MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Proiect: MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175

RAPORT AD HOC

Consorţiul INCDPM

MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

A LUCRĂRILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE

PE DUNĂRE ÎNTRE CĂLĂRAŞI ŞI BRĂILA, km 375 şi km 175

RAPORT AD HOC


RAPORT AD HOC

Consorţiul INCDPM 2

ELABORAT DE:

1. dr.ing. DEÁK György – CS I

2. mat. Alexandru PETRESCU – CS II

3. prof.univ.dr.ing. Iulian Gabriel BÎRSAN

4. dr.ing. Mihai LESNIC – CS I

5. dr. ing. Dan COCIORVA – CS II

6. dr. ing. George POTERAŞ – CS I

7. dr.ing. Ioan BOSOANCĂ

8. biol. Jozsef SZABO

9. dr.ing. Gina GHIŢĂ – CS II

10. dr. chim. Adriana BORŞ – CS II

11. dr. biol. Adrian IONAŞCU – CS III

12. dr. biol. Florica MARINESCU – CS III

13. dr.ing. Mihaela ILIE – CS III

14. prof. univ. ing. dipl. Helmut HABERSACK

15. dr. Falka Istvan

16. dr. ZAHARIA Tania

17. ecolog AMBRUS Laszlo

18. prof. dr. ing. Gh. Viorel UNGUREANU

19. dr. mat. Theodor GHINDĂ – CS I

20. dr. ing. Cristina MARIA - CS I

21. biochim. Magdalena CHIRIAC – CS I

22. ing. Ileana Mîţiu - CSI

23. ing. Marius RAISCHI – CS III

24. biol. Alina TRENTEA – CS III

25. dr. ing. Lucian LASLO – CS III

26. chim. Petra IONESCU – CS III

27. chim. Monica Violeta RADU – CS III

28. ecolog MIHOLCSA Tamas

29. ing. Bianca PETCULESCU – CS III

30. ing. Ana Maria ANGHEL - CS III

31. ing. Alexandru IVANOV - CS

32. Georgiana TĂNASE - CS

33. Robert CSERGŐ


RAPORT AD HOC


34. geogr. Bogdan URITESCU – ACS

35. geogr. Nicu CIOBOTARU - ACS

36. ing. Larisa BODEA – ACS

37. ing. Carmen TOCIU - CS III

38. dr. ing. Alin Marius BÂDILIŢĂ - CS

39. ing. Georgeta TUDOR - CS

40. fiz. Georgiana GRIGORAŞ - CS III

41. programator Cristinel GRIGORAŞ

42. ing. Constantin CÎRSTINOIU - ACS

43. geogr. Nicu Ciobotaru - ACS

44. geogr. Alexandru Paul MANOLIU - ACS

45. chim. Carmen MUNTEANU - CS III

46. ecolog Mariana MINCU - CS III

47. dr. ing. Mihaela MÎŢIU - ACS

48. ing. Simona RAISCHI - ACS

49. biol. Ioana SAVIN – ACS

50. biol. Cristina CIMPOERU - ACS

51. ecolog Ecaterina MARCU – ACS

52. ecolog Cornelia LUNGU – ACS

53. ing. Marius OLTEANU - ACS

54. dr. ing. Andreea Mihaela MONCEA - CS

55. dr. ing. Ana Maria PANAIT - ACS

56. dr. ing. Diana DUMITRU - ACS

57. ing. Mădălin SILION - ACS

58. ing. Liviu IANUŞ - ACS

59. ecolog Tiberius DĂNĂLACHE - ACS

60. ing. Ştefan ZAMFIR - ACS

61. ing. Gabriel BADEA - ACS

62. Alexandru Adrian CHINAN - ACS

63. ing. Alexandru CRISTEA - ACS

64. Decebal Stelian CORLĂU - ACS

65. biol. Cecilia ŞERBAN

66. ing. Luiza FLOREA

67. ing. Irina Elena Ciobotaru - ACS

68. dr. biol. Marian TUDOR


RAPORT AD HOC


69. ing. Constantin Theodor CONSTANTINESCU - ACS

70. tehn. Sergiu SĂNDICĂ

71. tehn. Corneliu VASILE

72. tehn. Emil NEAGU

73. tehn. Traian PÂRVULESCU

74. tehn. Stelian NEAGU

75. tehn. Angela GÎDEA

76. tehn. Elena BARBU

77. tehn. Paula CATANĂ

78. tehn. Tina ZANFIR

79. tehn. Georgeta MĂNESCU

80. ing. Tudor IONESCU

81. tehn. Iulian NEAGOE

82. tehn. Marian CHINAN

83. tehn. Andrei Paul EMINOVICI

84. tehn. Justinian NACU

85. tehn. Mihai GABURĂ

86. tehn. Adrian Nicolae FRONESCU

87. tehn. Nicolaie MARIN

88. tehn. Tinel GRIGORE

89. tehn. Marius George VISALON

90. tehn. Marin POPA

91. tehn. Gabriel CORNĂŢEANU

92. pescar Sandu MUNTEANU

93. pescar Marian EFTIMIE

94. pescar George MUNTEANU

95. pescar Marian TURTURICĂ

96. pescar Marian MARIN

97. pescar Silviu GREBLĂ

98. pescar Gheorghe LINTARU

99. pescar Andrei LINTARU

100. pescar Marcel TIRIPA

101. pescar Petrică CRISTEA

102. pescar Ghiţă GHEORGHE

103. pescar Marian Cristinel DUMITRACHE


RAPORT AD HOC


104. pescar Alexandru LINTARU

105. pescar Nicolae DIA

106. pescar Vasile POPOACĂ

107. pescar Petrică MUNTEANU

108. pescar Dorian CĂLINESCU

109. pescar Vasile CALOTESCU

110. pescar Marcel LUNGU

111. pescar Tudorel CIOCHINA

112. pescar Daniel Georgian ABĂSEACĂ

113. pescar Costel DASCĂLU

114. pescar Ghiţă VASILE

115. pescar Ion MITREANU

116. pescar Gabriel George MURGU

117. pescar Valentin NEAGU

118. pescar Ştefan Dumitru DIA

119. pescar Daniel Constantin ŞTEFAN


RAPORT AD HOC


1. INTRODUCERE

Prezentul Raport Ad-Hoc este un rezumat al activităţilor de monitorizare din cadrul

proiectului “Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor

de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175” şi cuprinde:

stadiul derulării activităţilor de monitorizare pe fiecare punct critic şi analiza stării şi

evoluţiei factorilor de mediu;

stadiul modelării numerice;

analiza interdisciplinară şi integrată a rezultatelor programului de monitorizare, în

scopul estimării gradului de afectare a ecosistemelor evaluate (corelaţia dintre

parametrii biotici şi cei abiotici).

Punctele critice în care s-a realizat monitorizarea factorilor de mediu sunt prezentate

schematic:


RAPORT AD HOC



RAPORT AD HOC


Rezultatele monitorizării parametrilor abiotici şi biotici la nivel de obiective specifice de

mediu sunt structurate astfel:

- Aer

- Zgomot

- Sol

- Apă şi sedimente

- Flora şi fauna acvatică

- Avifauna, flora terestră şi Natura 2000

- Parametrii hidromorfologici

- Ihtiofauna

- Activitatea de şantier

De asemenea, în raport este prezentat stadiul modelării 3D.


RAPORT AD HOC


2. STADIUL DERULĂRII ACTIVITĂŢILOR

Activităţile de monitorizare derulate şi prezentate în cadrul acestui raport s-au

desfăşurat în două etape: etapa de preconstrucţie (aprilie – august 2011) şi etapa de construcţie

(august 2011 - decembrie 2013).

În etapa de preconstrucţie s-a realizat monitorizarea obiectivelor specifice pentru a

se caracteriza starea de referinţă, premergătoare demarării lucrărilor hidrotehnice

Frecvenţele de monitorizare pe fiecare punct critic în cadrul etapei de preconstrucţie

sunt redate succint în următorul tabel:

Tabel 2.1. Etapa de preconstrucţie- obiective de monitorizare –

frecvenţe cu diferenţieri la punctele critice

Obiective de monitorizare

Puncte critice principale

Puncte critice secundare

01 02 10 03A 03B 04A 04B 07

A. AER 1* 1 1 1 1 1 1 1

B. ZGOMOT L L L L L L L L

C. SOL 2* 2 2 2 2 2 2 2

D. HIDROMORFOLOGIE

Nivelul apei C C C T T T T T

Viteza apei L L L T T T T T

Turbiditate C C C T T T T T

Ridicare batimetrică 2D T T T T T T T T

Ridicare batimetrică 3D T T T T T T T T

E. CALITATEA APEI L L L S S S S S

SEDIMENTE L L L S S S S S

F.

FLORĂ ACVATICĂ 1 1 1 1 1 1 1 1

FAUNĂ ACVATICĂ 1 1 1 1 1 1 1 1

F. is STURIONI ŞI MREANĂ

Câte două sezoane/an

Câte două sezoane/an

(Feb, Mar, Apr, Mai/Aug, Sep, Oct, Noi, Dec)

(Feb, Mar, Apr, Mai/ Aug, Sep, Oct, Noi, Dec)

F. i ALTE SPECII DE PEŞTI

Anual Anual

(Apr, Mai, Iul, Aug, Sep)

(Apr, Mai, Iul, Aug, Sep)

G. FLORĂ TERESTRĂ 1 1 1 1 1 1 1 1

FAUNĂ TERESTRĂ 1 1 1 1 1 1 1 1

H. SITURI NATURA 2000 C C C C C C C C

I. ACTIVITATEA ŞANTIERULUI L L - - - - - -

NOTĂ: L- lunar, S – semestrial, T – trimestrial, C-continuu, X* – nr. investigaţii/preconstrucţie

În perioada de construcţie, derularea activităţilor de monitorizare a fost corelată cu

activităţile de şantier, frecvenţele de monitorizare ale obiectivelor de mediu fiind prezentate

sintetic în tabelul 2.2.


RAPORT AD HOC


Tabelul 2.2 – Etapa de construcţie – prezentare generală a obiectivelor de monitorizare – frecvenţe cu diferenţieri la Punctele Critice

OBIECTIVE DE

MONITORIZARE

PUNCTE CRITICE

Puncte Critice

Principale

Puncte Critice

Secundare

01 02 10 03A 03B 04A 04B 07

A. AER L L L T T T T T

B. ZGOMOT L L L T T T T T

C. SOL S S S T T T T T

D. HIDROMORFOLOGIE

Nivelul apei C C C T T T T T

Viteza apei CV L L T T T T T

Turbiditate C C C T T T T T

Ridicare

batimetrică 2D* L L L T T T T T

Ridicare

batimetrică 3D** T T T Nu este cazul

E. CALITATEA APEI L L L S S S S S

SEDIMENTE L L L S S S S S

F.

FLORĂ ACVATICĂ Iulie T T T T T

FAUNĂ ACVATICĂ S T T T T T

F. is STURIONI ŞI MREANĂ

STURIONI Câte două sezoane/an (Februarie - Mai / August - Decembrie)

Câte două sezoane/an (Februarie - Mai /

August - Decembrie)

MREANĂ Un sezon/an Aprilie- Mai (sezonul de reproducere)

Un sezon/an Aprilie- Mai (sezonul de

reproducere)

F. i ALTE SPECII DE PEŞTI Anual (Aprilie - Mai, Iulie - Septembrie)

Anual (Aprilie - Mai, Iulie - Septembrie)

G.

FLORĂ TERESTRĂ Anual iulie Anual iulie

FAUNĂ TERESTRĂ/ AVIFAUNĂ Anual

(Aprilie - Iunie, Septembrie - Octombrie, Ianuarie)

Anual (Aprilie - Iunie, Septembrie -

Octombrie, Ianuarie)

H. SITURI NATURA 2000

SCI

IHTIOFAUNĂ Anual

(Aprilie - Mai, Iulie - Septembrie) Anual

(Aprilie - Mai, Iulie - Septembrie

FLORĂ

ACVATICĂ Iulie T T T T T

FAUNĂ

ACVATICĂ S T T T T T

FLORĂ

TERESTRĂ Anual iulie Anual iulie

FAUNĂ

TERESTRĂ





SPA AVIFAUNĂ Anual

(Aprilie - Iunie, Septembrie - Octombrie, Ianuarie)

Anual (Aprilie - Iunie,

Septembrie - Octombrie, Ianuarie)

I. ACTIVITATEA ŞANTIERULUI L L L Nu este cazul

J. MODELARE NUMERICA 3D L

NOTĂ: CV – cvasicontinuu L- lunar T – trimestrial S – semestrial C - continuu


RAPORT AD HOC


În tabelul 2.3 sunt prezentaţi principalii parametrii de monitorizare pentru fiecare

obiectiv specific conform Caietului de Sarcini.

Tabelul 2.3 – Parametrii de monitorizare pe fiecare obiectiv de mediu

OBIECTIV DE MONITORIZARE

PARAMETRI

AER particule în suspensie; oxizi de azot, oxizi de plumb, oxid de carbon şi dioxid

de carbon.

ZGOMOT nivel de zgomot pentru starea naturală (trafic naval zero) şi pentru perioadele

de trafic naval.

SOL prezenţa / absenţa lumbricidelor în zona lucrărilor; săruri minerale; acizi

humici; materie organică; caracteristici fizice şi mecanice (granulometrie, porozitate, textură).

HIDROMORFOLOGIE

cantitatea de apă (debitul curgerii – nivel şi viteză apă; profile secţiuni – batimetrie); dinamica curgerii;

morfologia albiei;

sedimente transportate în suspensie - turbiditate / corelare cu determinări gravimetrice, debit de sedimente târâte, granulometrie sedimente, granulometrie materii în suspensie.

CALITATE APĂ

Apă – indicatorii stipulaţi în Ordinul 161/2006 – starea ecologică şi în Hotărârea de Guvern 1038/2010 (starea chimică);

Sedimente – metale (As, Cu, Zn, Cr total, Cd, Hg, Ni, Pb); PAH-uri, PCB-uri şi Pesticide organoclorurate.

IHTIOFAUNĂ

sturioni, mreană, alte specii;

caracterizare populaţie (structură pe vârste, clase de mărime) distribuţie, abundenţă, preferinţă habitate; potenţial reproductiv; perioade de migraţie la reproducere, iernare, hrănire; caracterizare habitate de reproducere; cartografiere habitate; monitorizare şi simulare trasee de migraţie;

efectuarea de profile transversale prin habitatele determinate;

monitorizarea vitezei apei pe profile;

monitorizarea bentosului;

urmărirea cu camera Didson în zona pragului de fund de la PC01 - Bala.

FLORĂ ŞI FAUNĂ ACVATICĂ

Floră – fitoplancton: compoziţie, abundenţă, biomasă, indice saprob, indice Simpson, indice multimetric;

- macrofite: compoziţie, abundenţă, biomasă;

Faună – nevertebrate bentonice: compoziţie taxonomică, abundenţă numerică, biomasă, indice Shannon Wiener, indice saprob.

FLORĂ ŞI FAUNĂ TERESTRĂ

Floră – relevee floristice; listă cu specii, bogăţie de specii, tip aboret, grad de acoperire al vegetaţiei, înălţime medie a vegetaţiei

- raport hidrofite/macrofite; număr de specii, vegetale invazive.

Avifaună –înregistrări de noapte şi zi.

SITURI NATURA 2000 monitorizare biodiversitate: ihtiofaună; floră şi faună acvatică; floră şi faună

terestră; avifaună.


RAPORT AD HOC


3. REZULTATELE MONITORIZĂRII PARAMETRILOR ABIOTICI ŞI BIOTICI.

3.1. Monitorizarea calităţii aerului

Din analiza rezultatelor monitorizării calităţii aerului pentru punctele critice principale şi

secundare se desprind următoarele concluzii:

valorile măsurate la indicatorul „NOx” nu depăşesc nivelul critic de 30µg/m3, valoarea

maximă determinată fiind de 7,5 µg/m3 sub pragul inferior de evaluare;

valorile măsurate la indicatorul „CO” nu depăşesc valoarea limită de 10mg/m3, valoarea

maximă determinată fiind de 0,45 mg/m3 mult sub pragul inferior de evaluare;

valorile măsurate la indicatorul „TSP” nu depăşesc valoarea limită de 0,05mg/m3,

valoarea maximă determinată fiind de 0,03 mg/m3 în zona pragului inferior de evaluare

de 0,025 mg/m3;

valorile măsurate la indicatorul „Pb” nu depăşesc valoarea limită de 0,5µg/m3 valoarea

maximă determinată fiind de 2.1 ng/m3 mult sub pragul inferior de evaluare de

0,25µg/m3, valoare constantă pentru toate cele trei puncte critice şi care se încadrează

în valorile specifice fondului natural;

valorile măsurate la indicatorul de mediu „CO2” au valori de 0.04 % şi se încadrează în

valorile specifice fondului natural al aerului, valoare constantă pentru toate cele trei

puncte critice;

valoarea concentraţiilor de substanţe poluante măsurate se corelează cu intensitatea

activităţilor de pe şantier;

nu există impact semnificativ asupra factorului de mediu „aer”, datorat activităţilor de

şantier.

