport in comun).

Din procesele de ardere a carburantilor (benzine, motorine) si a combustibililor rezulta

emisii de: monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf, aldehide, substante organice

volatile, pulberi, plumb, hidrocarburi.

Concluziile cuprinse in « Raportul asupra calitatii factorilor de mediu –luna decembrie

2008» sustin ca nu s-au semnalat depasiri ale valorilor maxime admise, in punctele de

monitorizare si nu s-au semnalat ploi acide. Precipitaţiile au avut caracter neutru spre slab

alcalin şi încărcări ionice mari .

În vecinătatea amplasamentului nu există în prezent surse majore de poluare a aerului.

Nivel zgomot

Precizam ca in zona analizata, precum si in vecinatate nu sunt surse importante

generatoare de zgomot, singura sursa fiind circulatia rutiera si feroviara.

Se preconizeaza sa apara o crestere aditionala a zgomotului in timpul fazei de executie a

constructiilor.

Principalele surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construirea

facilitatilor propuse. Utilajele folosite si puterea acustica asociata:

• Betoniere: 1 buc. cu capacitatea de 6 m3 fiecare, Lw ≈ 105 dB(A);

• Excavatoare: 1 buc. cu capacitatea de 1,5 m3 (30t) , Lw ≈ 115 dB(A);

• Autocamioane: 2 buc cu capacitatea de 16 m3; , Lw ≈ 107 dB(A)

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în

funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă

orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de

ecranare.

Din măsurători, efectuate la societaţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în

zona utilajelor, la o distanţe de 10 – 15 m prezintă valori de:

• 60 –115 dB(A) – zonă de acţiune a mijloacelor auto;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 12


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita

funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.

Activităţile specifice Organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu

deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii.

Organizarea de şantier prin dotările tehnice, administrative şi sociale de care dispune şi

prin tehnologiile utilizate nu constituie o sursă de radiaţii pentru mediu.

Factor de mediu sol

Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a

acestuia ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de

om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica.

Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici

necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor

rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a

unor substante chimice in practica agricola.

Printre cauzele potentiale de poluare a solului din arealul studiat mentionam:

- fertilizarea solului timp indelungat cu produse chimice cu continut de: compusi azotici –

NH4, NO2, NO3; fosfati; pesticide;

- combaterea daunatorilor cu produse chimice aplicate in toate etapele vegetative;

- manipularea si depozitarea defectuoasa a substantelor chimice;

- manipularea si depozitarea defectuoasa a combustibililor lichizi, lubrifianti, folositi la

alimentarea utilajelor agricole (tractoare, combine, etc.);

- depozitarea defectuoasa a deseurilor menajere rezultate.

Din datele preluate de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ialomiţa, în

anul 2008, situaţia repartizării terenurilor pe clase de fertilitate în judeţul Ialomiţa este

următoarea:

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 13


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Fig. 2.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Ialomiţa în anul 2008 Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Calasa V Folosinta

ha % din total

folosinţă

ha % din total

folosinţă

ha % din total

folosinţă

ha % din total

folosinţă

ha % din total

folosinţă

351857 201945 57 57071 16 16528 5 49234 14 27079 8

2.2 Evolutia probabila in situatia neimplementarii PUZ

Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile economice

cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme de

suport ale vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele

regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse,

diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra

ecosferei prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de „stapanire a

naturii de catre om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii industriale si

„reconcilierii omului cu natura”.

La data intocmirii raportului ,in zona amplasamentului studiat , s-a constatat faptul că

nu există surse de poluare majoră .

In zona comunei Stelnica, cadrul natural deosebit face ca zona sa aiba un bun potential de

dezvoltare a functiilor de prestari servicii, concomitent cu cele de locuire permanenta, sau

case de vacanta.

In cazul neimplementarii planului, probabil ca situatia actuala se va mentine – terenul isi

va pastra folosinta de teren agricol, zona neavand alta perspectiva de dezvoltare.

CAP. 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL AFECTATA

SEMNIFICATIV

3.1 Relieful, asezare geografica:

Amplasamentul studiat se afla in Com. Stelnica-extravilan, jud. Ialomita ,parcela 928/6, T

483/3 si 479/2, zona Pod Cernavoda.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 14


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Relieful este tipic de podiş dobrogean.

Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani

modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis

Figura 3.1.1. Unitatile de relief

cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m.,

diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse.

Ca principale unitati naturale se disting:

- podisul – care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice

asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess

- campia – din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care

se practica culturile de camp – in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 15


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Figura 3.1.2. Asezare geografica

3.2 Hidrografia si hidrogeologia

Localizarea obiectivului: „P.U.Z. –Construire Complex Agroturistic, Com. Stelnica-

extravilan, jud. Ialomita” ,parcela 928/6, T 483/3 si 479/2, zona Pod Cernavoda.

Bazin hidrografic: Dunarea;

- curs de apa : Fluviul Dunarea , cod cadastral XIV-1.000.00.00.00.0,

Dunarea are o importanta deosebita sub multiple aspecte pentru tara noastra. In acelasi

timp datorita unor caracteristici naturale exceptionale (volumul de apa al fluviului) are

influenta asupra clorlalte elemente naturale, indeosebi in navigatie.

Cursul sau are un pronuntat caracter unitar, avand in acest fel caracteristicile unei unitati

naturale distincte in ansamblul unitatilor regionale ale Romaniei. Este mai putin o unitate

de “relief” (ca celelalte unitati naturale, desi relieful jos- lunca si valea- este foarte

expresiv) si mai mult o “hidrografie” (similara in unele aspecte Marii Negre).

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 16


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Aceasta unitate regionala grefata pe un sistem hidrografic de mari dimensiuni este

totodata si un element de legatura intre unitatile conexate: Muntii Banatului, Podisul

Mehedinti, Podisul Getic, Campia Romana, Podisul Dobrogei, Delta Dunarii si chiar

Marea Neagra. Totodata spre Dunare “graviteaza” si spatii mai indepartate, direct sau

indirect, prin intermediul retelei hidrografice regionale si continentale (sistemul Rin-

Main-Dunare). Aceasta unitate regionala deosebita -Dunarea- are si un spatiu adiacent de

influenta direct care poate fi considerat functional “legat” de fluviu si tratat ca atare.

Dunarea isi sporeste debitul cu peste 900 mc./sec. la Patlageanca), in mare parte datorita

afluentilor directi din tara noastra (Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt,

Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut).

Debitul solid la intrarea in Delta este de 58,7 mil. t. aluviuni pe an, care se depun pe

teritoriul Deltei sau in mare.

O data la cativa ani (2-3 in trecut, acum la o diferenta mai mare) Dunarea ingheata,

rareori de la un mal la altul; frecvent insa sloiurile (in timpul dezghetului) se acumuleaza

creindu-se zapoare, care stanjenesc navigatia. Lunca Dunarii are ape freatice la

suprafata, bogate, alimentate partial din Dunare, ale caror oscilatii frecvente pot crea

saraturi.

În linie dreaptă, de la izvoare la vărsare, bazinul său are o lungime de 1630 km, cu o

lăţime maximă de 600 km, cuprinsă între meridianul 8°09’ longitudine E, în zona

izvoarelor, în Munţii Pădurea Neagră şi 29°45’ longitudine E, locul de vărsare în mare

(Sf. Gheorghe–Deltă)9. Limita nordică depăşeşte paralela 50° latitudine nordică (50°51’

izvoarele râului Morava cehă), iar limita sudică este paralela 42°05’ latitudine nordică

(Crna Gora).

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 17


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Suprafaţa bazinului hidrografic este de 805.300 km², din care 221.700 km², respectiv

27%, pe teritoriul României.10

Dunărea, cunoscută din antichitate cu denumirile Danubius, Istros sau Donaris,

este al doilea fluviu în Europa, ca lungime (2860 km) şi debit, după fluviul Volga.

Figura 3.2.1. Bazinul hidrografic al Dunarii

Regimul hidrologic al Dunării este complex, fluviul aducând în Marea Neagră, în medie,

un debit de apă de 6500 m³/s şi 79 milioane tone aluviuni anual. Pe anumite porţiuni,

Dunărea îngheaţă în iernile aspre.

Urmărind limitele bazinului hidrografic, acesta are forme de relief diverse, mult

accidentate, astfel că 36% este situat la peste 1000 m altitudine, iar 64% sub 1000 m,

altitudinea medie a bazinului dunărean fiind de 475 m.

Hidrografia este elementul esenţial al caracteristicilor fizico-geografice. Dunărea are

peste 300 de afluenţi direcţi.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 18


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Regimul nivelurilor în condiţii naturale prezintă un comportament polifazic cu creşteri şi

descreşteri repetate în cicluri, cu amplitudini şi durate foarte diferite de la un an la altul.

Nivelurile minime cele mai frecvente se înregistrează în lunile septembrie şi octombrie

(toamna), precum şi în decembrie, ianuarie şi februarie (iarna). Nivelurile maxime cele

mai frecvente apar în lunile mai şi iunie (primăvara şi începutul verii).

