EG

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIPENTRU

RECEPTTONAREA, SORTAREA, RECTCLAREA 5t iNHUMAREADE9EURTLOR DE CONSTRUCTTE LA POUGONUL DtN

s. GHtDtGHtct (EXTRAV|IAN), MUN. CH|$|NAU

BENEFICIAR

SC ,,Reciclare" SRL

Republica Moldova,Mun. Chiginiu, or. Vatra, str. Feroviarilor 4

cHtstNAU 2016

Evaluarea impactufui asupra mediului pentru rcceptionarea, sortores, recicloreo si inhumoreo degeurilor de construclie lo poligonul

din s. Ghidighici, mun. Chigindct

'r,e, ,6

Etr

Con!inut

1 Abrevieri gi acronime............ ............ iii2 lntrodu

2.1 Descrierea succintd a proiectului PDSI ...........5

2.2 lnstalaliile propuse pentru reciclarea degeurilor inefte - aplicarea concasoarelor mobi\e............6

2.3 Scopulgiobk>ctivele ....................10

2.4 Metodologia de evaluare a impactuluiasupra mediului .......................10

2.5 Structura stutliuluide E\M........ ....................... 10

3 Descrierea califit>drii gi experienla executantului......... .......12

4 Cadrul1e9a1........... ..........14

5 Descrierea gi evailuarea eventualului impact direct gi indirect. ............ 18

5.1 Descriere generald ...................... 18

5.2 Condiliile exi:;tente..... .................20

6 Analiza alternativelor................. .......31

6.1 Alternativa "0"............... ................ 31

6.2 Alternativa 1 .- construclia PD51...... ...............31

6.3 Alternativa 2.- alte localii.......... ..................... 31

7 Evaluarea impactului de mediu gi mdsurile de atenuare .......................33

7.1 Geologia girersurse/e de so/ ........33

7.2 Apele de suprafald gisubterane .....................34

7.3 Flora gifaunar .......... ..................... 37

7.5 Zgomot givib,ralii..... .....................39

7.6 Degeurile periculoase .................40

7.7 Resurse/e cu,lturale gi isforlce ......40

7.8 Riscu/ 9i con:;ecinfele nerealizdrii proiectu|ut.................. .....................40

8 Planul de Management de Mediu .......................42

8.1 Planul de mo,nitorizare .............. .....................42

9 Consultarea publicului .....................45

10 Concluzii gi recomanddri ............ .....46

Anexa 1. Planul de Management de Mediu ................48

Anexa 2. Poze de la fatti locului in diferite anotimpuri ................53

Evafuarea impactului asupra mediului pentru rcceptionoreo, sortoreo, reciclorea Si inhumareo degeurilor de construclie lo poligonul

din s. Ghidighici, mun, Chigindu

EE

1 Abrevieri si acronime,

EIM Evaluarea lmpactului asupra MediuluiIES Inspectoratul Ecologic de StatMM Ministerul MediuluiMDRC Ministerul Dezvolt6rii Regionale gi ConstrucfiilorPMM Plan de Management de MediuAGRM Agenlia de Geologie gi Resurse MineralePDSI Poligon pentru degeuri solide inerteCMA Concentratie maximal admisibildANA Agenlia NalionalS ArheologiciCNSP Centrul Nafional de Sinitate publici

Termeni sidefinifii

Mediu - mediulinconjuritor in care funclioneazi o organizalie/proiect, care include aerul, apa,solul, resursele naturiale, flora, fauna, oamenii si relaliile dintre acestea.

Aspect de mediu - element al activitililor, produselor sau serviciilor unui proiect/organizaliicare poate interactiona cu mediul.

lmpact asupra mediurlui- orice modificare a mediului, diunitoare sau benefica, care rezultatotal sau padial din aspectele de mediu ale organizafiei/proiectului.

Prevenirea poluirii- utilizarea unor procese, practici, tehnici, materiale, produse, servicii sauenergie care impiedica, reduc sau controleazi (separat sau in combinalie) crearea, emisia saudescircarea oricirui tip de poluant sau degeu pentru a reduce impacturile de mediudiunitoare.NOTA - Prevenirea poluirii poate include reducerea sau eliminarea sursei, procesului,produsului sau modifiicarea serviciilor, utilizarea eficienta a resurselor, inlocuirea materialului si

energiei, refolosirea, recuperarea, reciclarea, regenerarea sitratamentul.

Gestionarea degeurilor - orice activitate legati de formarea, tratarea, ambalarea, depozitarea,transportarea, acumularea, neutralizarea, prelucrarea, utilizarea, inhumarea sau distrugereadegeurilor;

Depozitarea de;eurilor - depunerea degeurilor in locuri autorizate gi special amenajate in acestscop (poligoane, gunoigti, spalii subterane), in vederea inhumirii sau p5strdrii lor temporarepentru o posibilS prelucrare gi utilizare ulterioari;

Prelucrarea degeurikor - efectuarea unor operaliuni tehnologice (dezmembrare, tiiere,presare, brichetare, micinare, topire-turnare, fermentare etc,), care modific5 compozilia gi

proprietdtile fizice, chimice sau biologice ale degeurilor in scopul transformdrii acestora inmaterii prime secundare sau neutraliz5rii gi evacuirii lor firi riscuri ecologice;

Evaluarea impactului asupra mediului pentru rcceptionotea, sortorco, reciclareo gi inhumareo deSeurilot de constructie la poligonul iiidin s. Ghidighici, mun. Chigindu

Etr

Neutralizarea degeunilor - prelucrarea fizicd, chimici sau biologicd a degeurilor in vederea

lichidirii ori diminudrii proprietdtilor care prezinti pericol pentru calitatea mediului gi sinitateapopulatiei;

Recuperarea degeurilor - prelucrarea degeurilor in vederea oblinerii substantelor reutilizabilece se conlin in ele 'in stare pur5, folosirea cildurii reactiilor chimice rezultate din arderea

degeurilor;

Utilizarea degeurilor - reintroducerea in circuitul economic a degeurilor, ca atare ori ca materiiprime secundare, a semifabricatelor, produselor finite sau energiei, oblinute in urma prelucririidegeurilor.

Evafuarea impactului asupra mediului pentru rcceplionorco, sortoreo, reciclareo 5i inhumoreo degeurilot de construclie la poligonul iVdin s. Ghidighici, mun. Chigindu

Etr

2 lntroducere

Iniliatorul proiectuluri, "Reciclare" S.R.L. a depus la data de 18.i.1.2015 cererea privindevaluarea prealabild a activititii planificate, de construclie a poligonului/depozitului pentrureceplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constructie amplasat Tn

extravilanul s. Ghidighici, mun. Chiginiu. Ministerul Mediului, in calitate de autoritatecompetenti a emis Decizia Nr.55 dinO7.12.2015, care prevede cd aceasti activitate urmeazdsi fie supusi evaluirii impactului asupra mediului la nivel nalional in conformitate cuprevederile Legii nr. 8i5 din 29.05.20L4 Privind Evaluarea lmpactuluiAsupra Mediului.

Ca urmare a acestei decizii a fost elaborat programul de realizare a evaluirii impactului asupramediului care este insolit de materialele ce atesti informarea publicului.

Programul dat include graficul de elaborare a impactului asupra mediului 9i graficulconsultirilor publice. Este enumeratd lista autoritililor publice cirora li se va prezentainformalia. Tot aici se prezenti structura documentafiei privind evaluarea impactului asupramediului precum gi lista detaliati a lucrdrilor de evaluare a impactului asupra mediului, tinandcont de particularitetile activitSlii planificate gi dificultSlile condiliilor naturale, sociale 9i deordin tehnologic.

Acest program a fosll supus consultdrii cu publicul. Varianta finald coordonati cu MinisterulMediului servegte drrept bazi pentru continuarea procedurii de evaluare a impactului asupramediului.

Principalele obiective care au stat la baza implementirii acestui proiect au fost:o Reducerea carrtititilor de degeuri de construclii depozitate neconform;o Reducerea cantitifilor de degeuri de construcfie infiltrate in degeurile menajere;o Excluderea situaliilor de aruncare a degeurilor de construclie in strdzi, pe drumuri sub

pretexte de ni'yelare sau acoperire a gropilor;

o Cregterea graclului de reciclare a degeurilor de constructie;o Reducerea imllactului negativ asupra mediului determinat de depozitarea neconformi a

de;eu rilor de construclie.

2.1 Descrierea succintd a proiectului PDSI

Conceptul tehnic Ai procesul operational al PDSI este descris detaliat ?n cadrul Studiului deFezabilitate.

Activitatea planificatii consti in amenajarea poligonului /depozitului pentru recepfionarea,sortarea, reciclarea, reutilizarea, depozitarea giinhumarea degeurilor inerte din constructii.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de construclie la poligonuldin s. Ghidighici, mun. Chiginiu

EC

Amplasamentul geografic al poligonului: extravilanul s. Ghidighici, mun. Chiginiu.Receplionarea, sortarea, reciclarea, reutilizarea, depozitarea gi inhumarea se va face in cadrulperimetrului de 8 ha destinat pentru degeurile inerte din construclii.

PDSI va fi amplasat in apropiere de satul Ghidighici (la o distanfi de minim 0,40 km vest - sud-vest de zona rezident;ial5 a s. Ghidighici gi de O,42km nord-est de zona locativi 9i zona de vile a

or. Vatra), (latitudiner: 47,O5,longitudine:28,44; altitudine minimd in cavitate: 50 m, altitudinemaximi pe perimetrul carierei: 149 m), a cirei suprafali este de 8,0 ha (Figura 1).

Terenul cu suprafata de 8,0 ha, conform Certificatului de urbanism pentru proiectare eliberatde Primiria satului Ghidighici nr.18 din 25 martie 2013 este transmis SRL ,,Reciclare" de SA

,,lnconarm," cu titlu cle folosinli (comodat)in baza Contractului de colaborare din 3L.LO.2OL2.

Astfel, in proiectul poligonului de Tnhumare a degeurilor inerte (PDSI) se presupune cadegeurile utilizabile din beton gi beton armat si fie prelucrate la Fabrica (instalalia) deconcasare-sortare existenti a SA ,,PlETRI$" amplasati pe teritoriul Carierei Ghidighici sauprelucrarea lor la un concasator mobil amplasat pe teritoriul poligonului. Schema tehnologicS a

instalaliei consti in:o Receptionarea materiei prime de piatri spartd la instalalie;o Descircarea nnateriei prime in buncir;o Concasarea gifraclionarea pietrei dupd mirimeo Depozitarea producfieifinale dupi fractii de 150 mm, 20-40 mm, 5-20 mm 9i < 5 mm.o Aceastd tehnologie poate fi aplicati cu acelagi succes gi pentru prelucrarea degeurilor

din beton gi beton armat, previzuti cu un separator magnetic al metalului.

2.2 lnstalaliile ptropuse pentru reciclarea deseurilor inerte - aplicareaconcasoarelor mobile

Concasoarele mobile sau transportabile sunt un instrument universal pentru producerea gi

fabricarea materialelor de construclii in vrac. Folosirea pe scard largi a instalaliilor a gisit infabricarea materialelor de construclii din piatri sparti. Este de asemenea folositi aceastitehnici pentru prelucrarea 9i reciclarea degeurilor din construclii, degeuri industriale, producliade beton, de prelucrare a minereului, etc.

Aceste unitili sunt suficient de productive, nu necesiti cheltuieli mari pentru intrelinere gi

reparalii, sunt capabile si prelucreze volume suficient de mari, firi a afecta mediulinconjur5tor. Complexele de concasare mobile sunt divizate in 2 tipuri: a9a numite mori de peroli gi pe genile.

Concasorul mobil pe roli este axat pentru produclia de diverse dimensiuni, dispozitivul are ogamd largi de seteri privind dimensiunea materialului dorit. Echipamentele gi specificaliileacestora sunt adecvate pentru extractia de materii prime gi de prelucrare, chiar gi in locuriindepirtat, drumuri neamenajate gi greu accesibile. O calitate deosebiti de importanti a

Evaluarea impactului asupra mediulul pentru receplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de construcfie la pollgonuldin s. Ghidighici, mun. Chiginiu

EG

acestui dispozitiv este diversitatea functionalS a sa, care se exprimi in faptul ci aparatul arecapacitatea de a efectua lucriri concomitente de sortare a degeurilor.

Utilajul e dotat cu programe multi-procesare a materiilor prime gi anume prin strivire in fracliimari, mijlocii 9i mici. Dupd procesul de strivire, materialul finit intri in aparatul pentru sortare.In plus, aceste unitilii pot fi echipate cu echipamente suplimentare, cum ar fi linii de alimentaregitransportoare, ce permite prelucrarea continui a materiei prime.

Una din caracteristicele concasorului mobil cu roli sau genile consti in faptul ci acesteaefectueazi intregul ciclu de prelucrare a materiilor prime, chiar gi in condilii destul de dificile,iar conform specificaliilor tehnice este dotat gi cu sistem de TnlSturare (captare) a prafului, caresunt capabile suficiernt pentru a proteja mediul in timpul functionirii unitilii. Concasorulfunclioneazi pe bazi de energie electrici, care poate fi furnizati de la relele electrice existentegi de generatorul diesel propriu, care 9i permite utilizarea concasorului in condilli diferite. Este

simplu in exploatare gi nu necesiti abilitili speciale pentru deservire. Caroseria concasoruluimobil este realizat5 din materiale durabile speciale pentru a asigura stabilitatea gi menlinereasarcinilor aplicate.

Concasoare mobile au caracteristici bune de manevrare, razd de cotituri este suficient de micd,incit permite apropierea de locul de prelucrare c6t mai aproape posibil. Datoriti faptului, cibenzile transportoarre dispun de funcfia de extensie, transportarea permanenti a materieiprime nu este necesar5, reduc6nd astfel costurile de utilizare a resurselor suplimentare detransport. Performanta fabricii mobile de concasare este foarte mare, concasorul este capabilde a lucra pe mai multe cariere gi produce circa un milion de tone pe an. Utilizareadispozitivelor de concasare mobilS a devenit foarte solicitati gi poate fi aplicati pretutindeni.Acest lucru a fost posibil datoritt calitelii lor de lucru gi performante bune, necitind la mirimealor mici in comparatie cu dispozitivele stalionare.

in proiectul EIA se propune Concasor mobil de tip filci pe pinele MFL STE 100-55/T, deoareceare mai multe avantaje in exploatare fati de alte concasoare de tip cilindru, conic sau cu

ciocane.

Compania austriaci SBM oferi o solulie rentabilS pi siguri pentru mediu, asigurSnd o concepliebine determinatd. Cclncasorul mobil este la fel de bine adaptat pentru concasarea pietrelornaturale cu duritate nnare pi medie gi a degeurilor din construclii.