Pe perioada desfăşurării campaniilor de monitorizare a indicatorilor de calitate a aerului

s-au observat atât vizual cât şi prin determinări cu analizorul de gaze de ardere Testo 350XL,

emisii peste limitele admisibile (îndeosebi la CO şi TSP) la unele utilaje care lucrau pe şantier (în

principal la macaralele plutitoare).

Situaţia s-a remediat prin înlocuirea acestor utilaje de către constructor cu alte utilaje

similare mai puţin poluante.

3.2. Monitorizarea nivelului de zgomot

Pentru determinarea intensităţii nivelului de zgomot s-au derulat campanii de măsurători

în punctele critice principale cât şi în punctele critice secundare.

Utilajele folosite pe perioada execuţiei lucrării care au constituit surse de zgomot în


RAPORT AD HOC


timpul măsurătorilor efectuate la cele 3 puncte critice principale sunt următoarele:

ambarcaţiuni, barje, buldozere draga, excavatoare, gabare, macarale plutitoare, remorchere,

şalande, şalupe, bărci cu motor, alte utilaje (grupuri electrogene, drujbe, derulator saltele

geotextil).

Analizând rezultatele obţinute cu privire la nivelul de zgomot pe perioada monitorizării

se desprind următoarele concluzii:

valorile măsurate nu depăşesc nivelul maxim admisibil 75(dB);

nivelul zgomotului măsurat se corelează cu intensitatea activităţilor de pe şantier; în

zona punctelor critice principale PC01, PC02 şi PC10 au fost înregistrate variaţii

semnificative ale nivelului de zgomot în funcţie de tipul utilajului care funcţiona în

perioda efectuării determinărilor.

3.3. Monitorizarea calităţii solului

În perioada analizată, monitorizarea calităţii solului în punctele critice principale, s-a

derulat în 12 campanii pentru prelevări probe de sol, 2 campanii în perioada de preconstrucţie şi

10 de campanii în perioada de construcţie. În această perioadă au fost prelevate un număr

suficiet de mare de probe de sol care au permis stabilirea stării de referinţă a calităţii solului

înainte de excuţia lucrărilor şi evoluţia parametrilor monitorizaţi în etapa de execuţie a

lucrărilor de construcţii hidrotehnice.

Rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de sol prelevate au pus în evidenţă

următoarele:

conţinutul de metale grele se situează sub valoarea normală în soluri, fiind mult sub

valorile pragurilor de alertă şi de intervenţie pentru tipurile de folosinţă sensibilă

impuse prin Ordinul 756/1997;

conţinutul de humus variază de la valori <1% în cazul solurilor foarte sărace în humus

(soluri nisipoase), până la valori mai mari de 10 % caracteristice solurilor bogate în

humus.

Proprietăţile fizico-mecanice ale probelor de sol. Pentru definirea texturii solurilor au

fost efectuate analize de laborator prin care s-au determinat cantităţile procentuale de nisip,

praf şi argilă. Rezultatele obţinute pentru probele de sol prelevate din punctele critice

principale şi secundare au pus în evidenţă o textură a solului de la grosieră nisipoasă la mijlociu

grosieră nisipo-lutoasă.

Monitorizarea calităţii solului în etapa de construcţie pune în evidenţă faptul că valorile

indicatorilor analizaţi în această etapă sunt comparabile cu valorile obţinute în etapa de


RAPORT AD HOC


preconstrucţie şi se situează sub valorile normale impuse de Ordinul 756/1997. Impactul datorat

lucrărilor de construcţii hidrotehnice în punctele critice principale, asupra factorului de mediu

“SOL” este neglijabil.

3.4. Monitorizarea calităţii apei si sedimentelor

Din analiza rezultatelor monitorizării calităţii apei şi sedimentelor pentru punctele critice

principale şi secundare se pot concluziona următoarele:

Indicatorii monitorizaţi pentru evaluarea calităţii apei evoluează individual predominant

între clasa I şi clasa a III-a, rezultat aşteptat, de altfel, în cazul unui fluviu cu un bazin

hidrografic întins şi caracterizat de fluctuaţii mari de debit.

Nu se distinge o corelaţie a evoluţiei indicatorilor de calitate cu perioadelor de execuţie a

lucrărilor hidrotehnice din cauza eterogeneităţii ridicate a probelor de sedimente luate în

analiză ca urmare a diferenţelor de nivel ale Dunării. Evoluţia generală a indicatorilor de

calitate este conformă cu datele istorice regăsite în TNMN.

indicatorii din clasa substanţelor organice, nutrienţii şi anumite metale (fier, mangan) au

variat independent fată de lucrările efectuate, fiind influenţate de surse externe

sectorului monitorizat, regimul precipitaţiilor, temperatură şi debit.

variaţia indicatorilor analizaţi nu se datorează construcţiilor hidrotehnice, ci stării

ecologice propriu zise a Dunării

starea ecologică din punct de vedere a elementelor fizico-chimice suport pentru

elementele biologice, este cuprinsă în intervalul BUNĂ spre MODERATĂ, apreciere care se

înscrie şi în intervalul corespunzător al datelor istorice.

Pentru a realiza o analiză integrată a evaluării rezultatelor monitorizării, INCDPM a

definit doi parametri complecşi, relativ uşor de utilizat, sub forma unor ecoindici pentru apă EIA

şi pentru sedimente EIS. Aceşti ecoindici permit o estimare integrată a presiunilor de ordin

chimic asupra ecosistemelor, observarea evoluţiei spaţiale şi temporale a acestor presiuni şi

corelarea factorilor abiotici şi biotici.

Efectuarea unei analize globale a indicatorilor ecologici integraţi (Ecoindici) evidenţiază

că lucrările hidrotehnice realizate în perioada luată în considerare nu au constituit un factor de

stress din punct de vedere al impactului abiotic asupra ecosistemului. Deşi au fost înregistrate

ocazional valori ridicate ale unor factori de stress abiotici, durata scurtă de acţiune a acestora a

minimalizat impactul potenţial de disturbare a ecosistemului nefiind identificate sursele exacte.

În urma evaluării indicatorilor de calitate a apei şi sedimentelor, poate observa o

dinamică naturală pronunţată a acestora demonstrând, atât complexitatea ecosistemului, cât şi

puterea de adaptare a biocenozelor respective.


RAPORT AD HOC


Astfel, din analiza integrată a factorilor de mediu apă şi sediment coroborată cu

condiţiile hidrologice şi cele referitoare la riscul ecologic rezultă că, pe durata etapei de

construcţie, situaţia generală se caracterizează prin absenţa presiunilor ecologice suplimentare

faţă de cele din perioada de referinţă (preconstrucţie) pentru poluanţii monitorizaţi pe

tronsonul Călăraşi km 375 – Brăila km 175.

Referitor la analiza statistică comparativă a datelor privind calitatea apelor şi a

sedimentelor colectate pe perioada etapei de construcţie, se pot concluziona următoarele:

Indicatorii de calitate monitorizaţi au înregistrat o variabilitate dependentă în principal

de momentul prelevării (sezon/extrasezon) şi mai puţin de locaţia de prelevare (MD, CN,

MS).

Valorile parametrilor statistici calculate pentru eşantioanele de date (ex. valoarea

minimă, valoarea medie, valoarea maximă, abaterea standard, etc.) evidenţiază faptul

că datele sunt uniform repartizate în domeniul de variaţie (min-max) şi nu există erori

sistematice sau valori aberante care să depăşească valorile limitelor de control şi de

averizare (superioară şi inferioară) ale indicatorilor monitorizaţi.

Aproximativ 75% dintre indicatorii de calitate monitorizaţi pentru apă se încadrează

permanent în condiţiile specifice clasei I de calitate (ex. ortofosfaţi, reziduu filtrabil

uscat la 1050C, sulfaţi, crom total, cupru, zinc, arsen, seleniu, cadmiu, nichel şi

detergenţi) şi aproximativ 70% dintre indicatorii de calitate monitorizaţi pentru

sedimente se încadrează permanent în standardele de calitate stipulate de legislaţia în

vigoare (ex. arsen, cadmiu, crom total, plumb şi sumă PAH).

Sub 5% dintre indicatorii de calitate monitorizaţi pentru apă şi aproximativ 10% dintre cei

monitorizaţi pentru sedimente înregistrează depăşiri frecvente ale standardelor de

calitate, depăşiri care sunt sistematic mai mari cu 2 faţă de medie (ex. CCO-Cr, oxigen

dizolvat, azotiţi, fier total, magneziu, fenoli totali pentru apă, şi nichel pentru

sedimente).

Aproximativ 22% dintre indicatorii de calitate monitorizaţi pentru apă şi circa 20% dintre

cei monitorizaţi pentru sedimente înregistrează depăşiri accidentale ale standardelor de

calitate, fapt confirmat şi de testul 3 care indică cu o probabilitate de 99% că aceste

depăşiri sunt accidentale (ex. CBO5, CCO-Mn, amoniu, azotaţi, azot total, fosfor total,

clorofila a, cloruri, calciu, sodiu, bariu, mercur, cobalt, plumb, mangan total, AOX,

pentru apă, cupru, mercur, zinc şi suma PCB pentru sedimente).

Majoritatea indicatorilor pentru care au fost înregistrate depăşiri frecvente ale


RAPORT AD HOC


standardelor de calitate, sunt specifici apelor uzate oraşeneşti necorespunzător epurate

şi provin, cel mai probabil, din poluări punctiforme şi/sau difuze poziţionate în amonte

de tronsonul investigat (km 375 – km 175).

3.5. Monitorizarea florei şi faunei acvatice

Fitoplancton

În zona punctelor critice monitorizate, din analiza valorilor indicelui multimetric pentru

fitoplancton (conform HG 80/2011) a rezultat că pe durata etapei de construcţie, starea

ecologică a apei Dunării a fost cuprinsă între foarte bună şi bună, situaţia generală

caracterizându-se prin absenţa unor presiuni antropice suplimentare faţă de cele din etapa de

preconstrucţie pe tronsonul analizat. Indicatorii de calitate ai fitoplanctonului monitorizaţi au

înregistrat o variabilitate dependentă în principal de momentul prelevării, urmând dinamica

sezonieră a dezvoltării principalelor grupe de alge.

Macrofite

În perioada de monitorizare, macrofitele au fost slab reprezentate în toate punctele

critice analizate, fiind identificate în total patru specii de macrofite pe malurile Dunării,

aparţinând la două clase: Liliopsida şi Magnoliopsida. Din punct de vedere cantitativ, în

secţiunile de prelevare unde macrofitele au fost prezente, biomasa totală a variat în punctele

principale între 9,40 g/m2 - în PC 01 (mal drept) până la 90,60 g/m2 – în PC 02 (mal stâng). Nu s-

au înregistrat diferenţe semnificative ale valorilor biomasei totale a macrofitelor în etapa de

preconstrucţie comparativ cu etapa de construcţie.

Macronevertebrate acvatice

Valorile medii ale indicelui Shannon-Wiener, indicator al diversităţii speciilor de

macronevertebrate, obţinute în perioada de construcţie au fost uşor mai ridicate sau apropiate

de valorile obţinute în etapa de preconstrucţie, speciile de macronevertebrate nefiind afectate.

Local şi temporar, în corelaţie cu lucrările hidrotehnice se poate înregistra o depreciere a stării

ecologice prin: perturbarea substratului, creşterea turbidităţii, reducerea biodiversităţii prin

îndepărtarea fizică a indivizilor.

Luând în considerare valorile indicelui saprob în scopul evaluării stării ecologice a

corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor bentonice, conform HG 80/2011, se poate

aprecia că, în etapa de construcţie, starea ecologică a apei Dunării în punctele critice analizate

a fost bună, situaţia generală caracterizându-se prin absenţa unor surse suplimentare de poluare

cu substanţe organice.


RAPORT AD HOC


Corelarea multiplă a parametrilor biotici (fitoplancton) şi abiotici a fost realizată

utilizând o metodă statistică de regresie multi-dimensională. Toate variabilele observate

considerate (biomasa totală a fitoplanctonului, indicele de diversitate Simpson şi indicele

multimetric) depind în mod sistematic şi semnificativ de parametrii abiotici măsuraţi

(temperatura, turbiditatea, viteza de curgere a apei şi încărcarea organică dozată sub formă de

CBO5).

Corelaţiile realizate au pus în evidenţă unele efecte individuale dar şi cumulate ale

parametrilor biotici şi abiotici, precum:

dependenţa direct proporţională dintre indicii de creştere a fitoplanctonului (biomasa

totală şi clorofila “a”);

influenţa pozitivă pe care o are temperatura asupra tuturor parametrilor biotici analizaţi

(biomasa totală a fitoplanctonului, indicele de diversitate Simpson şi indicele

multimetric);

influenţa negativă pe care o are turbiditatea asupra tuturor parametrilor biotici analizaţi

(biomasa totală a fitoplanctonului, indicele de diversitate Simpson şi indicele

multimetric);

influenţa negativă pe care o are viteza de curgere a apei asupra biomasei

fitoplanctonului;

influenţa pozitivă pe care o are încărcarea organică (CBO5) asupra biomasei totale a

fitoplanctonului şi indicelui multimetric, şi influenţa negativă pe care o are încărcarea

organică asupra indicelui de diversitate Simpson.

3.6. Monitorizarea avifaunei, florei terestre şi siturilor Natura 2000

3.6.1. AVIFAUNA

În perioada de monitorizare au fost efectuate determinări pe puncte critice în diferite habitate.

Pe baza acestor rezultate a fost calculată densitatea păsărilor pe trei habitate dominante:

păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius; plantaţii de plop; habitate

deschise (incluzând pajişti, tăieri ras, plantaţii foarte tinere).

Faza de preconstrucţie s-a suprapus sezonului de migraţie de primăvară şi cuibărit al păsărilor.

Frecvenţa de apariţie a speciilor de păsări identificate pe teren (aprilie–august 2011) a fost

următoarea: din totalul speciilor de păsări identificate 58% au fost rar întâlnite (sub 10

exemplare), 32% frecvent întâlnite, iar 10% des întâlnite (peste 100 exemplare).

Diversitatea cea mai mare a fost înregistrată în punctul critic PC04 datorită formei de habitat

care este de plantaţie de plop şi fâşii de comunităţi danubiene de salcie albă. Habitatul nu este


RAPORT AD HOC


fragmentat cu comunitati antropice. În punctele PC01, PC02, PC07, corespunzătoare habitatelor

păduri danubiene de salcie albă, păduri danubiene pontice şi plantaţii de plop, au fost

semnalate valori mai puţin ridicate ale indicelui de diversitate comparativ cu PC04, deoarece,

din analiza realizată pe teren, a fost observată o vegetaţie mai redusă, iar pe alocuri se pot

întâlni comunităţi antropice. Cele mai mici valori ale indicelui de diversitate Shannon au fost

înregistrate în punctele critice PC03 şi PC10, având ca tip de habitat plantaţii de plop şi păduri

danubiene de salcie albă, dar care nu se găsesc pe toată suprafaţa punctului critic, din cauza

comunităţilor antropice şi a suprafeţelor nisipoase temporar inundate şi lipsite de vegetaţie.

Speciile de păsări menţionate nu sunt afectate de lucrările hidrotehnice, deoarece nu cuibăresc

şi nu se hrănesc în zonele în care au loc lucrările, arealul lor fiind mult mai extins. Impactul

lucrărilor de construcţii pe termen scurt poate fi doar local şi nesemnificativ.

Frecvenţa de apariţie a speciilor de păsări identificate pe teren (aprilie–august 2011) a fost

următoarea: din totalul speciilor de păsări identificate 58% au fost rar întâlnite (sub 10

exemplare), 32% frecvent întâlnite, iar 10% des întâlnite (peste 100 exemplare).

Schimbările negative în numărul şi efectivele speciilor inelate/observate nu sunt cauzate

de lucrările efectuate, deoarece în toamna anului 2012 numărul scăzut al păsărilor a fost o

consecinţă imediată a secetei.

Migraţia de primăvară:

- zona cuprinsă între PC01 şi PC10 este o zonă importantă de migraţie de primăvară şi

cuibărit pentru păsările acvatice

- PC02 este zona cu cea mai mare bogăţie de specii şi unde se găseşte singura colonie de

cormorani (Insula Epuraşu)

- în PC01 se întâlnesc colonii de lăstun de mal şi de prigorie

- au fost identificate peste 100 de specii de păsări (peste 3000 de exemplare), dintre

care 36 de specii protejate.

Migraţia de toamnă:

- speciile mai abundente sunt: piţigoiul mare (Parus major), piţigoiul albastru (Parus

caeruleus), pescăraşul albastru (Alcedo atthis), cinteza (Fringilla coelebs), pitulicea

fluierătoare (Phylloscopus trochilus) şi muscarul sur (Muscicapa striata)

- predomină speciile cântătoare

- ostroavele sunt folosite ca loc de innoptare iar arboretul şi tufărişurile ca loc de loc de

odihnă şi hrănire

- în 2012 s-au identificat mai puţine exemplare de păsări faţă de 2011 din cauza nivelului

scăzut al apei şi al secetei prelungite din 2012.