Regimul debitelor lichide variază în funcţie de sector, astfel:

• în sectorul alpin (superior), debitul mediu anual al fluviului este la Linz de 745

m3/s, şi se dublează cu apele Innului, ajungând la 1500 m

3/s27;

• în sectorul sârbesc, debitul creşte de 2,2 ori, prin aportul mărilor râuri Sava, Drava

şi Tisa28, ajungând la 5500 m3/s.;

• în cursul inferior, Dunărea îşi sporeşte debitul cu peste 900 m3/s (la Pătlăgeanca),

în mare parte datorită afluenţilor direcţi din ţara noastră (Nera, Cerna, Topolniţa,

Drincea, Desnăţui, Jiu, Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa, Călmăţui, Siret, Prut).

Regimul debitelor lichide intrate în secţiunea Drobeta Turnu Severin variază anual între

un minim de 1.800 m3/ sec. şi un maxim de 17.000 m

3/ sec., media multianuală fiind de

5.600 m3/ sec. În lungul profilului longitudinal aportul este redus: Jiul cu 80 m

3/ sec.,

Oltul 215 m3/ sec., Argeşul cu 38 m

3/ sec., Ialomiţa cu 44 m

3/ sec., Siret cu 165 m

3/ sec.,

Prut cu 200 m3/ sec.

Regimul debitelor solide variază mult în profil longitudinal, în timp şi în corelaţie cu

debitele lichide. În profil longitudinal se constată valori maxime de 50-70 milioane t/an în

aval de confluenţa cu Jiul şi în aval de confluenţa cu Siretul şi Prutul.

Regimul viiturilor era, în regim natural, esenţial în funcţionarea Luncii şi Deltei Dunării.

După amenajările numeroase şi variate care au condus la artificializarea accentuată a

regimului hidrologic, rolul viiturilor a scăzut mult.

Fenomenele de iarnă încep să apară în prima decadă a lunii decembrie şi încetează în

ultima decadă a lunii martie. Podul de gheaţă se formează în iernile reci începând din aval

spre amonte şi se menţine 30-32 zile în condiţiile cele mai aspre (iarna 1953-1954, iarna

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 19


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1983-1984). În timpul dezgheţului se formează zăpoare, care determină creşteri de nivel

spre amonte.

3.3. Geologia

Teritoriul judetului Ialomita face parte dintr-o mare parte structurala a Europei cunoscuta

sub numele de Platforma Moezica. Subsolul regiunii este alcatuit dintr-un fundament

cristalin si o cuvertura de formatiuni sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice.

Fundamentul a fost localizat numai prin prospectiuni geofizice cu grosimi foarte diferite

de la un sector la altul.

Cele mai vechi depozite de cuvertura interceptate sunt de virsta ordo-viciana ( paleozoic

inferior). Din datele de foraj grosimea depozitelor paleozoice este de cca 3500 m fiind

intilnite etajele: ordovician, devonian si carbonifer.Peste formatiunile carbonifere sunt

depuse discordant: triasicul, jurasicul si cretacicul pe o grosime de cca 1250 m.

Transgresiv si discordant peste depozitele cretacice s-a identificat sarmatianul gros de cca

150-200 m. Urmatorul interval stratigrafic interceptat este pliocenul.

Dintre termenii pliocenului prezinta importanta pontian-dacianul reprezentat printr-un

complex de marne cenusii sau vinete nisipoase si nisi-puri micacee cenusii-galbui

grezoase feruginoase si Romanianul alcatuit in general din argile, marne si nisipuri uneori

fosilifere a caror grosime atinge cca 100 m.

Cuaternarul incepe in partea bazala cu depozite de virsta pleistocen inferior reprezentate

printr-un complex de pietrisuri cu nisip si elemente de bolovanis cu unele intercalatii

argiloase sau argilo-nisipoase marnoase complex cunoscut in literatura de specialitate sub

denumirea data de E.Liteanu de “ Strate de Fratesti”.

In partea de vest-nord-vest a judetului in zona confluentei Ialomitei cu Prahova

pleistocenului inferior i-au fost atribuite depozite ceva mai vechi decit cele de mai sus

denumite “Stratele de Candesti”.”Stratele de Fratesti” au fost interceptate prin foraje la

adincimi ce variaza de la cca 20 m in partea de sud pina la 70-90 m spre nord si est.

Pe teritoriul judetului in jumatatea vestica de nord de riul Ialomita, “Stratele de Fratesti”

devin tot mai fine trecind la nisipuri fine intercalate cu argile nisipoase si argile.Suita

stratigrafica cuaternara se continua cu un o-rizont de marne si argile adesea cu

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 20


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

concretiuni calcaroase sau grezoase cu intercalatii de nisipuri fine si foarte fine orizont

cunoscut sub numele de Complexul marnos (pleistocen mediu) care constitue de

asemenea o hi-drostructura regionala cu o grosime medie de cca 50 m.In continuitate de

sedimentare urmeaza depozitele pleistocenului superior.

Fig. 3.3.1. Judetul Ialomita-geologia

Partea bazala a acestuia o constitue un orizont de nisipuri marunte si fine galbui cu

concretiuni calcaroase grezoase uneori manganoase sau feruginoase cunoscute sub

numele de “Nisipuri de Mostistea”. Ele afloreaza pe malul drept al vaii Ialomita dand

nastere unor linii de izvoare iar grosimea interceptata in foraje este de cca 10-30 m chiar

50 m in partea vest-nord-vest a judetului.Peste “Nisipurile de Mostistea” s-au depus

formatiuni loessoide raportate de asemeni pleistocenului superior.

Depozitele grosiere ale terasei inferioare a Dunarii si formatiunile lo-essoide ale terasei

superioare a Dunarii incheie secventa stratigrafica pleis-tocena.Cele mai noi formatiuni

depuse (holocene) sunt reprezentate de alu-viunile grosiere ale terasei joase compuse din

pietrisuri si nisipuri de cca. 5-10 m, de argilele prafoase nisipoase ale terasei inferioare a

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 21


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dunarii ce ma-soara o grosime de cca. 10-15 m (holocen inferior) si de depozitele loes-

soide de pe terasa joasa alaturi de aluviunile luncii ( holocen superior ).

In definitivarea structurii geologice a subsolului un factor decisiv il constituie miscarile

tectonice.Soclul Platformei Valahe este compartimentat de un sistem de falii care au

produs miscari verticale de coborire si inaltare .

Sectorul estic al Campiei Romane a ramas o arie labila din punct de vedere tectonic cu

subzistenta (miscari negative) activa si astazi.

Cerecetarile au semnalat linii de sensibilitate seismica in zonele localitatilor Urziceni,

Grindu, Iazu.

3.4. Clima

Clima comunei Stelnica, ca si cea a judeţului Ialomiţa este temperat - continentală,

păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, caracterizandu-se prin

veri foarte calde şi ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală şi diurna relativ

mare şi prin precipitaţii īn cantităţi foarte reduse, īncadrāndu-se īn izoterme anuale de

+10/-10°C, precipitaţiile medii anuale fiind de 460-590 mm, cele mai mici fiind

repartizate īn Lunca Dunării, iar cele mai mari īn restul judeţului. Numărul anual al

zilelor cu strat de zăpadă este de 38 - 41, cu o grosime a stratului de 3 - 8 cm, dar sunt şi

ierni cānd troienele depăşesc 2 m.

Repartiţia precipitaţiilor prezintă o mare instabilitate atāt in spaţiu cāt şi īn timp, seceta

fiind de multe ori frecventă şi luānd uneori aspect de calamitate.

Figura 3.5.1. Precipitatii cazute in intervalul septembrie 2004 – mai 2005 la statiile

meteorologice representative pentru teritoriul agricol al tarii.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 22


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Figura 3.5.2. Temperatura medie zilnica a solului la adancimea de 10 cm in 2005

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 23


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dintr-un studiu pe o perioadă de 30 ani consecutivi, pe anotimpuri, au rezultat următoarele temperaturi medii:

• iarna -7°C; • primăvara + 15°C;

• vara + 22°C;

• toamna +14°C

• maxima absolută de +44°C s-a īnregistrat la Amara, īn luna august 1941,

• minima absolută de -30,8°C s-a īnregistrat la Griviţa, īn ziua de 25.01.1942.

Vāntul predominant este cel din N-E către S-V şi anume Crivăţul, care bate intens iarna

cu o viteza de 10-30 m/sec şi vānturile de N spre S şi de la S spre N. Aceste vānturi, īn

special iarna, sunt īnsoţite de viscole puternice care fac ca zăpezile să se aşeze īn straturi

neuniforme, iar primăvara dau naştere la valuri cu amplitudini mari pe Dunăre si Braţul

Borcea īncāt īn zonele de dig cu perdele de protecţie slab dezvoltate se creează eroziuni.

Fenomenele meteorologice extreme produse pe teritoriul judeţului Ialomiţa au fost

tornadele din anii 2001 (31.07. - localitatea Sfāntu Gheorghe şi 12.08. - localitatea

Făcăeni) şi 2005 (07.05. - localitatea Moviliţa).