Evaluarea impactului asupra meldiului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constructie la poligonuldin s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Etr

Figura 7. Concosator mobil MFL STE 100-65/T

Concasorul mobil cur filci pe ginele MFL STE L00-65/T este destinat pentru procesarea unor

volume mari de diferite roci, degeuri din demoliri gi din beton armat. Capacitatea tehnologici a

concasorului este der pAni la 250 t/h de produs finit, cu fraclii de la 0170 p6ni la 0/200 mm,

Funcliile cheie de conducere ale instalatiei mobile de concasare se realizeazi cu ajutorultelecomenzii. Viteza maximi de deplasare a concasorului - 1-,5 km / h.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constructie la poligonul

din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Etr

I

I

I

I

t

I

Caracteristicile principale:Productivitatera echipamentului de concasare: 250,0 (tone / h)Propulsia: diesel-electrici

Rezervor de crombustibil: a00(l)

Puterea motorului electric: 225,0 (kW)

Echipament de concasare: tip filciMaterial pen'tru prelucrare: roc5, cirbune, cocs, granit, ingrigdminte, sare, sticla,ceramica, cuart, beton, piatra sparta, degeuri de constructii, etc.Dimensiunea maximi a materialului de alimentare: 9g0 (mm)Dimensiunea minimi a materialuluide alimentare: 550 (mm)Orificiu alimentare: 1000xG50 (mm)

Buncir pentru alimentareBuncdr pentru descdrcare

Capacitatea buncir: 5 (mt)

Jgheab cu vibralii 1,100 x 3,500 (mm)

Separator ma6;netic

Lungime: I3,7 (ml

Litime:2,55 (m)

inSllime: 3,6 (m)

Greutate:4L,0 (tone)

Producitor: SEIM Austria

I

a

I

I

I

T

T

I

I

I

I

I

I

Figuro 2. Amplosareo gercgraficd a proiectului pDSl

Evaluarea lmpactului asupra medlulul pentru receplionarea, sortarea, reclclarea gi inhumarea degeurilor de construclie la poligonuldin s. Ghldlghici, mun. Chlglnlu

2.3 Scopul si otbiectivele

Scopul sarcinii date este de a elabora studiul privind evaluarea impactului asupra mediului gi dea propune mdsuri sptlcifice de atenuare pe tot parcursul realizirii proiectului.

Obiectivele principalel constau in:o Evaluarea condiliilor de bazi a zonei unde va fi construit depozitul de degeuri;o Aprecierea impactului asupra mediului;o Analizaalternativelor;o Consultareapublicului;o Elaborarea unui Plan de Management de Mediu (PMM) care va conline mdsuri de

minimizare a impactului;o Estimarea resurselor necesare de implementare a pMM;o Determinarea rolurilor gi responsabilititilor privind monitorizarea implementirii pMM.

Studiul EIM a fost elarborat in conformitate cu Legea Nr. 85 din 29.05.20014 privind evaluareaimpactului asupra mediului gi alte documente relevante.

2.4 Metodologiet de evaluatre a impactului asupra mediutuiPentru a atinge obiecltivele propuse, urmitoarele activitSli au fost intreprinse:

o Analiza informaliei existente privind starea mediului inconjuritor;o Dosarul Cadastral;o Analiza documrentatieitehnice;o Efectuarea vizitelor Tn teren;o int6lniri cu reprezentantiiApL;o Dezbateri publlice.

Odati cu aprobarea proiectului studiului dat, va fi efectuati gi o dezbatere publici privindrezultatele studiului nealizat. Scoprul dezbaterii publice va fi de a oferi posibilitatea tuturorfactorilor interesali precum: autoritSlile locale, societatea civili, mediul de afaceri gi populaliadin zona de impact a ;proiectului dat si faci cunogtint5 cu potentialul impact (negativ gi pozitiv)asupra mediului gi si vini cu propuneri de imbunititire sau completare a studiului dat in bazaexperienlei locale pi a necesitSlilor at6t comunitare cit gi individuale.

2.5 Structura studiului de I=lM

Structura studiului del EIM este in conformitate cu cerinlele legislaliei de mediu in vigoare.Evaluarea impactului asupra mediului se efectueazd pebaza urmitoarelor principii:a) principiul actiunii preventive;b) principiu I corectiturlinii gi plenitud inii informafiei;c) principiul transparenlei gi accesibilitilii;d) principiul participativ;e) principiul precautiei;f) principiul,,poluatorul pl5tegte".

Evaluarea impactului asupra merllului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de construclie la poligonul 1Odin s. Ghidlghici, mun. Chitineu

Hfr}

Evaluarea impactului asupra mediului se efectueazi corrform schemei de mai maijos.

Planifica rea activitatii

Evaluarea prealabila a activitatii planificate

Evaluarea lmpa,ctului asupra mediului

Examinarea si discutarea documentatiei EIM

Dezbateri publice

Evaluarea impactului asupra mediuluitrebuie si scoati in evirlentS, si descrie gi si evalueze, inmod corespunzitor, in fiecare caz in parte, efectele direlcte ;i indirecte ale activitSlii planificateasupra urmitorilor farctori:a) populalie, fauni gi florS;b) sol, subsol, ap5, aen, climi gi landgaft;c) bunuri materiale gi patrimoniu cultural;d) interacliunea dintrr: factorii menllionali la lit. a)-c) gi consecinlele lor pe termen lung, precumgi consecinlele cum ulative.

Dezbaterile publice rr:feritoare la clocumentatia privincl evaluarea impactului asupra mediuluise desfSgoari pentru:a) realizarea dreptului publicului de participare la dezbateri gi la luarea deciziilor importante demediu;b) luarea in considera!ie a obiec!iillor gi a propunerilor publircului referitoare la documentaliaprivind evaluarea impactului asuF,ra mediului gi adoptarea deciziilor ce !in de realizareaactivit5lii plan ificate;c) gisirea de solulii reciproc acceptabile pentru initiator ;;i pentru public de prevenire gi

minimizare a impactului negativ asupra mediuluiin urma reali:ririi activitSlii planificate.

in baza rezultatelor examindrii docrumentaliei privind evaluarea impactului asupra mediului, a

avizelor autoritililor administrafiei publice centrale gi locale, ale altor institu]ii interesate,precum pi lindnd cont de comentarriile prezentate de public in formi scrisi gi de rezultateleconsultirilor publice, iautoritatea competenti emite acordul dr: mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constructie la poligonul 11din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

EG

3 Descrierea c,alificarii gi experienta executanturui

"Ecologie-Expert" SllL, executant general (Consultant) al Documentaliei de Evaluare aimpactului asupra nrediului ambiant, este o companie de consultanli cu peste g ani deexperienti in consultanla de mediu.

Compania ,,ECOLOGIIE-EXPERT" S.R.L. (EcoExpert), deline Licenla nr. 030522 seria A MM1 din 4August 2008, valabilii pdni in 4 August 2018 in domeniile Instalalii gi relele de alimentare cuapi 9i canalizare (sisteme interioare, retele exterioare, instalatii de epurare), construclii civile.

Una din activititile de bazi a companiei evaluarea impactului gi riscurilor de mediu. inparticular, compania se axeaz6 pe sectorul de business, administralia locali 9i centrali, bincilede investitii gi organiz:a!iile interna!ionale.

EcoExpert, avdnd licenta, oferi gi servicii de proiectare a relelelor ingineregti cu utilizarea celormai noi metode in urmitoarele domenii: relele de apeduct gi canalizare; alte relele descurgere; stalii de pompare gi epurilre a apelor; rampelor de depozitare a degeurilor; construcliiusoare, etc.

Compania a realizat pr6ni acum peste 30 proiecte de execulie pentru refele de aprovizionare cuapi 9i de canalizare in toati lara of'erind solulii tehnice pentru construcfia staliilor de pomparegi de epurare.

De asemenea, s-au erlaborat 18 studii de prefezabilitate gi fezabilitate pe domenii conexe cumediul: amenajarea teritoriului, apii, canalizare, energie alternativi, degeuri.

Compania gi Exper[ii rcompaniei au participat la intocmirea a 15 studii de evaluare a impactuluiasupra mediului gi a planurilor dr: management de mediu pentru institutii gi proiecte dinRepublica Moldova 9i internalionaler (Banca Mondiali, BERD, BEl, Apasan, etc.).

Proiecte similare reoli,zate de experl:ii implicogi 5i EcoExpert:

' Compania EcorExpert a elaborat Studiul de Audit de Mediu, Sinitate gi Securitate al

intreprinderii cu Capital Sllriin ,,Beton-Lux" SRL. in favoarea Societdlii Comerciale

,,lmcorp Industrial Minerals'' S.R.L. (Rom6nia), Scopul auditului a constat in efectuareastudiului complex de determinare a situaliei reale gi a impactului potenlial asupramediului inco,njuritor, sdnititii gi securititii in cadrul companiei Beton-Lux. De

asemenea, au fost evaluatel standardele nalionale de sinitate gi securitate a munciiaplicate la intreprindere.

' in 2014 AECOIM gi LENOCI Environmental Consulting av6nd ca partener local EcoExpertau efectuat audit independent la Lear Corporation USA, Compania subsidiard dinRepublica Moldova (Ungheni) referitor la corespunderea companiei cu legislatia dinMoldova in domeniile de merdiu, s5nitate gi securitate in munci.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constru4ie la poligonul 12din s. Ghidighici, mun, Chiglniu

' EcoExpert a efectuat la comanda German Development Cooperation (GlZ) evaluareaimpactului asupra mediului a Centrului intercomunitar de management a degeurilorsolide in localitatea Parcani,, goldinegti.

I Compania noastri a realizat, de asemenea, auditul de mediu, sdnitate gi securitate inmunci pentru fabrica de ulei "Floarea Soarelui" S.A. (B5l1i) gi "Trans-Oil Refinery,,(fabrica de ulei din or. Ceadir-Lunga). Documente solicitate de citre IFC pentru un creditde finanlare.

' Evaluarea de mediu gi Planul de management de mediu pentru Termocom S.A. pentruproiectul de cregtere a efir:ienlei sistemului centralizat de incSlzire ?n mun. Chiginiu.Studiul a fost aprobat de IDA (Banca Mondial5) pentru a acordarea unui credit de g0

mln. USD. Etc.

' Evaluarea de rnediu pentru statia de epurare tip ZUC din orhei.

' Evaluarea de mediu / plan de management de mediu pentru proiectul de procurare a

peste 100 troleibuze in mun. chiginiu (RTEC, mun. chipiniu, BERD-BE;). Etc.

Echipo de experli implicaliin evoluareo de mediu o pDSt:

VlSdicescu Veaceslav - sper:ialist principal, consultant in ecologie gi protectia mediului(15 ani de experienti)llescu Tatiana - Specialist de mediu (8 ani de experienli in ingineria mediului)Gargtea Diana - Specialist der mediu (8 ani de experienti in ingineria mediului)Burlacu Anatolie - doctor in chimie, specialist de mediu gi privind securitate 9i sSnitateTn munci (17 ani de experienlS)

Diaconu Alexandru - specialist (medic)in s5nitatea publici gi mediu cu experienti de24 ani.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de construclie la poligonul 1 3din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

I

I

I

Etr

4 Cadrul legal

Legislalia Republicii Moldova reprezintd un cadru extins de acte legislative, normative giorganice.Actualmente, cadrul juridic care reglementeazi domeniul managementului degeurilor inerteinclude:

1) Legea nr. 15i15-Xll din 16 iiunie 1993 privind proteclia mediuluiinconjuritor;2) Legea nr. 85i1-Xlll din 29 nnai 1996 privind expertiza ecologici;3) Legea nr. 11.02-Xlll din Sfrebruarie 1997 cu privire la resursele naturale;4) Legea nr. 15i40-Xlll din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului;5) Legea nr.13,47-Xlll din 9 orctombrie 1997 privind de5eurile de produclie gi menajere;5) Legea nr. 86i din 29 mai 2OL4 privind evaluarea impactului asupra mediului.

Lesea privind evaluarea impactului asupra mediului (Nr. 85 din 29 mai 20141.

Legea cheie care are relevantd proiectului face parte Legea privind evaluarea impactuluiasupra mediului (Nr. 86 din 29 mai 2014). Prin legea 86 se stabilesc scopurile, obiectivele giprincipiile evaluirii impactului asupra mediului, gi, de asemenea, atribuliile autoriti!iicompetente. Autoritatea competrentS, Ministerul Mediului, are urmitoarele atributii indomeniul evaluirii impactului asupra mediului:a) coordonarea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv in contexttransfrontalier;b) aprobarea Programului de realizare a evaluirii impactului asupra mediului;c) examinarea documentaliei privinrC evaluarea impactului asupra mediului;d) emiterea acorduluide mediu.

Documentalia ElM, crcnform acestei legi, trebuie si includi o evaluare a alternativelor gi unplan de protecfie a mediului, ce abordeazd prevenirea poluirii resurselor de ap5, aerului, fauneigi florei de la impactr"rl degeurilor generate ;i gestionate neadecvat. Aprobarea documentalieide EIM trebuie efectuati inainte de proiectarea gi construcJia depozitelor de degeuri, indiferentde capacitatea acestona.

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului este elaborat in conformitate cu capitolul lV alLegii 85 cu privire la evaluarea impactului asupra mediului.

lin6nd cont de faptul ci studiul dr-. EIM se efectueazd la etapa de fezabilitate a proiectului,inainte de elaborarea desenelor tehnice detaliate, studiul dat va descrie situatia la aceastdetap5 de pre-proiectare. Odati ce proiectul va trece la etapa de proiectare pi se vor cunoagtemai multe detalii privind solutiile tehnice, va fi elaborat capitolul Proteclia Mediului dindocumentatia de proirect. Capitolul Proteclia Mediului va contine toate detaliile tehnice privindfactorii care ar putea afecta mediul.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de construclie la poligonul 14din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Etr

Leeea nr.1347-Xlll dilr 9 octombrie 1997 privind deseurile de productie si menaiere

Aceasti lege reglementeazi, conform prevederilor Legii privind protectia mediuluiinconjuritor,gestionarea degeurilor de productie gi menajere in scopul reducerii acestora gi reintroducerii lormaximale in circuitul economic, prervenirii poluirii mediului.

in Articolul 4. Atribu!iile autoritilii centrale abilitati cu gestiunea resurselor naturale gi cu

protectia mediului inr:onjurdtor printre altele se menlioneazi:- elibereazd gi retrager autorizatiile pentru desfigurarea activititii de gestionare a degeurilor;- efectueazi expertiza ecologici a programelor, schemelor, proiectelor de transportare,depozitare, prelucrare, neutralizare, recuperare, utilizare, inhumare gi distrugere a degeurilor;

- coordoneazi proiectele de constructie gi reconstructie a obiectivelor economice gi sociale;

in Articolul 11. Planificarea se ment;ioneazi despre reducerea volumului degeurilor:(1) Ministerele, departamentele, autorititile administratiei publice locale, asociatiile,

intreprinderile gi organizatiile elabclreazS, in limitele competentei lor, programe de gestionare a

degeurilor, ce includ misuri care asiguri reducerea volumului acestora, reintroducerea lormaximali in circuitul economic in calitate de materii prime secundare sau evacuarea lor fiririscuri ecologice.

(2) Autoritatea centralS abilitatli cu gestiunea resurselor naturale gi cu protectia mediuluiMinisterul Economiei, elaboreaz5, in baza programelor nominalizate,inconjuritor, in comun cu

proiectul Programulr.ri de stat de valorificare a degeurilor de productie gi menajere, care este

aprobat de Guvern.(3) Programul de stat de utilizare a degeurilor de productie gi menajere serve5te drept

document de bazi pentru realizarea unui sistem de actiuni tehnico-gtiintifice, economico-

organizatorice gi sociale conexe de gestionare a degeurilor gi de realizare a unei politicitehnico-

5tiintifice gi investitionale unice in domeniu.