RAPORT AD HOC


Iernarea:

- speciile predominante în timpul iernii ca număr de indivizi: cormoranul mare

(Phalacrocorax carbo) - 1664 indivizi; raţa mare (Anas platyrhynchos) – 7763 indivizi;

cioara de semănătură (Corvus frugilegus) – 9150 indivizi ; stăncuţa (Corvus monedula) –

2000 indivizi

- zona cuprinsă între PC01 şi PC10 reprezintă o zonă importantă de iernare pentru

păsările acvatice: pelican creţ (Pelecanus crispus), raţe (Anas sp.), cormorani pitici

(Phalacrocorax pygmaeus); este de remarcat numărul scăzut al raţelor scufundătoare

(Aythia sp., Bucephala sp.).

-

3.6.2. FLORA TERESTRĂ

Evaluarea florei terestre realizată în faza de preconstrucţie a indicat starea mediului natural,

neafectat de lucrările planificate. În cursul anilor următori schimbările biodiversităţii din zona

potenţial afectată vor fi comparate cu aceste stări.

În zonele studiate ale Dunării predomină plantaţii de plop canadian şi habitatele seminaturale

(păduri de luncă predominate de salcie albă şi plop), care se limitează la fâşii înguste în zonele

ripariene, temporar inundate şi care sunt în stare de degradare avansată, cu multe specii

alohtone invazive. Din cauza suprafeţei ocupate relativ reduse şi a abundenţei speciilor invazive,

aceste habitate seminaturale prezintă o valoare conservativă scăzută.

Dintre punctele critice, PC02 – Ostrovul Epuraşu este cel mai important din punct de vedere a

biodiversităţii. Pădurile dunărene de luncă cu salcie şi plop sunt prezente în stare de conservare

relativ bună. Se remarcă, de asemenea, existenţa unui lac temporar în interiorul insulei, care

reprezintă un potenţial habitat pentru o serie de specii higrofite (lipsa acestora ar putea fi

explicată din cauza verii secetoase).

Rezultatele monitorizării în punctele critice principale pot fi centralizate în tabelul următor:

Tabel 3.1 – Tipuri de habitate în punctele critice principale

Punct Critic

Habitate Locaţie

PC01

Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) şi plop alb (Populus alba) mal

Plantaţii de plop canadian interior

Vegetaţie antropică mal

Zone nisipoase lipsite de vegetaţie, parţial inundate mal

PC02

Păduri danubiene de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius Insula Epuraşu mal Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius

Zone nisipoase cu vegetaţie foarte săracă (Xanthium sp) mal

PC10

Plantaţii de plop canadian cu salcie albă Interior, mal

Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius mal

Vegetaţie antropică intercalată


RAPORT AD HOC


Diversitatea a scăzut în 2013 faţă de 2012, în special în rândul plantelor ierboase şi mai

puţin a arborilor sau arbuştilor. De asemenea, au apărut unele specii invazive noi, neidentificate

în 2012. Schimbările se datorează în primul rând fluctuaţiei apei din zonele analizate şi

inundaţiilor frecvente.

Luând în considerare faptul că lucrările se derulează pe apă şi pe maluri, putem afirma

că acestea nu afectează negativ flora terestră. Vegetaţia poate fi perturbată doar pe anumite

segmente ale zonei ripariene şi pe suprafeţele adiacente acesteia. Din cauza stării degradate a

habitatelor, respectiv a impactului antropic puternic din zona potenţial afectată, lucrările

planificate nu vor afecta statutul de conservare a habitatelor cu valoare conservativă ridicată

din ariile naturale protejate. Pădurile dunărene de luncă cu salcie şi plop (galerii de Salix alba şi

Populus alba) nu se întâlnesc în punctele de lucru, unde au loc lucrările de construcţie.

3.6.3. SITURI NATURA 2000

Punctele critice din zona proiectului sunt incluse în următoarele situri din reţeaua

ecologică europeană Natura 2000:

Situri de Importanţă Comunitară (SCI):

o ROSCI0006 Parcul Natural „Balta Mică a Brăilei” – include punctul critic PC10

o ROSCI0022 „Canaralele Dunării” – include punctele critice PC01, PC02, PC03,

PC04 şi zona adiacentă PC07.

Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA):

o ROSPA0005 „Balta Mică a Brăilei” - include punctul critic PC10

o ROSPA0039 „Dunăre Ostroave” - include punctele critice PC01, PC02, PC03,

PC04.

În perioada monitorizată s-au constatat următoarele aspecte semnificative:

Nu au fost identificate în zonele investigate specii de floră terestră protejate

Flora terestră este formată din păduri (în special păduri danubiene aluviale de salcie albă

şi plop alb, zăvoaie – habitatul Natura 2000: 92A0 Salix alba and Populus alba galleries - şi

plantaţii de plop canadian) şi pajişti deseori aflate în stadii avansate de degradare, ca

urmare a abundenţei mari a speciilor alohtone invazive

Zonele ripariene sunt, în general, zone nisipoase inundate temporar, sărace în vegetaţie

sau total lipsite de aceasta; în unele cazuri, zonele inundate sunt acoperite de salicete

Campania migraţiei de primăvară din 2012 pentru monitorizarea avifaunei în punctele


RAPORT AD HOC


critice a arătat că, faţă de aceeaşi campanie din 2011, au fost identificate mai multe

specii de păsări, dar mai puţine exemplare; cele mai multe exemplare de păsări au fost

identificate în PC07, iar PC02 şi PC04 sunt cele mai complexe zone din punct de vedere a

biodiversităţii avifaunistice

Au fost identificate între 18 şi 27 de specii de păsări protejate, ajungând până la peste 400

de exemplare observate

Situl ROSPA0005 „Balta Mică a Brăilei” este o zonă importantă pentru unele specii de

păsări cuibăritoare (3 specii), pentru raţe şi gâşte (în perioadele de migraţie şi iernat)

Situl ROSPA0039 „Dunăre-Ostroave” este o zonă pentru păsările cuibăritoare (14 specii),

pentru păsările migratoare (7 specii) şi pentru păsările care iernează (2 specii protejate)

Dintre speciile de peşti de importanţă comunitară, au fost identificate 9 specii în

ROSCI0006 şi 9 specii în ROSCI0022 care au vulnerabilitate scăzută sau medie faţă de

lucrările hidrotehnice.

3.7. Monitorizarea hidromorfologică

Monitorizarea hidromorfologică a fost axată în principal pe măsurarea următoarelor

elemente:

cantitatea de apă (debitul curgerii);

nivelul apei;

dinamica curgerii apei (viteza de curgere);

măsurători batimetrice single-beam şi multi-beam;

distribuţia debitelor şi a nivelelor apei; comparaţii cu datele istorice;

monitorizarea în staţiile hidrometrice automate.

Monitorizarea vitezelor de curgere a apei efectuată în perioada 16 august – 15

decembrie 2011, pe cele 10 secţiuni transversale principale a condus la obţinerea următoarelor

informaţii de natură calitativă:

pe secţiunea S1 vitezele sunt foarte mici în apropierea celor 2 maluri, zone în care

adâncimea apei este ceva mai mică; vitezele pe centru au valori în jur de 1 m/s şi

nu prezintă o tendinţă clară de variaţie pe verticală;

pe secţiunea S2 la intrarea pe braţul Bala valorile de viteze lângă maluri sunt ceva

mai mari; pe centru sunt cele mai mari viteze în raport cu celelalte secţiuni (peste 1

m/s în toate campaniile);

pe secţiunea S3 cele mai mari viteze sunt lângă malul stâng, zona în care este trasat

şenalul navigabil; nu există variaţii mari de la o campanie la alta;


RAPORT AD HOC


pe secţiunea S4, situată pe Borcea, sunt viteze mai mari pe centrul albiei şi viteze

foarte mici lângă malul drept;

pe secţiunea S5 valorile de viteze de lângă maluri nu diferă mult faţă de cele de pe

centru;

pe secţiunea S6 situată pe braţul Epuraşu sunt cele mai mici valori de viteze – sub

0,5 m/s în toate campaniile de măsurători;

pe secţiunea S7 situată după confluenţă, valorile de viteze sunt foarte mici lângă

malul drept;

pe secţiunea S18 – braţul Caleia - viteza pe centru este superioară valorii de 1 m/s;

pe secţiunea S19 – aflată pe Dunăre – valorile de viteze lângă cele 2 maluri sunt

comparabile cu cele măsurate pe centrul secţiunii;

pe secţiunea S20, situată după confluenţa Dunării cu braţul Caleia, sunt valori mici

de viteze lângă cele 2 maluri.

În ceea ce priveşte debitele extreme şi medii lunare pe secţiunile monitorizate în

perioada16 decembrie 2011 - 30 aprilie 2012, acestea sunt puse în evidenţă – în raport cu

debitele medii înregistrate în primele 4 luni de construcţie - o creştere cu 10-15% în prima lună

(16 dec. 2011-15 ian.2012), urmată de creşteri lunare ale debitelor, ceva mai semnificative în

lunile februarie şi martie, urmate în luna aprilie de o relativă stabilizare. Aceste tendinţe de

modificare a debitelor medii măsurate pe secţiuni sunt normale pentru aceasta perioada

calendaristică de final de iarna şi început de primăvara.

Concluzii similare se pot constata şi în ceea ce priveşte nivelele extreme şi medii lunare

monitorizate în perioada16 decembrie 2011-30 aprilie 2012, lucru explicabil prin corelaţiile

directe existente între debit şi nivel pe o secţiune transversală, corelaţii materializate prin

cheile limnimetrice respective.

Comparaţiile cu datele istorice făcute în staţiile hidrometrice la intrarea în sectorul de

interes – s.h. Călăraşi-Chiciu – pentru debite şi respectiv la ieşirea din sectorul de interes - s.h.

Brăila – pentru nivele, au pus în evidenţă un deficit de debit şi respectiv nivele mai scăzute în

lunile ianuarie şi aprilie 2012 faţă de valorile maxime şi medii multianuale şi respectiv debite şi

nivele mai mari în lunile februarie şi martie faţă de maximele şi mediile multianuale.

Prelucrarea volumului informaţional (2D şi 3D) a măsurătorilor batimetrice repetate cu o

frecvenţă lunară pe cele 10 secţiuni aflate în zona punctelor critice principale nu a pus în


RAPORT AD HOC


evidenţă modificări majore ale talvegului – eroziuni sau depuneri - faţă de perioada de

preconstrucţie, respectiv faţă de măsurătorile din primele 4 luni ale etapei de construcţie.

Diferenţele de ordinul centimetrilor pot fi datorate şi preciziei metodei ADV, cu toate că gheaţa

din lunile ianuarie, februarie şi martie a avut un impact evident asupra hifromorfologiei

malurilor.

Distribuţiile valorilor de turbiditate măsurate pe cele 10 secţiuni principale sunt similare

atât ca alură, cât şi ca valori cu cele măsurate în primele 4 luni ale etapei de construcţie.

În ceea ce priveşte vitezele de curgere a apei pe cele 10 secţiuni transversale principale

lângă maluri şi pe centru pentru 3 adâncimi poate fi remarcat că nu există modificări

semnificative faţă de datele prezentate în perioada 16 august – 15 decembrie 2011.

Diferenţele dintre valorile de viteză măsurate în cele 2 intervale de câte 4 luni din

perioada de construcţie sunt datorate debitelor diferite înregistrate în cele 2 perioade de timp.

Pentru unele dintre secţiunile de monitorizare sunt prezentate în raport mai multe profile

transversale caracteristice care diferă fie prin data la care au fost măsurate, fie prin locaţia sau

geometria uşor diferită, dar situate în zona secţiunilor respective.

În ceea ce priveşte debitele pe toate secţiunile monitorizate în perioada 01 mai - 31

august 2012, a existat o tendinţă generală cu debite mari şi comparabile în primele 2 luni (mai-

iunie 2012)şi o scădere accentuată a debitelor în lunile iulie şi august 2012. Debitele din luna

iulie 2012 sunt ceva mai mici decât debitele înregistrate în perioada de preconstrucţie (MEP).

Concluzii similare se pot constata şi în ceea ce priveşte nivelele extreme şi medii lunare

monitorizate în perioada 01 mai - 31 august 2012, lucru explicabil prin corelaţiile directe

existente între debit şi nivel pe o secţiune transversală, corelaţii materializate prin cheile

limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă tendinţa de creştere a nivelului apei în

lunile mai şi iunie 2012, iar apoi o tendinţă generală de scădere în lunile iulie şi august. Faţă de

MEP, nivelele din luna iulie 2012 sunt ceva mai scăzute.

În ceea ce priveşte variaţia nivelelor relativ şi absolut al apei, acestea au avut un

maxim la începutul lunii iunie 2012, după care s-au înregistrat scăderi aproape continue ale

nivelelor, cu câteva paliere de nivel constant. Ecartul total în această perioadă a fost de cca. 5

m. Această variaţie a nivelelor apei în intervalul celor 4 luni de monitorizare este comună – cu


RAPORT AD HOC


diferenţe minime – pentru toate staţiile de monitorizare automată.

Referitor la vitezele de curgere a apei pe cele 10 secţiuni transversale principale lângă

maluri şi pe centru pentru 3 adâncimi, poate fi remarcat faptul că nu există modificări

semnificative faţă de datele prezentate în perioada august 2011-aprilie 2012. Diferenţele dintre

valorile de viteză măsurate în cele 3 intervale de câte 4 luni din perioada de construcţie sunt

datorate debitelor diferite înregistrate în cele 3 perioade de timp. Pentru unele dintre secţiunile

de monitorizare sunt prezentate în raport mai multe profile transversale caracteristice care

diferă fie prin data la care au fost măsurate, fie prin locaţia sau geometria uşor diferită, dar

situate în zona secţiunilor respective.

Cu privire la distribuţia debitelor şi nivelelor, din comparaţia cu datele istorice din

staţiile hidrometrice la intrarea în sectorul de interes – s.h. Călăraşi-Chiciu – pentru debite şi

respectiv la ieşirea din sectorul de interes - s.h. Brăila – pentru nivele, rezultă că debitele medii

din perioada mai 2012- august 2012 pun în evidenţă un deficit major (de până la cca. 1500 m3/s)

faţă de mediile multianuale ale debitelor minime pentru lunile mai, iulie şi august, în timp ce

pentru luna iunie debitul mediu în 2012 este superior cu 300 m3/s faţă de media debitelor

minime multianuale. De asemenea, în lunile 9-12 ale perioadei de construcţie, în staţia

hidrometrică Brăila, nivelele relative minime lunare s-au situat la un nivel inferior cu cel mult

125 cm – în luna iulie 2012 - faţă de mediile mutianuale (pe 90 de ani) ale nivelelor minime

lunare. Se poate trage concluzia că nivelele medii din 2012 sunt inferioare celor multianuale, cu

excepţia lunii iunie, când aceste nivele sunt comparabile cu mediile multianuale.

În lunile 9-12 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători batimetrice 2D şi 3D de

îndesire, cu predilecţie în sectoarele în care nivelul scăzut al apei în lunile anterioare nu a

permis efectuarea de măsurători batimetrice: bancul de nisip Caragheorghe, structurile

submerse existente de pe braţele Bala şi Epuraşu, braţul Epuraşu. Se poate remarca faptul că nu

se pun în evidenţă modificări majore ale configuraţiei albiei. Există modificări chiar de câţiva

zeci de centimetri ale cotelor talvegului, dar scara de reprezentare nu permite punerea în

evidenţă a acestora.

Referitor la distribuţiile valorilor de turbiditate măsurate pe cele 10 secţiuni principale,

s-a constatat că valorile medii ale turbidităţii pe secţiuni au fost relativ constante, fără a fi

variaţii mai mari de 20%; valori mai ridicate ale turbidităţii s-au înregistrat în lunile 9-10 ale

perioadei de construcţie, perioadă în care şi debitele au fost mai ridicate (mai-iunie 2012).

Referitor la variaţia turbidităţii pe fiecare secţiune, nu se pot pune în evidenţă corelaţii clare,


RAPORT AD HOC


nici în apropierea malurilor, nici pe centrul secţiunilor transversale, valorile de turbiditate fiind

foarte apropiate pe aceeaşi secţiune. Valoarea maximă a turbidităţii – 80 NTU – s-a înregistrat la

începutul lunii iunie; în restul perioadei, valorile turbidităţii au avut fluctuaţii între 5 NTU şi 25

NTU.

Din analiza datelor privind sedimentele târâte se desprind următoarele observaţii:

coeficientul de debite târâte din debitele masice de suspensii creşte cu debitul apei

procentul mediu al debitului de sediment târât faţă de cel corespunzător încărcării

masice de suspensii se încadrează în intervalul 0,2 – 3,23% cu o medie de 1,72%, valori

care se încadrează în cele prezentate în literatura de specialitate.

În ceea ce priveşte debitele pe toate secţiunile monitorizate în perioada 01 septembrie -

31 decembrie 2012, a existat o tendinţă generală caracterizată prin debite medii şi o scădere a

debitelor în luna septembrie 2012. Debitele din luna septembrie 2012 sunt mai mici decât

debitele înregistrate în perioada de preconstrucţie (MEP). Debitele din lunile octombrie,

noiembrie şi decembrie sunt mai mari decât debitele înregistrate în perioada de preconstrucţie

(MEP).

Concluzii similare se pot constata şi în ceea ce priveşte nivelele absolute medii lunare,

lucru explicabil prin corelaţiile directe existente între debit şi nivel pe o secţiune transversală,

corelaţii materializate prin cheile limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă tendinţa

de scădere a nivelului apei în septembrie 2012, iar apoi o tendinţă generală de creştere în lunile

octombrie, noiembrie şi decembrie. Faţă de MEP, nivelele din luna septembrie 2012 sunt mai

scăzute.