Fig. 3.4.1. Regiunile climatice si topoclimatice din Romania

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 24


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Regimul eolian se caracterizează prin : vânturile de nord-est, care reprezintă un procent

de 21,6% din totalul vânturilor, apoi sunt cele de est care reprezintă 19,7%, cele de sud-

vest - 16,8%, şi de vest - 13,8%. Vitezele vânturilor ating valori, în general, între 2 şi 2,5

m/sec., dar iarna crivăţul care bate dinspre nord-est şi est atinge viteze de 125 km/oră,

cum s-a întâmplat în anul 1954.

Nebulozitatea se caracterizează prin valori medii de 6 - 5,5 si 7 în luna februarie şi de 3,5

- 4 în luna iulie. În timpul anului nebulozitatea este cuprinsă între aceste valori. Anual, în

zona comunei Stelnica sunt înregistrate, în medie, 100-110 zile senine şi 120-140 zile cu

cer acoperit de nori.

Astfel, vara se caracterizează printr-un climat uscat şi foarte călduros şi un cer senin, ceea

ce rezultă din continentalizarea maselor de aer. Ariditatea şi caracterul continental sunt

efecte şi ale deficitului de umiditate şi al caracterului negativ al bilanţului hidric al

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 25


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

suprafeţei active, determinat de valori mai mari ale potenţialului de evapotranspiraţie faţă

de cele ale precipitaţiilor.

Bilanţul radiativ a fost calculat la 120 kcal/cm2/an. Valoarea acestuia se datorează

maselor de aer tropical-uscat şi fierbinte din Africa de N şi continental uscat şi fierbinte

din E - anticiclonii părţii europene a Federaţiei Ruse.

Precipitaţiile sunt în cantităţi reduse şi au un caracter torenţial şi variabilitate în timp.

Numărul zilelor de vară, adică cu temperaturi mai mari de 25oC sunt în jur de 100 de zile,

iar numărul celor tropicale sunt de 40, şi atunci se înregistrează temperaturi mai mari de

30oC.

Iernile sunt reci datorită maselor de aer continental rece din E sau arctic din N, astfel

temperaturile sunt, în medie de -10o, -20oC. Stratul de zăpadă este instabil şi discontinuu,

iar vântul de NE - crivăţul - troieneşte zăpada în vâlcele, crovuri, văi, păduri şi, mai ales

în sate şi în localităţile mari din apropiere - Bucureşti şi Ploieşti (în iarna 1953-1954 -

stratul de zăpadă din localităţi era de 5-6 metri). Precipitaţiile solide reprezintă 16% din

cantitatea totală a precipitaţiilor. Primul îngheţ apare, de obicei, între 19 octombrie şi 1

noiembrie, iar ultimul îngheţ din iarnă are loc între 1 şi 13 aprilie. Astfel, există

aproximativ 189 de zile pe an fără îngheţ, dar 80 de zile solul este îngheţat şi neacoperit

de zăpadă - ceea ce este foarte dăunător culturilor agricole de primăvară. Stratul de

zăpadă acoperă suprafaţa solului doar 52 de zile pe an.

Primăvara începe în februarie cu topirea bruscă a zăpezii. Ploile provocate de norii

cumuliformi de convecţie se desfăşoară mai ales spre sfărşitul acestui sezon, când cade

cea mai importantă cantitate de precipitaţii şi într-un moment prielnic culturilor agricole.

Astfel, luna iunie, urmată, ca valoare de lunile mai şi iulie, asigură 40% din totalul

precipitaţiilor, iar în perioada de vegetaţie a plantelor, adică între lunile martie şi

septembrie cad aproximativ 70% din totalul precipitaţiilor. Primăvara bat vânturi uscate

şi foarte puternice dinspre est-nord-est, care antrenează particule fine de praf de pe

solurile descoperite, cum s-a întâmplat în anii 1960 şi 1965.

Toamna, în primele luni - septembrie şi octombrie - clima este uscată, dar în luna

noiembrie cad ploi lungi ca durată, dar cu intensitate mică.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 26


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3.5. Biodiversitatea

Complexul agroturistic ce urmeaza a fi construit se afla situat in comuna Stelnica, jud

Ialomita, care apartine sit-ului cod ROSCI0022, de importanta comunitara “Canaralele

Dunarii”.

Situl “Canaralele Dunarii” este amplasat procentul ca suprafata, in urmatoarele unitati

administrative teritoriale: Judeţul Călăraşi: Borcea (9%), Călăraşi (5%), Dichiseni (9%),

Jegălia (6%), Modelu (1%), Roseţi (6%), Unirea (9%); Judeţul Constanţa: Aliman (6%),

Cernavodă (5%), Crucea (1%), Ghindăreşti (22%), Hârşova (11%), Horia (4%), Ion

Corvin (1%), Lipniţa (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni (14%),

Topalu (19%); Judeţul Ialomiţa: Borduşani (5%), Făcăeni (12%), Giurgeni (10%),

Stelnica (4%).

Situl de importanta comunitara ROSCI 0022 “Canaralele Dunari” are o suprafata totala

de 26064 ha.

Situl de importanta comunitara “Canaralele Dunarii” cod ROSCI0022 are urmatoarele

coordonate: latitudine: N 44º24״43׳ si longitudine: E 28º4״48׳, altitudini medii de 14 m,

clima stepica.

Facem mentiunea ca doar 4% din intreaga suprafata a sitului de importanta comunitara

este ocupat de comuna Stelnica, locul care face obiectivul PUZ-ului.

Tipurile de habitate precum si toate speciile pentru care a fost declarat sit de importanta

comunitara « Canaralele Dunarii », sunt citate pentru intreg situl.

Activitatea propusa nu va afecta integritatea habitatelor mentionate in formularul

standard Natura 2000.

Oadata cu deplasarea la locul amplasamentului studiat s-a constatat, pe baza aspectului

vegetatiei, ca activitatea complexului agroturistic se va desfasura in vecinatatea

habitatului : Zavoaie cu Salix alba si Populus alba.

Speciie de plop de talie mare domină prin coronamentul si înălţimea lor.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 27


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Accesul in zona se va realiza pe un drum de exploatare existent.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 28


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 29


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 30


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 31


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 32


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 33


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 34


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 35


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Conform Formularului standard Natura 2000, pentru situl de importanta comunitara

Canaralele Dunarii, speciile incadrate in anexa II a Directivei Consiliului European

92/43/CEE – Directiva Habitate sunt :

Lutra lutra (vidra)

Habitat : este o specie de mamifer

carnivor ce preferă ca habitat cursurile

apelor de munte şi vecinătatea acestora.

Este un animal de amurg şi de noapte,

uneori însă poate fi văzut şi ziua. Se

hrăneşte în special cu păstrăv, lipan şi

crap. Dar poate consuma broaşte, raţe

sălbatice, lişiţe, rozătoare acvatic.

Efectul anticipat al activitatii de pe

amplasament asupra polpulatiei

speciei:

Specia prezinta ca preferinta ecologica

cursurile apelor de munte. Suprafata

amplasamentului studiat nu reprezinta un

habitat favorabil acestei specii, deci

proiectul nu are impact negativ asupra

speciei.

Bombina bombina (Buhai de baltă cu

burta roşie)

Habitat: populeaza ochiurile de apa

permanenta si baltile temporare, specie

nepretentioasa.

Efectul anticipat al activitatii asupra

populatiei speciei: specia preferand

baltile si ochiurile de apa permenente

sau temporare, iar suprafata

amplasamentului nu ofera conditiile

preferate de acesta specie, putem afirma

ca proiectul nu va avea un impact

negativ asupra speciei.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 36


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Emis orbicularis (broasca testoasa de

apa)

Habitat: in toate lacurile, baltile, apele

lin curgatoare sau bratele abandonate,

unde gaseste conditiile necesare.

Populatiile cele mai numeroase se gasesc

in Delta Dunarii.


populatiei speciei: specia preferand

baltile si ochiurile de apa permenente

sau temporare, iar suprafata

amplasamentului nu ofera conditiile

preferate de acesta specie, putem afirma

ca proiectul nu va avea un impact

negativ asupra speciei.

Alosa tanaica (rizeafca de Dunare)

Habitat : migreaza pe Dunare si in

Razelm si ramane in apele dulci pana

toamna, unele exemplare chiar si iarna.


populatiei speciei: activitatea

desfasurata prin proiectul propus nu va

influenta in nici un fel raspandirea si

distributia acestei specii las nivelul SCI

“Canaralele Dunarii”, deoarece aceasta

nu afecteaza mediul acvatic.

Gobio albipinnatus (porcusorul de ses)

Habitat : in Dunare si in raurile de ses,

putin sensibil la poluare, specie in

expansiune.



------------------------------------------------------------------------------------------------------- 37

http://www.ittiofauna.org/webmuseum/pesciossei/clupeiformes/clupeidae/alosa/alosa_tanaica/a_tanaica.htm�

http://www.rezervatiinaturale.ro/article/259/Delta-Dunarii


------------------------------------------------------------------------------------------------------------






Rhodeus sericeus amarus (Boarta)

Habitat : in balti, lacuri, rauri de ses,

suporta poluare slaba, β-ά mezosaprob.