Conform Articolului 1.3. Controlul gi supravegherea: (1) Controlul de stat in domeniul gestioniriidegeurilor este exercitat de citre arutoritatea centralS abilitatd cu gestiunea resurselor naturalegi cu proteclia mediului inconjuritor. (2) Supravegherea de stat asupra respectirii cerinlelorsanitaro-epidemiolop;ice in domeniiul nominalizat constituie atributia Ministerului Sinitetii. (3)

Controlul primar al formirii, utiliziirii, depozitSrii, neutralizirii gi evacuirii degeurilor constituieatribulia persoanelor fizice gi juridice, care desfigoari activititi de productie.

Cerinlele privind deprozitarea (inhumarea) gi pdstrarea degeurilor sunt descrise in Articolul L8:

(1) Depozitarea (inhumarea) Si pistrarea degeurilor se efectueazi prin metode gi mijloace care

exclud periclitarea calitelii mediului, sinitilii popula!iei gi provocarea altor daune. (21

Selectarea gi afectarea terenurilor pentru depozitarea degeurilor, constructia, amenajarea gi

exploatarea obiectivelor adecvate (depozite, poligoane) gi conservarea lor se efectueazi in

conformitate cu normele gi regulile de constructie gi sanitare in modul stabilit de autoritatea

centrald abilitati cu gestiunea resurselor naturale gi cu protectia mediului inconjuritor de

comun acord cu Ministerul Sinitilii. (3) Fiecare loc de depozitare a degeurilor (depozit,

poligon) trebuie sd iaibi un pa$aport special (certificat), in care se indici natura degeurilor,

originea acestora, inrlicii lor calitativi gi cantitativi gi numirul de inregistrare. (a) La prelucrarea

gi distrugerea (incinrerarea) degeurilor, se asiguri depozitarea sau inhumarea reziduurilor

formate.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receprlionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constructie la poligonul 1 5din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

EG

Strategia de gestioni

Guvernului nr. 248 dlin 10 aprilie 201!|)

Conform Strategiei, Politica Guvernului Republicii Moldova in domeniul gestionirii degeurilorconsti in dezvoltarea infrastructurii gi a serviciilor necesare pentru a proteja in mod adecvatmediul inconjuritor la nivel global, national gi local de efectele asociate cu managementuldegeurilor generate dle cetileni, intreprinderi gi institulii.

Guvernul va stabili cadrul legal gi institutional necesar pentru a sprijini alinierea treptati a

practicilor noastre de gestionare ia degeurilor la cele ale Uniunii Europene. Prin intermediulunor parteneriate la nivel internaltional, national gi local, vom incuraja gi vom atrage nivelulnecesar de investitii pentru a permite dezvoltarea durabilS a sectorului, in conformitate cu

necesititile prioritarer gi intr-un ritnr accesibil pentru societate.

Gestionarea necorespunzStoare a degeurilor pe parcursul ultimllor ani afecteazi comunititilelocale, ameninli mediul 9i contribuie la emisiile globale de gaze cu efect de seri. in contextulcregterii economice a volumului ;;i diversit;Iii degeurilor generate, gestionarea gi reciclareadegeurilor reprezinti priorititi locale, nationale gi internationale.

Strategia de gestionare a degeurilor in Republica Moldova pentru anii 2013-2027 are dreptobiectiv stabilirea dirrectiei orientative a activititilor de dezvoltare a infrastructurii gi a serviciilornecesare pentru gestionarea conformi a degeurilor Tn scopul protejirii mediulul gi sinititiipopulatiei.

De asemenea, Strategia stabilegte llazele cadrului necesar pentru dezvoltarea gi implementareaunui sistem integrat :pi eficient din punct de vedere social, economic Ai de protectie a mediului.Dezvoltarea durabil5 in domeniul degeurilor se bazeazi pe gestionarea controlatd pentru a

limita pe termen scunt impactul asupra mediului cauzat de eliminarea acestora, iar pe termenmediu gl lung pentru a fi social accerptabilS gi economic fezabili.

Conform Strategiei, ielrarhia celor nrai eficiente optiuni de gestionare a degeurilor reprezinti un

cadru conceptual simplificat, c0r€ prays6lg'1) prevenirea producerii de degeuri, ce se pozitioneazi in partea superioari a ierarhiei gi

consti in incetinirear gi inversarea in cele din urmi a ratei de cregtere a degeurilor gi a

proprietitilor periculoase ale degeurilor generate;2) reutilizarear gi reciclarea, care se referi la utilizarea degeurilor ca materii prime

secundare, firi prelucrare suplimentari (reutilizare) sau cu prelucrarea ulterioari (reciclare);3) recuperarea, care privegte extragerea in continuare a valorii (inclusiv a energiei) din

degeurile generate. Flecuperarea irrclude utilizarea de fracliuni combustibile de degeuri dreptcombustibil alternatiuin productia de energie electricd gitermici;

4) eliminarea, care consti in inhumarea in depozitele de degeuri a componentelor dedegeuri care nu pot fi reutilizate, reciclate gi recuperate, pentru a limita emisiile in mediulinconjuritor.

Conform Strategiei, obiectivele de bazi ale politicii actuale a Uniunii Europene privinddegeurile, la care urrneazi si se alinieze Republica Moldova, constau in prevenirea geneririidegeurilor gi in prornovarea reutilizirii, recicldrii gi recuperirii pentru asigurarea protectiei

Evaluarea impactului asupra mediului pentru recep!;ionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de construclie la poligonul 1 6din s. Ghidighici, mun, Chiginlu

Etr

mediului. Degeurile sunt din ce in ce mai mult percepute ca o sursi de materie primi valoroasipentru sectorul industrial, cu abordiri cum ar fi reutilizarea, reciclarea gi recuperarea deenergie gi materiale.

Tn Strategie sunt explicate tendinlele de generare a degeurilor din construclie gi din demoliri,Av6nd Tn vedere experienta formirii ratei de degeuri din construcgii gi din demolSriin Rominiagi Letonia, se preconi:zeazd cd in perioada 2OLO-2O27 cantitatea de degeuri din construdie gi dindemolSri per capita in Republica Moldova va cregte in raport cu cregterea plB-ului real in !ari.Ca urmare, cantitatea totalS de degeuri din construclie gi demoliri va creste de la 1,4 mil. tonein anuf 2010 pSni lit 2,6 mil. tone in anul 2027. Jindnd cont de reglement5rile ce vizeazireutilizarea, reciclarea sau recuperarea degeurilor din construclie gi din demoliri in perioada2013-2015 necesiti ar fi intreprinse misuri de ordin juridic Ai organizatoric. in consecintS, cotade reutilizare, reciclare sau recuperare a degeurilor respective va cregte de la 1G5 mii tone in2015 la 1520 mii toner in 2020 9i la I 850 mii tone in 2027.

Evaluarea impactului asupra merdiului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de construclie la poligonul 17din s. Ghidighici, mun. ChiglnIu

EG

5 Descrierea 9i evaluarea eventuatului impact direct si indirect

In acest capitol sunt descrise principalele componente ale studiului privind evaluareaimpactului asupra metdiului a pDSl.

De asemenea, in conformitate cu cerinlele legalel sunt analizate toate materialele privindstabilirea, descrierear 9i evaluarea eventualului impact direct gi inclirect al obiectelor siactivitdlilor preconizarte asupra :

a. condiliilor climaterice, aerului atmosferic, apelor de suprafali, apelor freatice gisubterane, solului, subsolului, peisajelor, ariilor naturale prot€tjate de stat, regnuluivegetal 5i anintal, fundionalitilii gi stabilitfiii ecosistemelor, asupra populaliei;

b. resurselor naturale;c. monumentelor culturii gi istoriei;d. calititii mediuluiin localititile urbane gi rurale;e. situatiei social-economice.

5.1 Descriere generald

Activitatea propusi presupune receptia gi verificarea initialS a degeurilclr inerte provenite dinconstruclii' De regulii aceste degeuri provin in marea parte de la siparea gropilor pentrufundalii, demolSrile de construclii gi de la reparaliile capitale sau curente ale imobilelorexistente. De asemenea, aceste degeuri provin de la construclia gi reparalia elementelor deinfrastructuri - drumuri, apeducte, canaliziri, linii de comunicalie etc.

in cadrul recepliei se va efectua sortarea primari pentru a determina care tipuri de degeuri potfi reciclate gi care degeuri nu mai pot fi supuse reciclSrii 9i reutilizirii gi, respectiv, urmeazi si fieinhumate.

Sortarea va presupune divizarea degeurilor in elemente care pot fii reutilizate fird a fimodificate gi in elenrente care urmeazi sE fie prelucrate suplimentar. Astfel, degeurile dinbeton, care reprezintii pietre de beton de diferite dimensiuni nu poate fi utilizat - insi supusunui proces de concasare se poate obline pietrig din beton de diferite fraclii care poate fiutilizat la amenajiri dre teritorii, constructie de drumuri, etc. Pentru neces;ititile de concasare seva constitui unitatea dle concasare formati din concasor mobil.

Volumul degeurilor anuale preconizate spre transportare la poligon sunt redate in tabelulurmitor.

1 Legea 86 din 29.05.2014

Evaluarea impactului asupra meidiului pentru recepllonarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de construclie la poligonul 1 8din s. Ghidlghici, mun. Chiglniu

EG

Denumirea materialului Volumul,m3

Densitatea,tlms

Maqa,

t Modulde utilizare

Piatra de calcar 50000 r,3 6s000 Spre prelucrareDegeuri de cotilet 3500 L,3 4550 Spre inhumareDegeuri de cirdmidd 2500 1,35 3375 Spre inhumareDegeuri din produse ceramice(ceram ici, teracoti, tigle)

1s00 !,4 2L00 Spre inhumare

Resturi de materiale de construcfiepe bazi de ghips 3000 t,3 3900 Spre inhumare

Resturi de beton 5i berton armat 1s000 L,4 21000 Spre prelucrareResturi de tencuiali gi degeuri deconstructie 5000 L,2 6000 Spre inhumare

Degeuri moi de acoperire gi izolare 1500 0,9 1200 Spre inhumareDepeuri rezultate in urma reparalieigi producerii spa{iilor asfaltate

4000 t,2 4800 Spre inhumare

Sol mineral (lucriri der terasament) 10000 r,3 13000Pistrare temporarila un depozit extern

Sol vegetal (lucriri de terasament) 5000 L,2 6000PEstrare temporardla un depozit extern

Se presupune, ci colectarea, sortarea preliminari gi acumularea degeurilor inerte solide,mirunlirea degeurilon voluminoase din beton gi beton armat pdni la 4OO-7OO mm, precum gi

livrarea acestora la proligon se va efectua la locul formdrii lor cu implicarea companiilor deconstructii, ce desfdgioard activititi de productie a articolelor din beton armat, construclia,reparatia gi reconstructia obiectelor de menire industriali gi civil5, la fel gi a obiectelor dei nfrastructu ri.

Pentru inhumarea degeurilor din construclii ce nu pot fi reutilizate se folosesc terenurileexistente de unde a fclst extras deja calcarul (8,0 ha transmise citre SRL "IRECICLARE")5i ciile deacces spre carierS.

Jin6nd cont de existenta unei deficienle a volumului de rambleiere precum gi de conditiilehidrologice ale carierei, se prevede in acest scop folosirea doar a degeurilor inerte rezultate dinconstructii gi lucriri de demontare, care nu sunt in stare si diuneze resurselor acvatice. inacelagi timp se presupune umplerea spaliului prelucrat al carierei p6ni la nivelul stratuluiimpermeabil (nivelul argilei e la cota 74 ml gi restabilirea nivelului stratuluri impermeabil.

Ulterior se executi rambleierea at6t cu degeuri inerte precum gi cu sol mineral, acumulat la altedepozite. Dupi care :;olul compactat se acoperi cu sol vegetal pentru crearea posibilitilii deimpidurire (tin6nd cornt de faptul ci acest sol este urban, poluat 5i nu poate fi utilizat pentrurecu perarea teren u rilor agricole).

in componenta amplasirii obiectului propus se prevede utilizarea zonelor existente dedepozitare, administrative gi de producere ale complexului de concasare-!;ortare.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de,construclie la poligonul 1 gdin s. Ghidighici, mun. Chigin5u

Pe teritoriul poligonuluivor fi amplasate:o Oficiu admini:;trativ (tip container - construclie ugoari);

. Punctul de control;

o Transformatorulelectric;

o Pazd;

o Tehnici pentru prelucrarea degeurilor de constructie. Concasror mobil cu separator

magnetic de nnetal.

5.2 Condiliile e,Yistente

C on di liil e clim ateri c e

Clima in regiune este temperat-continentali. Nivelul de precipitatii in municipiul Chiginiu in2015 a fost de 530 mm. Conform datelor Serviciului Hidrometeorolo5;ic de Stat, regimul de

temperature este caracterizat prin temperatura medie maximali celei mai calde luni din an +280C misurat la ora 13, Temperatura medie a celei mai friguroase luni aler anului la ora 1.3 este -

3,5 0C. Directia predo,minanti a v6ntului o constituie NV, viteza medie 8 rn/sec.

AerFondul existent preziinti emaniri de gaze de la activitatea industriala dlin municipiul Chiginiu.Sursele de bazi ale poluirii atmosferei in municipiu, conform Serviciulr.ri Hidrometeorologc de

Stat, sunt: SA ,,Edilitate", SRL ,,Moldovatransgaz", l.S. ,,Fabrica de sticl5", S.A. ,,Macon", S.A.

,,Apa Canal Chiginiu"; SA ,,CET-|", SA "CET-11", SA "Termocofr", SA "Elcas", SA "Piele", SA

"Viitorul", Combinatul de gampanie ,,Cricova", SRL ,,East Auto Lada", SA ,,Tutun CTC", , SA

,,Agurdino", Glass Container Company, Fabrica de drojdii, SA ,,lcam", SA',,Aralit", SA ,,Bucuria",SA ,,Zorile", SA ,,Fabrrica de beton gi mortar", SA ,,Taxi - Service", SAr ,,Autosalubritate", SA

,,Topaz" , SA ,,Carmez"' , SA ,,Frigo" , SA ,,Franzeluta",SA ,,Vitanta", Combinatul auto nr. 4,etc.

in conformitate cu datele existente, stabilite la punctul de observalie (IPOP) nr.3 amplasat str.

Calea legilor, sect. Buiucani se observi urmitoarele concentratii de fond a substantelorpoluante in aer: dioxid de azot - 0,008 mglmc, monoxid de carbon - O,4 mglmc, dioxid de sulf

-0,02 mg/mc gi suspensii solide -0,2 mglmc.