Ţinand cont de faptul ca etapa de constructie a demarat in septembrie 2011, a existat

posibilitatea de a compara caracteristicile hidrologice – debitele scurse in perioada

calendaristica toamna-inceput de iarna (lunile septembrie-decembrie) pentru anii 2011 si

respectiv 2012. Astfel, pe toate sectiunile din punctele critice principale, cu exceptia lunii

septembrie, debitele in anul 2012 au fost superioare debitelor din 2011 in lunile respective.

Măsurătorile ADCP de viteze de curgere efectuate în lunile 13-16 ale perioadei de

construcţie pe secţiunile din punctele critice principale, cât şi din cele de la punctele secundare

au fost prelucrate, obtinandu-se - din datele brute inregistrate - distributii ale valorilor vitezei

de curgere pe componenta principală (în sensul de curgere al Dunării pe secţiunile transversale

respective.

Pentru unele dintre secţiunile de monitorizare sunt prezentate în raport mai multe profile


RAPORT AD HOC


transversale caracteristice cu distributia de viteze, care diferă fie prin data la care au fost

măsurate, fie prin locaţia sau geometria uşor diferită, dar situate în zona secţiunilor respective.

În vederea stabilirii comportamentului tipic al Dunării – necesar în activitatea de

modelare hidrodinamică 3D - este necesar să se prelucreze serii lungi de date referitoare la

distribuţia debitelor şi nivelelor pe minim 30 de ani. Modelul Delft3D presupune prelucrarea

seriei de date privind debitele pentru o staţie hidrometrică situată în amonte faţă de sectorul

modelat, şi respectiv prelucrarea seriei de date corespunzatoare privind nivelele, pentru o staţie

hidrometrică situată la frontiera din aval a sectorului modelat.

În acest scop, au fost luate în considerare pentru debite staţia hidrometrică de la

Călăraşi-Chiciu şi respectiv pentru nivele - staţia hidrometrică de la Brăila. Pentru aceste staţii

au fost prelucrate seriile de timp disponibile şi comparate cu înregistrările din perioada

septembrie 2012 - decembrie 2012. Datele privind debitele istorice au fost extrase din lucrarea

“Ouvrage de Reference Hydrologique du Danube 1921-2001”, lucrare editată în anul 2005 de

către Comisia Dunării.

După cum se poate constata din analiza graficelor prezentate, debitele medii din

perioada septembrie 2012-decembrie 2012 care sunt înregistrate la s.h. Călăraşi-Chiciu pun în

evidenţă un deficit (de până la cca. 100 m3/s) faţă de mediile multianuale ale debitelor minime

pentru lunile respective, deficit mai pronunţat pentru luna septembrie.

A fost analizată evoluţia pe termen lung, perioada anilor 1941-2001 şi comparativ pentru

anul 2012, a scurgerii de apă (debite) maxime lunare la s.h. Călăraşi-Chiciu pentru lunile

septembrie-octombrie-noiembrie-decembrie 2012 caracteristice perioadei de construcţie. În

acest sens, se poate trage concluzia ca debitele medii din septembrie-decembrie 2012 sunt

inferioare celor multianuale, cu exceptia lunii noiembrie, când aceste nivele sunt comparabile.

În ceea ce priveşte variaţia nivelului relativ al apei – nivel monitorizat in cele 10 statii

automate instalate de catre INCDPM, acesta a avut o tendinta generală crescătoare de la

începutul perioadei, cu unele fluctuatii pe parcurs. Astfel, in perioada 5-17 noiembrie nivelul a

crescut cu aproape 200 cm. Ecartul total în perioada de 4 luni a fost de cca. 3m. Aceste tendinte

de variaţie a nivelelor apei în intervalul celor 4 luni de monitorizare sunt comune – cu diferenţe

minime – tuturor staţiilor de monitorizare automată.

În perioada septembrie-decembrie 2012 au fost efectuate măsurători batimetrice multi


RAPORT AD HOC


beam si respectiv single beam 2D şi 3D în conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini.

Aceste măsuratori au condus la o îndesire în zonele de interes, şi anume în zonele unde vor fi

realizate lucrările hidrotehnice la punctele critice principale PC 01, PC 02 şi PC 10. Toate aceste

măsurători au fost prelucrate şi introduse în baza de date batimetrice, pe baza căreia se

realizează activităţile de modelare hidrodinamica.

În lunile 13-16 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători de turbiditate atat pe

cele 10 secţiuni principale, cât şi pe cele 10 secţiuni secundare. Toate aceste măsuratori au fost

efectuate la adâncimi de 0,5 m lângă cele 2 maluri şi la 3 adâncimi – 0,5 m, 1 m şi respectiv 3 m

în centrul secţiunii transversale.

În ceea ce priveşte distribuţiile valorilor de turbiditate măsurate pe cele 10 secţiuni

principale, s-a constatat că valorile medii ale turbidităţii pe secţiuni au fost relativ mici, fără

variaţii foarte mari. Referitor la variaţia turbidităţii pe fiecare secţiune, nu se pot pune în

evidenţă corelaţii clare, nici în apropierea malurilor, nici pe centrul secţiunilor transversale,

valorile de turbiditate fiind foarte apropiate pe aceeaşi secţiune. Valorile turbidităţii au avut

fluctuaţii între 2 NTU şi 19 NTU.Valoarea maximă a turbidităţii – cca.19 NTU – s-a înregistrat la

finele primei decade din luna decembrie.

În ceea ce priveşte debitele pe toate secţiunile monitorizate în 01 ianuarie – 30 aprilie

2013, a existat o tendinţă generală caracterizată prin debite ridicate în special în lunile de

început de primăvară – martie şi aprilie 2013. Debitele medii lunare pentru perioada ianuarie-

aprilie 2013 sunt superioare debitelor medii lunare multianuale pentru perioada 1941-2001. Din

punct de vedere hidrologic această perioadă a debutului anului 2013 prezintă o tendinţă tipică

comparativ cu debitele istorice pentru aceste luni, dar valorile sunt mult superioare mediilor

multianuale înregistrate pentru intervalul de comparaţie.

În figura de mai jos sunt exemplificate aceste constatari prin prezentarea variatiei

debitului mediu lunar la s.h. Calarasi-Silistra (statie situata la frontiera amonte a sectorului

monitorizat) pe perioada ianuarie-aprilie pentru cei 3 ani scursi de la demararea monitorizarii in

cadrul proiectului.


RAPORT AD HOC


Variatia debitului mediu lunar la s.h.Calarasi-Silistra

87067293

59305692

5986

7326

9167

12137

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

11000

12000

13000

ian. feb. mart. apr.

Luna

Debit m

ediu

(m

3/s

)

medie 1941-2001

2011

2012

2013

Din datele prezentate se poate constata faptul ca in primii 2 ani se pune in evidenta un

comportament atipic (atat ca alura a hodografului debitului, cat si ca valori) fata de debitele

istorice.

Concluzii similare se pot constata şi în ceea ce priveşte nivelele absolute medii lunare,

lucru explicabil prin corelaţiile directe existente între debit şi nivel, atât în staţiile hidrotehnice

situate în zona monitorizată, cât şi pe secţiunile transversale monitorizate - corelaţii

materializate prin cheile limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă o tendinţă

continuă de creştere a nivelului apei în toată această perioadă.


construcţie (ianuarie 2013 - aprilie 2013) pe secţiunile din punctele critice principale, cât şi din

cele de la punctele secundare au fost prelucrate, obţinându-se - din datele brute înregistrate

utilizând tehnica ADCP - distribuţii ale valorilor vitezei de curgere pe componenta principală (în

sensul de curgere al Dunării pe secţiunile transversale respective.

Pentru secţiunile de monitorizare principale sunt prezentate în raport profile transversale

caracteristice cu distribuţia de viteze, care pun în evidenţă variaţiile vitezei pe secţiune în

funcţie de adâncime şi de distanţa faţă de maluri. Prin aceste reprezentări am intenţionat să

evidenţiem în principal că utilizarea indicatorului viteza maximă pe secţiune este total


RAPORT AD HOC


irelevantă atunci când se pune problema comparării vitezei de curgere a Dunării cu viteza critică

a sturionilor ce urcă pe cursul apei. In aceste secţiuni se pun în evidenţă zone extinse, în special

în apropierea fundului albiei, zone în care vitezele sunt mult mai reduse faţă de valorile maxime

ale vitezei pe secţiunile respective.




seriei de date privind debitele pentru o staţie hidrometrică situată în amonte, la intrarea în

sectorul modelat, şi respectiv prelucrarea seriei de date corespunzătoare privind nivelele,

pentru o staţie hidrometrică situată la frontiera din aval a acestui sector.



au fost prelucrate seriile de timp disponibile şi comparate cu înregistrările din perioada ianuarie

2013 - aprilie 2013. Datele privind debitele istorice au fost extrase din lucrarea “Ouvrage de

Reference Hydrologique du Danube 1921-2001”, lucrare editată în anul 2005 de către Comisia

Dunării.

În ceea ce priveşte variaţia nivelului relativ al apei – nivel monitorizat în cele 10 staţii

automate instalate de către INCDPM, acesta a avut o tendinţă generală crescătoare continuă de

la începutul perioadei, cu unele fluctuaţii pe parcurs.

În perioada ianuarie - aprilie 2013 au fost efectuate o multitudine de măsurători

batimetrice single-beam 2D şi 3D în conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini. Aceste

măsurători au condus la o actualizare a batimetriei în zonele cu dinamica ridicată a proceselor

de depunere/eroziune, precum şi, pe de altă parte, îndesirea informaţiei lacunare în zonele de

interes, şi anume în special în zonele unde vor fi realizate lucrările hidrotehnice la punctele

critice principale PC 01, PC 02 şi PC 10. Toate aceste măsurători au fost prelucrate şi introduse

în baza de date batimetrice, pe baza căreia se realizează toate activităţile de modelare

hidrodinamică.

În lunile 17-20 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători de turbiditate, atât pe

cele 10 secţiuni principale, cât şi pe cele 10 secţiuni secundare. Toate aceste măsurători au fost

realizate la adâncimi de 0,5 m lângă cele 2 maluri şi la 3 seturi de adâncimi – 0,5 m, 1 m şi

respectiv 3 m în centrul secţiunilor transversale.


principale, s-a constatat că valorile medii ale turbidităţii pe secţiuni au fost relativ scăzute, fără


RAPORT AD HOC


a prezenta fluctuaţii foarte mari. Referitor la variaţia turbidităţii pe fiecare secţiune, nu se pot

pune în evidenţă corelaţii clare, nici în apropierea malurilor, nici pe centrul secţiunilor

transversale, valorile de turbiditate fiind foarte apropiate pe aceeaşi secţiune. Valorile

turbidităţii au avut fluctuaţii între 2 NTU şi 22 NTU. Valori mai ridicate ale turbidităţii – de peste

20 NTU – s-au înregistrat în perioadele cu debite mari din lunile martie-aprilie 2013, fără a fi

corelate în mod evident cu lucrările în albie executate în acest interval.

În ceea ce priveşte debitele pe toate secţiunile monitorizate în perioada 01 mai - 31

august 2013, a existat o situaţie caracterizată prin debite mari în special în luna mai, debitele

scazând accentuat în lunile următoare, cu valori foarte mici în luna august 2013.

În raport se prezintă pentru staţia hidrometrică Călăraşi-Chiciu o comparaţie cu debitele

medii lunare istorice (1941-2001). Evoluţia debitelor în lunile mai-august ale anului 2013 pune în

evidenţă o situaţie caracteristică acestei perioade a anului hidrologic, dar cu debite mult

superioare debitelor medii multianuale în lunile mai şi iunie, o valoare comparabilă pentru

debitul mediu înregistrat în luna iulie şi un debit mult deficitar pentru luna august a anului 2013.

Concluzii similare s-au evidenţiat şi în ceea ce priveşte nivelele absolute medii lunare,



materializate prin cheile limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă o tendinţa

continuă de scădere a nivelului apei în toată această perioadă.


construcţie pe secţiunile din punctele critice principale, cât şi din cele de la punctele secundare

au fost prelucrate, obţinându-se - din datele brute înregistrate utilizând tehnica ADCP -

distribuţii ale mărimii vectoriale viteza de curgere, atât cea orizontală totală, cât şi cea pe

componenta principală (în sensul de curgere al Dunării pentru secţiunile transversale

respective).


caracteristice cu distribuţia de viteze, care pun în evidenţă variaţiile vitezei pe secţiune în

funcţie de adâncime şi de distanţa faţă de maluri. Prin aceste reprezentări s-a intenţionat să se

pună în evidenţă, în principal, că utilizarea indicatorului viteză maximă pe secţiune este total

irelevant atunci când se pune problema comparării vitezei de curgere a Dunării cu capacitatea

de înot/viteza de înot contracurentului apei a sturionilor. Astfel pe aceste secţiuni se pun în


RAPORT AD HOC


evidenţă zone extinse, în special în apropierea fundului albiei, zone în care vitezele sunt mult

mai reduse faţă de valorile maxime ale vitezei pe secţiunile respective.





sectorul modelat, şi respectiv prelucrarea seriei de date corespunzătoare privind nivelele apei,




au fost prelucrate seriile de timp disponibile şi comparate cu înregistrările din perioada mai

2013 - august 2013. Datele privind debitele istorice au fost extrase din lucrarea “Ouvrage de

Reference Hydrologique du Danube 1921-2001”, lucrare editată în anul 2005 de către Comisia

Dunării.


automate instalate de către INCDPM, acesta a avut o tendinţă generală descrescătoare continuă

de la începutul perioadei, cu unele mici fluctuaţii pe parcurs.

În perioada mai - august 2013 au fost efectuate o multitudine de măsurători batimetrice

single-beam 2D şi 3D în conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini. Aceste măsurători au

condus la o actualizare a batimetriei în zonele cu dinamică ridicată a proceselor de

depunere/eroziune, precum şi, pe de alta parte, la îndesirea informaţiei lacunare în zonele de

interes, şi anume în special în zonele unde vor fi realizate lucrările hidrotehnice la punctele

critice principale PC 01, PC 02 şi PC 10. Toate aceste măsurători au fost prelucrate şi introduse

în baza de date batimetrice, pe baza căreia se realizează toate activităţile de modelare

hidrodinamică.

În perioada mai-august 2013 au fost realizate 2 campanii de măsurători batimetrice

multi-beam în zona punctelor critice principale PC01, PC02 şi respectiv PC10. Prelucrarea

datelor batimetrice ridicate prin aceste măsurători a permis pe de o parte evidenţierea stadiului

şi a efectelor construcţiilor hidrotehnice demarate (PC01) sau continuate (PC10) în albia Dunării,

iar pe de altă parte a permis actualizarea bazei de date batimetrice utilizate în modelarea

hidrodinamică 3D.


RAPORT AD HOC


În data de 01 iulie 2013 a început monitorizarea intensivă a punctului critic PC01 Bala,

etapă care s-a încheiat în data de 31 august 2013.

În ceea ce priveşte activităţile hidromorfologice desfăşurate coordonate din Centrul de

Comandă situat la km 9,5 Bala, acestea au constat din măsurători ADCP şi batimetrice realizate

de 2 ori în fiecare zi pe 7 secţiuni transversale şi 3 secţiuni longitudinale situate în zona pragului

de fund. Toate informaţiile obţinute în urma acestei campanii intensive de monitorizare vor fi

utilizate la calibrarea modelului hidrodinamic 3D local.

În lunile mai 2013 – august 2013 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători de

turbiditate, atât pe cele 10 secţiuni principale, cât şi pe cele 10 secţiuni secundare. Toate

aceste măsurători au fost realizate la adâncimi de 0,5 m lângă cele 2 maluri şi la 3 seturi de

adâncimi – 0,5 m, 1 m şi respectiv 3 m în centrul secţiunilor transversale.





transversale, valorile de turbiditate fiind foarte apropiate pe o aceeaşi secţiune. Valorile

turbidităţii au avut fluctuaţii între 2 NTU şi 22 NTU. Valori mai ridicate ale turbidităţii – de peste

20 NTU – s-au înregistrat în perioadele cu debite mari din luna mai 2013, fără a fi corelate în

mod evident cu lucrările în albie executate în acest interval.

În ceea ce priveşte debitele pe toate secţiunile monitorizate în perioada de 01

septembrie - 31 decembrie 2013, a existat o tendinţă generală caracterizată prin debite medii

lunare relativ ridicate în special în luna noiembrie 2013.

În raport se prezintă pentru staţia hidrometrică Călăraşi-Chiciu o comparaţie cu debitele

medii lunare istorice (1941-2001). Evoluţia debitelor în lunile septembrie-decembrie ale anului

2013 pune în evidenţă o situaţie caracteristică acestei perioade a anului hidrologic, cu debite

apropiate faţă de debitele medii multianuale, cu excepţia lunii septembrie, când debitele au

fost uşor deficitare.

Concluzii similare s-au evidenţiat şi în ceea ce priveşte nivelele absolute medii lunare,




RAPORT AD HOC


materializate prin cheile limnimetrice respective. Se pune, astfel, în evidenţă o tendinţa de

creştere a nivelelor apei în primele 3 luni ale perioadei analizate, urmată de o uşoara scădere a

nivelelor în luna decembrie 2013.