Misgurnus fossilis (tipar)

Habitat : prefera baltile paraiele

maloase, suporta deficitul de oxigen.








Gymnocephalus schraetzer (raspar)

Habitat: Dunarea si raurile de ses cu

fund nisipos si curs rapid, sensibil la

poluare.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 38


------------------------------------------------------------------------------------------------------------








Zingel zingel (pietrar)

Habitat : Dunarea si raurile cu curs

rapid, urcand pana in zona colinara,

sensibil la deteriorarea calitatatii apei,

specie in regres numeric.








Zingel streber (fusar)

Habitat : Dunarea si raurile cu curs

rapid, urcand pana in zona colinara,

sensibil la deteriorarea calitatatii apei,

specie in regres numeric.








Alosa pontica (Scrumbie de Dunare)

Habitat : specie migratoare, urca in

Dunare in IV-V si se intoarce in mate in

VII, specie foarte valoroasa ecomonic,

efectivul este supus unor oscilatii

periodice.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 39


------------------------------------------------------------------------------------------------------------








Pelecus cultratus (Sabita)

Habitat : Este un peste raspandit in

Dunare si in Delta Dunarii in apele

luncilor inundate, pe rauri si pe cursul

lor inferior.








Aspius aspius (avat)

Habitat : in Dunare, Razlem, rauri din

zona colinara, suporta o poluare

moderata.








------------------------------------------------------------------------------------------------------- 40


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cobitis taenia (Zvarluga)

Habitat : mai ales in balti si lacuri, dar

si in rauri, suporta apa murdara.








Gobio kessleri (Porcusorul de nisip)

Habitat : in rauri nisipoase de ses,

portiuni cu apa rapida si fundul nisipos ;

sensibil la poluare, indicator de apa

curata.








Gymnocephalus baloni (Ghibort de

rau)

Habitat : in apele statatoare sau in rauri

de ses lent curgatoare ; suporta ape slab

poluate β mezosaprob.








------------------------------------------------------------------------------------------------------- 41


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Anisus vorticulus (Melcul cu carlig)

Habitat : este o specie de gasteropod

acvatic, din familia Palorbidae (inclus pe

Lista rosie europeana), traieste in apele

dulci statatoare.








Moehringia jankae (Merinana)

Habitat : specie ce apartine familiei

Alsinoidae, comuna prin paduri.


populatiei speciei: in timpul vizitarii

amplasamentului aceasta specie nu a fost

identificata pe suprafata perimetrului

studiat; astefel nu se poate vorbi de un

impact asupra acestei specii.

Campanula romanica (savul)

Habitat : specie ce apartine familiei

Campanulaceae, (specie inclusa pe Lista

rosie europeana), saxicola, care creste

atat pe calcare cat si pe granit, fiind

legata de formatiunile stancoase masive

de pe colinele Dobrogei, la cca 200-300

m altitudine.


populatiei speciei: in timpul vizitarii

amplasamentului aceasta specie nu a fost

identificata pe suprafata perimetrului

studiat; astefel nu se poate vorbi de un

impact asupra acestei specii.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 42


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3.6. Solurile

Judetul Ialomita dispune de soluri cu fertilitate naturala ridicata. Pe directia

SE - NV se observa o succesiune zonala a diferitelor tipuri de sol.

Solurile judeţului Ialomiţa sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) şi brun

– roşcat (1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) şi solurile sărăturate – solonceacuri şi

soloneţuri (800 ha.). şi altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind

una dintre bogăţiile judeţului Ialomiţa.

Se intalnesc:

- Ck - cernoziomuri carbonatice, - SA – soluri aluviale. Soluri sunt afectate de diversi factori degenerativi, între care se remarca gradul mare de

compactitate, excesul de umiditate, eroziunea de suprafata si de adâncime, alunecarile de

teren, aciditatea.

Figura 3.6. 1 Solurile judetului Ialomita

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 43


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

3.7. Patrimoniul cultural

Pe teritoriul administrativ al comunei Stelnica se intalnesc 3 monumente istorice

cuprinse in Lista Monumentelor istorice pe 2009 in Ialomita:

- 66 IL-I-S-B-14059 Asezare sat Maltezi, com. Stelnica.

- 71 IL-I-S-A- 14064 Necropola Birituala de la Stelnica, sat Stelnica, com. Stelnica.

- 72 IL-I-S-B- 14065 Asezare sat Stelnica, com Stelnica “Gradistea Stoicii” epoca

bronzului tarziu.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 44


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Mentionam ca aceste monumente istorice nu sunt afectate de implementarea PUZ,

deoarece distanta de la amplasamentului studiat si pana in comuna Stelnica este de cca.

25 Km.

CAP. 4. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ

Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea

mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica armonioasa.

In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii prietenoase mediului, care respecta

prevederile legale privind protectia acestuia.

Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a

regiunii, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu mai

protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea

resurselor zonei.

Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in

permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.

Calitatea globala a factorilor de mediu din zona studiata, este apreciata ca fiind buna, pe

teritoriu nu exista surse de poluare a apei, aerului sau solului.

Apa subterana si de suprafata

Lipsa unui sistem public de canalizare al apelor uzate menajere se constituie o problema

de mediu care se concretizeaza prin evacuari necontrolate in cursurile de suprafata si

infiltratii in apa subterana. Impurificarile sunt de natura organica si au un caracter

specific evacuarilor de ape uzate menajere.

Solul si subsolul

Depozitarile necontrolate de deseuri provenite din activitatile turistice neorganizate,

reprezinta o problema de mediu un impact semnificativ local asupra structurii si calitatii

solului si subsolului.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 45


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Gestiunea deseurilor

O problema de mediu cunoscuta in zona este cea legata de gestiunea deseurilor menajere

care sunt aruncate de turistii ce tranziteaza si/sau viziteaza zona.

Rezervatii naturale

Context national

Localizarea geografica a Romaniei, diversitatea reliefului, care implica totodata si o

diversitate litologica, pedologica si nu in ultimul rand climatologica, au ca rezultat direct

o biodiversitate specifica extraordinara, atat calitativ, cat si cantitativ. Numarul de specii

este foarte mare raportat la suprafata tarii, iar prin comparatie cu unele tari europene,

Romania este net superioara.

In conformitate cu precizarile legislative, un numar de peste 700 de specii de flora şi

fauna se bucura de un anume regim de protecţie, pentru unele de natura stricta, iar pentru

altele acest statut ramanand doar unul teoretic.

Odata cu cresterea exploziva a populatiei umane la nivel global si mai ales ca urmare a

dezvoltarii economice intensive in anumite zone ale Terrei, efectele negative asupra

ecosistemelor au devenit evidente. Astfel, s-a vazut necesar sa se ia atitudine,

eliberanduse numeroase acte legislative pentru protejarea mediului si utilizarea rationala

a resurselor naturale.

Concluzionandu-se ca protejarea efectiva a naturii nu se poate face decat pe baza unei

strategii cuprinzatoare fundamentala pe principiile gospodaririi durabile, statele membre

Uniunii Europene au decis sa ia masuri efective de oprire a declinului biodiversitatii.

Pentru atingerea acestui deziderat s-a considerat necesara conservarea speciilor

vulnerabile de plante si animale si a habitatelor acestora in zonele cele mai reprezentative

ale arealului lor natural. Astfel s-a constituit Reteaua Ecologica Natura 2000, formata din

totalitatea ariilor naturale protejate existente pe continentul european.

Prin aceasta reţea, creata pe criterii ştiinţifice, se urmareşte conservarea biodiversitaţii

naturale pe termen lung, respectiv a faunei, florei şi a habitatelor naturale.

La baza dezvoltarii programului Reţeaua Natura 2000 se afla implementarea a doua

directive ale Uniunii Europene şi anume: Directiva Habitate (Directiva privind

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 46


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Conservarea habitatelor naturale şi speciile de plante si animale salbatice CE 92/43) şi

Directiva Pasari (Directiva privind conservarea pasarilor salbatice CE 79/409).

In Romania punerea in aplicare a programului Reţeaua Natura 2000 a dus la desemnarea

a doua tipuri de arii protejate:

• situri de importanţa comunitara (SCI) - constituite conform Directivei Habitate;

• arii de protecţie speciala avifaunistica (SPA) - constituite conform Directivei

Pasari;

Siturile de importanta comunitara in Romania au fost desemnate prin OM 1964/ 2007.

Iar ariile de protectie avifaunistica prin HG 1284/2007.

Prin Reţeaua Natura 2000 se doreşte dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor de

coexistenţa a oamenilor cu natura, nefiind un sistem restrictiv care sa elimine

populaţiile locale şi activitaţile tradiţionale.