Tabelul 1. Degajarea surbstanlelor ddundtoare in aerul atmosferic de cdtre surserle stalionare din

republici, pe ingredientemii tone

Ani 2007 2008 2009 2010 20tL 20t2 20L3 20t4Total 16,8 t6,7 L5,7 15,5 15,0 1l,81 15,6 15,0

din care:

solide 4.6 4,6 4,3 4,2 3,5 3,5 3,4 3,1

gazoase gi lichide 12,2 12,1 r!,4 Lt,3 1'L,5 Ll,li L2,2 tL,9

din acestea:dioxid de sulf L,7 1,5 L,6 L,t L,3 \I 0,9 0,7

oxid de azot 2,O 2,O 1,8 1.8 1.5 1.5 r,7 L,9

oxid de carbon 5,4 4,7 3,9 4,4 4,5 4,3 4,5 4.5

Surso: Biroul Nationol tle Stotistica

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constructie la poligonul

din s. Ghidighici, mun, ChiginSu

Etr

Locul amplasirii obiectului PDSI este situat in regiunea cu o polare moderat; a aeruluiatmosferic. in legiturd cu particularit5lile climaterice in diferite perioade ale anului suntformate aceleagi condilii at6t pentru diseminarea c6t gi pentru acumularea poluanfilor instraturile superficiale ale solului. Un nivel mai substanlial de poluare se poate observa at6t inperioada de vari c6t gi cea de iarn5. Condiliile de autoepurare a aerului atmosferic (zile cuprecipitafii, viteza v6rrtului > 8 m/sec) sunt apreciate ca favorabile.

Majoritatea etapelor procesului tehnologic de producere a uzinei existente de concasare apietrei sunt insolite de formare a prafului (substanlelor solide in suspensie) care se disperseazide v6nt. Sursele prirrcipale de formare a prafului constituie locul descircirii gi depozitiriiprovizorii a pietrei calcaroase gi a degeurilor inerte din construclii, instalatiile de concasare,nodurile de fracfionare, de colectare gi depozitare a produsului final. Pe terenurile de incircare-descSrcare gi depozitare, lucrdri gi misuri de combatere a prafului se intreprind, in specialstropirea suprafetelor gi drumurilor de acces pentru diminuarea cantitelii de praf gi pulbere.Toate sursele de emisiiiin aerul atmosferic se atribuie la sursele neorganizate gi anume:

o lucririle de descSrcare, depozitare gi incircare a producJiei finale;o lucrul motoarelor cu ardere intern5 a autotransportului materiei prime secundare gi

productiei finale;o lucrul motoarelorincircitorului gi buldozerului.

Conform figei de proiect elaborate anterior, "Proteclia mediului - calculul emisiilor inatmosferi" elaborate de citre ISP "lndustrial-Proiect" in anul 20!4, pentru acest obiect, de lasursele mentionate irr aerul atmosferic vor fi degajate 12 tipuri de noxe gi anume in formigazoasi (dioxid de a:tot, oxid de carbon, vapori de benzini, vapori de motorin5), suspensiisolide (funingine, ben:z(a)piren, praf anorganic, praf de calcar, praf de gips) atribuite la clasele 1-4 pericoluzitate. Conform calculelor preliminare (estimirilor) depSgiri a concentratiilor maximaladmisibile (CMA) se argteapti pe teritoriului amplasamentului la substantele in suspensie 5,853CMA in raza de l-00 nr de la surs5, gi praf neorganic de SiOz, care va constitui 5,52 CMA, in raza

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constru4ie la poligonuldin s. Ghidighici, mun, Chiginlu

de 130 m' Astfel, zona de poluare activi a aerului atmosferir: nu va depigi 100 m c;e constituie5i zona de protecfie a instalaliei de consacare-sortare. DepSgiri a noxelor la hotarul zoneilocative, situatd la o distanli mai mare de 400 m (or.Vatra, gi s.Ghidighici), nu vor fi constatate.Conform documentialiei normative in vigoare, obiectul preconizat va avea un efectnesemnificativ de poluare asupra aerului atmosferic.

De asemenea, conform calculelor acustice efectuate, obiectul preconizalt nu va deveni sursd depoluare sonori pentru zona locativi adiacentS, cu condilia lindeplinirii misurilor cle protecliesonori previzute. Nivelul maxim calculat de zgornot la hotarulZPS va constituie 31dBA (NMA-50 dBA) ce satisface cerinlele documentatiei normative in vigoare NCM Et.O4.OZ-2O06,,protecliacontra zgomotului" :pi NS 2.2.4/2.I.8.562-96. Principalele surse de z5;omot gi vibralie suntinstalaliile tehnologice de concasare-sortare ti autotransportul (autobasculantele, buldozerul,incircitorul). Mdsurile de atenuare a zgomotului gi vibra!iilor constau in instalarea utilajuluitehnologic pe amorti:zatoare speciale, exploatarea complexulrri gi respectiv, primirea degeurilorinerte pentru prelucrare/inhumare gi transportarea producliei finale nurnai in perioada de zi gi

respectare regimului de munci intr-un schimb de 8 ore, ecranarea sursellor de poluare sonori,pistrarea vegetaliei teritoriului adiacent.

Sumarul calculelor emisiilor de la sursele stationare sunt Frrezentate in tabelul de mai jos,inclusiv si plata estimativi, pentru poluarea mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constructie la poligonuldin s. Ghidighici, mun. ChiginEu

301 Dioxid de azot 0,04 25 iL,940E-01 7,350

330 Dioxid de sulf 0,05 22 ',7,05E-02 1,5510

337 Monoxid de carbon 3 L rl,08E-01 0,408

2704 Vapori de benzen 115 L2e; 9,90E-04 0,0012

2732 Vapori de motorini r,2 L,26 1,54E-01 o,2066

t84 Plunnb gi compugii sii 0,0003 3333,30 6,2rE-O7 o,oo2!

328 Funingine 0,5 20 il,48E-O2 0,5950

703 Benz(a)piren 1,00E-06 1000000 tl,67E-06 4,670

2908 Praf anorganic 7O-2O%

SiOz

0,100 10,0 6,47E-OL 6,4700

2909 Praf de calcar 0,150 25,4 it_,86E-OL 7,1500

2909 Praf de gips 0,500 25,4 3,37E-03 0,0843

EG

Apele de suprafatai

Distanta de la amplasamentul PDSI p6ni la lacul Ghidighici este de 0,460 km in direclia NV(Figura 2). in anul 1963, pe cursul mijlociu al r6ului Bic, s-au finisat lucririle de construcfie abarajului Sireti-Ghidighici, care reline unul dintre cele mai mari lacuri din republici. oglindaapei Lacului Ghidighici misoari 8,03 kmz (803 ha). Lacul recepfioneazd r6uri gi raulele de pe osuprafali de 835 kmz,, cel mai mare dintre acestea este r6ul Sireli, care confluenleazi cu laculinpartea sudicE a acestuia. Lacul Ghidighici se aflS in centrul !irii, intr-o vale mare. Localitilile pecare le scaldd (extravilan) sunt: Sirefi, Cojugna, Ghidighici, Rogcani gi Vartra. Dupi cerinlele decalitate, apa din lacul Ghidighici nu intrunegte normele in vigoare pentru a fi utilizati in scopuripotabile, scSldat Siin scopuri piscicole. Conform Legii cu privire la zonele sifAgiile de proteclie aapelorrdurilorgi bazinelordeapiNr.44O-Xlll din27.O4.95,mirimeaf6pliei riveranegi zonei deprotectrie a apei consltituie respectiv 50 m gi 500 m. PDSI nu se afli in zorna de proteclie a apeilacului. Av6nd in vedere, cd pe PDSI vor fi stocate si inhumate doar degeuri din construclii inertegi roci de la excavalii, aceste degeuri nu vor avea o influen|5 negativi asupra calit5lii apei dinlac, inclusiv a r.Bic. l\ctualmente, lacul Ghidighici se utilizeazi doar car zoni de agrement apopulaliei 9i irigalie, ?nsd cu interzicerea de cdtre autorit5li a scildatului ;;i pescuitului din cauzacontaminirii microbiorlogice a apei. Scildatulin lacul poluat cu microorganisme prezinti un riscde a contacta maladii infeclioase precum hepatita virali ,,A", meningita :;eroasi, bolile diareiceacute, boli de piele etc. Conform datelor statistice ale Serviciului Hidromreteorologic de Stat peparcursul a 5 ani calitatea apei la indicii chimici in sectiunea Vatra se caracterizeazil, dupi lpA(indicele de poluare al apei), cu un nivel de poluare descendent, gi a variatin limitele 0,73 (clasade calitate ll - curati) p6nd la 0,93 (clasa ll - curatd). Calitatea rdului Bic in amonte demun.Chiginiu s-a stabilit de la 4,54 (clasa de calitate lll - moderat poluat5) p6ni la G,36 (clasa Vl- foarte poluat5). O alti functie a lacului este de regularizare gi protectie contra inundaliilor aor. Chiginiu 9i localiti1ilor din aval.

Evaluarea impactului asupra merliului pentru recepfionarea, sortarea, reciclarea giinhumarea degeurilor de rconstructie la poligonuldin s. Ghidlghici, mun. Chiginiu

EG

Figura 3. Horta locului lihidighici

Su rso : gi smedi u. g ov. md

Apele freatice ;i subterane

Conform Raportului Geologic, apele subterane au fost depistate la addncimea de L3 m. inregiune apele freatice in f6nt6nile de mini sunt situatelaT-24 m, iar celle arteziene la 150-320

m addncime. in vecirritatea PDSI surse de api pentru alimentarea cu api potabil5 a localitSlilor

s.Ghidighici gi Vatra lipsesc. Cu toate acestea, in proiect vor fi propuse misuri de izolare a

fundamentului pentru a reduce riscul de poluare a prizelor de api potabilS a mun.Chiginiu,

inclusiv a s.Ghidighici giVatra.

Procesul tehnologic de concasare a degeurilor din constructie nu prevede utilizarea apei,

inclusiv formarea apelor reziduale de producere gi menajere. Aprovizionarea cu apd in scopuri

menajere a obiectului se efectueazi prin transportarea ei din surse autorizate 0,16 mc/zi (in

scopuri potabile api imbuteliati). Pe teritoriu va fi amplasat v€lceu extern cu hazna

Evaluarea impactului asupra nrediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurllor de constru4ie la poligonul 24din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Etr

impermeabil| cu evarcuarea ulterioari a apelor uzate formate la stalia de epurare urband a

mun.Chiginiu. Api tehnici pentru pulverizarea drumurilor de acc€rs pentru a impiedica

formarea prafuluiva fi adusi cu cisterna din surse autorizate.

So1

Terenul unde se prerconizeazi a recepliona, sorta, recicla si inhuma degeuri de constructie

inerte neutilizabile esite o carieri existenti de unde a fost extras deja calcarul (8,0 ha transmise

citre SRL'RECICLARE") gi ciile de acces spre carieri. Pentru proiectarea PDSI a fost eliberat de

citre primiria satului Ghidighici certificatul de urbanism nr.18 din 26.03.2013. Conform

proiectului care va fi elaborat ulterior va fi previzuti umplerea golului format al carierei doar

cu degeuri din constructii inerte neutilizabile care nu vor fi supuse concasirii gi rocile excavate a

fundaliilor de pe gantierele de construcfii. Ca un factor nefavorabil dlin punct de vedere al

proceselor fizico-geologice al amplasamentului de mentionat, ci lucririle de excavatie a carierei

au fost executate p6rni la cota de 30 m, iar apele subterane s-au stabilit la cota de 31 m, care

creeazi pericol de inundalie a fundatiei in partea de nord a amplasamentului. Cariera

exploatati este compusd din roci de calcar cu permeabilitate inalti pentru precipitatiile

atmosferice gi este vulnerabild pentru poluarea exogeni a straturilor acvifere. Ca misurisuplimentard de proteclie, in proiect va fi previzuti drenarea gi acoperirea fundatiei carierei

prin constructia unui ecran impermeabil din argili dens5, cu sau firi geomembrani. La cota de

74 m este previzut un strat izolator, care va servi ca strat impermeatril restabilit al stratului

acvifer. in final cariera va fi supusi procesului de recultivare prin impidurire cu arbori gi arbu;ti,

cu reintoarcerea teritoriului in circuitul siu natural. Actualmente, cariiera excavatl in starea

existenti prezinti un pericol ecologic permanent sporit de poluare a apelor subterane de

poludrile exogene, iar rambleierea ei va fi benefici at6t din punct de vedere ecologic c6t 9i

economic.

Figura 3. Horta pedololTicd

uo€rDA.4hDaltrd

. n*F{eE 4rFr..

S u rso : http : //www. i pa ps. md/

Evaluarea impactului asupra rnediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea giinhumarea degeurilorde constructie la poligonul 25din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

EG

LEGENOA' brum. (ilulll

! raDrvxxrilrr

Su rsa : http ://www. i po ps. md/

Sol brun

Sol cenugiu

Cernoziom

Mocida

Sol cemoziomoid

Rendzind

Vertisol

Solonet

Solonceac

Sol aluvial

Sol aluvial ml6gtinos

Sol deluvial

Sol deleriorat

S u rs o : http ://www. g e aporta l. m d/

Geologia

Conform studiilor geologice, in perioada 10-L4.05.L980 au fost forate sondele de control nr.L5

pi 15 pe perimetrul obiectului nr.L636/97 la adSncimea de 93,6 m gi s-a stabilit urmitoareastructuri geologici a solului amplasamentului (depozitului):

stratul vegetal de sol

stratul de humi galben-cafenie

stratul de nisip-argilos

stratul argili neomogene i

strqlg! q_e 9,r_sile !e1s9. r-pn_eryeqpili :

43,3-93,6 stratul recifului de calcar

Evaluarea impactului asupra rrediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea giinhumarea degeurilor de construqie la poligonul 26din s. Ghldlghici, mun. Chiglndu

EG

Dupi caracteristica geomorfologici, amplasamentul selectat pentru construclia PDSI este

alcdtuit preponderent din roci de calcar, lipsit de sol fertil, care nu necresiti de a fi decopertatunde poate fi int6lrriti predominant doar argila nisipoasi gi nisipul adus de pe pante deprecipitatiile atmosferice

Peisaj elePeisajele din vecinSltatea viitorului poligon pentru degeuri de constructii inerte reprezintic6mpuri agricole in partea de nord, est 9i sud-est. in partea de sud este vechea carieri utilizatiin prezent de S.A. Pietrig pentru concasarea pietrei gi oficiile companiei. i'n partea de vest gi sud-

vest sunt terenuri industriale, f6gie de proteclie impiduriti gi pigune. lla fel pi in nord-vest se

intinde o f6gie de protectie de pidure amestecati (foioase 9i conifere) c:are se intersecteazd cu

linii electrice de tensiune inaltS.

Terenul unde va fi construit depozitul de degeuri solide inerte nu se afli in vizibilitatea directi a

locuitorilor satului Ghidighici sau or. Vatra gi nu afecteazi peisajul.

Ariile naturale protejate de statTn vecinitatea zonei selectate pentru constructia PDSI nu se gisesc arii protejate de stat. Lacul

de acumulare Ghidighici 5i rdul Bic, se aflS la o distante considerabili pi nu vor fi afectate deproiectul propus. Figura 5 prezinti distanta aproximativi p6nd la lac.

Figuro 2. Distonlo pdnii la loculGhidighici

Su rsa : goog le. m o ps.com

Cariera "Cazacu" (cca. 3 ha) care este un Monument al Naturii Geologice gi Paleontologice,protejat de Stat, se afli la distanta cca. 4450 m de PDSI gi nu va fl afectat5.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru recepfionarea, sortarea, reciclarea gl Inhumarea degeurilor de constructle la poligonul 27din s. Ghidighicl, mun, Chiginlu

Etr

Figura 7. Distonla pdnd'la Coriera "Cozocu"

Surso : http ://www. ieg. asm. md

Alte arii naturale proltejate se afli la distanfe mult mai considerabile 17-L2 km) de localia

studiati 9i nu necesite a fi descrise.