Au fost prelucrate măsurătorile ADCP de viteze de curgere efectuate în lunile 25-28 ale

perioadei de construcţie (septembrie – decembrie 2013) pe secţiunile din punctele critice

principale, cât şi cele de la punctele secundare, obţinându-se - din datele brute înregistrate

utilizând tehnica ADCP - distribuţii ale mărimii vectoriale ale vitezei de curgere, atăt cea

orizontală totală, cât şi cea pe componenta principală (în sensul de curgere al Dunării) pentru

secţiunile transversale respective.


caracteristice cu distribuţia de viteze, profile care pun în evidenţă variaţiile vitezei pe secţiune

în funcţie de adâncime şi de distanţa faţă de maluri. Prin aceste reprezentări s-a intenţionat să

se evidenţieze, în principal, că utilizarea indicatorului viteza maximă pe secţiune este total

irelevantă atunci când se pune problema comparării vitezei de curgere a Dunării cu viteza critică

a sturionilor care urcă pe cursul apei. Astfel pe aceste secţiuni se pun în evidenţă zone extinse,

în special în apropierea fundului albiei sau spre maluri, zone în care vitezele sunt mult mai

reduse faţă de valorile maxime ale vitezei pe secţiunile respective.





sectorul modelat, şi respectiv prelucrarea seriei de date corespunzătoare privind nivelele apei,




au fost prelucrate seriile de timp disponibile şi comparate cu înregistrările din perioada

septembrie 2013 - decembrie 2013. Datele privind debitele istorice au fost extrase din lucrarea

“Ouvrage de Reference Hydrologique du Danube 1921-2001”, lucrare editată în anul 2005 de

către Comisia Dunării.


automate instalate de către INCDPM, acesta a avut o tendinţă generală crescătoare în lunile

septembrie-noiembrie, urmată de o scădere a nivelelor în luna decembrie 2013.


RAPORT AD HOC


În perioada septembrie-decembrie 2013 au fost efectuate o multitudine de măsurători

batimetrice single-beam, în conformitate cu prevederile Caietului de Sarcini. Aceste măsuratori

au condus la o actualizare continuă a batimetriei în zonele cu dinamică ridicată a proceselor de

depunere/eroziune, precum şi, pe de alta parte, la îndesirea informaţiei lacunare în zonele de

interes, şi anume în special în zonele unde a continuat construcţia lucrărilor hidrotehnice la

punctele critice principale PC 01, PC 02 şi PC 10. Toate aceste măsurători au fost prelucrate şi

introduse în baza de date batimetrice, pe baza căreia se realizează toate activităţile de

modelare hidrodinamică.

În perioada septembrie-decembrie 2013 au fost realizate 2 campanii de măsuratori

batimetrice multi-beam în zona punctelor critice principale PC01, PC02 şi respectiv PC10.

Prelucrarea datelor batimetrice ridicate prin aceste măsurători a permis pe de o parte

evidenţierea stadiului şi a efectelor construcţiilor hidrotehnice la care s-a continuat activitatea

de construcţie – pragul de fund de pe Braţul Bala sau finalizate – pragul de fund de pe Braţul

Caleia - asupra patului albiei Dunarii, iar pe de alta parte a permis actualizarea bazei de date

batimetrice utilizate în modelarea hidrodinamica 3D.

În lunile 25-28 ale etapei de construcţie s-au efectuat măsurători de turbiditate, atăt pe

cele 10 secţiuni principale, cât şi pe cele 10 secţiuni secundare. Toate aceste măsuratori au fost

realizate la adâncimi de 0,5 m lângă cele 2 maluri şi la 3 seturi de adâncimi – 0,5 m, 1 m şi

respectiv 3 m în centrul secţiunilor transversale.





transversale, valorile de turbiditate fiind foarte apropiate pe o aceeaşi secţiune. Valorile

turbidităţii au avut fluctuaţii între 1 NTU şi 27 NTU. Valorile mai ridicate ale turbidităţii – de

peste 20 NTU – s-au înregistrat în perioadele cu debite mari din luna octombrie 2013, fără a fi

corelate în mod evident cu lucrările în albie executate în acest interval.

3.8. Monitorizarea ihtiofaunei

Referitor la derularea activităţilor legate de capturarea şi marcarea sturionilor şi a

mrenei în perioada 16.08.2011- 15.12.2011,se poate afirma că au fost organizate câte trei

puncte de captură pe fiecare din braţele laterale din zonele PC 01 Bala, PC 02 Epuraşu şi PC 10


RAPORT AD HOC


Caleia, fiind capturate exemplare de sturioni în următoarele locaţii: aval de PC 01 Bala, pe

Borcea între km: 28-30, 33-35, 35-37, 37-39, 40-42 45-48, 55-57 şi pe Braţul Caleia, respectiv

Dunăre la km 196. În ceea ce priveşte capturarea şi marcarea mrenei în această perioadă de 4

luni a etapei de construcţie menţionăm că nu a fost capturat şi marcat nici un exemplar din

motive independente de INCDPM.

Monitorizarea ihtiofaunei în lunile aferente (decembrie 2011-aprilie 2012a constat în

capturarea unui număr de 13 exemplare de cegă (Acipenser sp.) care au însumat o greutate

totală de 9,5 kg şi a 6 exemplare de morun (Huso huso) care au însumat o greutate de 486 kg.

Nu au fost capturate sau marcate exemplare de mreană (Barbus barbus) în această perioadă.

Pentru perioada studiată, indicatorul de monitorizare a sturionilor - greutatea medie a

capturii pe specii (GMsp) – are următoarele valori:

pentru cegă GMsp = 0,73 kg

pentru morun GMsp = 81 kg.

În urma analizei datelor obţinute de la staţiile automate submersibile de recepţie VR2W

în perioada decembrie 2011-aprilie 2012, s-a observat comportamentul a zece exemplare din

specia morun (Huso huso). Patru dintre acestea au fost marcate în perioada decembrie 2011-

aprilie 2012, iar restul de şase exemplare au fost marcate în august – decembrie 2011.

Înregistrările de la punctele critice principale PC 01, PC 02 şi PC 10, precum şi de pe

tronsoanele dintre acestea, au arătat faptul că ]n perioada decembrie 2011-aprilie 2012, o parte

din exemplarele de sturioni au rămas în sezonul rece pe sectorul de monitorizare Călăraşi km

375 – Brăila km 175, iar altele probabil au coborât mai jos de km 180 Dunăre. Pentru

exemplarele rămase, Braţul Bala a prezentat interes. Trei exemplare de morun au fost

înregistrate succesiv începând din decembrie 2011 până în aprilie 2012, cărora li s-au determinat

vitezele medii de coborâre (viteze medii de înot la coborâre între 2.5 km/h ÷ 4.2 km/h).

Figura 3.1 – Exemplar eliberat după marcare (Braţ Borcea km 45-48, 31,03,2012)


RAPORT AD HOC


Pe baza analizei integrate, se observă faptul că adâncimea minimă de migrare a

sturionilor variază de la 4,4 m la 9,6 m decembrie 2011-aprilie 2012 aferentă etapei de

construcţie pentru lunile 5-8, comparativ cu perioada august 2011-decembrie 2011 a etapei de

construcţie (1-4 luni) când adâncimea minimă de migrare a sturionilor a fost de 1,36 m la 9,6 m.

Monitorizarea ihtiofaunei în lunile mai - august 2012) a constat în capturarea unui număr

de 46 de sturioni: 35 exemplare de păstrugă (Acipenser stellatus) care au însumat o greutate

totală de 168,8 kg, 7 exemplare de cegă (Acipenser ruthenus) care au însumat o greutate totală

de 13,8 kg şi 4 exemplare de morun (Huso huso) care au însumat o greutate de 437 kg. În total,

au fost capturaţi şi marcaţi sturioni în greutate totală de 619,6 kg. De asemenea, în această

perioadă au fost capturate şi marcate 12 exemplare de mreană (Barbus barbus), cu o greutate

totală de 34 kg.

Din analiza integrată a datelor, se observă faptul că adâncimea minimă de migrare a

sturionilor variază de la 0,44 m la 4,24 m în perioada mai-august 2012, faţă de perioada

decembrie 2011-aprilie 2012 în care adâncimea minimă a variat între 4,4 m şi 9,6 m. Adâncimea

maximă de migrare a sturionilor a variat între 10,46 m şi 26,38 m. În PC10 s-a înregistrat

adâncimea cea mai mică (0,44 m) şi cea mai mare (26,38 m).

Morunii 2S33 şi 3S2 sunt singurii sturioni marcaţi şi detectaţi care au ales să se întoarcă

pe Dunărea Veche, pe traseul Cernavodă – Hârşova, în loc de traseul principal de revenire al

sturionilor, care este Braţul Borcea.


RAPORT AD HOC


Figura 3.2- Traseul morunului 2S33

Din totalul de sturioni marcaţi în perioada decembrie 2011-aprilie 2012 în PC01, PC02 şi

PC10, un singur exemplar de morun, cu numărul de cod 3S2 a fost înregistrat în perioada de

construcţie aferentă perioadei mai- august 2012. Marcarea acestui sturion s-a petrecut pe data

de 27.03.2012 şi a fost eliberat în zona km 65 Braţ Borcea. El a fost înregistrat de staţia de

recepţie de la km 252 pe Dunărea Veche (zona Hârşova) pe data de 31.05.2012. Temperatura

apei a fost de 18.650C, iar adâncimea de înot a variat între 6.52m şi 12.28m (Figura 3.2). Pe data

de 01.06.2012 morunul a coborât până la km 187 Dunăre. Astfel distanţa parcursă a fost de 65

km.


RAPORT AD HOC


Fig. 3.3. Traseul de înot al sturionului 3S2

Referitor la migraţia sturionilor, din totalul de sturioni marcaţi, 19 au fost înregistraţi de

staţiile de recepţie VR2W poziţionate în PC01, PC02 şi PC03 (2 exemplare de morun şi 17

exemplare de păstrugă). În comparaţie cu păstrugile, care au fost înregistrate la temperaturi ale

apei de 19,4-26,360C, temperatura la care morunii au fost înregistraţi aval de PC10 la km 187

Dunăre a variat între 18,20C şi 19,930C. Aceştia se aflau în proces de coborâre spre mare.

În ceea ce priveşte migraţia mrenei, în perioada de construcţie aferentă lunilor 9-12,

staţiile de recepţie VR2W poziţionate în zona punctelor critice principale PC01, PC02 şi PC10 nu

au înregistrat prezenţa nici unui exemplar de mreană, deşi au fost marcate cu marcă ultrasonică

un număr de 10 exemplare. Este posibil ca deplasările lor să fi fost punctuale şi nici un exemplar

să nu se fi deplasat suficient de mult pentru a fi detectat de receptoarele fixe.

Fig. 3.4 – Mreană (Barbus barbus)


RAPORT AD HOC


Monitorizarea altor specii de peşti din perioada mai-august 2012 a cuprins două

campanii de capturare de specii de Alosa (scrumbie de Dunăre şi rizeafcă), o campanie de

capturat larve de scrumbie şi analiza măsurătorilor biometrice.

În cele două expediţii au fost capturate şi analizate 82 exemplare adulte de Alosa

immaculata (scrumbie de Dunăre) şi 46 de Alosa tanaica (rizeafcă) în toate cele 8 Puncte Critice

vizate. Fauna piscicolă este bine reprezentată ca număr de specii, în toate locaţiile eşantionate.

Printre aceste specii multe sunt protejate (lista roşie IUCN, Natura 2000, protecţie naţională),

fapt care denotă valoarea importantă de conservare a acestui sector de Dunăre.

Se remarcă prezenţa speciilor de scrumbie şi a larvelor pe întreaga zonă de interes,

inclusiv pe braţele laterale, cu o prezenţă bună a larvelor de scrumbie, ceea ce denotă o

reproducere reuşită. Aceste aspecte dovedesc importanţa zonei ca sector important pentru

reproducerea şi creşterea larvelor la cele două specii de scrumbie (Alosa immaculata şi Alosa

tanaica). Analiza datelor conduce la ipoteza că segmentul de Dunăre Călăraşi-Brăila este cel mai

important segment pentru reproducerea celor două specii din genul Alosa.

Campaniile de pescuit pentru alte specii de peşti au inclus pescuitul bentonic şi cel de

mal, efectuate în condiţii diurne şi nocturne.

Analiza eşantioanelor bentonice şi de mal denotă diferenţe semnificative între comunităţile

piscicole din cele două categorii de habitate, cu precizarea că zona de mal prezintă o

variabilitate de habitat mai pronunţată, comparativ cu zonele bentonice de pe şenalul principal.

În zona bentonică s-au identificat 28 de specii de peşti cu aproape 100 exemplare

detectate. Guvizii, originari din regiunea Pontocaspică, au dominat în abundenţă habitatele

bentonice. Următoarele specii au avut o frecvenţă ridicată, cu largă răspândire în zonele

studiate: Neogobius fluviatilis (guvidele de baltă), Neogobius melanostomus (strunghil),

Neogobius gymnotrachelus (baboi de glod), Neogobius kessleri (guvid cu cap turtit), Sabanejewia

balcanica (câra). Porcuşorul de nisip (Gobio albipinnatus), obletele (Alburnus alburnus) şi

fusarul (Zingel streber) au fost mai puţin abundenţi, însă au apărut frecvent în locaţiile de

prelevare, fiind specii importante, caracteristice Dunării. Ponderea extrem de ridicată a

speciilor de guvizi cu origine ponto-caspică, care se află în proces continuu de colonizare a

apelor Dunării (specie invazivă), a fost determinată de reducerea accentuată a ponderii speciilor

cu valoare economică (crap, somn, şalău) care a permis debutul acestui proces de colonizare.

În zona de mal, 32 de specii şi mai mult de 1000 specimeme au fost identificate şi

măsurate pe perioada eşantionării zonei malului, în 2012. Cele mai abundente specii au fost

obletele şi guvidele de baltă, strunghilul şi baboiul de glod (mai mult de 95%). Mai puţin

abundente, însă larg răspândite au fost Esox lucius (ştiuca), Sander lucioperca (şalăul), Cobitis

elongatoides (zvârlugă) şi Abramis bjoerkna (batca).


RAPORT AD HOC


Potrivit probelor, comunităţile piscicole sunt bine reprezentate de specii caracteristice

Dunării, pe această secţiune de fluviu, însă abundenţa lor este mică, comparativ cu speciile de

guvizi. Specii ca Aspius aspius (avat), Cyprinus carpio (crap), Esox lucius (ştiuca),

Hypophthalmichtys molitrix (sânger), Lepomis gibbosus (sorete), Perca fluviatilis (biban),

Pseudorasbora parva (murgoi bălţat) şi Silurus glanis (somn) au fost detectate numai prin

metoda pescuitului electric de mal.

Cazul particular al Braţului Epuraşu poate fi considerat exemplificativ pentru

comunităţile piscicole de pe braţele laterale ale Dunării. Aici s-au semnalat habitate cu o

curgere mai lentă, adâncime mică a apei şi chiar habitate lentice (cu apă stătătoare). Analiza

comunităţilor piscicole de pe acest braţ relevă un număr mare de specii şi indivizi. Speciile

acoperă un spectru larg, de la unele reofile (scobar, fusar, strunghil) şi până la specii limnofile,

aşa cum este boarţa sau moaca de brădiş, ceea ce denotă o mare varietate de habitate. Atrage

atenţia abundenţa mare a exemplarelor juvenile, inclusiv de la specii de talie mai mare, ceea ce

relevă faptul că astfel de braţe sunt folosite cu precădere ca locuri de reproducere şi de

creştere a puietului, mai ales după ce aceste specii au pierdut majoritatea locurilor de

reproducere odată cu desecarea celei mai mari părţi a luncii inundabile a Dunării în secolul XX.

Analizând rezultatele, se poate concluziona faptul că speciile caracteristice Dunării apar

în toate cele 3 tipuri de habitate (habitate bentice, habitate litorale şi habitatul braţelor

laterale unde se desfăşoară lucrări de barare), însă, în general, abundenţele lor relative şi

absolute sunt foarte scăzute, dacă le comparăm cu speciile generaliste foarte frecvente, precum

guvizii şi obleţii. Explicaţia biologică a abundenţei ridicate a speciilor de guvide s-ar putea

datora comportamnetului lor teritorial şi agresiv şi fenomenului de colonizare pe care aceste

specii îl derulează în Dunăre în ultimele decenii.

În lunile 13 - 16 (01 septembrie - 31 decembrie 2012) a fost capturat un număr de 3

exemplare de morun, care a însumat o greutate totală de 260 kg şi un exemplar de păstrugă care

a avut o greutate de 5,25 kg. Două dintre exemplarele de sturioni au fost capturate pe Braţul

Dunărea la km 200, iar celelalte două exemplare au fost capturate pe Braţul Borcea la km 7

respectiv km 5. Din numărul total de sturioni marcaţi în perioada etapei de construcţie analizată

au fost detectate de staţiile automate de recepţie 3 din cele 4 exemplare marcate.

În perioada aferentă etapei de construcţie (septembrie – decembrie 2012) au fost

monitorizare un număr de 7 habitate de iernare, din care trei pe Braţul Bala la km 6, 7 şi 8 şi

unul pe Braţul Borcea, la km 49, şi două în zona PC 10. Poziţiile habitatelor de iernare din zona

PC 01 şi 10 sunt evidenţiate în figura următoare.