Context regional

La nivelul Romaniei se intrepatrund numeroase limite de raspandire ale arealelor unor

plante şi animale cu mare valoare bioindicatoare. Astfel, Romania se plaseaza şi la

interferenţa unor importante domenii biogeografice, fiind evidenta o regionare neta in

cadrul careia Carpaţii joaca un rol esenţial. Partea de sud, favorizata de prezenta apelor

Dunarii, dar si a unor alfluenti foarte importanti ai acesteia, reprezinta unul din punctele

fierbinti ale tarii din punct de vedere floristic si faunistic, un procent de 30% din aceasta

regiune fiind declarata arie protejata, in contextul in care media pe tara este de 18%.

Context local

Complexul agroturistic ce urmeaza a fi construit se afla situat in comuna Stelnica, jud

Ialomita, care apartine sit-ului cod ROSCI0022, de importanta comunitara “Canaralele

Dunarii”.

Situl de importanta comunitara ROSCI 0022 “Canaralele Dunari” este declarat pentru 11

tipuri de habitate prezente in sit, pentru speciile de mamifere, amfibieni si reptile, pesti,

nevertebrate, plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE: conform

formularului standard Natura 2000.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 47


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Mentionam ca, pe suprafata de teren studiata, in trecut si-a desfasurat activitatea Santierul

GSPD – Podurile Dunarene. Terenul era folosit pentru depozitatrea utilajelor si

echipamentelor de santier. Prin prezentul PUZ nu sunt prevazute areale in care habitate

naturale se vor distruge.

Constructiile necesare se vor realiza in golurile de vegetatie din vecinatatea habitatului:

Zavoaie cu Salix alba si Populus alba.

CAP. 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL

NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PUZ

Corelarea PUZ cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international.

S-au avut in vedere obiectivele relevante de mediu pentru P.U.Z., astfel :

- Aplicarea ferma a legislatiei de mediu ;

- Sprijinirea managementului durabil al resurselor de apa;

- Imbunatatirea calitatii solului si gestiunea corespunzatoare a deseurilor;

- Protectia si conservarea naturii si a diversitatii biologice;

- Promovarea turismului ecologic.

S-au fixat obiectivele, indicatorii si tintele de mediu pentru P.U.Z. – Construire complex

agroturistic , astfel :

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 48


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Domeniu factor Obiective de mediu Indicatori Tinte Legislatie/politici de mediu

-promovarea dezvoltarii durabile;

- intensitate de trafic Incadrarea nivelului de zgomot produs in limitele maxime admise.

Resurse de apa

- sprijinirea managementului durabil al resurselor de apa prin gestionarea corecta a sursei de apa si controlul apelor uzate menajere;

- disponibilitatea apei cu calitate corespunzatoare si in cantitati suficiente care sa satisfaca necesarul PUZ;

- respectarea NTPA 002/2005, pentru apele uzate menajere; - asigurarea necesarului de apa pentru complexul agroturistic si a calitatii apei potabile din sursa – retea publica de alimentare

Managementul deseurilor

- reducerea la minim a producerii de deseuri; - cresterea cantitatii de deseuri colectate selectiv pentru reciclare;

- realizarea cantitatilor minime de deseuri necesare a fi eliminate, pe cap de turist; - realizarea unei cantitati maxime de deseuri colectate selective si reciclate;

-

Sol

-reducerea afectarii si mentinerea calitatii solului;

- suprafata de teren pentru care s-a schimbat folosinta;

- respectarea indicatorilor POT si CUT ;

Biodiversitate

-neafectarea speciilor/habitatelor de interes comunitar si mentinerea unei suprafete cat mai mari de zona verde in perimetrul PUZ.

- suprafata zona verde;

- respectarea masurilor de protectie/diminuare a impactului, impuse in prezentul spudiu.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in vigoare cu

referire la protectia mediului: legi, hotarâri de guvern, ordine ministeriale. Actele

normative principale care asigura cadrul legislativ pentru protectia si managementul

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 49


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

mediului si care au constituit elementul fundamental in evaluarea problemelor de mediu

si in elaborarea Raportului de mediu sunt:

- Ord. nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala

protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 în România ;

- OUG 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;

- OUG nr.154 din 12 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de

urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vânatorii si a protectiei fondului

cinegetic nr. 407/2006;

- STAS 6156-86: Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii

social-culturale. Limite admisibile si parametrii de izolatie acustica.

- Legea nr. 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii Apelor nr. 107/25.09.1996

publicata in M.Of. nr. 584/30 iun. 2004;

- ORDIN nr.161/ 2006 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea

Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării

ecologice a corpurilor de apă publicat in M.Of. nr. 511/13 iun. 2006;

- Hotarâre nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei

cuprinzând deseurile, inclusiv deseurile periculoase, modificata;

CAP. 6. EFECTE POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Folosinta actuala a terenului ce face obiectul Planului Urbanistic Zonal este teren agricol.

Mentionam ca, pe suprafata de teren studiata, in trecut si-a desfasurat activitatea Santierul

GSPD – Podurile Dunarene. Terenul era folosit pentru depozitatrea utilajelor si

echipamentelor de santier.

Teritoriul studiat este apt pentru constructii cu caracter public privat/public.

Functiunile propuse:

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 50


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- spatii cazare;

- restaurant;

- locuri parcare;

- spatii agreement;

Posibilul impact al investitiei asupra mediului se imparte in :

• impact care are loc in timpul implementarii proiectului;

• impact care are loc in timpul exploatarii acestuia.

6.1. Factor de mediu aer

Faza de constructie

Lucrările desfăşurate în perioada de constructie a cladirilor pot avea un impact negativ

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente datorită emisiilor de

praf şi a gazelor de eşapament din motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări,

cât şi ale mijloacelor de transport folosite.

Prin aplicarea pe durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de

protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu,

va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore.

Totuşi, fiind lucrări de mică anvergură, care se desfăşoară în perioade scurte de timp, se

estimează că vor avea un impact semnificativ temporar asupra atmosferei; este un impact

ocazional specific planului (acceptabil) in faza de implementare.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:

- masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie

sedimentabile;

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la

minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

- masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces;

- se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 51


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului.

Faza de exploatare

Principala sursa de impurificare / poluare a aerului o constituie mijloacele auto –surse

mobile, prin intensificarea traficului, care se resimte mai intens in sezon si week-end-uri.

Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina,

motorina) in diverse tipuri de motoare.

Elemente luate in consideratie:

- viteza de circulatie (5 – 10 km/h);

- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);

- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux continuu).

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu

aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon

(CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi

de sulf (exprimati prin SO2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV –

compusi organici volatili).

Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval

scurt de timp.

Nivelul acestora depinde de o serie de factori:

• tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament au un

continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii;

• regimul de functionare;

• distanta parcursa ;

• timpii de deplasare si manevre;

• frecventa traficului.

Efectul devine nesemnificativ in faza de folosire, cu conditia respectarii masurilor de

diminuare impuse prin prezentul studiu.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 52


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

6.2. Factor de mediu apa

Alimentarea cu apa potabila pentru:

- consumul menajer si igienico-sanitar;

- combaterea incendiului din exterior;

- stropit spatii verzi,

se va realiza din reteaua de alimentare existenta.

Canalizarea apelor uzate:

Pentru colectarea apelor uzate se propune realizarea unui bazin betonat etans vidanjabil.

Conductele de colectare a apelor uzate de la spatile de locuit si restaurant vor fi din tuburi

de polipropilena si tuburi PVC , dimensionate corespunzator. Acestea vor fi pozate

ingropat cu pante ce vor asigura viteza de autocuratire.

Apele meteorice din zona studiata vor fi colectate prin intermediul rigolelor.

Alimentarea cu apa potabila – Breviar de calcul

Racordare la reteaua de apa din zona, prin extindere. Regim de functionare : 7 luni/an

(210 zile) , 24 h/zi .

cf. SR 1343-1 din 2006.

Motel cu bucatarie : 300-600 l/loc = 10 locuri* 450l/loc

Terasa : 50-75 l/scaun= 30 scaune* 62,5 l/scaun

Angajat ; 50 l/persoana= 5 persoane* 50 l/persoana

Necesarul de apa

Qs max = 8,281 m3/zi → 0.0958 /s

Qs med = 6,625 m3/zi → 0.0766 l/s

Qs min = 5,300 m3/zi → 0.0613 l/s

Q orar max = 0,2396 l/s → 0,862 mc/h




Cerinta de apa

Qs max = 9,291 m3/zi → 0,1075 l/s

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 53


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Qs med = 7,433 m3/zi → 0,0860 l/s

Qs min = 5,946 m3/zi → 0,0688 l/s

Q orar max = 0,2688 l/s → 0,968 mc/h




Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor si cu apa industriala

• Apa pentru stingerea incendiilor va fi cantonata in rezervorul de inmagazinare cu

V=20 mc , din polistif.

• Apa industriala : Nu este cazul pentru complex agroturistic;

Deficitul de apa potabila si industriala

Sursa propusa pentru captare are capabilitatea de a acoperi necesarul si cerinta de apa in

pentru complexul agroturistic. In caz de avarie se poate utiliza apa din rezervorul de

inmagazinare cu V=20 mc.

Canalizarea apelor uzate de tip menajer si pluviale.

Canalizare : retea colectoare proprie pe amplasament si bazin betonat vidanjabil cu V=

minim 50 mc.