FloraPDSI propus este situat intr-o fosta cariera din care s-a extras piatrar in apropiere de satul

Ghidighici. Pidurea gi zona de protectie din jur este situata in partea de r,rest 5i nord-vest a PDSI.

Speciile de arbori prezenli sunt: arlar, fag, salcAm si conifere. Speciile de arbugti identificali

sunt: piducel, miceg, sAnger, etc.

in jurul carierei de piiatri este prezenta vegetalie erbacee, arbugti gi copaci de salc6m. Vegetatia

prezint5 in special specii erbacee gi arbugti spontani - specii invazive.

Figura 8. Flora din zontr de proteclie a carierei

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor dle constructle la poligonul 28din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Etr

Faunain zona satului Ghidighici fauna este comuni cu restul tirii neexistdnd diferenle semnificative.

Fauna este reprezentati de mamifere ca: vulpea, mistreful, bursucul, iepurele etc. Pe trenulpoligonului pentru degeuri de solide inerte a fost observat Tn cadrul vizitei la fala locului goareci

de c6mp. Din reptile in zoni pot fi intAlnite in special gerpi gi gop6rle, La examinarea la fala

locului a fost observati o gop6rli de culoare verde.

Migralia mamiferelorr este locali 9i pentru speciile de mamifere cunoscute din Republica

Moldova (iepuri, mistreti, ciprioare etc.) se limiteazi de obicei la doar c6liva kilometri distanta

9i, in special in zonele de pidure adiacente viitorului poligon de degeurii solide inerte. Cu toate

acestea, mamiferele pot migra local, peste drum, spre alte terenuri gi zone impddurite, pentru a

ciuta mAncare 5i penrtru Tmperechere.

Funcfionalitatea S:i stabilitatea ecosistemelorPrincipalele ecosisteme in vecinitatea imediati a zonei unde va fi construit poligonul sunt

ecosistemele agricokl (est), forestiere (vest gi nord-vest) gi acvatice (vest). Ecosistemele acvatice

se afli la o distanti de cca 500 m. Construclia gi funclionarea poligonului nu va avea impact

asupra funclionalitSl;ii gi stabilitetii a acestor ecosisteme deoarece poligonul va fi ingridit cu

gard gi cu o fSgie cle copaci pe tot perimetrul care este pa(ial gi iacum prezentS. Aceste

particularitili vor duce la minimizarea impactului depozitului de degeuri asupra ecosistemelor

din zon5.

Resursele natural'eConform informalii|or stocate in Fondul de stat de informatii privirnd subsolul din cadrul

Agenliei pentru Georlogie pi Resurse Minerale (AGRM) pe teritoriul annplasirii poligonului de

Evaluarea impactului asupra nrediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constru4ie la poligonul

din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Etr

degeuri solide inerte ziciminte de substante minerale utile explorate nu existi. Sunt estimate

rezerve minerale de calcar in partea de nord - nord-vest dar care nu pot fi exploatate din cauza

condiliilor locale de relief, adAncime mare, gi riscul de apropiere de lacul Ghidighici.

Monumentele culturale Si istoricein zona studiati nu existi resurse culturale sau istorice de importanli. Teritoriul propus pentru

poligonul de degeuri este un teren lipsit de importanti culturali sau i:;torici deoarece a fost

utilizat ca cariera pentru extragerea pietrei de calcar. Alte terenuri situate in jurul poligonului

de degeuri nu vor fi afectate de proiect.

Conform legislaliei nalionale, beneficiarul proiectului este obligat sd obtini un certificat de

descircare de sarcini arheologici eliberat de Agenlia NalionalS Arheologici la etapa de

proiectare. in cazul in care vor fi descoperite in timpul lucririlor careva resurse culturale,

istorice sau alte obiecte arheologice, lucrdrile vor fi stopate gi va fi anunlati Agentia NationalS

Arheologici din subordinea M inisterului Cu lturii.

Calitatea mediului in Iocalitdlile urbane ;i ruraleTerenul unde va fi construit poligonul de degeuri se afl5 in afara localititiilor urbane gi rurale.

Calitatea mediului din localitilile invecinate nu influenteazi functionarea PDSI 9i nici invers.

S itu alia s o ci o - e c o n o mi cdConform datelor prezentate pe site-ul primiriei satului Ghidighici, activitatea antreprenorialieste relativTnaltS, numdrul lorfiind de 29 de agenli economici. Majoritatea agenliloreconomicisunt de dimensiuni nrici si nu au un numir mare de angajati.

in prezent in satul Glhidighici activeazi mai mulli agenli economici, cea mai mare parte fiind in

domeniul comertului, cregterii florilor, intretinere si repara!ie autovehicule, frizerie, cantind,

agriculturS, etc.

Satul Ghidighici are acces la calea ferat5, acces la apE potabilS centraliizat 9i este gazificat. Dat

fiind faptul cE transprortul citre municipiul Chiginiu este regulat dar gi distanta relativ mici de

capitali, cea mai mare parte a locuitorilor activeazi anume aici'

Evaluarea impactulul asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor dle construclie la poligonul 30din s. Ghidlghici, mun. Chigindu

Etr

6 Analizaalternativelor

in prezent infrastrucltura de gestionare a degeurilor solide inerte in municipiul Chiginiu estelocalizata in sectorul Ciocana, l6ngi depozitul municipal de degeuri. Degeurile solide inerte secolecteazi de cdtre lRegia "Autosalubritate,,, "spatii Verzi" gi se depoziteazi in apropiere degunoigtea municipalS de la Ciocana. in suburbiile municipiului Chiginiu degeurile solide inertese colecteazd de citre primarii gi se depoziteazi impreuna cu alte dregeuri in spatii specialamenajate alocate der citre prim5rii sau se transporti pe teritoriul altor primdrii Tnvecinate sauindepirtate in depenrJenli de specificul local.

Reiegind din situatia arctual5, in cadrul acestui studiu au fost evaluate urmdtoarele alternative:o Alternativa "0''o Alternativa 1 -- construclia PDSI

o Alternativa 2 - alte locatii

6.1 Alternativa "0"

Aceasti alternativi se mai definegte ca alternativa firi proiect. in lipsa proiectului, situalia cugestionarea degeurilor va rimdne ca in prezent. Totugi nu este exclus ci lipsa permanent5 deresurse financiare va aduce la agravarea situaliei in majoritatea localititilor din municipiulChiginiu. Degradarea mediului va avea consecinle asupra stirii s5nitilii populaliei din regiunedatoriti riscului de poluare inalt a aerului, apelor de suprafa!5 gi a apelor subterane. Deasemenea, orice polig;on de degeuri menajere solide se va epuiza mult mai repede daci nu se vaface separarea degeurilor inerte, reutilizarea lor, gi inhumarea dupd caz.

6.2 Alternativa ",1 - construclia PDSI

Construc{ia PDSI va aduce la beneficii considerabile imediate gi pe termen scurt gi mediu. Stareaactuali in gestionarear degeurilor se va imbunitili odati cu implementarea proiectului. Precumeste explicat in capitolul 1, PDSI va fi proiectat gi construit in conformitate cu cele mai bunepractici disponibile pr:ntru a asigura un efect mai inalt al investiliilor in domeniul gestioniriidegeurilor in mun. Chiginiu. Construclia gi operarea PDSI va reduce riscul poluirii apelor desuprafali gi cele subterane. Reciclarea in sine este un beneficiu de a reutiliza resurseleexistente pentru diferite activititi economice gi de a reduce consumul de noi resurse naturale.

Un alt factor important il constituie crearea locurilor de munc5 gi imbunitSlirea serviciilor decolectare, procesare, reutilizare gi stocare siguri a degeurilor. Efectul cumulativ al acesteialternative va fi considerabil gi va putea fifolosit ca model pentru alte regiuni.

Aceasti alternativi este cea mai fezabili la moment deoarece degeurile solide vor fi colectate,sortate gi reciclate in imediata vecindtate a oragului Chiginiu. in felul acesta pot fi create noilocuri de munca.

6.3 Alternativa 2l - alte locatii

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constru4ie la poligonul 31din s. Ghidighici, mun. Chiginlu

Etr

A doua alternativi evaluatd in cadrul studiului dat a fost identificareia altor localii pentru aconstrui PDSI.

Actualul depozit de rJegeuri menajere (l6ngi Ciocana, Mina "Purcel") ar putea fi o alternatividar Tn timpul apropiart nu poate fi luat in considerare din cauza utilizirii lui actuale pi lipsa unorstudii sau autoriziri cle mediu.

Alte amplasamente de asemenea au fost analizate.Urmitoarele aspecte au fost luate in consideralie la alegerea amplasamentului poligonului:

o distanta de la zonele locative;o volumul de degeuri produse gi cheltuielile de transport;o suprafala minimd de 8 ha;o existenta infrastructurii de drum gi a ciilor de acces;o cursuri de apii de suprafati;o folosinla terenului (cariera de piatra, necesitatea de a schimba destinalia, etc.);o proprietariiterrenului;o riscul de inunriatii;

: :ffi:.J;:;:;;::i,.",o prezenta unor amplasamente sensibile, cum ar fi depozite de materiale inflamabile sau

explozive;o existenta ariilor protejate 9i distanta p6ni la ele.

in urma analizei utiliirdnd diferite hi4i tematice (precum harta topograrFici la scara 1:50.000 gi

harta Relelei Ecologice Nationale), hirli cadastrale gi diverse materiale disponibile sa ajuns la

concluzia ci degi aparrent existi spatii care ar putea servi in calitate de loc pentru un PDSI oridepozite de degeuri separate, acestea nu dispun de conditii mai buner dec6t locul identificatdeja.

Evaluarea lmpactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constructie la poligonul 32din s. Ghidighici, mun. Chisiniu

7 Evaluarea irnpactului de mediu si mdsurile de atenuare

Scopul evaludrii date consti in identificarea formelor de impact potenlial negativ gi a misurilordet prevenire/reducene/compensare a acestor efecte. Stabilirea impactului gi a mdsurilor deatenuare se face in corelalie cu tehnologia utilizat5.

Acest capitol descrie :;uccint componentele naturii supuse cel mai mult innpactului asupramediului ca rezultat al activit5lii preconizate.

lmpactele de mediu irlentificate pot fi grupate dupi durata impactului, magnitudinea lui gi

caracterul.

Evaluarea impactului asupra mediului gi stabilirea misurilor de atenuare se face la toateetiapele proiectu lui : constructie, opera re, post-opera re sau inchidere.

MEsurile de atenuare sunt listate ca principii de aplicat acolo unde este relevant gi sunt definitemai detaliat in Planul de Management de Mediu al Antreprenorului care va fi dezvoltat inCapitolul"Proteclia [Vlediului" al proiectului de execu]ie la urmitoarea etapi.

Urmdtoarea abordare a fost utilizati in formularea acliunilor de atenuare pentru toate cele treifa:ze ale proiectului. tVlSsurile de atenuare propuse ar trebui si fie:

- Pragmatice - rnisurile ar trebui si fie ugor de implementat, eficierrte gi realizabile.- Eficiente - misurile trebuie si atingi in mod eficient obiectivele de management de

mediu, in limitele de informalii, timp ;i resurse disponibile- Adaptabile - nrisurile ar trebui si fie flexibile, pentru a putea fi adlaptate la realitSlile,

problemele, gi circumstanlele proiectului,fdrd a compromite obiectivele de final.

Miisurile de atenuare care urmeazi si fie puse in aplicare in faza de constructie vor fi parte a

acltivitililor de construclie, iar costurile trebuie incluse in costurile de construclie in secliunilere:;pective din devizul de cheltuieli.

7.1 Geologia si resursele de sol

Degi nu sunt previzute impacturi semnificative pe termen lung ca urmare a construcliei PDSI,exiisti potenfialul impracturilor minore negative pe termen scurt. Acestre impacte se referS laporliunile de teren in care sa pistrat stratul fertil gi care nu au fost acoperite cu diferite

Evalluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de construclie la poligonul 33din s. Ghidighici, mun, Chiginiu

Durata impacturlui Magnitudinea Caracterul- de scurti durati- medie- lungi- permanentS.

- semnificativ- mediu- nesemnificativ

reversibilireversibil, gi

crumulativ

structuri sau nu au fost betonate in timpul construcfiei. Dintre cele mai potentiale impactenegative fac parte:

o compactarea solului cu echipamente grele la taza de construclie;o Acumularea apeiin trangee lisate neacoperite in timpul perioadelor ploioase.

La constructia PDSI pe teritoriul excavat stratul de sol fertil lipsegte 9i nu existi necesitate de afi separat de straturik: provenite din subsol.

Pentru a minimiza impacturile in timpul construirii vor fi luate misurile de atenuare descrise intabelul de maijos.

Constructie

Operare

Post-operare

o poluarea solului provocata descurgerile accidentale de lavehicule si echipamente de lucru;

o poluarea solului provocati dedepoz:itele locale de combustibil

o g€D€rdr€a de degeuri industriale si

manaigere;. poluarea solului provocata de apa

de ploaie;. poluarea soluluicu materiale din

azbest;. compiactarea solului in apropierea

gantierului de lucru. deteriorarea straturilor de izolatie

in timpulfazei de construcfie gi

operare. tasiri gi aluneciri de degeuri. scurgelri ale sistemului de colectare

a apei pluviale. tasarera in tipul fazei post-operare,. instabilitatea stratu I ui/inveligu lui

de sol,. deteriorarea inveligului de sol.

. prevenirea gi controlul poludrii,o mentenanla echipamentelor de

transport 9i de construclie,. manipularea gi transportul

materiilor prime excavate, stocareatemporari a materialelor in spatiispecial amenajate pentru aceasta gi

in conditii corespunzitoare etc.,. prevenirea gicontrolul poluirii prin

colectarea apei pluviale;o gestionarea materialelor din azbest;. operarea numaiin zona de

constructie;o prevenirea infiltratiilor de ape

pluviale in sol: acoperireaperimetrului lucririlor gi zonelor destocare,

. asigurarea functionirii sistemului dedrenaj gi colectare a apelor pluviale.

. reabilitarea inveligului de sol, azonei de lucru, a ciilor temporarede acces etc.

lmpacturile determinate pot avea o durati scurtS, magnitudine medie gi reversibile.

7.2 Apele de suprafala gi subteranelmpactul potenfial negativ asupra stirii apelor de suprafali pi subterane este considerat ca fiindunul de durati scurti, magnitudine medie gi reversibil pentru apele de suprafali. in cazulapelor subterane, impactul poluirii va avea consecinte nesemnificative pe termen scurt pi uncaracter reversibil. De aceea este foarte important ca stratul de bazi impermeabil sd fie

Evaluarea impactului asupra merliului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea giinhumarea degeurilor de constru4ie la poligonuldin s. Ghidighici, mun. Chiginlu

EE

corespunzetor pentru captarea apei pluviale pentru a preveni rev5rsarea gi infiltrareapoluantilorin apele de suprafatri 5i subterane.

Tn tabelul de maijos siunt specificate impacturile posibile gi misurile de atenuare.

o poluarea apelor de suprafafi gi a apeisubterane prin infiltratii pluvialenecontrolate, cu alterarea calitililor fizice,chimice gi biologice ale apei, din aceleagicauze ca cele menlionate anterior pentru

constructie Poluarea solului,' o contaminarea potentiali a apelor de

suprafa!5 provocati de lucririle deexcaviare a rocilor

. poluarea apei cu degeuride construcfie si

manaBere,

. prevenirea gi controlul poluirii,

. menlinerea corespunzitoare a

echipamentelor de transport 9iconstructie,

. manipularea gi transportulmateriilor prime excavate,stocarea temporari a

materialelor in spatii specialamenajate pentru aceasta giincondilii co respunzitoare etc.,

. constructia rigolelor de evacuarea scurgerilor,

. colectarea separati a degeurilormenajere ;;i controlul lor.

. asigurarea unui sistem adecvatde drenarer a apei de suprafaldpentru platformi gi drumurileaferente;

. asigurarea impermeabiliziriidrumurilor gi platformelor/suprafelekrr de stocare,

. prevenirea scurgerilor sau

emisiilor dr: substanle care arputea polua apele de suprafati gi

asigurarea procedurilor deurgenta

o restau rareil invelipu luidepozitului

. plantarea arborilor qi arbugtilor

. curilirea gl menlinerea periodicia rigolelor

Oprerare

Post-operare

. poluarea apei de suprafa|5 gi apeisubtenane cu apd pluvialS,

. scurgelri accidentale de ulei si

combustibili,o contaminarea potentiald a apei de

supralFa!5 provocati de operaliunile deacoperire cu sol gi de agenlii poluanti dinaer (praf),

. poluarea apei cu degeuri menajere

o poluarea apei de suprafati gi

contaminarea apei subterane prinscurgelri de apa pluviala in apele desupral'a!5;

r sptlarea stratului de sol de acoperire intimpul ploilor torenliale etc.

Pentru a monitoriza calitatea gi nivelul apelor subterane, existi posibilitatea de a fi construiti orelea de sonde de monitorizare.

Frercvenla colect5rii probelor este specificatd in Planul de Monitorizare. AdSncimea de forare asondelor va fi determinatd la etapa de proiectare. Oricum, in baza studiului geologic, sondele

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constructie la poligonul 35din r;, Ghidighici, mun. Chiginiu

Etr

care vor fi in perimellrul terenului depozitului de degeuri vor avea o ad6ncime de aproximativ24t m.

Perntru minimizarea irmpactului asupra mediului gi prevenirea inundaliei PDS| se propun solufiider proiect privind construclia de rigole, ganluri, canale pe tot perimetrrul exterior 9i interior al

annplasamentului pentru indepdrtarea apelor meteorice de pe teritoriul adiacent poligonului,cu directionarea ei in r.Bic, iar pentru colectarea apelor meteorice convenlional poluate(produse petroliere, substante organice, in mici probabilitate subr;tanle chimice toxice,germeni gi paraziti intestinali) de pe teritoriul poligonului vor fi prevdzulte sisteme de colectaregi epurare preliminari cu deversare ulterioari in r.Bic. Deversarea apelor epurate de pe

teritoriul PDSI va fi efectuati ?n corespundere cu cerintele legislatiei de nrediu pi sanitare pentrubarzinele de api destinate pentru scildat, sport, odihnS, irigare, piscicole gi bazinele de api dinhotarele centrelor populate. Astfel, apa deversati va corespunde indicillor de calitate normali:organoletici (incluziuni, miros), fizici (pH), chimici (oxigenul dizolvat, CCO, CBO, substanlechimice, inclusiv toxice) gi biologici (germeni patogeni, numirul colibar:ililor lactopozitivi, ouiviabile de helminti).

Perntru epurarea apelor pluviale captate pe teritoriul poligonului se propune instalalia de tipAI.FA GSJ. Instalatie dle epurare a apelor pluviale ALFA GSJ reprezinti un tip nou imbunititit al

separatorului pasiv dre petrol cu eficien!5 inaltS. Instalatia se utilizeazi pentru epurarea apei dep|oaie poluati cu produse petroliere gi suspensii solide (incluziuni mecanice). De obicei se

folosegte pentru epurarea apei de ploaie 9i altor ape de suprafali de la parcirile auto,

terenurile asfaltate din jurul staliilor de alimentare cu carburanli, zonele industriale,gurnoigtilor, etc. Staliir ALFA GSJ este realizati in varianti monobloc ce r:onst5 dintr-un tanc cu

compartimente. Instalalia este executati din polipropilenE cu mare durabilitate, ceia ce

atribuie rezistenla nercesari factorilor fizici gi chimici, respectiv fali de rcoroziune. Apa pluvialS

poluati trece prin 2 compartimente de epurare preventivi gravitationald. Aici are loc

sedimentarea incluziunilor mecanice, dupi care se separd substanlele petroliere

neemulsionate. Efectul epuririi se amplifici datoriti filtrelor montate special intre prima gi a

dclua camerS. Separarea produselor petroliere are lor datoriti filtrelor ECOBAGS, amplasate inarnbele compartimenrte. Pentru urm5toarea etapi de epurare (compartimentul lll) se utilizeazifiltrul de sorblie FIBIROIL (fibre PP, impregnate cu solutie micropulverizatd de var). Filtrul

FIIBROIL servegte pentru epurarea definitivi a apei, pentru a obline carar:teristicile garantate de

tehnologie.

Prelevarea probelor pentru testarea calit;Iii apei epurate este posibilS in ultimul compartimental staliei pdni la deversarea in sistemul de canalizare. Epurarea apei este asigurati chiar gi inpelrioada ploilor torentiale, datoriti filtrului de sorblie de capacitate inalt5. Avantajele

tehnologiei: dimensiuni gi greutate mici, sistem monobloc din plastic, calitate inalti de

eF,urare, perioadi indelungati de exploatare, instalarea tehnologiei necesitd lucriri de

terasament limitate, simplitatea montirii gi deservirii, Specificaliitehnice: Tipul GSJ 2 - GSJ - 50,

mirimi de la 2160x1000x1330 mm pind la 7150x3000x2580 mm, fluxul de ap5 dela2-L7O m/s,

calitatea apei dupi erpurare O,2-O,8 mg/|. Producitor iM ,,BONCOM" SllL, str.Podgorenilor 41,

mun.Chiginiu.

De asemenea se poate propune ca solulie alternativi tehnologia elaborati de asociatia

,,T'ehnosfera" a instalatiei de epurare a apelor pluviale. Instalatia de epurare gravitationali a

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor dre constructie la poligonul 36dinr s. Ghidighici, mun. Chiiiniu

Etr

apelor reziduale este folositi pentru curSlarea apelor pluviale din zonele cu amplasamente

industriale, baze a produselor petroliere, intreprinderile de transport, inclusiv a unor categoriide ape uzate industriale. Solutiile tehnologice fiabile pot garanta deversarea a apei epurate in 9i

bazinele (rezervoarelre) piscicole.

Instalatiile de epurare gravitalionalS a apelor meteorice uzate constructiv sunt combinate in tipmonobloc cu urmitoarele metode de prelucrare:

- Slifon in strat sublirer;- Sieparator de ulei;- f:iltru de sorblie.

KonorFu lmsnpe{tofl ltlrnrxxl

lltcronoext

fifttporoayunr

Goffilromtu* $urrP

Ntmolurile formate la aceste instalalii vor fi periodic transportate pentru prelucrare 9i utilizarepe cdmpurile de nimol a statieide epurare a apelor reziduale menajeri urbani a mun.Chiginiu.

7.3 Flora gi fauna

Conform estimirilor, impacturile potenliale asupra florei gi faunei vor fi de scurti durati, locale

gi reversibile.

Cronstrucfie

Evaluarea impactului aiupra rnediului pentru recepllonarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de construdie la pollgonul

din s. Ghidighlcl, mun, Chiglnlu

o stres provocat de cregterea nivelului de

zgomot gi vibratii asupra pisirilor,liliecilor gi mamiferelor mici care arputea pirisi zonele aferente

. efecte indirecte asupra florei cauzate depraful depus pe solgi plante.

. lucririle de constructii ar trebuisi inceapd inaintea sezonului de

imperechere a animalelor gi

pdsirilor;. misuri specifice de proteclie a

vegetatiei in timpul fazei deconstructie gi operare, precum;

. conservarea maximd a vegetatieiarboricole (pistrarea cat mai

multor arbori gi arbugtiinperimetru I lucririlor);

. infi$urarea arborilor 9i arbugtilor

Etr

O;lerare

. efecte indirecte asupra florei cauzate depraful depus pe sol gi plante;

o aparilia gi rispdndirea speciilor deplante spontane sau cultivate gi speciilorde animale nedorite;

. modlificarea rutelor de migratie pentruunele specii de pisiri;

. creg'terea mortalitSlii in rAndulanimalelor din cauza intensificdriitraficului.

. eroziunea stratului de sol inierbat dedeasupra depozitului de degeuri

. poluarea aerului cu pulberi posibil

contaminate cu alti agenti poluanti ai

aeruluri, rezultat din lucririle depimdnt, transport, trafic, incircare gi

descircare de materiale, etc.;Construcfie . emisii de gaze de egapament provenite

din trarfic Ai din operarea utilajelor de

constructii,o posibile situatii de urgenta in timpul

construcJiilor,poluarea aerului cu praf.

Oprerare o g€herar€? de praf din activit5lile de

cu plase de protec[ie gi

pulverizarea cu ape a acestora

. petltu a spatg_pgfylj.geu-:; -- .

. refacerea vegetatiei c6t de multposibil in zonele afectate;

o stoparea prompti a inmullirioriciror specii periculoase gi

invazive,. plantarea mai multor arbori si

arbugti in jurul poligonului;. instalarea gardului pentru a

preveni intrarea animalelor

. acoperirea depozitului dedegeuri cu straturi inierbate cu

specii native de iarbd sau arbugtlpitici;

o intrelinerea dupi inchidere a

depozitului pentru asigu rareaunei cregteri uniforme a

vegetatiei peste depozitulacoperit.

. controlul lucrdrilor de excavare, al

autovehiculelor gi al

echipamentelor de constructii;. spelarea rotilor vehiculelor inainte

de pirisirea amplasamentului.. Controlul situafiilor de urgentao Stropirea amplasamentului cu apa

pentru a controla praful;

Post-operare

7.4 Aerin perioada de operare, se estimeazi ci impactul depozitului de degeuri asupra calititii aeruluiva fi local, de scurta durati gi reversibil.

Tabelul de maijos, sprecifici unele impacturi potentiale negative gi masurile de atenuare.

. acoperirea drumurilor cu

Evaluarea impactulul asupra mediului pentru recepiionarea, sortarea, reciclarea giinhumarea degeurllor de constru4ie la pollgonuldin s. Ghidighici, mun. Chipinlu

Etr

transportare a degeurilor la poligon;o generare de praf de la procesul de

reciclare a degeurilor de construcJie;. afectarea comunitilii;. situatii de urgenta in perioada de

operare.

o generare de praf in timpul ?nlhiderildepozitului de degeuri printransportarea, pregttirea gi

impri gtierea materialelor deacoperire;

. afe-ctarea comunitit-ii. ,

7.5 Zgomot gi vibra{ii

materiale care sa impiediceridicarea prafului;

. instalarea de filtre in zona demunca pentru a tine sub controlpraful;

. inzestrarea muncitorilor cuechipamente de munca;

o plantarea arborilor si arbugtilor injurul amplasamentului;

o spilarea rotilor vehiculelor la

iegire din amplasament;. tinerea sub control a situatiilor de

urgenta.. Umezire cu api. Plantarea copacilor gi a arbugtilor;. Instalarea semnelor de avertizare

si ingtiinlare

zgomotului la sursi pentruechipamentele fixe gi mobile;

. reducerea propagirii zgomotuluigi nivelului acestuia prin

Porst-

operare

Construcfie

utilizarea unor bariere fonice 9iasigurarea unei distanlesuficiente pini la receptori;

Oplerare o Limitarea vitezei;. Utilizarea tehnicii moderne;. Respectarea regimului de munci. Utilizarea echipamentelor

colective de protectie impotrivazgomotului si vibratiilor

Post-operare o Nu se prevede impact

Un aspect important consti in calcularea emisiilor in atmosferi de la punctele punctiforme pi

difuze. La etapa de proiectare detaliatS urmeazi a fi efectuate calcule emisiilor in dependenlide soluliile tehnice propuse. Aceste calcule oricum vor fi intermediare gi vor da o estimareprivind prejudiciul cauzat mediului. La inceputul etapei de operare a PDSI, va fi necesart

Evalluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurllor de constru4ie la pollgonul 39din s. Ghidighici, mun. Chiginlu

o cre$llerea nivelului de zgomot in timpulactirirititilor d e construclie.

. Nivelul ridicat de vibralii pimAntuluicauzate de activitilile de constructie

. Nivel ridicat de zgomot de la transport;

. Nivel ridicat de zgomot de la procesaredegeruri;

. eliminarea sau controlul

Etr

prelevarea de probet de aer pentru a determina prejudiciul adus mediului. prelevarea gi

calcularea prejudiciului trebuie si fie efectuati de citre institutiile abilitate precum AgenliaEcologic5 Chiginiu gi/sau Centru de Sinitate publici mun. Chigindu.

7.6 Deseurile periculoase

in mod normal, degerurile periculoase precum baterii, becuri, ulei uzat, cutii de la compugiichimici aga cum s6nt pesticidele, ingrigdmintele, tehnica de calcul, degeuri de la spitale etc.trebuie colectate gi depozitate separat. Degeurile periculoase vor fi interzise de a fi transportatepentru depozitare la IPDSI pe intreaga perioadi de operare a amplasamentului. Tn caz ci totugivor fi depistate, se vor lua misuri pentru a se colecta separat, eticheta, depozita gi transportaconform figelor de securitate a fiecirui degeu periculos in parte. Degeurile se vor transporta lacontractorii autorizali de degeuri periculoase.

lmpacturile posibile gi masurile de atenuare s6nt similare cu cele menlionate in subcapitoleleanterioare.

lmpacturile potenliale negative pot fi de lungd durati, cu o magnitudine semnificativi gi cu uncanacter ireversibil. Dre aceea, cea mai buni misuri de a minimiza impactul este colectareaseparati a acestor detpeuri gi neadmiterea depozitiriiin depozitul de degeuri solide inerte.

7.7 Resursele culturale si istoriceDeoarece in trecut din cariera sa extras piatra, nu ne agteptim si fie descoperite valori deimportanti culturali sau istoricS, daci totugi in timpul construcliei vor fi depistate valori deimportan!5 culturalS sau istorici in acest sens, compania care va efectua lucririle deconstructie va trebui si asigure mdsuri care vor minimiza deteriorarea accidentalS in cadrulacltivitSlilor de constructie a obiectelor de importanti culturali gi istorici.

Miisurile recomandate de reducere a impactului includ:o incetarea lucrului imediat ce s-au depistat careva monumente sau vestigii istorice gi

culturale in tinrpul lucririlor de excavare sau altor activitili de construclieo Oferirea informaliei relevante Agentiei Nalionale Arheologice (ANA). Agenlia va

determina valroarea monumentelor istorice/arheologie 9i va oferi instructiuni privindreluarea lucrinilor. Aceasta poate include excavarea sau documentarea in alt mod a

monumentelon inainte de a continua lucr5rile, sau, in cazul obiectelor foarte valoroase,elaborarea unui proiect de evitare a acestora pe acel teren.

La etapa de proiectare, beneficiarul va obline certificatul de descircare arheologici eliberat decitre Agentia NalionalS Arheologici (ANA). Acest certificat, va specifica daci existi careva vestiide importanli culturarl5 sau istorici gi va conline recomandiri privind efectuarea lucririlor deconstruclie.

7.8 Riscul si consecintele nerealizdrii proiectului

Evaluarea impactului asupra merdiului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constructie la poligonul 40din s. Ghidighici, mun. Chiginlu

Etr

in cazul c6nd acest proiect nu va fi posibil de realizat, situalia cu gestionarea degeurilor inertevar rim6ne ca in prezent. Degeurile se vor colecta toate la un loc, iar starea mediului gisinitatea populatiei se va agrava datoriti riscului de poluare inalt a aerului, solului, apelor desurprafali gi a apelor subterane.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortanea, reciclarea gl inhumarea degeurilor de constru4le la poligonul 41din s. Ghidighicl, mun. Chiginlu

Etr

B Planul de Management de Mediu

Planul de Management de Mediu (PMM) este elaborat pentru a facilita respectarea cerintelorde mediu la planificarea 5i realizarea lucririlor de construclie a poligonului pentru degeuriscrlide inerte. De asernenea prevederile lui vor fi luate in calcul la exploatarea lui.

Planul de Management de Mediu este rezumat in Anexa 1. PMM descrie pi activitilile caretrrebuie considerate la etapa de proiectare.

8.1 Planul de ntonitorizareMonitorizarea de merdiu este necesari pentru a determina performanlele diferitor componentealrr proiectului gi eficacitatea misurilor de reducere a impactului negativ. Scopul monitoriz5riieste de a asigura cd proiectul functioneazi in limitele evaludrii impactului asupra mediului gieste conform cu cerinrtele legislative gi de reglementare.

Programul de monitclrizare conturat mai jos cuprinde condiliile legate de protectia mediului.Planul va oferi infornralii suficiente pentru a identifica condiliile care necesiti acliuni corectivegi mdsuri de reduceret a acestuia. Programul de monitorizare se bazeazd pe impacturile asupramediului gi pe misurile identificate de reducere a acestora.

Planul de monitorizare acoperi etapele de construcfie, operare gi post-operare a pDSl.

Planul de monitorizare este prezentatin tabelul de maijos.

To,belul 7. Planul de monitorizare

# Componentulde mediu

Parametrii Frecvenfa ResponsabilPerioada demonitorizare

a coNsTRUqflE

1 Aer

NO2, SO2, CO, etc(poluarea de fond)- lalinceputul etapei de

operare pentru a stabili

'ralorile prejudiciului

1 datd pind la

inceperealucrdrilor

Operatorul Construc!ie

2 SollProduse petroliere,metale grele

1 la inceperealucrdrilor, intimpul construc[iei

AntreprenorulLa etapa de

construc[ie

3

Apele de

suprafa!5 9isubterane

;cH, temperatura,culoarea, mirosul, Ca,

lVlg, Na, NO3, NHa, NO2,

metale grele

3 ori pe luna AntreprenorulLa etapa de

construc[ie

4 DegeuriDepeuride construclieinerte

O data/lunaconform PMM alantreprenorului

AntreprenorulLa etapa deconstruclie

5Consum de

resurseCombustibili, ulei, apa,

electricitate, etc.

O data/lunaconform PMM al

antreprenoruluiAntreprenorul

La etapa de

construclie

Evaluarea impactului asupra merdiului pentru recep;ionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constructie la pollgonuldln s. Ghidighici, mun. Chigineu

5Mentenantaechipamentelor

Mentenanla preventivagianuald a

echipamentelor

O data/lunaconform PMM al

antreprenoruluiAntreprenorul

La etapa deconstruc[ie

7Mediuldemunca

Analiza mediuluidemunci (munca in incdpersau afard)

Conform PMM alantreprenorului gi

regulilor 9inormelor sanitarein vigoare

AntreprenorulLa etapa deconstruc!ie

8Sdndtatea

angajalilorControl medical anualsau dupd caz

Conform PMM al

antreprenorului gi

ordonanfelor MS

inainte de incepereiconstrucf iei

AntreprenorulLa etapa de

construcfie 9io pera re

9 Comunitate Siguranla comunitilii Conform PMM al

antreprenorului AntreprenorulLa etapa deconstructie

b OPERARE

10

Aer

PrafZilnic, ConformPMM

OperatorulPerioada de

operare

11,Azbest (in caz derdepistare in degeuri)

ConformPMA/PMM Operatorul

Perioada de

operare

t2 ,Zgomot sivibralii Conform PMM OperatorulPerioada deoperare

13 tGaze de ardere Conform PMM OperatorulPerioada de

operare

t4 !y'apori toxici Conform PMM OperatorulPerioada deoperare

15

Sol

licurgeri de combustibili Conform PMM OperatorulPerioada deoperare

L6lDeversdride ape uzate:ii managere

Conform PMM OperatorulPerioada de

operare

t7 licurgeri de apa pluviala Conform PMM OperatorulPerioada de

operare

18Depozitarea degeurilormenajere saupericuloase

Conform PMM OperatorulPerioada de

operare

19

Apa

licurgeri de apd pluvialS Conform PMM OperatorulPerioada deoperare

20Degeuri managere gi

apa uzatdConform PMM Operatorul

Perioada de

operare

2t Degeuri de azbest Conform PMM OperatorulPerioada deoperare

22Consum de

resurse

(lombustibili, gaz, apa,electricitate, etc.

Conform PMM OperatorulPerioada deoperare

23Mentenanfaechipamentelor

Intrefinrea preventivd pi

anuald a echipamentelorO data/luna/anconform PMM

OperatorulPerioada deoperare

24Mediuldemunca

/\naliza mediuluidemunca (munca in incipers;au afard)

Conform PMM OperatorulPerioada de

operare

25Sdndtateaangajalilor

Control medical anuals;au dupd caz

Conform PMM OperatorulPerioada de

operare

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constru4ie la poligonul 43din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

26 Comunitate Siguranfa comunitdfii Conform PMM OperatorulPerioada deoperare

c POST OPERARE

27 Comunitate Siguranfa comunitdfii Conform PMM OperatorulPerioadapost operare

28Reabilitare sau

recultivarePlantare arborisisemdnare iarba

Conform PMM OperatorulPerioadapost operare

iniainte de ?nceperea construcliei este necesar de a efectua cercetdri privind situalia actuali acomponentelor de rnediu: aer, sol, apele de suprafala gi subterane. Aceste cercetiri seTnr:adreazi in planul cle monitorizare a componentelor de mediu inainte de a incepe construcfia(nrisuriri de fond). Aceste misurdri de fond vor constitui referinta de baz5, iar toate analizeleefrectuate in etapele de construcfie, operare gi post-operare vor fi comparate cu datele de baziperntru a identifica daci existi modificiri al factorilor de mediu ca urmare a constructiei giopreririi.

Apoi pe parcursul etapei de construcfie si fie evaluati starea mediului urmare a lucririlor. Ceamai importanti etapE este monitorizarea in timpul operdrii depozitului. in aceasti etapi serer:omandi de a efectua analize a nivelului gi calitSlii apei subterane lunar.

costurile estimative a lucririlor sunt prezentate in tabelul de maijos.

Etapa proiectului Antreprenor Operaltor Total(lei)Activit5lile de diminuareEterpa de constructie 500 000 500 000Etapa de exploatare 300 000 300 000

Sub-total diminuare 500 oN 300 000 8000o0iVlonitorizare: Etapa de construcfielnstalarea sondelor de nnonitoring, lei L85 000 185 000Prelevarea - ape subterane (4 f6ntdni) 42500 42500

Su b-tota I lVlon ito rizo re - Con stru cti e 228 500 228 500Monitorizare - Etapa operareMonitorizarea solului, leri/an 12 800 12 800Apa subterani, lei/an 22 400 22 400

Su b-totail mon ito riza re-expl oata re 35 200 3s 2WTOTAT 728 500 335 200 I 063 700

Remarcd: Acestea sunt costuri estimative 5i urmeazd o fi definite la etapa de proiectore detatiatd.

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constructie la poligonuldin:;. Ghidighici, mun. Chiginiu

tr

9 Consultareapublicului

Se va completa dupd dezbaterile publice !

- Evaluarea lmpactului asupra medlului pentru rccepglonarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurllor de constru4ie la pollgonul 45I din s. Ghldlghlcl, mun. Chlglnlu

,l

.

EC

10 Concluzii gi recomanddri

Studiul dat prezinti evaluarea impactului asupra mediului a proiectului Construclia poligonuluipentru receplionareet, sortarea, recuperarea, reutilizarea, gi depozitarea degeuri solide inerte.Studiul este efectuat la etapa de fezabilitate a proiectului gi are ca scop identificarea impactuluias;upra mediului gi determinarea misurilor de compensare sau atenuare a impactului.

Elraluarea impactului asupra mediului a luat in consideralie prevederile legislatiei nafionale.Tclate impacturile potenliale cunoscute la aceasti etapa au fost luate in consideralie inprezentul document. Capitolul Proteclia mediului la etapa proiectdrii PDSI va include toatedeltalii tehnice necesetre.

Principalele obiective care au stat la baza implementirii acestui proiect au fost:o Reducerea cantititilor de degeuri de construclii depozitate neconform;o Reducerea cantitililor de degeuri de construclie infiltrate in degeurile menajere;o Diminuarea cazurilor de aruncare a degeurilor de construcfie in strizi, pe drumuri sub

pretexte de nivelare sau acoperire a gropilor;o Cregterea gradului de reciclare a degeurilor solide inerte de construcfie;o Reducerea impactului negativ asupra mediului determinat de depozitarea neconformi a

degeurilor de rconstructie.

Conform studiului, calitatea aerului, apelor de suprafa!5 gi subterane gi a solului ar putea fiafrectate limitat in timpul construcliei, operirii ti post-operirii a PDSI. in acest sens, pentrufiercare component al mediului au fost identificate masurile de atenuare care urmeazi a fi luatein consideratie at6t dr: citre proiectant, Antreprenor cat pi de Operatorul PDSI.

Menlionim c5 lucririle de constructie sunt mai mult activitSli de amenajare a actualei cariereprin impermeabilizare, terasare, plantare de arbori, menlinerea drumurilor de acces etc.precum gi construclia unui punct de primire gi a instalaliilor de concasare, separare, extragereamretalelor etc.

O atenfie deosebiti trebuie acordati stabilirii condiliilor de fond inainte de incepereaconstrucliei prin prek:varea probelor de api, sol gi aer. Datele oblinute vor constitui cadrul dereiFerinli la care se va compara datele oblinute la diferite etape ale proiectului precum:constructia, operare gi post-operarea PDSI. Analiza comparativi a acestor seturi de date, vademonstra eficacitatea masurilor de compensare sau atenuare.

lmpacturile potentiale negative pot fi atenuate cu condilia respectirii cerinlelor de protecfie amr:d iu lu i gi im plemenltarea mdsu rilor identificate.

Totodati trebuie de mentionat gi impactul substanlial pozitiv al creirii PDSI. Amplasamentulgeografic al poligonului este favorabil gi este situat in extravilanul s. Ghidighici, mun. Chiginiu,care se consideri ca prioner in republici, unde se va efectua receplionarea, sortarea, reciclarea,reutilizarea, depozitarea giinhumarea in cadrul perimetrul de 8 ha giva fi destinat numai pentru

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de construqie la poligonul 46din s. Ghldighici, mun. Chlgin5u

Etr

drlgeurile inerte din construclii. Beneficiarii finali ai proiectului va fi populalia, care in urmaluirii mdsurilor de reducere a degeurilor de construclie vor avea asupra lor numai efecteptlzitive' O buni parte din degeurile reciclabile vor fi refolosite in economia nafionali, camaterie primi secundari' Totodatd va decidea pentru viitorul apropiat necesitatea de alociride terenuri noi (utile) ca depozite de inhumare degeurilor menajere gi din construclii.

Jin6nd cont de exist,enla unei deficiente a volumului de rambleiere precum gi de condiliilehidrologice ale carierei, se prevede in aceste scop folosirea doar a degeurilor inerte rezultatedin construclii 5i lucrdri de demontare, demolare, excavare, care nu sunt in stare se diunezeresurselor acvatice. 1in acelaSi timp se presupune umplerea spaliului prelucrat al carierei p6ndla nivelul stratului intpermeabil, nivelul argilei, 5i restabilirea nivelului stratului impermeabil,care va proteja in final straturile acvifere de orice poluare exogeni. Ulterior va fi executatirambleierea at6t cu dlegeuri inerte precum gi cu sol mineral, acumulat la alte depozite, gi stocatseparat, dupi care solul compactat se acoperi cu sol vegetal pentru crearea posibilititii deimrpidurire. Astfel, localitSlile din capitalS 9i suburbiile oragului Chiginiu vor beneficia de oinlfrastructuri moderrri de gestionare a degeurilor, vor fi eliminate depozitele de degeuri ilicite,se va ?mbunit5li starea mediului din aceste localitili gi nu Tn ultimul rSnd starea sindtifiipopulaliei. Mai mult rca at6t, odati cu crearea PDSI vor fi create gi noi locuri de munci ceea ceva duce gi la imbunitilirea bunistdrii in regiune. Un alt aspect pozitiv consti in faptul ci odatdcu eliminarea depozitelor de degeuri ilicite de degeuri inerte, se va imbun|tili gi stareaperisajelor gi respectiv va spori atractivitatea turistici a regiunii.

Un alt aspect important consti in dezbaterile publice privind acest proiect. La momentuldescrierii, se preconizeazl de a desfipura dezbateri publice in satul Ghidighici. in urmadezbaterilor publice vor fi incluse in acest raport gi recomandirile publicului larg privindaspectele de mediu a proiectului dat.

Recomandarea principali se axeazi pe elaborarea capitolului Proteclia Mediului din cadruldocumentatiei de proiect. Acest capitol va confine informalie detaliati privind: volumulcaptirilor de api, volrumul apelor deversate, cantitatea emisiilorin aerul atmosferic, sursele demateria primi (in special argilS pentru construclia stratului impermeabil) gi alte detalii care potfi definite exact la etapa de proiectare.

O alti recomandare line de activitatea Antreprenorului care urmeazd si elaboreze gi sdimplementeze misurile de compensare sau atenuare a impactului potenfial negativ. in acestsens, in documentalia de proiect pentru licitalii trebuie specificate cerintele obligatorii aAntreprenorului privirrd proteclia mediului la etapa de construclie. Beneficiarul proiectului lardndul siu trebuie si dispuni de personal calificat gi instrumente de a monitoriza activitateaAntreprenorului astfel ca toate misurile si fie luate in consideralie gi si nu permiti poluareamediului. Aplicarea unor penalitSli (precum relinerea din plili p6ni c6nd nu se remediazi oanumiti problemi/poluare cauzatd de citre Antreprenor) pentru nerespectarea cerintelor demediu de citre Antreprenor poate fi un instrument eficient al Beneficiarului proiectului pentrua asigura ci lucrdrile de construclie sunt efectuate in conformitate cu cele mai bune practicidisponibile.

Evaluarea impactului asupra merdiului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurllor de constructie la poligonul 47din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

s

5tro

.99oCIgoIf

coo!tsoo!t6ooEfsgGo-gIoo6ootot!oogoctoIoIcoc

=ItP=E)6ot=6;6G..-c-3=EH.dcl .=

.E .PoPo!he=69.ss!

Jg0)

Eo

Eoa.Eea.

sc$l{

-:=P'=cY<- o-

F(J.= oJP'^cY

='-tre-_- o_oLL(-O

- :--

FeP'FcY(-o

-:=FL).=(I,

cP(-O

-:=F().=(l.,P'^ci<- o-

I

I

I

I

I

I

-l9ltl14 lslelsltrlsltlI

oo'=Ein8fie

;hEE8'Fua

€H.=E8'Fvo

a' 0);h.=E8'Fvo

€HEE3'0ua

€H;33'Fua

ih.=E3'Fvo

gocof.:qtr

=)o

ooLL0,|!OOLooF.Ea9;E

g'EO 9) O'r=

OoO(oi!:

:;IE€EEv'=iE==>:iqgF€EdE

.tlUJ UJ

=[be=pf;fi3EE'O->;-<o,E*€*

o9-(u c OJ to

3E E g g

f":iEg;=I'>EE'

z

E' q,

orf!!t=t:

; rii'p fl

.gI

oco6

(!'o(u

oat)

(!I(lJ

o

(!'6o)

oco

(E(J

rF(u

c,cO

g(oOiEoc)d)

t!PcoE e,,

-o.

.E

c|!a.9o

(!uCJ

o-

u.cJ

o-

(o

o.goc

c(o()o)

o-

co)-C.(o(o()(JH'pbo-

o|!fco.Eo!tL

=IAro

c)

(I'

oP-o

o(uot!

r(I'.=(!|J

'=

E

(I,

o

o)

(!

q.)E

=Ec)

.2q(!(u

(oP(Jo)'o

H(o (I'.-

= eE.=io>c >9JP EA; €1a-

E 9P-H sr; 3dL-O-3 E's9 E'=o o'6-: 'f.9E ===OoCL TEc o'r=E 6cEb;:09fiE 9HQ'-'s3!E5 ! E

=€E € X.s -E!= -v'c

9uEt;3.= E.: g(BoL4a

9Pgop(o=o(!;6 6_o'r 5oJ o (u =='o'P : a H.

go'c(u

(lJbo

(J

c)

g(o

(I'(J

OJ

(o-oL.c)

@(It

.9Noo,)t^PO(ovg aiOI

=Hr(O (UF,PaGt;.;:;xfoo_ q)obo

j

oq

EPO

FO.u o-C(oO C.)OL

o>qA

=bL)LooEIHFH: o-

6'oLO)OE;.isE9Nq)oHCJ r:L(JfEq)

39

(g

o).=oo)

o-oEv6=>=o>!oJo9>L(EooOJ;

;o-;(u.tE.=

L'-

#'Io=ai;rE .;>:roYEE(lJLEO).: L:v rto

=e(Jc'6E

ilu1EO(!o-(l.)(o!!o

.=6

'a,=o--O6o-'s 'a|oc):fLN(U>rc'E5(oF

FSxLod(l)4Eo)oE

doUi:'= o';8fi=o(^(ELL

EbF:oJo!!o o-E9E.= o_(!'do!3gEkvdP(lJq)EF'SI oE

()'&oE(u

(o(u

rI'c)

r(!I

o!(l)E

=(oiF

(lJo(oc)Lo'{a

no!t(l,fE!tcroEEC,

a.

.-oc) '{:. c!(o(!(l)(oqJ

=!Px oo<66

(o(u

f=

O=Louo ort1

(lJo_!=

5T<ggega

r'*;:Ie8tat=O& B.E

boEoE

otrooG

GEob

$o-

SGxoq

o)s

fcoTD

=oCIgouI

Eo0)!

-9foo!tGEoEIEE'aooGU'6EGEoto

oEoc.9CIouEfcol!:=tt9rEFF.Ee.95G6(Jo,.-EflEEH.de':EUo.=o!F(9=q9.sqt

5coEoE

(l,(l) (r':-!t(D(Jsrb=E *B'6U=ECH

.9-OCLJ

.=u}9CaO:s o.-

.g-OcLrJ

NErO= (J._

o-9cLiLP.=|,PCeO

C)_Pf9CL :r

,=|,PCeO=c,

oo'=EEn8ffu

o€g=n.95

.9-:ov5

=!qrc.90

or3=.:qc.qo

ooJF-o==l-qc.qo

.g€g=hqc,qq

goc.9f.'!:6c

5tt'G

EeOG=s'E

gE;E

L-o-==oob *

;l r,;

L-Cr-==B.E ii d F.g

;at 0E

Lto_==B.g iA d F.g

;at a€

E=o-='Fs fie d 5.g

;"t a€

o(l,--cgboo956l!Xo5v(,(!

groE=E* s€'98

ocoLCLc)L

oc(lJ

o-oc

o(l.,

ctoc

ootrLo

ocCJ

o-oc

GtrQ)

EgraE

occ)LCL(lJ

c

o(l.,

o-(u

oc(l)Lo-oLP

oOJt-rf-0)La)

oocl(l,,

o.!tcoGo!t56roE

o,[C)(o3b_a^ ='-EEgFpfiQ8HFts

'iiloiF'E€Er_3+ 8 E= ri! "' CL

9bE;E F egu.9b.*'6i

= EgHsggfrif;dr'E:lg€

= B'-.9

= T E T'E

s 8'a.= I?nBbPgE+*9=

.=. a'. .q*gF#Etr.= E E U

o.- o)

5 s E.s

sEE :g EE F:! E E

H -1 g E€ifis f;:+x; .F"H

5

gi; et E

EEg ,19 [f;;E EE fi

reggEE iq 3.: g ;; H

gEEA[*EE

';'- i *ig,9 '+ b;=F 3 E., ;8ts E =€ edL; E .='= 3+:g 8 E

= 33U e Pb :.-l .: '8

Nll=*c)fl EE€ E g

U gHo.-= sF iD.:=;r-a 6'= -,FFX F '3E a)iitrllEj; qEEE,= €H' E'a:3.9" .!tExFs-E3F €S.=.:l

= (! (lJ= (l)

= L,S;EEE;E U :'g

; + U; E g s B=-th=.a.=:-p. E-=EIP'sse.E gE:=9)lE o = 9 o'c

5 E ; EE:E *. 'E Iu E; d€P; F''=.=E : g€ E ! E ; E E*l*s[EE3.Pt-Ef;s,9xE1;I;=H'=,REtt'IE''cg.F'ETE$'E$E€

(ur5

_9(lJ

tr.9'5t!r=ELC

!lEu(!(E(o'i;Er-F-sE(L)(E.-ou.=

':= q

t,P>r(!oo-'!i orEEi6g-c(Ec

8b5b;i 6)-E

'[9 0!2 '{=il:=.9

€ip+JO:l: gr(goocL(J(JoO'

(UxIgc)P

o)El!.s(JG)

LP

oCL

r(U6

=JoEoN

6L

ou(!

(E(u

:OJ<-o.=o(1,Ea

tu!t9.=cElC'c,EEC,

o

.^€6O

EE9;-689

.-oo 'jj. Ett(!|!(L)(E(lJ

=LPX q-a<66

(!

(!

(g

oI

otrfoo=N>

ubJ

olo

fCo.!9oo!o

5

coIo!,ofoo!too6E=€c6oog.9IEGEt!toGgoc.9CIoIEf

cocl

=

=ttP:Ero6C6.Si!6lJ6,.-c-f

EEH.dct':.E .!0oPo3he2,;6a>.=utt

3coE0

=

o-

'.t=

-UcL/.=|,P=cO(=9-

_o

-(Jcti.=|,PCaO

\q$ElrrosH

'=

=.-EE'P dEOCL- cLo= o!t

=l'-:ao.'c .=E'g d4=ocL- oo(= ott

o

EEn8fi(,

oqJFE=E;E8

o*BE;qc

E8

_9oo

60(JO

o

flo6doo|JO

gotro5

IAc

=ttta!

Eeo|uFEF.Ea9;E

oc.,6.Y6C6E,(|)o

b -,:Fs fi

g{ aE z

ttlg!

CLttz(J

f3€;S56i H

ero*=E; rt'&8

Loq)

o.oPc

Locoo-oc

9.E(!N:oYO-!+ oJQE

9E(!N-LO91 CL^goIJE

.!troEoc,L

-GL

E

o(l)

CLoE

oc(l,,

CL(uL

9.ts(!N..LO90-_go(JE

='=9F_(ENto90-_so(JE

o.!tcoooIt36

,G

=

oJ.-(!OEE(ooNU

=9JO

.=;cL <6.(!ofo)

ti .96.9

!o9E.3E=o)5C

c(!bEooQNS

rro '6bo(oo_q9qra.:3Fbp3.8;.(o--oa

,(!=N!r(l!EE-(Jt!5.,(lJ;:(E*O=66.- ,(!;No- iio.=:UL(l,JL

BEo(l'!l c)

r(o(oLNg'-O(oo- FotroodPJ.0L(IJo

!!o3E6E6O oJroOOPO6(ocoE P'=o-P ug '*'EqEa!u(!oJ!! E'c-LaU€ *ooou !'oa

fO

:A., 9 TEEEE .g U'E;;E $' EitftH ibi.=.xE! ts:EE1

EE eg.E {;E: i+ rE sg I *€ E'; +f;€ 3'E&Ee-'

;E $EEEi8= ;En:iE F a 3 E:,8-= * o = ! - cE; EEFE6g

-y^,o.=o .o*oEI*'=E *'x.=cuEEi. st iH: I:-.=coSEFo3'19;.=4885*:E=H:5.=E.EgSEEE€dH

qi

't6o.oE:.o.c'-'=(otr-:o(o!vLP--(EFU6u9 q,

=t,OFt'ajSo(o96

=*c t(l,,oEE.I c,> 6!5L.-=o=s=

=Xr(o F.lb0O= q

=r .- 'agJ.-

=Crt!'Eq c! E'iE'= E.=;EE3s.=.= E

H$aL()6CLt! (g

aa

ET ."(ocL

= 5l :E; E .:EE-Eg '.F iAFsr'g E i'E'i:gEil ; 9€rt.=t '-€ H*b,38

= H$ r,qg=": oo e;g9.gs fiE rE€*'9i, €g E;t+;F le g.E:;q

:: _u'E u,1+ E g E! a*ii'S';E.;

:- o tr::-or(! g t! CLs :s-UEE€Agt'E:lEFPEre:E .. H

= i g F i,E=i

I#NF;F'E.EEESEHSEsFo;E€H *" H tr$ f * 9 * r s

o!t9.=E!o6JEEA.

(l,

(o.coq)9h'-Eo)oo-

Ut gf ='Eq=Op aE

'a3gE

,9Ee

'a.-oo,r -ji. cE(o(oo(EoJ

=LPx oo<66

ro

cob0=oCI3ouf

EoIoE

_9

oo!tooGE

c

6o6

'6o6Eoto

oo6

.9coI

coo

=ItP:EN6g=6='=i'Ao..-cJ]

=F9.-r6ucr .=EO0oPOEh(9=69.sul,

E

otro

=.-=o'c .=E'i: o

- oc).: oE

==--ltri:oEOO-ri O!

'==:t .- :.,|

E',g d'$ oJ o-.-ooJ

=f.-:?o.'- .=E'g d:EOO-- o-cjrI O!

o(u'=q5EP

FOfi,

o

o

6@()O

a0

o

bo

oc

6@(JO

o

ho

g(!cof

.=L5

ra!

EeO.!

t*'Ei'E;-E

tllUJ

vlul

dV'z(J

o-U)z_

U)UJ

'J1LU

EgOrt!tllc

* e€r|!OOte

='=9.E(oN:o\r, cL-o)L.,!

='=9F_(!N-LO!a o-!+(uLJO

=t '=

ll .E(5Nho!1O-!+ q)LJE

E =:oXr-rlNY hoZ LR<= oi

ogoEc,

-GL

E

==YP(oN-LO!a o-oi

llY9|!N.LOq1 0-!+o(JE

9i(uN-LO!a o-!+ c,LJE

P F.=E 6.36ts,:-.DNE hoE = o5€o

(uL.!fcoooItf

r(!

o(!L)oIg

OJ

oN

-o6oo!

Ec)

<(!(J

:0

oboo|1,o)

o(o

$oa

", 6'

€;

"- '-6 E .=:o .-'5 6 e =;E gE xEF b'H'EE.g E*" =tr AgB,i€ !E f;;E €€:;EA

=; Efig ii*gE: El iE!

=€5g=atfrt tEg ;;iEfi:gEf j'Es iqeEf;E,gg'€ =-39 F{;r:tE se .a:; qE ;E;*;: EE,i E€f;ii 3it-bE=R='gEAEEE:IEEfl$EEEEEggi I E ge s E g H frEEiEE:ErfiBgeE=€s8

q.,

P=O-=l.-(J-c) <=

*oJ!-LilE =btPjLo-EOEot.lar 9'-'-x99.1 a.g6c9-o*6i!;

fl=;0J o'Ac ><(E'-C+L<-aOqJ:L!.L

-, = rit 'iv6!9a

= 3a E

i:;sv.-> ra L .1

9LL.- := : a'-fr = *E e9-C:O-o>Pi:Oc(E(oPC(oo(l)(o.,o.-:b E Ei b E.:.!Esi.9E5.i.EHE

OJo. I

d

qbD U :E3 'R t.33 p S;- a E;.l P .bE E g=orc(!rq .: 'F3b H P3E = *-oX*o-oi'- ii* i

s *"*;: IE :'= o'I :=p^;

= E s,F

;'g ; E e.0a'i,locoF

= x.gf * Y 92'>==x'dY

E H t ili g €

=6;ogb.:E.IgS€E3;3iE's'a'aHH*eP=HEqEESE'Et;!,eEEEur(J'AFo-(JE

o!tOfcTtoo5EIo.

(5

=

ol!

L

'a

N>

'a(uararS

d)=(Jt,.='Co:oaEo-

Etr

Anexa 2. Poze de la fatd locului in diferite anotimpuri

Vedere din partea de sud-est

Evaluarea impactului asupra merliului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constru4ie la poligonuldin s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Vedere din de sud-est

Vedere din partea de est

E"F ERT

d*

, ' ,ti.

Vedere din oartea de sud-est

-., t I:; ,t.?

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receptionareer, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de construclie la poligonul 54din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Vedere din partea de nord-vest

Etr

Vedere din partea de nord

Evaluarea impactului asupra mr:diului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea 9i inhumarea degeurilor de constructie la poligonuldin s. Ghidighici, mun. Chiginiu

Vedere din oartea de nord

E"PERT

'{ttt t!i'?

,ln,

tl

;,4

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de constructie la poligonul 56din s. Ghidighici, mun. Chiginiu

'i'

Vedere din interior (sud), iarna

Vedere din interior sud, iarna

Vedere din interior (sud), iarna

Evaluarea impactului asupra mediului pentru receplionarea, sortarea, reciclarea gi inhumarea degeurilor de construclie la poligonul

din s. Ghidighici, mun. Chipinlu

Evaluarea lmpactului asupra mediului pentru receptionarea, sortarea, reciclarea 9i lnhumarea degeurilor de construclie la poligonuldin s. Ghidighici, mun. Chigineu