RAPORT AD HOC


Figura 3.5 - Reprezentare grafică a habitatului de iernare de la PC 01 şi PC 10

Pentru sturionii capturaţi, atât pentru morun, cât şi pentru păstrugă, analiza

înregistrărilor realizate de staţiile fixe de pe traseu relevă un comportamentul de deplasare în

aval. Este un comportament evidenţiat şi în toamna anului trecut. Viteza lor de înot pe distanţe

scurte variază între 10 şi 20 km/h, în timp ce la deplasările pe distanţe mari (zeci de km) viteza

de înot se reduce la mai puţin de 1km/h, ceea ce duce la concluzia existenţei unor perioade de

înot asociate cu perioade de staţionare în anumite zone de pe traseu.

Diferenţele de comportament între morun şi păstrugă s-au rezumat doar la adâncimea de

deplasare spre aval. La morun adâncimea a variat între 3 şi 13 m, în timp ce la exemplarul de

păstrugă a oscilat între 0,8 şi 2,7 m.

Activitatea de pescuit a fost de 36 de zile în zona PC 10 si de 9 zile pentru zona PC 01 şi

PC 02. Cum migraţia de toamnă a sturionilor a început in anul 2012 devreme, la începutul lunii

septembrie, întârzierea eliberării autorizaţiilor a determinat ratarea vârfului de migraţie şi

capturarea pe sfârşit de migraţie a numai 4 exemplare (3 moruni şi o păstrugă), în zona PC 10.


RAPORT AD HOC


Verificarea staţiilor de la punctele critice principale PC 01, PC 02 şi PC 10, precum şi de pe

tronsoanele dintre acestea, au arătat faptul că trei exemplare de sturioni, similar altor

exemplare marcate şi urmărite în perioada migraţiei de toamnă din anul anterior, au ales să

coboare, ieşind din zona de interes pentru proiect. Nu se cunoaşte dacă aceştia au ales să

ierneze în cursul inferior al Dunării, aval de Brăila, ori s-au reîntors în mare. În migraţia de

coborâre ei au ales braţul Dunărea Veche în detrimentul Braţului Caleia. Traseele sturionilor

marcaţi şi înregistraţi 4S2, 4S4 şi 4S1 sunt redate în hărţile din figurile următoare.

Fig. 3.6 - Traseul deplasării sturionului 4S2 în zona de interes

Astfel, morunul mascul 4S2 marcat în data de 10.11.2012 în zona Dunare, km 200, a fost

înregistrat prima dată de staţia Dunare km 186, iar apoi de staţia Dunare km 182, ambele

înregistrări au fost efectuate în data de 13.11.2012. Distanţa dintre cele două staţii a fost

parcursă cu o viteză medie de 20 km/h, la o temperatura a apei de 11.92°C.

Morunul mascul 4S4, marcat şi eliberat în data de 30.11.2012 la ora 16 la km 7 Braţ

Borcea, a fost întregistrat ulterior la staţia de la km 186 Dunare, iar apoi şi la cea de la km 182,

ambele înregistrări din data de 04.12.2012. Distanţa de aproximativ 4 km dintre cele două staţii


RAPORT AD HOC


a fost parcursă cu o viteză medie de 10km/h, în timp ce distanţa de 69 de km a fost parcursă cu

viteza medie de 0,81 km/h. Temperatura apei, înregistrată de cele două staţii a fost de de

8.94°C.


Păstruga marcată şi eliberată pe 03.11.2012 în zona km 200 Braţ Dunare, cu id-ul 4S1 a

fost înregistrată tot în aceeaşi zi la km 182. Distanţa parcursă în aval a fost de 18 km, cu o

viteză medie de 13,5 km/h, la o temperatură a apei de 13,96°C.


RAPORT AD HOC



Pe parcursul lunii decembrie, conform Caietului de Sarcini au fost făcute înregistrări

săptămânale ale vitezei de curgere a apei în zonele de interes (zonele de iernare identificate în

anul anterior). Facem precizarea că s-a renunţat la monitorizarea zonei de iernare de la km 43,

întrucât aceasta nu a fost confirmată.

De asemenea, s-au realizat filmări cu camera Didson, în luna noiembrie, în zona pragului

de fund de pe Braţul Bala, fără a se reuşi identificarea nici unui sturion aflat în migraţie.

Ca o concluzie generală, se evidenţiază importanţa zonei Braţului Bala şi a sectorului

Braţului Borcea între km 40 şi 69 ca zonă importantă de reproducere şi iernare pentru sturionii

migratori de pe Dunăre. De asemenea, se evidenţiază zona Braţului Borcea între km 0 şi 40 ca

sector de reproducere important pentru păstrugă.

Lunile 13-16 ale etapei de construcţie (septembrie - decembrie 2012) nu au inclus

monitorizarea mreanei şi altor specii de peşti.


RAPORT AD HOC


Monitorizarea ihtiofaunei în perioada ianuarie - aprilie 2013 a avut în vedere derularea

următoarelor activităţi:

capturare, marcare şi monitorizare sturioni;

monitorizare habitate de interes sturioni (iernare şi reproducere);

monitorizare faună bentonică din habitatele de interes pentru sturioni (iernare şi

reproducere);

măsurarea vitezelor apei în habitatele de interes pentru sturioni (habitate de

reproducere);

analiza cartarea şi descrierea habitatelor de interes (reproducere) identificate anterior;

identificarea şi descrierea unor zone de interes, precum şi analiza migraţiei populaţiilor

de mreană din zonele de interes ale proiectului.

Derularea acestor activităţi precum şi informaţiile acumulate după cinci sezoane de migraţie

şi marcare permite câteva concluzii generale, ce urmează a fi verificate în continuare:

Activitatea de pescuit şi marcat sturioni a fost perturbată serios, ca urmare a modificării

legislaţiei, care limitează, prin ordinul anual de prohibiţie, valabilitatea autorizaţiei de

pescuit ştiinţific la sturioni la perioada 20 martie - 10 mai, respectiv 1 octombrie – 30

noiembrie.

• Se remarcă în continuare presiunea puternică antropică a braconajului asupra acestor

specii valoroase, multe din exemplarele marcate nemaifiind detectate ulterior, sau fiind

detectate deplasându-se liniar la suprafaţa apei, ceea ce certifică capturarea lor şi

abandonarea în curent a emiţătorului (cazul femelei de nisetru 2S4, al femelei de morun 4S5,

al masculului de morun). Acest aspect determină accentuarea eforturilor pentru realizarea

cotei maxime de peşti capturaţi şi marcaţi, astfel încât să reuşim să obţinem date

concludente, chiar în aceste condiţii de presiune susţinută;

• Ca o regulă generală se remarcă folosirea de către moruni a zonei Braţului Bala şi a

Braţului Borcea la km 64 la intersecţia cu Braţul Bala ca o zonă de iernare pentru

exemplarele care migrează toamna. Acest lucru este în concordanţă cu cercetările noastre,

care au localizat zone de ienare pe Braţul Bala şi pe Braţul Borcea, în amonte de km 60;

• După iernare peştii aleg să se reproducă pe Braţul Borcea sau Bala (morunul 2S6) sau

continuă deplasarea pe Dunărea Veche, probabil chiar în amonte de km 350 (morunul 2 S20),

spre locuri de reproducere aflate mai sus pe fluviu. De asemenea peştii care migrează

primăvara respectă acelaşi tipar comportamental;

• După reproducere peştii se reîntorc în aval folosind preponderent Braţul Borcea, dar


RAPORT AD HOC


există şi cazuri când revin spre mare folosind Dunărea Veche. Lipsa datelor din staţiile

localizate pe Dunărea Veche împiedică o concluzie clară privind posibilitatea reproducerii

acestor exemplare chiar pe Dunărea Veche în sectorul între localităţile Izvoarele şi Hârşova

(există o zonă de reproducere detectată de noi la km 310, îm zona localităţii Rasova);

• Există exemple de peşti (2S22, 2S31, 2S37) care au urcat pe Dunăre în perioada de

toamnă, iar după marcare au coborât ieşind din zona monitorizată, pentru a reveni din nou

în primăvară. Datele sunt însă insuficiente pentru a evidenţia dacă este vorba de un tipar

comportamental normal;

• Ca o concluzie generală se evidenţiază importanţa zonei Braţului Bala şi a sectorului

Braţului Borcea între km 40 şi km 69 ca zonă importantă de reproducere şi iernare pentru

sturionii migratori de pe Dunăre. De asemenea, se evidenţiază zona Braţului Borcea între km

0 şi km 40 ca sector de reproducere important pentru păstrugă.

• Datele acumulate ne permit să concluzionăm că la momentul actual nu se observă nici un

factor restrictiv privind migraţia sturionilor prin dreptul viitorului prag de pe Braţul Bala.

• Activitatea de telemetrie la mreană în zona de interes a oferit rezultate puţin

concludente, în sensul că numărul mrenelor identificate de staţiile fixe de pe traseu a fost

redus şi nu a fost evidenţiat nici un exemplar care să fie înregistrat de mai multe staţii,

pentru a evidenţia un comportament de migraţie pe distanţe mai mari.

În perioada monitorizată 01 mai – 31 august 2013 au fost capturate şi marcate un număr

de 18 de păstrugi pe Braţul Borcea între km 0-7 şi km 20, precum şi un număr de 5 exemplare pe

Braţul Dunărea km 217-219.

Pe Braţul Borcea au fost înregistrate 8 păstrugi care au migrat în amonte de km 3,4

pentru reproducere, iar 4 dintre acestea au fost detectate şi la km 182 pe Braţul Dunărea, la

întoarcerea către habitatele specifice din Marea Neagră.

Alte 8 păstrugi marcate pe Braţul Borcea şi Dunărea au fost detectate decât la km 182,

înainte de părăsirea tronsonului studiat.

Staţiile de recepţie VR2W nu au arătat prezenţa păstrugilor pe Braţul Bala sau pe Braţul

Dunărea amonte de km 240.

Detecţiile obţinute de la staţiile de recepţie VR2W, de la km 182 Braţul Dunărea au arătat

că adâncimea de înot a păstrugilor a variat între 2,4 m şi 28,3 m.

Filmările efectuate în luna aprilie cu camera Didson nu au indicat prezenţa nici unui sturion

în zona celor două praguri de pe Braţul Bala şi respectiv Braţul Caleia.

Pescuitul ştiinţific al puietului de sturion a avut ca rezultat capturarea unor exemplare din

specia cegă şi morun pe braţele Borcea, Dunărea şi Caleia.


RAPORT AD HOC


Probele de faună bentonică analizate din habitatele de interes au indicat prezenţa unui

număr mare de taxoni care constituie hrană pentru dezvoltarea puietului de sturion, precum şi

pentru exemplarele adulte care migrează pentru reproducere.

La specia mreană, din cauza distanţei relativ mari între punctele critice principale unde

sunt montate staţiile de recepţie VR2W nu s-au putut confirma trasee de migraţie în perioada

reproducerii.

Rezultatele evidenţiază şi unele presiuni antropice exercitate de pescuitul comercial

intensiv sau braconaj, asupra populaţiilor de mreană în general şi în mod deosebit asupra

exemplarelor marcate de echipa de cercetare, ceea ce conduce la concluzia că multe dintre

acestea au fost ultrerior capturate şi sacrificate.

Referitor la monitorizarea altor specii de peşti efectuată în perioada 01 mai – 31 august

2013, analiza comunităţilor piscicole din zona de studiu conduce la câteva concluzii esenţiale:

Fauna piscicolă este bine reprezentată ca număr de specii, în toate locaţiile eşantionate.

Printre aceste specii multe sunt protejate (lista roşie IUCN, Natura 2000, protecţie naţională)

fapt care denotă valoarea importantă de conservare a acestui sector de Dunăre.

Se remarcă prezenţa speciilor de scrumbie şi a larvelor pe întreaga zonă de interes,

inclusiv pe braţele laterale, cu o prezenţă bună a larvelor de scrumbie, ceea ce denotă o

reproducere reuşită, chiar dacă mai întârziată, comparativ cu anii precedenţi. Aceste aspecte

dovedesc importanţa zonei studiului ca sector important pentru reproducerea şi creşterea

larvelor la cele două specii de scrumbie de Dunăre (Alosa immaculata şi Alosa tanaica).

Se remarcă ponderea extrem de ridicată a speciilor de guvizi cu origine ponto-caspică

care se află în proces continuu de colonizare a apelor Dunării de peste două decenii.

Analiza histogramelor de dimensiune pentru speciile pescuite dezvăluie un dezechilibru la

speciile cu valoare economică, exemplarele mature de talie mai mare fiind foarte rare, ceea ce

denotă presiune antropică continuă datorită pescuitului industrial excesiv (inclusiv braconajului)

şi pescuitului sportiv nerestricţionat, care caută şi extrage cu preponderenţă exemplarele de

talie mare.

Cazul particular al Braţului Epuraşu denotă o evoluţie diferită în ceea ce priveşte

comunităţile piscicole comparativ cu situaţia de pe alte braţele laterale ale Dunării. Se remarcă

gradul mare de colmatare naturală a acestui braţ, cu adâncimi foarte reduse (pe majoritatea

suprafeţeie sub 1m), a căror cauze nu se cunosc cu exactitate, fiind influenţate posibil de


RAPORT AD HOC


lucrările hidrotehnice începute şi neterminate în anii 80 al secolului trecut. Se remarcă de-a

lungul anului o evoluţie ciclică a comunităţilor piscicole, în directă legătură cu evoluţia debitului

şi a vitezei curentului apei. Analiza comunităţilor piscicole de pe acest braţ relevă un număr

mare de specii şi indivizi, fiind prezente atât specii limnofile cât şi specii reofile. Ca pondere

însă se remarcă predominanţa celor din prima categorie, speciile reofile pătrunzând pe braţ doar

când condiţiile de debit şi viteză le asigură condiţii. Atrage atenţia abundenţa mare a

exemplarelor juvenile, inclusiv de la specii de talie mai mare, ceea ce relevă faptul că acest

braţ este folosit cu precădere ca loc de reproducere şi de creştere a puietului, mai ales după ce

aceste specii au pierdut majoritatea locurilor de reproducere odată cu desecarea celei mai mari

părţi a luncii inundabile a Dunării, din cursul deceniului 7 al secolului trecut.

În condiţiile în care, prin lucrările hidrotehnice în derulare se asigură un debit minim de

apă pe acest canal, este de urmărit evoluţia în timp a comunităţilor piscicole şi urmărirea

procesului de colmatare şi înfluenţa acestuia asupra acestor comunităţi

Monitorizarea ihtiofaunei în lunile septembrie - decembrie 2013 şi acumularea de

informaţii după şase sezoane de migraţie şi marcare permite câteva concluzii generale, care

urmează a fi verificate în continuare:

Se remarcă presiunea antropică puternică a braconajului asupra acestor specii valoroase,

multe din exemplarele marcate nemaifiind detectate ulterior, sau fiind detectate

deplasându-se liniar la suprafaţa apei, ceea ce certifică capturarea lor şi abandonarea în

curent a emiţătorului. Acest aspect determină accentuarea eforturilor pentru realizarea

cotei maxime de peşti capturaţi şi marcaţi, astfel încât să reuşim să obţinem date

concludente, chiar în aceste condiţii de presiune susţinută;

Ca o regulă generală se remarcă folosirea de către moruni a zonei Braţului Bala şi a

Braţului Borcea la km 64 la intersecţia cu Braţul Bala ca o zonă de iernare pentru

exemplarele care migrează toamna. Acest lucru este în concordanţă cu cercetările

noastre, care au localizat zone de ienare pe Braţul Bala şi pe Braţul Borcea, în amonte de

km 60;

După iernare peştii aleg să se reproducă pe Braţul Borcea sau Bala (morunul 2S6) sau

continuă deplasarea pe Dunărea Veche, probabil chiar în amonte de km 350 (morunul 2

S20), spre locuri de reproducere aflate mai sus pe fluviu. De asemenea, peştii care

migrează primăvara respectă acelaşi tipar comportamental;

După reproducere peştii se reîntorc în aval folosind preponderent Braţul Borcea, dar

există şi cazuri când revin spre mare folosind Dunărea Veche. Lipsa datelor din staţiile


RAPORT AD HOC


localizate pe Dunărea Veche împiedică o concluzie clară privind posibilitatea reproducerii

acestor exemplare chiar pe Dunărea Veche în sectorul între localităţile Izvoarele şi

Hârşova (există o zonă de reproducere detectată de noi la km 310, îm zona localităţii

Rasova);

Există exemplare de peşti (2S22, 2S31, 2S37, 4S1, 4S2, 4S4, 6S12, 6S14, 6S21, 6S22) care

au urcat pe Dunăre în perioada de toamnă, iar după marcare au coborât ieşind din zona

monitorizată, pentru a reveni din nou în primăvară. Unii dintre aceşti peşti au fost

evidenţiaţi reîntorcându-se în mare, pe Braţul Chilia. Datele sunt însă insuficiente pentru

a evidenţia dacă este vorba de un tipar comportamental normal;

Ca o concluzie generală se evidenţiază importanţa zonei Braţului Bala şi a sectorului

Braţului Borcea între km 40 şi 69 ca zonă importantă de reproducere şi iernare pentru

sturionii migratori de pe Dunăre. De asemenea se evidenţiază zona Braţului Borcea între

km 0 şi 40 ca sector de reproducere important pentru păstrugă.