Apele pluviale : Topologia zonei permite evacuarea gravitationala a apelor meteorice,

prin canale deschise , amenajate pe statiile verzi si impadurire din vecinatate :

Evacuarea apelor uzate: Bazin betonat etans, vidanjabil , cu V= 50 mc.

Qs zi maxim = 6,625 m3/zi → 0.0766 l/s

Qs zi mediu = 5,300 m3/zi → 0.0613 l/s

Qs zi minim = 4,240 m3/zi → 0.0491 l/s

Qs orar maxim = 0,690 m3/h→ 0,000192 m3/s →0,192 l/s

Impactul in faza de implementare

- Efect direct negativ, probabil a se manifesta datorita eventualelor scurgeri de ape

pluviale in perioada implementarii P.U.Z., prin transportul suspensiilor (probabil si

uleiuri/combustibili) antrenate de pe frontul de lucru ;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 54


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Ca masura de prevenire a scurgerilor de carburanti si lubrifianti recomandam mentinerea

utilajelor si autovehiculelor folosite intr-o stare perfecta de functionare.

Dupa implementarea P.U.Z.

- dupa implementarea planului rezulta ape uzate menajere colectate in bazin betonat

etans, vidanjabil. De aici vor fi preluate de catre un agent de salubritate autorizat in urma

semnarii un unui contract, evitandu-se un posibil impact negative asupra apelor de

suprafata si subterane.

6.3. Poluarea sonora, impact si efecte asociate

Pentru perioada in care se vor executa constructiile, nivelul de zgomot variaza functie de

tipul si intensitatea operatiilor, tipul utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea

numarului de surse si dispunerea pe suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta

obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare, distanta santierelor fata de zona

locuita.

Principalele surse de zgomot sunt costituite din echipamentele utilizate la construirea

facilitatilor propuse. Utilajele folosite si puterea acustica asociata:

• Betoniere: 1 buc. cu capacitatea de 6 m3 fiecare, Lw ≈ 105 dB(A);

• Excavatoare: 1 buc. cu capacitatea de 1,5 m3 (30t) , Lw ≈ 115 dB(A);

• Autocamioane: 2 buc cu capacitatea de 16 m3; , Lw ≈ 107 dB(A);

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în

funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă

orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de

ecranare.

Din măsurători, efectuate la societaţi cu activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în

zona utilajelor, la o distanţe de 10 – 15 m prezintă valori de:

• 60 –115 dB(A) – zonă de acţiune a mijloacelor auto;

Pentru activităţi de tip industrial sunt prevăzute limitări ale nivelului de zgomot la limita

funcţională din mediul urban, prin STAS 10009/88.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 55


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Activităţile specifice Organizării de şantier se încadrează în locuri de muncă în spaţiu

deschis, şi se raportează la limitele admise conform Normelor de Protecţie a Muncii, care

prevăd ca limită maximă admisă la locurile de muncă cu solicitare neuropsihică şi

psihosenzorială normală a atenţiei – 90 dB (A) – nivel acustic echivalent continuu pe

săptămâna de lucru.

Masuri de protectie impotriva zgomotului pentru perioada de constructie:

· adaptarea graficului zilnic de desfasurare a lucrarilor la necesitatile de protejare a

receptorilor sensibili din vecinatate;

· oprirea motoarelor vehiculelor de transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare a

pamantului excavat;

· atenuarea zgomotului sau izolarea componentelor care vibreaza;

· amplasarea de atenuatoare de zgomot;

· intretinerea preventiva a utilajelor (pe masura ce piesele componente se uzeaza, nivelul

de zgomot poate creste);

· combaterea zgomotului si vibratiilor care se propaga prin sol prin utilizarea unor masuri

de amortizare (dale flotante).

Pentru perioada de exploatare a investitiei nivelul de zgomot nu va exercita efecte

negative asupra starii de sanatate, sau asupra factorilor de mediului.

6.4. Impact si efecte asociate poluarii solului

In timpul executiei lucrarilor de constructie, principalele surse de

poluare ale solului sunt reprezentate de:

• Scaparile accidentale de produse petroliere de la utilejele si

autovehiculele folosite (combustibil si lubrifianti) direct pe sol;

• depozitarea necontrolata a deseurilor sau a diverselor materiale de

constructie provenite din activitatile de constructie desfasurate

in amplasament;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 56


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Impactul asupra solului si subsolului in perioada de executie

Activitatile desfasurate in perioada de executie a complexului

agroturistic, au un impact redus asupra solului manifestat prin pierderi

accidentale de carburanti si/sau materiale de constructive pe sol. Mai

important ar putea fi impactul indirect provocat de depunerea haotica sau

imprastierea deseurilor menajere sau de tip menajer, precum si a celor

rezultate din activitatea de executie a lucrarilor,

Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate in perioada de

executie a lucrarilor sunt:

a) modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a

sapaturilor prevazute a se executa - excavatii;

b) poluare accidentala prin deversarea unor produse direct pe

sol,

c) depozitarea deseurilor sau a diverselor materiale de constructie.

Masuri de diminuare a impactului in perioada de executie

Recomandam mentinerea utilajelor si autovehiculelor folosite intr-o stare perfecta de

functionare pentru evitarea eventualelor scurgeri de carburanti si lubrifianti.

In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor

meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse

substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti , care in

timp se pot infiltra in subteran, poluand solul si stratul freatic.

Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie

introduse intr-un bazin betonat etans care va fi vidanjat periodic.

Surse de poluare si impactul acestora asupra solului si subsolului in

perioada de exploatare

In perioada de exploatare, lucrarile proiectate nu au impact negativ asupra

solului si subsolului decat intr-o masura localizata. Aceasta situatie va

putea fi evitata prin managementul corect al deseurilor solide si l ichide.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 57


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

6.5. Impact si efecte asociate cu eliminarea deseurilor

Faza de constructie:

In timpul acestei faze o mare cantitate de deseuri va rezulta din constructii, precum si din

materialele de constructii ramase.

In aceasta faza deseurile vor fi de tipul:

Cod 17.01.07 – amestecuri de beton, caramizi, tigle, materiale ceramice;

Cod 17.02.01 – lemn;

Cod 17.02.02 – sticla;

Cod 17.05.08 – resturi de balast;

Aceste deseuri se vor colecta selective si vor fi preluate si transportate de un operator

autorizat;

Faza de exploatare:

Prin aplicarea masurilor specifice investitiei propuse privind eliminarea deseurilor,

respectiv:

- precolectare la locul generarii (incinta) in mod selectiv in recipienti;

- preluare si transport asigurat de operator autorizat, se apreciaza ca impactul va fi

nesemnificativ.

6.6. Peisajul

Impactul negativ asupra peisajului apare in perioada de executie prin

prezenta fronturilor de lucru. Perioada de constructie reprezinta o etapa

cu durata limitata si se considera ca echilibrul natural si peisajul vor fi

refacute dupa incheierea lucrarilor. Se recomanda ca organizarea de

santier si fronturile de lucru sa se mascheze cu panouri publicitare.

Elementele de vegetatie propuse in amenajarea peisagistica sunt arborii si

arbustii care isi pastreaza frunzisul verde pe tot parcursul anului si specii

foioase cu frunze cazatoare dar cu avantajul variatiei cromatice in functie

de anotimp. Fondul de baza al amenajarii peisajului il constituie

inierbarile, care pe langa rolul de stabilizator al solului, constituie fondul

pe care se reliefeaza vegetatia arbustiva.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 58


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

6.7. Biodiversitatea

Faza de constructie:

- Impact negativ direct prin lucrari de excavatii si deranjarea orizontului superficial de sol

vegetal, prin schimbarea folosintei unei suprafete de teren agricol in zona

construita/betonata ;

- In timpul implementarii P.U.Z. impactul este semnificativ (dar temporar) prin

producerea unui nivel de zgomot ridicat (intermitent - limitat la perioadele de lucru) ;

- Efectul este foarte probabil sa se produca reversibil prin scaderea nivelului de zgomot in

zona dupa dezafectarea organizarii de santier ;

Faza de exploatare:

In timpul exploatarii, impactul este direct, cu o usoara nota pozitiva legata de asigurarea

refacerii naturale a paturii vegetale si prin plantari de arbusti in interiorul parcelelor –

acest efect este foarte probabil sa se produca si este ireversibil; efect cumulativ datorita

specificului natural al zonei ;

Concluziile evaluarii au fost urmatoarele :

Integritatea Sitului de importanta comunitara “ Canaralele Dunarii” nu va fi afectata de

realizarea Complexului agroturistic deoarece:

• nu conduce la eliminarea unor specii din zona;

• nu distruge sau altereaza habitatele speciilor de plante si animale incluse in

reteaua ecologica Natura 2000;

• nu influenteaza dinamica resurselor de specii rare de pesti, dinamica resurselor

animale;

• nu influenteaza rutele de migrare;

• nu are efecte transfrontiera;

• nu reduce suprafata habitatelor de importanta comunitara;

• nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanta

comunitara;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 59


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

• nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes

comunitar;

• nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a sitului de importanta comunitara;

6.8. Evaluarea impactului – Matrice de evaluare

Evaluarea efectelor potenţiale asupra componentelor de mediu, pe termen scurt, mediu şi

lung, cu explicitarea punctajelor acordate, luând în consideraţie următoarele semnificaţii

ale semnelor:

Legendă:

Efect : Semnificatie :

“ – –/++” semnificativ “ 0” neutru

“ –/+” nesemnificativ “–“ negative

“ +” pozitiv

Componenta de mediu Efectul impactului

Apa de suprafata -

Aer/clima 0

Sol -

Biodiversitate -

Peisaj ++

Deseuri ++

Socio-economic si turistic / Patrimoniul cultural

++

Concluzie :

Implementarea P.U.Z. Constructie Complex agroturstic, extravilan com. Stelnica, jud.