Datele acumulate ne permit să concluzionăm că la momentul actual nu se observă nici un

factor restrictiv privind migraţia sturionilor prin dreptul pragului în construcţie de pe

Braţul Bala.

3.9. Monitorizarea activităţilor şantierului

În perioada de preconstrucţie, în punctele critice PC 01, PC 02 şi PC 10 s-a urmărit

stadiul de organizare şi desfăşurare al lucrărilor de şantier pentru activităţile prevăzute a fi

demarate după 15 august 2011.

În perioada aprilie-august 2011 activităţile derulate de constructor s-au limitat la

organizarea de şantier din zona Punctului Critic 01, situată la km 346 pe malul drept al Dunării,

în zona Punctului Critic 01 Izvoarele.

Au fost urmărite modul de colectare, depozitare şi evacuare a deşeurilor, depozitarea

materialelor de construcţii şi a produselor petroliere, calitatea aerului, determinarea nivelului

de zgomot, evoluţia numărului de personal aflat la organizarea de şantier, colectarea şi

evacuarea apelor uzate, situaţia parcului de utilaje, starea construcţiilor de pe amplasament şi

a utilităţilor. Această acţiune s-a realizat prin observaţii la fata locului, înregistrări video şi

efectuarea de fotografii, discuţii cu personalul existent.

În perioada de construcţie, au fost executate lucrări de construcţii hidrotehnice atât pe

maluri cât şi în albia fluviului, fără să existe depăşiri a vreunui indicator de poluare din cauza

activităţilor de şantier desfăşurate.


RAPORT AD HOC


Din evaluarea măsurătorilor nivelului de zgomot şi a determinărilor indicatorilor de calitate ai

aerului, se observă că în zona şantierului nu au fost semnalate depăşiri ale nivelului maxim

admisibil Lzeq şi a concentraţiilor maxime admisibile CMA aferente monitorizării calităţii

aerului. Analizând rezultatele obţinute, se observă o tendinţă de creştere a nivelului de zgomot

şi al poluanţilor atmosferici direct proporţională cu volumul de lucrări executate, tendinţe care

nu depăşesc valorile normale.

4. STADIUL MODELĂRII NUMERICE 3D

Obiectivele fazei de preconstrucţie în ceea ce priveşte modelarea numerică au fost atinse

în totalitate şi anume:

analiza volumului informaţional iniţial existent referitor la modelarea 3D a Dunării

pe sectorul de interes al proiectului

realizarea campaniei de măsurători batimetrice prin cele două tehnici

complementare – 2D (single-beam) şi 3D (multibeam)

realizarea de măsurători hidrometrice periodice, la diferite cote ale Dunării,

privind debitul şi viteza apei, prin măsurători utilizând tehnica 3D ADCP (Acoustic Doppler

Current Profiler) în secţiuni transversale, având rezoluţia de 300-500 m, întreg sectorul de

Dunăre monitorizat, şi respectiv, 50-100 m în aliniamentele aferente punctelor critice

preluarea datelor - necesare modelării 3D - din bazele de date istorice, analiza

critică şi procesarea acestora, livrarea datelor către partenerii din cadrul Consorţiului, în

formatele necesare introducerii acestora în programele de modelare 3D

analize preliminare şi construcţia reţelei de discretizare pentru un sector de

aproximativ 12 km situat în zona PC01. Au fost generate reţele de elemente finite cu ajutorul

modulului corespunzător al softului de modelare hidrodinamică 3D – DELFT3D – şi au fost

analizate caracteristicile de conformare a reţelelor de discretizare cu topologia malurilor din

zona studiată. Peste reţeaua de elemente finite optimizată au fost suprapuse informaţiile

batimetrice obţinute în urma campaniilor de măsurători single şi multi-beam.

În ceea ce priveşte stadiul modelării 3D din perioada 16 august- 31 decembrie 2013, în

figura 4.1 este prezentată o prelucrare a măsurătorilor 3D pentru a exemplifica complexitatea

elaborării simulărilor numerice 3D şi cvasi 3D rezultate în urma prelucrării volumelor

informaţionale batimetrice şi topometrice.


RAPORT AD HOC


Figura 4.1 – Exemplu de rezultat al prelucrării măsurătorilor batimetrice 3D

În lunile 5 – 8 ale perioadei de construcţie (16 decembrie 2011 – 30 aprilie 2012),

activitatea principală în ceea ce priveşte modelarea 3D a constat în continuarea analizării

preliminare a topologiei modelului de discretizare a zonei ce va fi modelată. În acest scop,

folosind divizarea modelului în mai multe subdomenii caracteristice pentru braţele Dunării, au

fost alese mai multe subdomenii/tronsoane care au fost prelucrate lunar. Toate aceste

subdomenii sunt analizate pentru a fi incluse într-un model general peste care se vor suprapune

celelalte informaţii legate de batimetrie, rugozitate, calitatea apei, vitezele şi direcţiile de

curgere etc.

În total, în aceste luni, s-au digitizat circa 1300 km de maluri la o rezoluţie de

aproximativ 25 m, în plan orizontal. Toate coordonatele X, Y, Z ale punctelor sunt în sistem de

coordonate STEREO’70.

O operaţie care a necesitat un volum mare de analiză, precum şi calcule laborioase, a

fost proiectarea/suprapunerea datelor de batimetrie peste celulele reţelei de elemente finite.

Figurile de mai jos prezintă elemente particulare de construcţie a reţelei de calcul.


RAPORT AD HOC


Dunărea, secţiune

amonte de punctul 10 Braţul Vâlciu, secţiune

amonte de punctul 10

Braţul Caleia, secţiune transversală

pe parcurs, în zona punctului 10

Dunărea, secţiune transversală

pe parcurs, în zona punctului 10

Dunărea, secţiune

aval de punctul 10

Figura 4.2 - Elemente particulare de construcţie a reţelei de calcul în zona PC 10

Figura 4.3 – Ortogonalitatea reţelei, estimări în timpul construcţiei reţelei de calcul în zona PC10

Modelele tronsoanelor albiei minore a Dunării de la punctele critice PC01 şi PC02 au fost

racordate astfel încât trecerea de la un tronson la altul să fie continuă. Astfel, a fost realizat un

model al albiei Dunării pentru zona punctelor critice PC01 şi PC02.


RAPORT AD HOC


Figura 4.4 – Model al albiei Dunării în zona PC01 şi PC02

În lunile 9 – 12 ale perioadei de construcţie (01 mai – 31 august 2012), activitatea principală în

ceea ce priveşte modelarea 3D a constat în analiza modalităţilor de reprezentare într-un model

3D a topologiei braţelor de pe sectorul Călăraşi – Brăila, analiza unor arii importante de la

punctele critice principale şi teste de modelare, măsurători pentru completarea datelor

batimetrice şi hidrologice necesare modelării 3D. De asemenea, au fost efectuate operaţii în

vederea construirii reţelelor de calcul ale modelelor 3D pe baza analizării unor aspecte specifice

ale albiei Dunării şi ale curgerii apei în unele porţiuni de la punctele critice, au fost efectuate

teste de calcul pentru analiza posibilităţilor modelului Delft3D în condiţiile diverse de pe

sectorul studiat, au fost analizate datele referitoare la braţe în vederea aplicării modelului

Delft3D pe sectorul studiat şi s-a analizat în detaliu o zonă de la ramificaţia braţului Dunărea

Veche spre braţul Bala.

Referitor la analiza modalităţilor de reprezentare a topologiei braţelor în modelul 3D,

au fost efectuate operaţii de construţie parţială a unei reţele de calcul care să ţină seama de

maluri şi de insule. Analiza acestor situaţii a arătat că este necesar ca reţeaua de calcul a

modelului să aibă un număr mare de şiruri de elemente pentru a putea reprezenta zonele cu

insule şi cu mai multe braţe locale pe care este distribuită curgerea apei. Este nevoie să fie

reprezentate cel puţin braţele locale mai mari şi cele care se modifică în timp.

S-au efectuat calcule test cu o reţea regulată, privind modelarea mişcării apei şi a

sedimentelor fine în zona braţului Bala, care au fost efectuate cu diferite valori ale nivelelor în

secţiunile aval, în condiţii de debit mic pe Dunăre, pentru a testa şi observa comportarea

modelului. Rezultatele arată că modelul test are o bună sensibilitate la condiţiile locale ale


RAPORT AD HOC


albiei Dunării şi la condiţiile generale de pe braţe. Calculele test au arătat că este foarte

important să fie reprezentate cât mai bine în

model lăţimea şi adâncimile albiei pe secţiunea transversală, deoarece acestea influenţează

distribuţia vitezelor.

Figura 5.4 – Nivele calculate ale apei în PC01

Figura 4.5 – Nivele calculate ale apei în PC01

În ceea ce priveşte transportul sedimentelor fine în condiţiile locale din zona braţului

Bala, calculele test au fost efectuate pornind de la valori obişnuite ale transportului

sedimentelor fine în secţiunea amonte, în condiţii de debit mic pe Dunăre. Rezultatele arată că

modelul test are capacitatea de a simula transportul sedimentelor fine în zona Bala, de la

secţiunea amonte de pe Dunăre spre ramificaţie şi în continuare pe cele două braţe. Prin

urmare, modelul va putea simula şi transportul sedimentelor fine în condiţii tranzitorii (de

încărcare variabilă cu aluviuni în apa Dunării).

Figura 4.6 – Distribuţia concentraţiilor de sedimente fine transportate din amonte în PC01


RAPORT AD HOC


În scopul modelării numerice a curgerii apei în zona punctului critic PC02, au fost

efectuate teste privind construcţia de reţele de discretizare şi analiza proprietăţilor acestora,

urmărind mai întâi obţinerea unui cadru de bază care să includă configuraţia insulelor din zona

amonte şi aval de punctul critic PC02. A fost utilizat modulul grid al pachetului software

Delft3D. Apoi, au fost efectuate operaţii de preluare a datelor de batimetrie peste reţeaua de

elemente finite.

Figura 4.7 – Elemente particulare ale cadrului de bază, teste pentru construcţia reţelei de calcul în zona amonte şi aval de punctul critic PC02

Pornind de la valori ale debitului intrat de pe Dunărea Veche în secţiunea amonte de

punctul critic PC02 şi ale nivelului pe Dunărea Veche în secţiunea aval de punctul PC02, au fost

efectuate teste privind calculul curgerii apei, folosind modelul Delft3D. Au rezultat valori

calculate ale vitezelor în punctele reţelei tridimensionale. Vitezele de curgere mai mari sunt pe

partea stângă, în porţiunea cu adâncime mai mare. În partea dreaptă a secţiunii, vitezele sunt

mai scăzute. Distribuţia de viteze calculate pe Dunărea Veche în secţiunea amonte de prima

insulă (din partea stângă) de la punctul critic PC02 arată curgerea predominantă a apei pe

mijloc şi pe partea dreaptă. În amonte de confluenţa braţului Epuraşu cu Dunărea Veche,

vitezele cele mai mari sunt în partea de mijloc.

Dunărea Veche, secţiune

aval de punctul 2


amonte de punctul 2


transversală amonte de prima

insulă, în zona punctului 2


transversală amonte de

confluenţa braţului Epuraşu


RAPORT AD HOC


Posibilităţile modelului Delft3D de a simula mişcarea apei Dunării în zona punctului critic

PC10 au fost analizate folosind date specifice din studiile batimetrice şi hidrologice. Calculele

test au arătat că este foarte important să fie reprezentate cât mai bine în model lăţimea şi

adâncimile albiei pe secţiunea transversală, deoarece acestea influenţează distribuţia vitezelor.

Figura 4.8 – Nivele calculate ale apei pentru PC10

De asemenea, s-au efectuat calcule test privind transportul sedimentelor fine în

condiţiile locale din zona PC10. Rezultatele arată că modelul are capacitatea de a simula

transportul sedimentelor fine în zona punctului critic PC10, pe Dunăre şi pe braţul Caleia, în

condiţii tranzitorii (de încărcare variabilă cu aluviuni în apa Dunării).


RAPORT AD HOC


Figura 4.9 – Distribuţia concentraţiilor de sedimente fine transportate din amonte, în PC10

Lucrările efectuate în perioada 01 septembrie - 31 decembrie 2012 au fost orientate pe

următoarele direcţii: examinarea modalităţilor de reprezentare a unor porţiuni neregulate sau

cu braţe locale ale albiei într-un model 3D, analiza funcţionalităţii şi comportării modelului de

tip Delft3D în situaţii cu construcţii în albie. De asemenea, au fost efectuate măsurători pentru

completarea datelor batimetrice şi hidrologice necesare modelării 3D.

Experţii de la BOKU au analizat în detaliu zone de la punctele critice principale PC 01, PC

02, PC 10. Totodată, au prezentat şi discutat unele aspecte ale modelării pentru ariile

respective.

Experţii de la Deltares au analizat datele referitoare la braţele Dunării în vederea

aplicării modelului Delft3D. Totodată, au fost discutate unele posibilităţi de utilizare a interfeţei

Delft3D pentru modelare.

În această perioadă, testele de reprezentare într-o reţea de calcul a elementelor

principale din unele zone complexe ale albiei Dunării au fost continuate, ţinând seamă de

condiţiile specifice. Folosind operaţiile oferite de interfaţa modelului Delft3D, au fost examinate

modalităţile de reprezentare a unor situaţii cu mai multe insule şi braţe locale într-o anumită

zonă, astfel încât să poată fi obţinut un suport pentru calculul şi reprezentarea structurii

curenţilor de apă. Pornind de la configuraţii de bază, pot fi pregătite reţele de calcul mai fine,

cu profile transversale mai multe pentru a include situaţii care pot apărea pe distanţe foarte

scurte în unele arii, datorită unor lucrări.


RAPORT AD HOC


Alte teste de reprezentare a neregularităţilor albiei au fost efectuate pentru braţul

Epuraşu. Luând ca elemente de pornire unele linii bazate pe date măsurate, a fost construită o

reţea de calcul neregulată, orientată astfel încât să poată încorpora cât mai bine configuraţia

specifică mişcării apei pe braţul Epuraşu. Modelul de tip Delft3D realizat pentru ansamblul zonei

care cuprinde un tronson al braţului Dunărea Veche aval de Bala şi braţul Epuraşu a permis

obţinerea unor rezultate preliminare.

Dacă se utilizează o reprezentare detaliată a albiei, modelul de tip Delft3D este capabil

să simuleze variaţiile fine ale vitezelor şi ale suprafeţei apei, orientarea curgerii spre un mal sau

spre celălalt.

Pentru situaţii cu construcţii în albie, au fost pregătite modele care includ detalii privind

digul din zona de intrare spre braţul Epuraşu şi au fost efectuate calcule test în diferite

variante. Efectele digului asupra curgerii apei au fost puse în evidenţă prin reprezentarea

grafică a distribuţiilor de viteze calculate.

Figura 4.10. – Distribuţie a mărimii componentei nord a vitezelor calculate în zona digului


RAPORT AD HOC


Lucrările efectuate pentru modelare au continuat cu analiza modalităţilor de realizare a

reţelei de calcul pentru situaţii cu construcţii locale mai complicate în albie (dig şi trecere

transversală prin el) şi analiza funcţionalităţii şi rezultatelor modelului de tip Delft3D în

asemenea cazuri.

Necesitatea de a reprezenta pe reţeaua de calcul unele detalii constructive de

dimensiuni relativ mici sau cu anumite poziţii şi direcţii locale a pus în evidenţă limitele unei

reţele de calcul iniţiale destinată simulării pe distanţe mai mari. Studierea unor situaţii foarte

diferite sau variante diverse de construcţii este realizată pregătind şi folosind pentru calcule mai

multe modele de tip Delft3D (un model pentru fiecare situaţie distinctă de construcţii).

În figurile obţinute din interfaţa modelului Delft3D, sunt prezentate rezultate privind

vitezele calculate pentru un debit în condiţii de ape mici şi pentru un debit aproximativ dublu

(în gama apelor medii). Rezultatele arată că modelul de tip Delft 3D simulează adecvat

modificările continue ale direcţiei curentului în lungul laturii exterioare a digului.

Figura 4.11 – Distribuţie a mărimii vitezelor calculate, în condiţiile unei treceri transversale în partea apropiată de insula Epuraşu


RAPORT AD HOC


După cum se observă în reprezentările grafice ale rezultatelor, modelul este capabil de

simularea structurii complexe a curenţilor din aria aflată între dig şi intrarea pe braţul Epuraşu.

Prin urmare, într-o situaţie complicată, cu detalii de mici dimensiuni dar foarte importante ale

construcţiilor, modelul de tip Delft 3D permite reprezentarea adecvată a situaţiei şi are o bună

funcţionalitate.

Comportarea modelului de tip Delft3D a fost analizată şi pentru situaţii cu treceri

transversale prin dig amplasate în alte porţiuni. Rezultatele pun în evidenţă curenţii care se

formează spre stânga şi spre dreapta, în jurul insulei şi apoi spre intrarea pe braţul Epuraşu.

Dacă trecerea transversală este mai aproape de malul drept, curenţii din spatele digului se

orientează mai direct spre braţul Epuraşu.