Ialomita, genereaza un impact negativ nesemnificativ asupra factorilor de mediu (apa,

sol, biodiversitate,) si un impact sesizabil pozitiv asupra peisajului si dezvoltarii socio-

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 60


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

economice-turistice a zonei. Din punct de vedere al gestiunii deseurilor si infrastructurii,

impactul este sesizabil pozitiv pentru zona.

Daca se are in vedere faptul ca pe terenul de implementare P.U.Z in trecut exista un

santier, se sesizeaza un aspect pozitiv legat de acest plan.

CAP.7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

TRENSFRONTALIER

Se considera ca prin implementarea PUZ- Complex agroturistic, com. Stelnica, jud.

Ialomita nu pot aparea poluari si efecte cu caracter transfrontier.

CAP. 8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA

ORICE EFECT ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE IMPLEMENTAREA PUZ

8.1. Identificarea analiza si evaluarea masurilor deprevenire, reducere, ameliorare

sau compensare a efectele adverse asupra mediului ce pot rezulta in urma

implementarii P.U.Z.

PENTRU PROTECTIA BIODIVERSITATII :

• Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea

suprafetelor vegetale;

• Restrangerea la minimum posibil a suprafetelor ocupate de organizarea de santier;

• Stratul de sol vegetal va fi indepartat si depozitat in gramezi separate si va fi reinstalat

dupa reumplerea sapaturii, pentru a face posibila refacerea vegetatiei;

• Santierul, drumurile de acces si cele tehnologice, si toate suprafetele a caror invelis

vegetal a fost afectat, vor fi renaturate adecvat si redate folosintei lor initiale.

• Pe o perioada de minim 3 ani se va verifica la inceputul si sfarsitul perioadei de

vegetatie stadiul de refacere a patomei afectate, cu obligatia beneficiarului de a interveni

cu lucrarile necesare de corectare;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 61


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

• In cadrul Planului de prevenire si combatere a poluarilor accidentale (obligatie a

executantului), se vor stabili masuri de protectie impotriva poluarii ecosistemelor

acvatice, o atentie speciala trebuie acordata poluarii cu substante solide sedimentabile in

timpul lucrarilor de constructie;

• Se va evita amplasarea directa pe sol a materialelor de constructie. Suprafetele destinate

pentru depozitarea de materiale de constructie, de recipienti goliti si depozitare temporara

de deseuri vor fi impermeabilizate in prealabil, cu folie de polietilena;

• Se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea

santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), in scopul minimizarii impactului

acustic asupra speciilor de importanta comunitara;

• Constructorul se va obliga sa foloseasca numai utilaje silentioase.

PENTRU PROTECTIA AERULUI :

• Utilizarea de mijloace auto corespunzatoare cerintelor tehnice R.A.R.;

• Limitarea in timp a lucrarilor de implementare P.U.Z.;

• Se interzice utilizarea de mijoace auto pentru agrement : motociclete si ATV-uri.

PENTRU PROTECTIA APEI DE SUPRAFATA SI SUBTERANE :

• elaborarea Planului de Interventie in caz de Poluare Accidentala.

PENTRU PROTECTIA SOLULUI :

• Respectarea instructiunilor de lucru pentru sapaturi;


• Aplicarea solului vegetal pentru refacerea naturala a paturii vegetale ierboase, eventual

plantari de arbori/arbusti decorativi cu rol si in stabilizarea terenului;

• Respectarea P.O.T. si C.U.T.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 62


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

8.2. Identificarea, analiza si evaluarea masurilor de intensificare a efectelor pozitive

asupra mediului ce pot rezulta in urma implementarii P.U.Z.

MASURI DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE PENTRU GESTIUNEA

DESEURILOR :

- Asigurarea facilitatilor de colectare/depozitare temporara a deseurilor menajere

(platforme betonate, europubele);

- Colectare selectiva a deseurilor reciclabile;

- Impunerea unei conduite in zona si afisarea de mesaje pentru colectarea corecta a

deseurilor si protectia mediului.

MASURI DE INTENSIFICARE A EFECTELOR POZITIVE PENTRU PEISAJ :

- Respectarea indicilor P.O.T., C.U.T. propusi prin P.U.D.;

- Proiectare arhitecturala care sa se incadreze cu specificul natural al zonei : placari cu

piatra si invelitori specifice din materiale naturale, garduri verzi etc.;

- Plantari ornamentale de arbusti in interiorul parcelelor, si pentru incadrarea perfecta in

peisajul natural al zonei.

CAP. 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE

S-au analizat doua variante la PUZ:

o Varianta 0 – cazul neimplementarii planului;

o Varianta I – varianta in care se va implementa planul.

Neimplementarea programului propus va conduce la:

- zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in

prezent neconstruit;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 63


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- nerezolvarea accesibilitatii si circulatiei carosabile in zona, lipsa infrastructurii;

- in zona se va practica in continuare turism necontrolat (pescuit), cu efect negativ asupra

mediului prin depozitarea necontrolata a deseurilor, posibile scurgeri de combustibili si

uleiuri de la autoturisme.

Varianta I conduce la urmatoarele avantaje:

- cresterea economica locala si regionala;

- se vor crea noi locuri de munca;

- furnizarea de noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea si cresterea

competitivitatii regiunii;

- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea

conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;

- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.

CAP. 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ

Activitatea obiectivului în condiţii normale de funcţionare nu va genera un impact

negativ asupra calităţii factorilor de mediu.

Amplasamentul propus pentru construirea Complexului agroturistic inca mai prezinta

urmele lasate de activitaea ce se desfasura in trecut (Santierul Podurile Dunarene):

fundatii, resturi de utileje; prin plantarea de arbori, realizarea de spatii verzi proiectul va

avea un impact pozitiv.

Monitorizare privind reducerea impactului asupra mediului:

Se vor monitoriza următoarele aspecte:

· Eliminarea poluării solului şi aerului în interiorul amplasamentului şi zonele adiacente

pe timpul lucrărilor de construcţie şi în perioada de exploatare.

Această activitate de monitorizare se referă la modul de gestionare a materialelor de

construcţie şi modul de lucru al utilajelor de construcţie în perioada edificării

constructiilor, în vederea evitării poluări factorului de mediu sol. De asemenea se va

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 64


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

urmări modul de utilizare a stratului de pământ fertil de la suprafaţa solului ce va fi

decopertat, în vederea utilizării lui pe amplasament la crearea de spaţii verzi.

· Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea necontrolată a

deşeurilor menajere.

Se vor monitoriza lucrările de construcţii în vederea evitării poluării factorilor de mediu

apă şi sol prin depozitarea necontrolată a diferitelor deşeuri de materiale de construcţii.

- Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor.

- Realizarea unei suprafeţe de spaţii verzi suficient de mari.

In cadrul PUZ – analizat este prevăzută realizarea unor suprafeţe de spaţii verzi şi plantari

de arbori.

CAP. 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

11.1 Descrierea PUZ – Informatii generale

Planul se numeste: “ Constructie Complex agroturistic”, situate in comuna Stelnica, jud.

Ialomita.

Obiective ale PUZ

Obiectul lucrarii PUZ – Complecx agroturistic, extravilan com. Stelnica, jud. Ialomita,

parcela 928/6, tarlaua 479/2, zona pod Cernavoda consta in implementarea principiilor

dezvoltarii durabile in activitatea de constructii prin edificarea unei zone de agrement,

restaurant, spatii de cazare, caracterizata printr-un stadiu inalt de locuire pe un teren in

suprafata de 10000 mp.

Se vor realize 2 tipuri de casute: - 10 casute de 2 peroane;

- 4 casute de 4 persoane;

Planul Urbanistic Zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare

specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din

localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica

urbana accentuata.

Obiectivele generale ale proiectului vizeaza:

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 65


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

- valorificarea potentialului existent ;

- rezolvarea problemelor functionale aferente complexului in corelare cu PUG Stelnica,

pentru aceasta se va mentine categoria de teren agricol arabil pentru zona studiata.

Proiectul PUZ a fost intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 35/27.03.2009 anexat

documentatiei.

Regim juridic

Terenul avut in vedere in cadrul acestui PUZ, in suprafata totala de 10000 mp , se afla in

extravilanul Comunei Stelnica, jud. Ialomita, tarlaua 483/3 si 479/2 si este proprietatea

privata a domnului Maxin Lefter Viorel, conform Contractului de concesiune autentificat

cu nr. 2/2.02.2009.

Situatia existenta

Comuna Stelnica este aşezată la extremitatea sud estica a judeţului Ialomita, in Lunca

Dunarii.

Amplasamentul analizat prin prezenta lucrare se afla in extravilanul comunei si are ca

vecinatati :

- la nord :Ocolul Silvic Fetesti;

- la sud: drum exploatare CNCF CFR SA;

- la est: fluvial Dunarea;

- la Vest: drum exploatare;

Accesul la amplasament se realizeaza printr-un drum de exploatare, direct in complex.

Ocuparea terenului

In prezent terenul este liber de constructii, neamenajat si are functiunea de teren agricol.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 66


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Echiparea edilitara

Cai de comunicatie si transport: Teritoriul analizat face parte din com. Stelnica, la iesirea

dinspre A2 Stelnica – Cernavoda este bine echipat.

Pentru evaluarea capacitatilor retelelor din zona, in cazul ocuparii lotului care a generat

PUZ-ul s-a realizat un studio de precoordonare al retelelor luandu-se in calcul o marire la

nivelul zonei de 20-30% a consumurilor corespunzatoare unui POT (mediu) de 60% si a

unui CUT (mediu) de 3.

Alimentarea cu energie electrica se va face conform avizului RENEL, in zona fiind retea

de energie electrica.

Incalzirea se va face cu convecrtoare si calorifere.

Alimentarea cu apa potabila se va face de la reteaua existent ace urmeaza a fi extinsa.

Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza printr-un bazin betonat etans vidanjabil

V= minim 50 mc. Deseurile menajere vor fi colectate in europubele si preluate de un operator de salubritate

autorizat cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

Zona studiata este libera de constructii si are functiunea de teren agricol. Prin realizarea

amenajarilor si constructiilor propuse se va obtine un complex agroturistic.

Se propune amplasarea 10 casute de 2 peroane si 4 casute de 4 persoane, spaţii verzi,

locuri parcare, restaurant, spatii agrement.

Bilant teritorial:

Existent mp Propus mp

Suprafata studiata 10000 10000

Suprafata platforma

betonata (parcare)

0

3000

Suprafata

constructie-exindere

propusa

0

200

Suprafata circulatie

pietonala (trotuar)

0

1000

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 67


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Suprafata spetii verzi

0

5570

Procent de ocupare a

terenului POT

0%

2%

Coefficient de

utilizare a terenului

CUT

0

0,023

11.2 Metodologii utilizate in evaluarea impactului

Pentru intocmirea Raportului de Mediu s-au utilizat metodele indicate de prevederile

legislatiei in vigoare si literatura de specialitate.

Nu s-au identificat probleme relevante privind realizarea proiectului.

11.3 Impactul prognozat asupra mediului si masuri de diminuare a impactului

Apa

Impactul in faza de implementare

- Efect direct negativ, probabil a se manifesta datorita scurgerii de ape pluviale in

perioada implementarii P.U.Z., prin transportul suspensiilor (probabil si

uleiuri/combustibili) antrenate de pe frontul de lucru ;

- Nu au fost identificate alte impacte cumulative, cu exceptia traficului rutier desfasurat in

zona, apele pluviale putand antrena suspensii si uleiuri si/sau combustibili de pe arterele

de acces.

Dupa implementarea P.U.Z.

- dupa implementarea planului rezulta ape uzate menajere colectate in bazin betonat

etans, vidanjabil. De aici vor fi preluate de catre un agent de salubritate autorizat in

urma semnarii un unui contract, evitandu-se un posibil impact negative asupra apelor

de suprafata si subterane.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 68


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Masuri de diminuare a impactului :

• elaborarea Planului de Interventie in caz de Poluare Accidentala.

Aer

Faza de constructie

Lucrările desfăşurate în perioada de constructie a cladirilor pot avea un impact negativ

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente datorită emisiilor de

praf şi a gazelor de eşapament din motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări,

cât şi ale mijloacelor de transport folosite.

Prin aplicarea pe durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de

protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu,

va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore.

Totuşi, fiind lucrări de mică anvergură, care se desfăşoară în perioade scurte de timp, se

estimează că vor avea un impact semnificativ temporar asupra atmosferei. Efect

semnificativ temporar este limitat la faza de implementare a planului cu probabilitate de

aparitie mare; este un impact ocazional specific planului (acceptabil) in faza de

implementare.

Faza de exploatare

Principala sursa de impurificare / poluare a aerului o constituie mijloacele auto –surse

mobile, prin intensificarea traficului, care se resimte mai intens in sezon si week-end-uri.

Emisiile de poluanti (gaze esapament) provin din arderea carburantilor (benzina,

motorina) in diverse tipuri de motoare.

Elemente luate in consideratie:

- viteza de circulatie (5 – 10 km/h);

- compozitia traficului (93% autoturisme; 7% autovehicule de tonaj mediu);

- elemente geometrice (aliniament; benzi de circulatie; flux continuu).

Din procesul de ardere a carburantului lichid tip motorina si benzina in motoarele cu

aprindere prin scanteie sau compresie ale autovehiculelor, rezulta: monoxid de carbon

(CO), oxizi de azot (NOx, exprimati prin NO2, ce reprezinta proportia dominanta), oxizi

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 69


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

de sulf (exprimati prin SO2), pulberi in suspensie (PST), hidrocarburi nearse (COV –

compusi organici volatili).

Emisiile de poluanti sunt necontrolate si au caracter discontiuu; se produc intr-un interval

scurt de timp.

Nivelul acestora depinde de o serie de factori:

• tipul de motor (cu aprindere prin scanteie sau compresie): gazele de esapament au un

continut diferit de poluanti, in functie de carburant, implicit de tipul arderii;

• regimul de functionare;

• distanta parcursa ;

• timpii de deplasare si manevre;

• frecventa traficului.

Masuri de diminuare a impactului:


• Limitarea in timp a lucrarilor de implementare P.U.Z.;

• Se interzice utilizarea de mijoace auto pentru agrement : motociclete si ATV-uri.

Sol

Pentru etapa de executie si amenajare sunt prevazute o serie de masuri speciale de

protectie a solului si prin aplicarea acestora se apreciaza ca impactul asupra mediului va

fi nesemnificativ:

• Respectarea instructiunilor de lucru pentru sapaturi;


• Aplicarea solului vegetal pentru refacerea naturala a paturii vegetale ierboase, eventual

plantari de arbori/arbusti decorativi cu rol si in stabilizarea terenului;

• Respectarea P.O.T. si C.U.T.

In perioada de folosinta efect nesemnificativ, cu un aspect pozitiv legat de gestiunea

deseurilor.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 70


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Biodiversitate

Integritatea Sitului de importanta comunitara “ Canaralele Dunarii” nu va fi afectata de

realizarea Complexului agroturistic deoarece:

• nu conduce la eliminarea unor specii din zona;

• nu distruge sau altereaza habitatele speciilor de plante si animale incluse in

reteaua ecologica Natura 2000;

• nu influenteaza dinamica resurselor de specii rare de pesti, dinamica resurselor

animale;

• nu influenteaza rutele de migrare;

• nu are efecte transfrontiera;

• nu reduce suprafata habitatelor de importanta comunitara;

• nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanta

comunitara;

• nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea sitului de interes

comunitar;

• nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de

conservare a sitului de importanta comunitara;

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 71


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

BIBILIOGRAFIE

1. (1973) – Botanica Sistematica, Editura Ceres, Bucuresti.

2. (2002) – Diversitatea Lumii Vii – Determinatorul ilustrat al florei si faunei

Romaniei, Editura Bucura Mond, Bucuresti.

3. (1983) – Geografia Romaniei, vol. I, Editura Acadamiei RSR, Bucuresti.

4. (1987) – Plante endemice in flora Romaniei, Editura Ceres, Bucuresti.

5. (1977) – Zoologia Nevertebratelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

6. Manualul habitate Natura 2000.

7. http:www.icimgis.ro

ANEXE

1. Copie certificate Conseciune nr. 2/02.02.2009;

2. Copie plan de situatie;

3. Copie plan incadrare in zona;

4. Copie Certificat urbanism;

INTOCMIT,

………………………………………..

SIMONA IONITA (angajata a SC TOPOCAD BUZAU SRL Str.Unirii, Bl. D.,Sc. 2 – 3,

Ap. 18 – 28 C.U.I. 11362936 R.C. J10/38/1999), persoana fizica atestata, inregistrata in

Registrul National al Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 163

(atestat obtinut in data de 29.03.2010, care se va emite de catre Ministerul Mediului si

Dezvoltarii Durabile, incepand cu luna iulie 2010) telefon: 0743107620.

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 72


------------------------------------------------------------------------------------------------------------

------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73

RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …arpmag.anpm.ro/upload/50813_Raport de Mediu...

Documents

Transcript of RAPORT DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI …arpmag.anpm.ro/upload/50813_Raport de Mediu...