Figura 4.12. – Distribuţie a mărimii vitezelor calculate, în condiţiile unei treceri transversale în dreptul insuliţei din spatele digului


RAPORT AD HOC


Figura 4.13 – Distribuţie a mărimii vitezelor calculate, în condiţiile unei treceri transversale mai aproape de malul drept

Activităţile de modelarea 3D au continuat în perioada (ianuarie - aprilie 2013) cuprinzând

următoarele activităţi realizate de experţii Deltares, BOKU şi INCDPM:

▪ stabilirea reţelelor de calcul şi pregătirea modelului hidrodinamic RSim-3D pentru

ariile studiate din zona punctelor critice PC01 şi PC02

▪ construirea de reţele de calcul pentru modelul Delft3D care să acopere zonele

punctelor critice PC01 şi PC02

▪ analiza condiţiilor specifice şi pregătirea reţelelor de calcul Delft3D pentru unele

tronsoane principale ale Dunării

▪ completări cu noi date hidrologice şi batimetrice, date provenite din măsurători în

condiţii de debite mari şi analiza seturilor de date pentru optimizarea reprezentării

geometriei albiei

▪ realizarea unei reţele de calcul detaliate şi pregătirea modelului Delft3D al

curgerii apei pentru punctul critic PC10 şi teste privind componente ale modelului Delft3D

care pot furniza estimări ale transportului sedimentelor din albie.

Experţii de la BOKU au continuat analiza seturilor de date primite de la INCDPM şi

pregătirea reţelelor de calcul şi a modelul RSim-3D al curgerii apei pentru arii de la punctele

critice PC01 şi PC022, iar rezultatele au fost prezentate si analizate la întâlnirea din februarie

2013.


RAPORT AD HOC


Specialiştii de la BOKU au analizat detalii privind parametrii curgerii apei în zonele

punctelor critice PC01 şi PC02, pe baza datelor de la INCDPM, pentru a perfecţiona

reprezentarea în model a variabilităţii condiţiilor batimetrice şi hidraulice.

Activităţile de pregătire a modelului RSim3D au cuprins şi pregătirea parametrilor şi

opţiunilor de calcul necesare pentru rulare. Ajustarea parametrilor a fost efectuată pe baza

operatiilor de calibrare cu date masurate.

Modelul RSim-3D pentru punctele critice PC01 şi PC02 a furnizat distribuţii de viteze la

bifurcaţia Bala şi în secţiuni transversale şi distribuţii ale nivelelor apei în situaţii cu diferite

debite.

Pe baza elementelor prezentate, au fost discutate unele aspecte privind condiţiile de

frontieră pentru calcul şi realizarea modelului RSim3D.

Pregătirea modelelor Delft3D a fost continuată pentru punctele critice principale şi

pentru unele tronsoane mari ale Dunării. Pentru pregătirea reţelelor de calcul, sectorul Călăraşi

– Brăila al Dunării a fost împărţit în mai multe domenii mari.

Experţii de la Deltares au construit griduri Delft3D pentru unele tronsoane lungi ale

Dunării, urmărind reprezentarea configuraţiilor lor specifice, pe baza datelor furnizate de catre

INCDPM. De asemenea, au continuat examinarea şi pregătirea datelor de la INCDPM pentru

modelarea curgerii apei în zona care cuprinde punctele critice PC01 şi PC02.

Analiza condiţiilor specifice şi pregătirea unor versiuni ale gridurilor Delft3D a fost

realizată pentru următoarele zone:

tronsonul de la confluenţa braţului Borcea cu Dunărea Veche

braţul Borcea Inferioara în aval de confluenta cu Bratul Bala

tronsonul dintre Vadu Oii şi Brăila.

Rezoluţia gridurilor este asemănătoare, ele fiind construite în aşa fel încât să fie formate

în mare parte din elemente de dimensiuni în general comparabile.

Aceste griduri urmează să fie conectate, astfel încât să permită modelarea curgerii apei

pe întregul sector.

Folosind interfaţa Delft3D, a fost construită o reţea de calcul detaliată pentru zona

punctelor critice PC01 şi PC02, precum şi o reţea detaliată pentru zona punctului critic PC10,

apoi au fost pregătite fişierele necesare pentru modelul Delft3D.

La întâlnirea din februarie 2013, au fost prezentate rezultate anterioare ale modelării

structurii curenţilor de apă la punctul critic PC02, în zona intrării spre braţul Epuraşu, în diferite

situaţii.


RAPORT AD HOC


Referitor la stadiul modelării numerice 3D în perioada 01 mai – 31 august 2013, au fost

continuate activităţile de dezvoltare şi perfecţionare a modelelor hidrodinamice pentru studiile

privind parametrii curgerii apei şi efectele lucrărilor pe Dunăre, la punctele critice 01, 02 şi 10.

O parte dintre activităţile şi rezultatele preliminare din această perioadă au fost prezentate la

workshop-ul din 1-2 iulie 2013.

Activităţile specialiştilor de la BOKU au fost orientate spre modelarea hidrodinamică la

punctele critice 01 şi 02. Rezultatele modelului RSim3D fără influenţa construcţiilor au fost

comparate cu date măsurate înainte de execuţia pragului de fund în etapa III. Situaţiile abordate

pentru a studia efectele construcţiilor asupra parametrilor hidraulici sunt cele cu debite de 7150

m3 /s, 5530 m3 /s, 3840 m3 /s, 1940 m3 /s pe Dunărea Veche amonte de Bala (cu referire la

debitele totale pe Dunăre de 8000m3/s, 6000 m3 /s, 4000 m3 /s, 2000 m3 /s).

Tipurile de rezultate prezentate ale modelului RSim3D cuprind: nivele calculate ale apei,

viteze calculate în diferite straturi, eforturi generate de curenţii de apă la nivelul albiei şi alte

mărimi. Vitezele la suprafaţă şi la fund, pentru situaţia cu prag de fund în etapa III, au fost

prezentate ca distribuţii de valori în zona pragului, cu precizarea unor valori maxime calculate.

Rezultatele modelului arată unele creşteri ale nivelelor calculate ale apei pe Dunărea Veche

datorită construcţiilor în etapa III a pragului de fund. Eforturile generate de curenţii de apă la

nivelul albiei au fost analizate în zona pragului de fund. Datele din activităţile de monitoring

sunt considerate esenţiale pentru evaluarea rezultatelor modelului.

Figura 4.14 – Rezultate ale simulării debitului de 5530 m3 /s (cu prag de fund în etapa III), viteze la fund


RAPORT AD HOC


Pentru modelarea habitatului, au fost realizate reprezentări ale distribuţiilor de viteze,

pe baza rezultatelor simulărilor la diferite debite.

În plus faţă de etapa III a pragului de fund, modelul RSim3D a fost rulat şi pentru o

configuraţie ulterioară a pragului de fund, adică o situaţie a curenţilor de apă şi mai îndepărtată

de cea fără construcţii pentru care a fost calibrat modelul.

După rezultatele obţinute până la începutul lunii iulie 2013, prin calcule cu modelul

RSim3D pentru situaţia cu pragul de fund în etapa III, se are în vedere utilizarea de noi date

măsurate pentru perfecţionarea modelului, înainte de a trece la analizarea aplicării lui la alte

situaţii.

Specialiştii de la INCDPM au continuat activităţile în vederea realizării modelării în

colaborare cu partenerii şi au lucrat cu specialiştii de la Deltares pentru perfecţionarea

modelelor hidrodinamice Delft3D pentru punctele critice 01, 02 şi 10. Măsurătorile au dus la

completarea datelor pentru modelare cu cele din condiţiile existente pe Dunăre în această

perioadă, în vederea acoperirii gamei de condiţii prevăzute. A fost stabilit un sistem de

monitorizare sistematică în zona pragului de fund de pe braţul Bala pentru a obţine şiruri de

valori cu frecvenţă ridicată.

Configuraţia albiei Dunării în zona Bala fiind foarte complicată, au fost pregătite variante

de modele Delft3D, de către specialiştii de la Deltares şi INCDPM, în vederea unui studiu mai

complet. Au fost analizate diferite moduri de discretizare pe verticală şi opţiuni de calcul

posibile în cadrul modelelor de acest tip. Modelul Delft3D pentru punctele critice 01 şi 02

cuprinde tronsoane de pe Dunărea Veche, Borcea, precum şi braţul Bala şi braţul Epuraşu în

întregime. Rezultatele modelului Delft3D fără influenţa construcţiilor au fost comparate cu date

măsurate în situaţia de calibrare, înainte de execuţia pragului de fund în etapa III: debite pe

braţe, nivele ale apei, distribuţii de viteze în secţiuni transversale.

Rezultatele modelului Delft3D, privind efectele pragului de fund de pe braţul Bala după

etapa III a activităţilor de construcţie, arată distribuţii de viteze, nivele, diferenţe în distribuţia

debitelor pe braţe, obţinute cu diferite opţiuni de modelare.


RAPORT AD HOC


Figura 4.15 – Rezultate ale modelului Delft3D privind creşteri de debit pe braţul Dunărea Veche în aval de Bala, sub efectul pragului de fund în etapa III şi al celorlalte construcţii

Modelul furnizează rezultate referitoare la vitezele în straturi de la suprafaţa apei, de la

fundul albiei, precum şi profile verticale cu valori în diferite straturi. Au fost obţinute nivele

calculate ale apei şi estimări ale eforturilor generate de curenţii de apă la nivelul albiei în zona

pragului de fund.

Pentru zona punctului critic 10, modelul Delft3D a fost pregătit ţinând seamă de poziţia

pragului de fund de pe braţul Caleia. Rezultatele modelului fără influenţa pragului de fund au

fost comparate cu date din măsurători. Au fost utilizate diferite opţiuni de modelare în privinţa

discretizării pe verticală şi caracterizării efectului rugozităţii albiei. Pe lângă modelul Delft3D

uzual, a fost realizat un model de tip Z, cu straturi orizontale, care a permis o opţiune de model

local nehidrostatic. Rezultatele au arătat unele diferenţe faţă de presiunea hidrostatică şi faptul

că sub influenţa diferenţelor de presiune pot rezulta unele modificări ale direcţiei vitezelor.

Calculele cu modelul Delft3D furnizează estimări ale procentului de debit din amonte

care trece pe tronsonul Dunării din dreptul braţului Caleia, datorită lucrărilor. Au fost luate în

calcul şi variante de dragaje.


RAPORT AD HOC


Figura 4.16 – Simularea efectului pragului de fund privind procentul de debit pe tronsonul Dunării din dreptul braţului Caleia, cu modelul Delft3D

Folosind rezultatele modelului, au fost obţinute estimări ale valorilor vitezelor în straturi

de la suprafaţa apei, de la mijlocul adâncimii curentului peste prag şi de la fund.

Estimările rezultate din modelare urmează să fie îmbunătăţite folosind noi seturi de date

măsurate în condiţiile specifice de pe Dunăre.

Deoarece configuraţia albiei Dunării în zona Bala şi pragul de fund generează efecte

locale care pot fi observate numai prin măsurători în ariile respective, specialiştii de la INCDPM

au stabilit un sistem de obţinere a datelor în anumite secţiuni din zona pragului de fund.

Au fost fixate secţiuni transversale în amonte de prag, pe prag şi în aval de acesta.

Totodată, au fost stabilite secţiuni longitudinale care traversează pragul de fund. De asemenea,

au fost stabilite secţiuni de măsurare la punctul critic 10, în zona pragului de fund de pe braţul

Caleia şi pe Dunăre. Datele hidromorfologice din secţiunile respective pot pune în evidenţă

valori şi detalii locale care pot fi utile pentru analiza rezultatelor modelării.

Figura 4.17 – Secţiuni de control amonte şi aval de pragul de fund de pe braţul Bala


RAPORT AD HOC


Referitor la stadiul modelării numerice 3D din perioada 01 septembrie - 31 decembrie

2013, prin utilizarea rezultatelor disponibile, la începutul perioadei, ale specialiştilor de la BOKU

şi INCDPM + Deltares, au fost pregătite rezultate ale modelării la punctele critice 01, 02 şi 10,

pentru un raport de sinteză, cerut de beneficiar. Au fost arătate evaluări ale parametrilor

hidraulici la punctele critice menţionate, în situaţii cu construcţii, faţă de condiţiile iniţiale. Au

fost puse în evidenţă influenţele construcţiilor asupra debitelor, precum şi asupra vitezelor de

curgere a apei, în anumite situaţii.

În continuare, specialiştii de la BOKU au pregătit seturi de rezultate ale modelului

hidrodinamic RSim-3D pentru zona punctelor critice 01 şi 02, pentru situaţii dinaintea execuţiei

construcţiilor şi respectiv cu construcţii, obţinute prin simulări pe un domeniu de calcul care

conţine albia minoră şi arii eventual acoperite la debite mai mari. La punctul critic PC01, în

domeniul de discretizare sunt incluse zonele construcţiilor, un tronson pe Dunărea Veche amonte

şi aval de Bala şi un tronson parţial pe braţul Bala. Punctul critic PC02 este inclus în domeniul de

discretizare, cu zona digului submersibil şi cu tronsoane parţiale pe braţe. Rezultatele

actualizate şi completate care au fost incluse în prezentarea pentru şedinţa privind modelarea

3D din 10 octombrie 2013 arată mai ales estimări în zona bifurcaţiei de la punctul critic PC01 şi a

pragului de fund de pe braţul Bala.

Utilizând rezultatele simulărilor cu modelul RSim-3D, specialiştii de la BOKU au estimat

creşteri de circa 1 – 3% ale procentului de debit pe Dunărea Veche, la debite medii spre mari, în

situaţia cu prag de fund în etapa III, faţă de situaţia dinainte de execuţia construcţiilor.

Rezultatele cu privire la modelarea habitatului constau din reprezentări ale ariilor cu anumite

intervale de valori ale vitezei de curgere la fundul albiei sau la suprafaţă, pe baza simulărilor cu

modelul hidrodinamic RSim-3D.

Modelul Delft3D pentru zona punctelor critice PC01 şi PC02 a fost utilizat de specialiştii

de la INCDPM şi Deltares pentru simularea influenţei aplicării unor variante de dragaje pe

Dunărea Veche asupra distribuţiei debitelor la punctul critic PC01. Au fost analizate situaţii cu

prag de fund pe braţul Bala la faza III, cu date batimetrice din diferite etape, cu dragaje la ENR-

3m pe Dunărea Veche. Simulările, realizate pentru debite de referinţă de 2000 m3/s, 4000 m3/s,

6000 m3/s, 8000 m3/s, au pus în evidenţă creşteri ale procentului de debit pe Dunărea Veche, în

raport cu debitul din amonte, în diferite situaţii. Continuarea măsurătorilor pe Dunăre permite

completare datelor de bază şi actualizarea acestor rezultate preliminare. Având în vedere

modificările datorate tendinţelor de adâncire a albiei de pe braţul Bala, în cadrul activităţilor de

modelare au fost efectuate analize pregătitoare privind posibile variante pentru corectarea

distribuţiei debitelor pe braţele Dunării în zona Bala. Folosind un model Delft3D la scară mică, a

fost analizată şi problema variaţiilor pantei suprafeţei apei la pragul de fund de pe braţul Bala.


RAPORT AD HOC


În ceea ce priveşte punctul critic PC10, au fost analizate rezultatele simulărilor Delft3D

referitoare la debitele pe braţe, în situaţiile de referinţă cu debite totale pe Dunăre de 2000

m3/s, 4000 m3/s , 6000 m3/s , 8000 m3/s. Apoi, au fost simulate influenţele dragajelor la punctul

critic PC10, în variante până la ENR-2,5 m sau ENR-3,5 m, asupra debitelor pe braţe şi asupra

distribuţiilor de viteze. Valorile vitezelor în zona pragului de fund scad în variantele cu dragaje,

datorită creşterii debitului pe Dunăre aval de Gropeni şi diminuării corespunzătoare pe braţul

Caleia. În continuare, calculele privind parametrii hidraulici în zona punctului critic PC10 au fost

actualizate, pe baza datelor batimetrice din luna octombrie. Apoi, a fost pregătit modelul

Delft3D al curgerii apei la debite mari pe Dunăre, la punctul critic PC10. La debitul de referinţă

de 10000 m3/s, debitele calculate pe partea stângă (care cuprinde braţul Caleia) şi pe partea

dreaptă (cu tronsonul Dunării care mărgineşte insula) sunt comparabile, iar la 12000 m3/s,

debitul care trece pe Dunăre este mai mare. Rezultatele arată şi viteze de curgere a apei pe

insulă, mult mai reduse decât vitezele pe cele două braţe.

În întreaga perioadă, au fost efectuate activităţi de completare, în continuare, a

seturilor de date măsurate de INCDPM, în situaţia actuală a realizării construcţiilor hidrotehnice.

Au fost măsurate debite şi distribuţii de viteze în secţiuni, în condiţiile hidrologice de pe Dunăre

din perioada menţionată. Prelucrarea datelor din măsurători a continuat, pentru a permite ca

modelarea să fie actualizată şi să furnizeze rezultate cât mai apropiate de evoluţia situaţiei pe

măsură ce lucrările de la punctele critice generează efecte asupra parametrilor hidraulici.

MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Documents

Transcript of MONITORIZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI