Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului ...arpmag.anpm.ro/upload/31796_raport...

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul ,,Statia de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciesti, orasul Costesti, judetul Arges”

apartinand OMV Petrom SA – Grup de zacaminte Valcele-Slatioarele

Pagina (1)

2010 Halcrow Romania

CUPRINS

1. INFORMATII GENERALE.................................................................................................. 3

1.1. Descrierea proiectului si etapele acestuia......................................................................................4

1.1.1. Contextul si necesitatea proiectului ................................................................................................................................... 5

1.1.2. Noul sistem OMV Petrom de gospodarire a deseurilor ................................................................................................ 7

1.1.3. Aspecte privind proiectul statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri nepericuloase ................................10

1.1.4. Importanta obiectivului de investitii – incadrare conform prevederilor legislatiei in vigoare ...............................11

1.1.5. Descrierea amplasamentului proiectului .........................................................................................................................13

1.1.6. Amenajari propuse..............................................................................................................................................................15

1.2. Durata etapei de functionare .......................................................................................................29

1.3. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare..............................................................................................................................................29

1.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice .................................... 31

1.5. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa...............................................................................................................................................32

1.6. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica ...................................................................................34

1.7. Descrierea principalelor alternative studiate si motivatia alegerii uneia dintre ele.....................34

1.7.1. Alternative tehnologice ......................................................................................................................................................34

1.7.2. Alternative de amplasament ..............................................................................................................................................35

1.8. Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona..............................36

1.9. Modalitati de conectare la infrastructura existenta .....................................................................37

1.9.1. Accesul pe amplasament....................................................................................................................................................37

1.9.2. Asigurarea utilitatilor ..........................................................................................................................................................37

2. PROCESE TEHNOLOGICE............................................................................................. 38

2.1. Perioada de constructie/amenajare.............................................................................................38

2.2. Perioada de functionare...............................................................................................................39

2.2.1. Statia de bioremediere ........................................................................................................................................................39

2.2.2. Depozitul de deseuri nepericuloase .................................................................................................................................59

3. DESEURI.......................................................................................................................... 65

3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor................65

3.2. Modul de gospodarire a deseurilor..............................................................................................67

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE AL ACESTORA .......................................................................................... 68

4.1. Apa ...............................................................................................................................................68

4.1.1. Conditii hidrogeologice......................................................................................................................................................68

4.1.2. Apele de suprafata...............................................................................................................................................................68

4.1.3. Alimentarea cu apa..............................................................................................................................................................69

4.1.4. Managementul apelor uzate ..............................................................................................................................................72

4.1.5. Prognozarea impactului .....................................................................................................................................................76

4.1.6. Masuri de diminuare a impactului ....................................................................................................................................76

4.2. Aerul ............................................................................................................................................77

4.2.1. Date generale ......................................................................................................................................................................77

4.2.2. Surse si poluanti generati ...................................................................................................................................................79

4.2.3. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................................................................................84



Pagina (2)

2010 Halcrow Romania

4.3. Zgomotul si vibratiile .................................................................................................................84

4.4 Solul .............................................................................................................................................86

4.4.1. Date generale .......................................................................................................................................................................86

4.4.2. Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice propuse........................................................90

4.4.3. Prognoza impactului poluarii solului ...............................................................................................................................90


4.5. Geologia subsolului ....................................................................................................................92

4.5.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament .....................................................................................................................92

4.5.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica ......................................................................95

4.5.3. Prognoza impactului poluarii subsolului.........................................................................................................................96


4.6. Biodiversitatea .............................................................................................................................97

4.6.1. Date generale .......................................................................................................................................................................97

4.6.2. Impactul prognozat ............................................................................................................................................................99


4.7. Peisajul ...................................................................................................................................... 100

4.7.1. Date generale .....................................................................................................................................................................100

4.7.2. Impactul prognozat ..........................................................................................................................................................100

4.7.3. Masuri de diminuare a impactului ..................................................................................................................................101

4.8. Mediul social si economic ..........................................................................................................101 4.8.1. Date generale .....................................................................................................................................................................101

4.8.2. Impact prognozat..............................................................................................................................................................101

4.8.3. Masuri de diminuare a impactului ..................................................................................................................................102

4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ...................................................................... 103

4.9.1. Date generale .....................................................................................................................................................................103

4.9.2. Impactul produs asupra patrimoniului cultural ...........................................................................................................103

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................104

5.1. Alternativele tehnologice ........................................................................................................... 104

5.2. Alternativele de amplasament ................................................................................................... 107

6. MONITORIZAREA...........................................................................................................109

7. SITUATII DE RISC ........................................................................................................... 113

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR................................................................................. 115

8.1. Dificultati tehnice .......................................................................................................................115

8.2. Dificultati practice......................................................................................................................115

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ....................................................................... 115

Anexe

Anexa A – Documente emise de institutii abilitate

Anexa B – Planuri generale (plan incadrare in zona, plan de incadrare cu marcarea distantelor pana la zonele rezidentiale si obiectivele economice si naturale)

Anexa C – Plan de situatie statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase

Anexa D – Detalii statie de bioremediere

Anexa E – Detalii depozit de deseuri nepericuloase



Pagina (3)

2010 Halcrow Romania SRL

1. INFORMATII GENERALE

Denumirea obiectivului de investitii: ,,Statie de bioremediere si Depozit de deseuri nepericuloase Ciesti’’ apartinand S.C. OMV PETROM S.A., Grup de Zacaminte Valcele-Slatioarele, judetul Arges.

Profilul de activitate al obiectivului: Investitia consta in construirea unei statii de bioremediere si a unui depozit de deseuri nepericuloase (clasa “b”) ce urmeaza a fi exploatate in exclusivitate de catre S.C. OMV PETROM S.A.

Amplasamentul obiectivului: Amplasamentul viitoarelor constructii, statie de bioremediere si depozit de desuri nepericuloase, este situat in afara zonei extravilane, pe teritoriul administrativ al orasului Costesti, judetul Arges (situat la o distanta de aproximativ 10 km in directia Nord-Est), intr-o zona agricola, cea mai apropiata localitate fiind satul Ciesti, Comuna Lunca Corbului (la aproximativ 2,5 km Vest, Sud-Vest). (Anexa B – Plan de amplasare in zona).

In vecinatatea amplasamentului se gasesc: terenuri agricole, sonde si parcuri de separatoare apartinand OMV Petrom.

Accesul in zona se realizeaza prin intermediul unui drum de acces ce urmeaza traseul drumului communal existent (DC 140A), care porneste din drumul judetean DJ 679 si continua prin intravilanul satului Ciesti, Comuna Lunca Corbului pana la km 0+420 (dela intersectia cu DJ 679), respectiv traversarea paraului Bumbueni (Valea Tarscovului), in continuare drumul urmarind traseul drumului de tarla utilizat pentru exploatarea terenurilor agricole din zona, precum si a sondelor si Parcului de separatoare 2 Ciesti apartinand S.C. OMV PETROM S.A.

Lungimea totala a drumului de acces (de la intersectia cu DJ679 la Statia de bioremediere si Depozitul de deseuri nepericuloase Ciesti) este de aproximativ 2 956 m.

Vecinatati: N – drum de pamant si teren agricol;

S – drum de pamant si teren agricol;

V – teren agricol;

E – teren agricol.

Proiectantul lucrarilor: S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila, nr. 85, sector 5, Bucuresti

Telefon: 0311 065 377 / 0311 065 376;



Pagina (4)


Fax: 0311 034 189

Persoana de contact: George Stoian/Romeo Farcasanu

Telefon: 0735 805 935/0735 805 906

Beneficiarul lucrarilor: S.C. OMV PETROM S.A., Calea Dorobantilor nr. 239, Sector 1, Bucuresti

Investitia va fi realizata de catre S.C. OMV PETROM S.A. – Grupul de zacaminte Valcele-Slatioarele, B-dul Republicii nr. 160, Pitesti, judetul Arges

Telefon: +40 248 630 320

Persoana de contact: Daniel Patranoiu

Perioada de executie propusa: 6 luni de la data obtinerii tuturor acordurilor si avizelor necesare

Valoarea estimativa a lucrarilor: Valoarea investitiei este confidentiala, costurile fiind suportate integral de S.C. OMV Petrom S.A.

1.1. Descrierea proiectului si etapele acestuia

Investitia propusa consta in amenajarea unei statii de bioremediere si a unui depozit de deseuri nepericuloase.

In statia de bioremediere vor fi tratate biologic sedimentele rezultate in urma procesarii reziduurilor petroliere din rezervoarele apartinand S.C. OMV Petrom S.A. si a solului contaminat din zona unitatilor de exploatare (scurgeri si accidente de productie). La finalizarea operatiunilor de bioremediere, materialul care in urma tratamentului va atinge limitele de acceptabilitate (conform legislatiei in vigoare) pentru a putea fi utilizat ca material de umplutura, va fi folosit pentru refacerea terenului in lucrarile de excavatii din care a fost preluat solul contaminat. Fractia care, in conformitate cu rezultatele analizelor fizico-chimice, nu ajunge intr-un timp rezonabil la o concentratie de hidrocarburi situata in limitele de acceptabilitate pentru astfel de lucrari, va fi eliminata in final in depozitul de deseuri neperioculoase tip „b”.

In depozit vor fi acceptate doar deseurile din demolari provenind de la unitatile de productie dezafectate, precum si materialul tratat care nu intruneste paramentri calitativi necesari pentru a putea fi utilizat ca material de umplutura. Deseurile ce vor fi depozitate se vor conforma prevederilor Ordinului Ministrului (OM) nr. 95/2005 pentru aprobarea „Criteriului de acceptare si procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri”. Conform strategiei OMV Petrom, la nivel national este necesara amenajarea unui numar de 8 astfel de depozite de deseuri care vor deservi toate Grupurile de Zacaminte apartinand OMV Petrom. Constructia acestor obiective va asigura functionarea in conditii de siguranta si legalitate a obiectivelor OMV Petrom din zona respectiva.

Proiectul propus are un grad redus de complexitate din punct de vedere constructiv.



Pagina (5)


Statia de bioremediere consta dintr-o platforma impermeabilizata pe care va fi dispus materialul ce va fi bioremediat.

Depozitul de deseuri este reprezentat de o incinta impermeabilizata impartita in trei celule distincte, construibile pe masura ce se umple precedenta celula operationala. In prima faza, va fi construita doar o celula care va fi folosita pentru depozitarea deseurilor. Dupa umplerea primei celule, depozitarea va continua cu urmatoarea celula, construita intre timp.

1.1.1. Contextul si necesitatea proiectului

In conformitate cu obiectivele si tintele generale stipulate in “Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor” ca si cu prevederile Hotararii Guvernului (HG) nr. 349/2005 prin care se implementeaza Directivele Europene din domeniul gospodaririi deseurilor, OMV Petrom si-a modificat sistemul de gospodarire a deseurilor bazat pe stocarea slamurilor petroliere in bataluri, a caror activitate a incetat la sfarsitul anului 2006.

Conform principiului „poluatorul plateste”, intreaga responsabilitate pentru gestionarea deseurilor revine celui care le genereaza, astfel, Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 78/2000 stabileste la art. 21 ca „producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora” precum si faptul ca „producatorii si detinatorii de deseuri isi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor, daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat in acest scop, conform prevederilor art. 7”.

In Planul National de Gestionare a Deseurilor se detaliaza aceasta obligatie in cazul deseurilor periculoase sub forma: „producatorii de deseuri periculoase au responsabilitatea gestionarii de o maniera care sa asigure un management rational al deseurilor periculoase, precum si cea pentru prevenire si reciclare, suplimentar fata de manipulare, stocare, colectare, transport, tratare, eliminare a deseurilor produse”.

Prin Legea nr. 426/2001 (cu modificarile si completarile ulterioare), se stipuleaza la art. 191 ca „producatorii de deseuri sunt obligati sa implementeze prevederile Planului national de gestionare a deseurilor, ale planurilor regionale de gestionare a deseurilor si ale planurilor judetene de gestionare a deseurilor", cu obligativitate pentru operatori sa foloseasca cele mai bune tehnologii disponibile si care nu implica costuri excesive pentru valorificarea deseurilor (art. 25, litera.c) si eliminarea deseurilor (art. 26 litera b).

Insa, conform art. 13, alin. 2, lit.b din HG nr. 349/2005 – Capitolul II, intre conditiile specifice pentru emiterea acordului si autorizatiei de mediu la depozite de deseuri este nevoie de „dovada ca proiectul depozitului este in conformitate cu Planul national de gestionare a deseurilor si cu planurile regionale de gestionare a deseurilor”.

Desi in Planul regional de gestiune a deseurilor pentru Regiunea 3 Sud-Muntenia nu se fac mentiuni specifice pentru deseurile generate de industria de exploatare a titeiului, in baza principiilor enuntate, prin instrumente legislative si strategice, principiilor care promoveaza necesitatea de implicarea a agentilor economici care produc deseuri, si avand in vedere stipularile din reglementarile de specialitate, cadrul de actiune a PNGD si implicit PRGD se extinde prin intermediul initiativelor private in cadrul



Pagina (6)


legislativ mentionat, initiative care pot avea o contributie semnificativa la realizarea obiectivelor si tintelor urmarite.

HG nr. 349/2005 prevede de altfel ca depozitele pentru deseuri periculoase din industria extractiva a petrolului sa-si inceteze activitatea la 31 Decembrie 2006, ceea ce-l obliga pe generatorul de deseuri periculoase sa identifice alte solutii de eliminare conforme cu reglementarile in vigoare.

In acest context, Petrom a initiat un program amplu de actiune pentru conformare, prin forte proprii, la scara intregii tarii, pe toate fazele necesare pentru o gestiune moderna a deseurilor (recuperare, reciclare, reutilizare, reducere/tratare si eliminare), pornind de la tehnologii actuale care au fost verificate in tarile europene, in vederea solutionarii atat a deseurilor din exploatarile curente, cat si a problemei poluarilor istorice in perimetrele instalatiilor dezafectate, in toate zonele unde detine exploatari petroliere, in baza principiilor proximitatii, autonomiei, subsidiaritatii si integrarii.

Din activitatile de extragere si separare primara a titeiului si din cele de dezafectare a unor sonde si a altor tipuri de facilitati conexe, rezulta o serie de deseuri pentru care trebuie gasite modalitati conforme de recuperare/tratare/depozitare, dupa cum urmeaza:

� Sol contaminat cu produse petroliere recuperat din perimetrele de extractie si de separare primara a titeiului, in urma unor situatii accidentale sau ca urmare a dezafectarilor de sonde sau alte facilitati (parcuri de separatoare, statii de compresoare, dezbenzinare etc.);

� Reziduuri din rezervoarele de separare si stocare titei;

� Deseuri nevalorificabile rezultate din dezafectarea/demolarea facilitatilor prezentate mai sus;

� Slamuri din batalurile a caror activitate a fost sistata la 31 decembrie 2006.

Pentru procesarea si eliminarea acestor tipuri de deseuri, societatea OMV Petrom a propus o schema de gestionare care sa se conformeze cu legislatia nationala in domeniul gestionarii deseurilor, care transpune Directivele si alte acte legislative ale UE in domeniu.

Schema de gestionare a acestor deseuri cuprinde urmatoarele faze tehnologice:

� Tratarea prin procedee termice a slamurilor din bataluri si prin procedee mecanice a reziduurilor din rezervoare; se va efectua la fata locului cu instalatii mobile si va contribui la recuperarea si refolosirea hidrocarburilor continute in slamul petrolier;

� Stocarea temporara a fractiei solide rezultate din procesarea reziduurilor din rezervoare (sedimente) si a solului contaminat rezultat din lucrari de dezafectare, pentru a se asigura o zona de colectare temporara care sa mareasca eficienta modului de gospodarire a deseurilor in faza premergatoare fluxului de gestionare planificat prin intermediul statiilor de bioremediere si a depozitelor de deseuri nepericuloase aferente;

� Tratarea prin procedee biologice a sedimentului solid rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare si a solului contaminat in statii de bioremediere; statiile bioremediere, prin aplicarea de procedee specifice pentru stimularea activitatii bacteriene, pot reduce semnificativ continutul de hidrocarburi din materialul initial, care este apoi separat in sol recuperat si material pentru depozitare; in acest fel creste substantial eficienta si durata de functionare a depozitului de deseuri;



Pagina (7)


� Dupa verificarea ca materialul recuperat prin procedeele de bioremediere se incadreaza in cerintele de calitate a solului, acesta va fi folosit ca material de umplutura la lucrarile de remediere a terenurilor aferente perimetrelor de extractie si de procesare primara;

� Eliminarea finala a deseurilor de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului se realizeaza prin depozitare in depozite conforme tip „b” pentru deseuri solide nepericuloase.

Acest nou sistem de gospodarire a deseurilor, constituind obiectul proiectului de fata, implica investitii importante si va fi implementat de OMV Petrom la scara nationala, in vederea conformarii la prevederile reglementarilor de mediu.

Pentru implementarea acestei noi scheme de gestionare a deseurilor este necesara realizarea a doua tipuri de facilitati care reprezinta elemente centrale in ansamblul de operatii implicate, si anume:

� Statii de bioremediere;

� Depozite de deseuri nepericuloase (depozite conforme tip “b”).

Figura nr. 1.1.1.1. - Schema noului sistem OMV Petrom de gestiune a deseurilor

1.1.2. Noul sistem OMV Petrom de gospodarire a deseurilor

Utilitatea publica, exprimata prin protejarea “sanatatii populatiei si a mediului” si “prevenirea/ minimizarea expunerii populatie”, este explicit formulata in obiectivele si tintele privind gestionarea deseurilor, in general, si a celor periculoase, in particular, stipulate in tabelele I.7 si I.9 din Planul

Rezervoare

Sonde si instalatii

Statie de bioremediere

Depozit de deseuri solide nepericuloase

Material de umplutura



Pagina (8)


National de Gestionare a Deseurilor (HG nr. 1470/2004, modificata de HG nr. 358/2007). In continuare sunt prezentate obiectivele din plan legate de tratarea si eliminarea deseurilor periculoase si, respectiv, de gestionarea terenurilor contaminate care se reflecta in mod direct in strategia OMV Petrom privind managementul deseurilor rezultate din activitatea de extractie si separare a titeiului, a sedimentelor rezultate in urma procesarii primare a slamului si a solului contaminat cu produse petroliere.

Astfel, la pozitia 7 din tabelul I.9, referitoare la “tratarea si eliminarea deseurilor periculoase” se mentioneaza obiectivul general “eliminarea deseurilor periculoase intr-un mod ecologic rational, eficient economic si acceptabil social”, realizabil prin obiectivele subsidiare referitoare la:

“7.1.1. incurajarea tratarii deseurilor periculoase in vederea:

- valorificarii (daca este posibil);

- facilitarii manipularii;

- diminuarii caracteristicilor periculoase”.

7.1.2. asigurarea de conditii adecvate pentru facilitatile de tratare si eliminare a deseurilor.

7.1.3. Crearea conditiilor ca noile instalatii si facilitati sa fie proiectate, construite si sa opereze la nivelul cerintelor Uniunii Europene”.

La pozitia 8 din tabelul I.9, referitoare la “gestionarea terenurilor contaminate”, obiectivele generale mentionate sunt:

“8.1. asigurarea sanatatii publice prin prevenirea/minimizarea expunerii populatiei la riscurile generate de terenurile contaminate, apa contaminata si contaminantii in sine; si

8.2. prevenirea aparitiei de noi terenuri contaminate ”.

Conform strategiei OMV Petrom privind managementul deseurilor rezultate din activitatea de extractie si separare a titeiului, deseurile solide contaminate cu hidrocarburi (sedimente si soluri), vor fi tratate printr-un proces de bioremediere. Tratarea acestora determina reducerea substantiala a volumului de deseuri care vor fi depozitate in final, iar procesul de biodegradare are avantajul unei tehnologii curate si a unui consum minim de energie si resurse, in conformitate cu cerintele Aquis-ului Comunitar transpuse in legislatia in vigoare si cu “Planul National de Gestionare a Deseurilor” (HG nr. 1470/2004, modificata de HG nr. 358/2007).

Realizarea investitiilor de amenajare a infrastructurii aferente noului sistem de gospodarire a deseurilor raspunde cerintelor HG nr. 349/2005 si OUG nr. 78/2000 aprobata prin Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor (modificata prin OUG nr. 61/2006 si aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007).

Noul sistem de gospodarire a deseurilor implementat de OMV Petrom raspunde punctual cerintelor Strategiei Nationale de Gestionare a Deseurilor aprobata prin HG nr. 1470/2004 (modificata de HG nr. 358/2007).

In acest sens in cele ce urmeaza vor fi comentate mentiunile din Capitolul 4:

“Principii si obiective strategice



Pagina (9)


Principiile care stau la baza activitatilor de gestionare a deseurilor sunt enuntate in cele ce urmeaza:

“ • principiul protectiei resurselor primare - este formulat in contextul mai larg al conceptului de "dezvoltare durabila" si stabileste necesitatea de a minimiza si eficientiza utilizarea resurselor primare, in special a celor neregenerabile, punand accentul pe utilizarea materiilor prime secundare. “

Prin recuperarea materiei utile din slamurile petroliere, conceptul dezvoltat de OMV Petrom se incadreaza in principiile dezvoltarii durabile prin eficientizarea utilizarii resurselor.

“ • principiul masurilor preliminare, corelat cu principiul utilizarii BATNEEC ("Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive") stabileste ca, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deseurilor), trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltarii tehnologiilor, cerintele pentru protectia mediului, alegerea si aplicarea acelor masuri fezabile din punct de vedere economic. “

Strategia de gospodarire a deseurilor propusa este una fezabila din punct de vedere tehnic si economic, fiind o practica preluata din metodele utilizate pe plan international, constand in procesare mecanica, termica si chimica si bioremediere.

“ • principiul prevenirii - stabileste ierarhizarea activitatilor de gestionare a deseurilor, in ordinea descrescatoare a importantei care trebuie acordata: evitarea aparitiei, minimizarea cantitatilor, tratarea in scopul recuperarii, tratarea si eliminarea in conditii de siguranta pentru mediu. “

In ceea ce priveste prevenirea aparitiei deseurilor, acest aspect nu este controlabil sub aspectul accesului particulelor de material (nisip-detritus) in fluxul de titei extras. Pe de alta parte insa, in ce priveste prevenirea contaminarilor este in curs de implementare un vast program de investitii de retehnologizare la nivel national care se intinde pe o perioada de mai multi ani.

“ • principiul poluatorul plateste, corelat cu principiul responsabilitatii producatorului si cel al responsabilitatii utilizatorului - stabileste necesitatea crearii unui cadru legislativ si economic corespunzator, astfel incat costurile pentru gestionarea deseurilor sa fie suportate de generatorul acestora. “

OMV Petrom se ocupa de implementarea si finantarea sistemului propriu de gospodarire a deseurilor.

“ • principiul proximitatii, corelat cu principiul autonomiei - stabileste ca deseurile trebuie sa fie tratate si eliminate cat mai aproape de sursa de generare; in plus, exportul deseurilor periculoase este posibil numai catre acele tari care dispun de tehnologii adecvate de eliminare si numai in conditiile respectarii cerintelor pentru comertul international cu deseuri. “

Prin dispunerea cate unei statii de bioremediere in fiecare zona principala de productie si a unui depozit de deseuri regional, OMV Petrom incearca sa optimizeze costurile aferente de transport prin dispunerea optima in teritoriu a facilitatilor necesare.

“ • principiul subsidiaritatii (corelat si cu principiul proximitatii si cu principiul autonomiei) - stabileste acordarea competentelor astfel incat deciziile in domeniul gestionarii deseurilor sa fie luate la cel mai scazut nivel administrativ fata de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional si national. “

Din punct de vedere institutional, OMV Petrom a creat un nou department pentru abandonari si gospodarirea deseurilor avand echipe in fiecare Grup de zacaminte. Orice decizie se ia plecand de la informatiile concrete oferite de managerii de proiect locali.

“ • principiul integrarii - stabileste ca activitatile de gestionare a deseurilor fac parte integranta din activitatile social-economice care le genereaza. “



Pagina (10)


Fiind gestionata de OMV Petrom, activitatea de gospodarire a deseurilor este considerata o parte integrata din activitatea de ansamblu a companiei.

De asemenea, strategia OMV Petrom in domeniul deseurilor se inscrie in mentiunile Planului National de Gestiune a deseurilor conform caruia, in Partea III-a se mentioneaza:

“ • Obiectivele gestionarii deseurilor periculoase

- Minimizarea impactului deseurilor periculoase asupra sanatatii si mediului inconjurator

- Maximizarea folosirii eficiente a resurselor naturale

• Tehnologiile pentru gestionarea deseurilor periculoase

Aceste tehnologii trebuie sa fie disponibile, fezabile economic si sa respecte cerintele pentru protectia mediului. Oriunde este posibil ar trebui aplicate tehnologiile "win-win". “

1.1.3. Aspecte privind proiectul statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri nepericuloase

Statia de bioremediere asigura reducerea gradului de nocivitate a acestor reziduuri considerate ca fiind preiculoase (datorita continutului in hidrocarburi), folosind un proces de bioremediere.

Depozitul va asigura stocarea in conditii de siguranta a deseurilor finale din care in prealabil a fost recuperata materia utila (titeiul) la limitele la care o permit tehnicile disponibile fara costuri excesive si care ulterior au fost supuse unui proces de reducere a nocivitatii pana la pragul necesar admiterii lor la depozite de deseuri nepericuloase.

Se face mentiunea ca aceasta investitie (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) este o componenta a noului sistem ce va functiona la nivel national in vederea gospodaririi conforme a deseurilor si aplicarii masurilor de decontaminare a solului din perimetrele facilitatilor OMV Petrom care se dezafecteaza si in care calitatea solului a fost afectata de activitati anterioare.

In acest context trebuie remarcata amploarea actiunii cu efectul net pozitiv pentru gospodarire a reziduurilor din rezervoare, care vor fi supuse unor procese de recuperare a materiei utile (titei) concomitent cu reducerea riscurilor implicate de aceste deseuri, avand initial consistenta unui fluid vascos, prin transformarea acestora intr-un material solid, urmata de reducerea gradului de nocivitate a deseului solid obtinut (bioremediere). In plus, in ce priveste suprafetele de teren utilizate de noile facilitati de stocare si procesare a deseurilor, acestea sunt net compensate de numeroasele suprafete la nivel national care vor fi decontaminate si redate folosintelor initiale.

In conformitate cu HG nr. 856 din 16.08.2002 (completata de HG nr. 210/2007), privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, materialele care vor fi tratate in statia de bioremediere si depozitate in depozitul de deseuri nepericuloase pot fi incadrate la urmatoarele coduri, aflate in lista anexei nr. 2:

Statia de bioremediere:



Pagina (11)


� 19 13 01* - “deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante periculoase” - pentru solul rezultat din lucrarile de dezafectare/decontaminare;

� 17 05 03* - ”pamant si pietre cu continut de substante periculoase’’ pentru solul rezultat din contaminari accidentale, zone cu scurgeri de titei;

� 19 03 04* - “deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate’’ – pentru sedimentul rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoarele de titei;

� 17 09 03* - “alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu continut de substante periculoase’’.

Depozitul de deseuri nepericuloase:

� 19 03 05 - deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04 - pentru sedimentul rezultat din procesarea slamurilor ca si pentru solul contaminat, in prealabil supuse bioremedierii si care vor contine inca hidrocarburi;

� 17 05 04 - pamant si pietre, altele decat cele cu continut de substante periculoase (specificate la 17 05 03) – pentru materialul bioremediat pana la stadiul la care poate fi folosit ca umplutura in cazul in care acesta nu va – putea fi refolosit ca atare;

� 17 09 04 - amestecuri de deseuri de la constructii si demolari.

Avand in vedere faptul ca materialul bioremediat va mai contine inca hidrocarburi un alt cod posibil pentru incadrarea acestor deseuri ar putea fi: 19 03 04* - “deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate’’.

Trebuie cunoscut faptul ca principala caracteristica pentru care titeiul continut de deseurile de productie ale OMV Petrom este considerat periculos este data de inflamabilitatea acestuia. In acest context se poate afirma ca gradul de periculozitate al sedimentelor este extrem de redus avand in vedere riscul ca acest sediment sa arda este practic nul. Se mentioneaza totodata faptul ca titeiul nu este caracterizat de un grad semnificativ de toxicitate nici pentru plante si nici pentru animale, in acest sens putand fi mentionate diferite cercetari efectuate de ICPA (Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie) in ce priveste soluri cu concentratii ridicate de titei 5% - 10% (50.000 – 100.000 mg/l).

1.1.4. Importanta obiectivului de investitii – incadrare conform prevederilor legislatiei in vigoare

Importanta practica a realizarii investitiei (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) a fost expusa intr-o sectiune precedenta a prezentului raport (subcapitolul 1.1), iar incadrarea acestuia in Planul National de Gestionare a Deseurilor (HG nr. 1470/2005 modificata de HG nr. 358/2007) este prezentata in sectiunea 1.1. Obiectivul prezentei sectiuni este de a identifica si prezenta legislatia aplicabila acestui proiect.

Amenajarea statiei de bioremediere urmeaza sa fie realizata in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, respectiv Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 78/2000 prin privind regimul deseurilor, modificata ulterior prin OUG nr. 61/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007.



Pagina (12)


Depozitul de deseuri va fi realizat in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin OM nr. 757/2004, modificat prin OM nr. 1230/2005, precum si cu prevederile privind regimul deseurilor din Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea cu modificari a OUG nr. 78/2000, actualizata ulterior prin OUG nr. 61/2006, care a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007.

Activitatea depozitului de deseuri va avea un caracter quasipermanent, urmand a functiona pentru o perioada estimata de circa 22 de ani, dependenta de afluxul real de deseuri ce se vor produce in acest interval de timp in unitatile de productie apartinand S.C. OMV PETROM S.A.

Activitatea proiectata pentru statia de bioremediere are un caracter permanent, avand rolul de tratare biologica a solului contaminat. Conform definitiei din anexa 1 a OUG nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001), “tratare” reprezinta “totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora, facilitand manipularea sau valorificarea lor”.

In consecinta, dupa tratare, deseurile pot fi eliminate sau valorificate prin una din operatiunile mentionate in anexele 2 si, respectiv, 4 din legislatia sus-mentionata. Acest fapt determina doua posibilitati de incadrare a instalatiei, ca instalatie de eliminare (1) sau valorificare (2) a deseurilor, in functie de destinatia finala a compusilor sau amestecurilor rezultate dupa tratamentul biologic.

1) Tratamentul biologic mentionat face parte din operatiunile de eliminare a deseurilor numai daca “rezulta compusi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatii numerotate de la D1 la D7 si de la D9 la D12”, conform prevederilor continute la pozitia D8 din anexa nr. 2 “Operatiuni de eliminare a deseurilor” a OUG nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor.

Operatiunile de eliminare a deseurilor prin depozitare sunt cele enumerate la pozitiile D1 si D5 din anexa nr. 2 “Operatiuni de eliminare a deseurilor” a OUG nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor:

“D1. depozitarea pe sol si in subsol (de exemplu: depunerea in depozite de deseuri);

………………………………………………………………………………………………..

D5. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu: dispunerea in celule etanse separate, acoperite si izolate unele de celelalte si de mediu)”.

conduc la concluzia ca tratamentul biologic din statia de bioremediere poate fi considerat o operatiune de eliminare a deseurilor in conditiile mentionate.

2) In toate situatiile in care produsul rezultat din tratarea biologica nu este supus uneia din operatiunile de eliminare descrise mai sus, tratamentul biologic poate fi incadrat ca operatiune de valorificare a deseurilor reprezentata de “imprastierea pe sol […] pentru reconstructie ecologica […] si alte procese de transformare biologica”, conform prevederilor continute la pozitia 10 din anexa nr. 4 “Operatiuni de valorificare a deseurilor” din OUG nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001, modificata si completata de Legea nr. 27/2007).



Pagina (13)


Considerand reglementarile in vigoare la data elaborarii prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, procedura de obtinere a acordului de mediu aplicabila prezentului studiu se conformeaza prevederilor OM nr. 135/2010 si HG nr. 445/2009.

Trebuie mentionat ca, spre deosebire de depozitele clasice pentru deseuri menajere, in acest depozit nu va avea loc fermentarea materialelor organice, deseurile avand mai degraba un caracter stabil. Ca atare nu se vor produce gaze de fermentare si in consecinta nu apare ca necesara dispunerea de sisteme de colectare a gazelor de fermentare. In plus, ca urmare a lipsei proliferarii de microorganisme specifice depozitelor ce stocheaza deseuri cu continut de materii organice (deseuri menajere) levigatul produs de apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului va avea mai putine deficiente de calitate si nu va induce riscuri in situatia in care se opteaza pentru recircularea acestiei ape. In plus, nu se va produce practic levigat din masa deseurilor (modificari fizico-chimice cu producere de lichide) singurul aport de apa fiind cel datorat apelor pluviale cazute pe suprafata aferenta depozitarii.

De asemenea, trebuie avut in vedere faptul ca termenele de punere in functiune a acestor obiective sunt critice prin prisma necesitatilor OMV Petrom de solutionare a aspectelor de gospodarirea deseurilor, initiativa implementarii acestui nou sistem fiind una benefica, solicitata de reglementari si care se bucura de un sprijin deosebit din partea persoanelor cu putere de decizie din cadrul OMV Petrom.

In anexa 1 a OUG nr. 152/2005 (completat si modificat de Legea nr. 84/2006 si OUG nr. 40/2010) privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, la punctul 5.4 se mentioneaza ca pentru „depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25.000 tone deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte” este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu, potrivit prevederilor de la art. 1 in acelasi act.

Ca atare, dupa punerea in functiune a depozitului de deseuri, va fi initiata procedura de autorizare integrata de mediu in conformitate cu prevederile OM nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu, completat si modificat de OM nr. 1158/2005.

1.1.5. Descrierea amplasamentului proiectului

Amplasamentul propus pentru realizarea viitoarei investitii este situat in afara zonei extravilane, la o distanta de 2,5 km de cea mai apropiata localitate, respectiv satul Ciesti, Comuna Lunca Corbului, judetul Arges.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, amplasamentul apartine de orasul Costesti, judetul Arges, fiind reprezentat de tarlaua 93/18, parcela 2, lot 2, inscris in Cartea Funciara nr. 1828 (a localitatii) cu numar cadastral 1355/2, teren aflat in proprietatea S.C. OMV PETROM S.A. Terenul este in prezent de folosinta agricola, liber de constructii.




Pagina (14)


Conform masuratorilor topografice (a se vedea Planul de amplasament si delimitare a imobilului anexat la prezentul raport), coordonatele amplasamentului (Stereo 70) sunt urmatoarele:

� coltul NV: 484114.6239 (E) si 347265.8394 (N);

� coltul NE: 484381.3656 (E) si 347268.2513 (N);

� coltul SV: 484103.7230 (E) si 346638.6499 (N);

� coltul SE: 484348.3627 (E) si 346643.4449 (N).

Conform legislatiei in vigoare, respectiv OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (modificata si completata de O.U.G. nr. 154/2008 si Legea nr. 329/2009), HG nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate si Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III – Arii protejate, in zona amplasamentului studiat nu sunt consemnate arii protejate din punct de vedere al bunurilor din patrimoniul natural, al vegetatiei si al faunei.

Conform Ordinului Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/08.07.2004 - Lista Monumentelor istorice din judetul Arges, modificat de OM nr. 2385/2008, si Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (modificat si completat de OUG nr. 77/2009, Legea nr. 261/2009, OUG nr. 43/2010 si republicata in baza Legii nr. 259/2006), in zona amplasamentului nu exista monumente istorice.

Lucrarile de excavatii vor fi efectuate doar in prezenta unui reprezentant al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, care va supraveghea lucrarile pentru a semnala in timp util si stopa sapaturile in cazul descoperirii unor eventuale artefacte.


Din punct de vedere al echiparii tehnico – edilitare, in zona amplasamentului nu exista retele de alimentare cu apa sau gaza naturale. Trebuie mentionat ca in partea de Nord a amplasamentului, la o distanta de aproximativ 1,2 km exista o retea electrica de inalta tensiune (LEA 400 kV Urechesti – Domnesti).

Amplasamentul a fost ales tinand seama atat de prevederile legale in vigoare pentru realizarea tipului de constructii vizat (respectiv HG nr. 349/2005), cat si de Planul de Urbanism General al orasului Costesti. Detalii privind alegerea amplasamentului sunt prezentate in cadrul capitolului 1.7. ,,Descrierea principalelor alternative studiate si motivatia alegerii uneia dintre ele’’ si capitolului 5 „Analiza alternativelor”.

Descrierea conditiilor morfologice, geologice si geotehnice, hidrologice si hidrogeologice, pedologice, climatice si din punct de vedere al biodiversitatii, caracteristice amplasamentului investitiei propuse, este realizata in detaliu in cadrul capitolului 4 „Impactul potential asupra componentelor de mediu si masuri de reducere a acestora” pentru fiecare componenta de mediu in parte.



Pagina (15)


1.1.6. Amenajari propuse

Din punct de vedere constructiv, proiectul propus are un grad redus de complexitate, constand practic dintr-o platforma impermeabilizata (statia de bioremediere) pe care va fi dispus materialul supus bioremedierii si o incinta impermeabilizata, impartita in celule (depozitul de deseuri) in care se vor depozita deseurile. Modul de realizare a lucrarilor pentru amenajarea celor trei celule ale depozitului va fi etapizat pentru corelarea acestora cu ritmul de depozitare necesar. Intr-o prima faza, se va construi doar prima celula, iar dupa umplerea acesteia va fi utilizata urmatoarea celula, care va fi construita intre timp.

Cele doua obiective vor fi amenajate in conformitate cu legislatia in vigoare dispunand de facilitatile necesare eliminarii/reducerii riscurilor de mediu (impermeabilizare, diguri perimetrale impermeabile, colectarea apelor meteorice, spalare autovehicule la iesirea din incinta, tratare ape uzate, etc).

Facilitatile comune statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase vor fi:

a) Drum de acces;

b) Gard de imprejmuire si poarta;

c) Zona de intrare si parcare;

d) Drumuri interne;

e) Zona de cantarire a deseurilor, prevazuta cu doua cantare tip pod bascula;

f) Zona de spalare a autovehiculelor la iesirea din incinta (bazin spalare roti);

g) Zona administrativa (cladire prefabricata), prevazuta cu birouri, sala de mese, vestiare si dusuri pentru personal;

h) Laborator pentru testarea probelor de sol;

i) Zona de intretinere curenta a utilajelor (garaj/atelier);

j) Sistem de epurare ape uzate menajere;

k) Sistem de colectare a apelor pluviale curate din exteriorul incintei;

l) Sistem de canalizare interioara;

m) Sistem de alimentare cu energie electrica (generator electric) si corpuri de iluminat.

Detalii privind aceste facilitati mentionate sunt prezentate in continuare:

a) Drumul de acces

Lungimea totala a drumului de acces este de aproximativ 2956 m, va avea urmatoarea configuratie:

- sectorul I: km 0+000 – km 0+640: carosabil de 6.00 m latime (2 benzi x 3.00 m) si acostamente de 1.50 m latime (2 acostamente x 0.75 m);

Pe acest sector, la iesirea din satul Ciesti (km 0+420 de la intersectia cu DJ 679), Drumul de acces la Statia de bioremediere si Depozitul de deseuri nepericuloase Ciesti ce urmeaza a fi reabilitat intersecteaza Paraul Bumbueni (Valea Tarscovului), podetul existent aflandu-se intr-o stare avansata de



Pagina (16)


degradare. Acest podet va fi reabilitat, noul pod proiectat va avea o lungime de 19,90 m si o latime totala de 10 m.

- sectorul II: km 0+640 – km 2+956: carosabil de 4.00 m latime (2 benzi x 2.00 m latime) si acostamente de 1.00 m latime (2 acostamente x 0.50 m).

Drumul a fost proiectat pentru o perspectiva de 20 ani la un trafic zilnic de 40 camioane/zi, avand greutatea de 40 t. Mixturile asfaltice au fost alese astfel incat sa reziste variatiilor de temperatura.

Structura rutiera a drumului va fi realizata corespunzator celor doua sectoare, dupa cum urmeaza:

� sectorul I: km 0+000 – km 0+640:

� geotextil;

� 25 cm: balast;

� 20 cm: piatra sparta (amestec optimal);

� 6 cm: strat de baza din mixtura asfaltica AB2;

� 4 cm: imbracaminte din beton asfaltic BA16;

� sectorul II: km 0+640 – km 2+956:

� geotextil;

� 25 cm: balast;

� 20 cm: piatra sparta amestec optimal;

� 10 cm: macadam penetrat.

Pentru acostamente structura va fi construita astfel:

� 5 cm: nisip;

� 10 cm: piatra sparta.

Drumul va dispune de sistem de colectarea si evacuarea apelor de suprafata (santuri, rigole, podete, etc.).

b) Gardul de imprejmuire si Poarta de acces

Imprejmuirea incintei se va face cu un gard de plasa sudata din otel galvanizat avand inaltimea de 2,40 m (cu ochiurile 50 x 50 x 3 mm), prevazuta la partea superioara cu 3 randuri de sarma ghimpata, montata pe stalpi din cornier metalic avand o lungime totala de 3,60 m si o grosime de 8,00 mm. Plasa sudata a gardului va fi ingropata cu 0,30 m sub inaltimea stalpilor fiind sustinuta cu 4 fire de sarma (0.40 m inaltime) montate din stalp in stalp. Stalpii vor fi fixati in fudatie de beton.

Gardul va fi prevazut cu o poarta batanta in 2 parti, avand inaltimea de 2,40 m si o latime de 10 m. Poarta va fi montata la intrarea in incinta obiectivului fiind realizata pe un cadru din profile metalice cu plasa de sarma galvanizata (50 x 50 x 3 mm). Poarta va fi operata manual. O bariera automatizata din doua parti va fi instalata si operata din cladirea administrativa.

c) Zona de intrare si parcare



Pagina (17)


La intrarea in incinta obiectivului va fi amplasat biroul de control trafic. Pentru angajatii obiectivului au fost prevazute 8 locuri de parcare. Intreaga incinta va dispune de sistem de iluminat.

d) Drumuri interne temporare si permanente

Drumurile interne (zona de manevrare) vor fi asfaltate pentru asigurarea impermeabilizarii si protectiei apelor subterane.

Aceste drumuri vor avea urmatoarea configuratie:

� drum acces bazine de stocare si caminele de curatare - 4 m latime;

� drum acces la celula de depozitare nr. 1 a depozitului de deseuri nepericuloase - 6 m latime;

� structura rutiera va consta din:

� 20 cm de piatra sparta compactata;

� fundatie din piatra sparta avand o grosime de 40 cm;

� strat de fundatie din pamant compactat avand o grosime de 20 cm.

• panta transversala de 3%;

Apele pluviale (dintre drumurile de acces si depozitul de deseuri nepericuloase) vor fi colectate prin santuri perimetrale.

e) Zona de cantarire a deseurilor (cantare tip pod bascula)

Pentru cantarirea deseurilor au fost prevazute doua cantare avand capacitatea maximala de 60 tone. Cantarele vor acoperi o suprafata de 54 m2 (lungime de 18,00 m si latime de 3,00 m) si vor fi montate cate unul pe sensul de intrare si iesire din incinta.

f) Zona de spalare a autovehiculelor

Zona de spalare a anvelopelor autovehiculelor va fi instalata la iesirea din incinta si va consta dintr-un bazin de spalare prevazut cu un gratar cu bare din otel galvanizat si basa colectoare.

g) Zona administrativa

Pentru personal va fi construita o cladire administrativa (bloc prefabricat) prevazuta cu urmatoarele facilitati:

� birou administrativ si de control pentru cantare, incluzand zona cu mese si scaune pentru 8 persoane;

� cantina/sala de sedinte dispunand de facilitati de stocare si preparare hrana;

� vestiare separate pentru barbati si femei (prevazute cu dusuri si grupuri sanitare);

� grup sanitar pentru soferi si vizitatori, etc.;

� sala de intrare, camera de depozitare, coridoare, etc.;

� camera de odihna (pentru o persoana);



Pagina (18)


� camera de observatie.

h) Laborator testare

Pentru testarea probelor de sol se intentioneaza a fi instalat un laborator tip container prevazut cu urmatoarele echipamente standard:

� distilator apa;

� refrigerator;

� frigider;

� hota;

� senzor de umiditate a solului;

� termometru;

� statie meteorologica automatizata;

� laptop;

� pH-metru;

� conductivitate-metru;

� cabina de uscare;

� cuptor de recoacere;

� balanta analitica (200 grame);

� balanta (5000 grame);

� ustensile de laborator (sticle de laborator, pahar Erlenmeyer, sticle volumetrice si pipete);

� echipamente mici de laborator (taler cantarire, hartie cantarire, stilouri, etc.);

� mobilier;

� echipamente de securitate si curatare, etc.

i) Zona de intretinere curenta a utilajelor

Pentru reparatiile curente a autovehiculelor si depozitarea pieselor de schimb si echipamentelor se intentioneaza a fi prevazut un garaj/atelier constand in:

� garaj avand o suprafata totala de 168,7 m2;

� atelier avand o suprafata totala de 10,6 m2;

� statie compresoare avand o suprafata totala de 5,2 m2;

� camera de depozitare avand o suprafata totala de 10,6 m2;

� doua usi avand o latime de 5,00 m fiecare.



Pagina (19)


In vecinatatea garajului si atelierului pentru reparatii va fi realizat un rezervor de combustibil pentru alimentarea utilajelor de pe amplasament avand o capacitate de 10 m3. Rezervorul va fi amplasat in aer liber pe un cadru din otel situat pe o suprafata impermeabilizata fiind prevazut cu pompa electrica si sistem de masura pentru alimentarea utilajelor.

In fata garajului va fi amplasata o rampa pentru spalarea utilajelor (10 x 10 m). Apa provenita din zona de spalare va trece printr-un deznisipator si separator de grasimi ce va fi racordat la sistemul de colectare si recirculare a apelor.

j) Apele uzate menajere din cladirile administrative vor fi colectate intr-o mini statie de epurare monobloc fiind descarcate in sistemul de drenaj al statiei de bioremediere. Partea grosiera va fi preluata cu cisterna si deversata in cea mai apropiata retea de ape menajere din zona sau statie de epurare oraseneasca.

Mini-statia de epurare trateaza doar apele menajere, epurarea constand intr-un proces mecano-biologic. Nu vor fi adaugate substante chimice sau aditivi. Mini-statia de epurare va fi instalata subteran. Conform specificatiilor tehnice, apa rezultata in urma epurarii se incadreaza in prevederile NTPA 001/2002.

Mini-statia de epurare poate trata un volum de apa de 1,92 m3/zi (calculat pentru 20 persoane x 96 l/persoana pe zi). Instalatia completa cuprinde 2 rezervoare de 4800 l fiecare, din polipropilena, compartimentate in:

� tratare primara;

� aerare pe suport mobil;

� sedimentare finala si recirculare namol;

� sistem aerare cu suflanta;

� capac usor pietonal - A250.

k) Sistemul de colectare a apelor pluviale curate din exteriorul incintei

Apele pluviale colectate in santurile perimetrale depozitului de deseuri nepericuloase sunt conventional curate si vor fi descarcate in cel mai apropiat curs de apa de suprafata.

l) Sistemul de canalizare interioara

Apele pluviale colectate din zona depozitului si de pe platforma de bioremediere a statiei sunt gestionate de urmatoarele facilitati:

a. camera de colectare (camin) si cu rol de retinere a aluviunilor grosiere;

In camera de colectare se descarca apele pluviale ce spala zona administrativa (prevazuta cu sistem de canalizare) si din zona de bioremediere (prevazuta cu rigole perimetrale pe 3 laturi), fiind dirijate catre bazinul separator si decantor.

b. bazinul separator (deznisipator si separator de grasimi);

Are trei compartimente si capacitate de aproximativ 427 m³. Bazinul este proiectat pentru o eficienta de tratare a apelor cu produse petroliere de circa 95%, care depinde de asigurarea unui timp de stationare de 3 - 4 ore.

c. bazin de retentie/stocare ape pluviale;



Pagina (20)


Apa din bazinul separator-decantor, pre-epurata, este trecuta in bazinul de stocare avand o capacitate de circa 1097 m3.

d. bazinul de colectare/stocare levigat;

Acest bazin, avand o capacitate maxima de 1912 m3, preia levigatul din depozitul de deseuri. In cazul unor precipitatii extreme pe intervale scurte, bazinul poate fi folosit si pentru stocarea apelor pluviale cu potential poluant din bazinul de colectare/stocare ape pluviale. In acest scop cele doua bazine au fost conectate hidraulic, fiind prevazute vane de dirijare a fluxurilor de apa.

e. pompa recirculare pentru hidranti;

f. vane de control/vane reglare debit;

g. conducta de conectare la bazinul de retentie.

Din motive de securitate sunt prevazute o serie de facilitati de supraveghere si actionare pe circuitul apei (bazine, pompe, traductori de presiune, senzori de nivel, vane, etc.) in cadrul unui sistem de monitorizare tip SCADA.

Capacitatea totala de stocare (bazin separator, bazin de stocare si bazin de levigat) a apelor pluviale a fost dimensionata pentru a putea face fata unor evenimente pluviale extreme (180 mm) care s-ar putea produce in perioada de functionare a obiectivului. Aceasta capacitate poate asigura in cea mai mare parte si necesarul de apa pentru udare.

In cazul unor precipitatii excesive, surplusul de apa va fi eliminat controlat prin transport cu autocisterne catre factilitatile OMV Petrom cele mai apropiate, pentru injectare in zacamant.

Camera pompelor va fi echipata cu:

- 2 pompe electrice orizontale avand o putere de 23,5 kW fiecare - recircularea apei pluviale;

- 1 pompa de basa avand o putere de 1,5 kW; 1l/s; 1 barr - recircularea apei pluviale;

- 2 pompe electrice avand o putere de 1,5 kW fiecare; 2 l/s; 6 mCA - pompare ape uzate.

Echipamentul de pompare auxiliar este conectat la cabina de control.

Se prevede o perioada de testare de 12 luni pentru realizarea unui program cuprinzator de monitorizare a apelor uzate in vederea analizarii eficientei sistemelor de epurare a apelor si necesitatea eventualei epurari aditionale a acestora.

Apa potabila necesara pentru personalul angajat va fi asigurata din comert (PET) sau unitati specializate (gen Fantana).

Apa de uz menajer (grupuri sanitare, dusuri, sala de mese, intretinere birouri), precum si rezerva pentru incendii va fi asigurata prin transportul cu cisterna de la cea mai apropiata facilitate apartinand OMV Petrom, functionala, autorizata din punct de vedere al Gospodaririi Apelor, apa fiind contorizata la locul de incarcare. Apa va fi stocata intr-un rezervor de apa avand o capacitate de 10 m3 ce va fi amplasat in incinta obiectivului.

m) Alimentarea cu energie electrica va fi asigurata utilizand un generator Diesel de 155 kW. Functie de disponibilitati, va fi incercat un bransament la cel mai apropiat obiectiv OMV Petrom. In cazul in care



Pagina (21)


se va realiza conectarea la una dintre sursele mai sus mentionate, generatorul diesel va functiona ca sistem auxiliar.

Instalatiile electrice proiectate sunt urmatoarele:

� retele distributie de 0,4 kV;

� retea electrica iluminat exterior;

� instalatii de protectie;

� retele alimentare cu energie electrica a pompelor de recirculare a apei pluviale.

Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va face in sistem radial de la panoul electric general instalat in cladirea administrativa, fiind conectate urmatoarele obiective:

� retelele electrice din cladirea administrativa;

� retelele electrice din cladirea laborator;

� zona de cantarire a deseurilor (doua cantare tip bascula);

� garaj si atelier de reparatii;

� pompele de recirculare a apei pluviale;

� vane cu comanda electrica;

� suflanta ministatiei de epurare;

� iluminatul interior si exterior;

� pompa alimentare carburanti;

� 4 bariere.

Retelele exterioare vor fi confectionate din cabluri de cupru ingropate in santuri si protejate cu teava de PVC – G.

Pentru iluminatul amplasamentului sunt prevazuti stalpi metalici avand 6 m inaltime.

Cabina de alimentare si control va fi amplasata langa camera pompelor si va fi echipata in asa fel incat sa garanteze functionarea pompelor. Cabina de control va avea urmatoarele functii:

� alimentarea tuturor echipamentelor si instalatiilor;

� colectarea, primirea si schimbul de date;

� automatizarea sistemului;

� semnalizarea tehnologica;

� pregatirea si efectuarea comenzilor si reglajelor;

� managementul si procesarea alarmelor;

� semnalizarea acustica si optica.



Pagina (22)


Un senzor de masurare a nivelului apei va fi instalat in bazinul de levigat, bazinul separator/decantor si bazinul de colectare apa pluviala. Cand se depaseste nivelul de retentie prevazut, incepe actiunea de eliminare controlata (cu autocisterne) a apei din bazinul de levigat si din bazinul de colectare a apelor pluviale.

Echipamentele vor fi verificate cantitativ si calitativ in conformitate cu specificatiile tehnice ale proiectului.

1.1.6.1. Statia de bioremediere

Statia de bioremediere, inclusiv constructiile auxiliare, va avea o suprafata totala de 1,3361 ha si o suprafata utila de 1,1651 ha. Capacitatea de tratare a statiei de bioremediere este de 30 000 m3 deseuri/an (48 000 t/an) considerandu-se trei serii de bioremediere pe an. Durata de functionare estimata a statiei de bioremediere este de 38 de ani.

Tinand cont de conditiile meteorologice, statia va functiona aproximativ 9 luni/an (martie-noiembrie), fiind tratate deseuri in sarje de minim 3 luni fiecare.

Statia de bioremediere cuprinde zone distincte din care unele deservesc in comun atat statia, cat si depozitul:

1. zona de receptie – 0,1776 ha care include:

- zona de receptie a solului (zona comuna pentru bioremediere si depozit);

Va fi impartita in sectiuni pentru stocare, carantina si incadrare a deseurilor aduse. Materialul va fi stocat (maxim 1 luna) intr-o zona imprejmuita cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltata, fiind proiectata pentru trafic greu.

2. zona de stocare a materialului de afanare – 0,0353 ha:

Materialului de afanare consta din rumegus sau paie tocate. Durata maxima de stocare este de o luna fiind depozitat intr-o zona inconjurata cu panouri mobile de beton prefabricat. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu.

3. zona de bioremediere – 0,8462 ha:

Zonele de depozitare, tratare si manevrare vor fi impermeabilizate (asfaltate). Amenajarea structurii platformei va consta din realizarea unei fundatii din strate succesive respectiv:

� strat de uzura din beton asfaltic BA16 avand o grosime de 4,00 cm;

� strat de legatura din beton asfaltic BAD25 avand o grosime de 5,00 cm;

� strat de baza din mixtura asfaltica avand o grosime de 8,00 cm;

� strat de piatra sparta avand o grosime de 20 cm;

� strat de balast avand o grosime de 20 cm;

� strat de forma (balast) avand o grosime de 20 cm.

Straturile de asfalt sunt proiectate sa reziste variatiilor de temperatura si sa asigure o impermeabilitate suficienta pentru evitarea unor presiuni poluante asupra apelor subterane.



Pagina (23)


4. zona de stocare a materialului bioremediat – 0,106 ha:

Va fi delimitata cu panouri mobile de beton prefabricat fiind compartimentata:

- un compartiment pentru depozitarea materialului care dupa bioremediere se incadreaza in normele legale pentru sol ce va fi utilizat ca umplutura si

- un compartiment destinat materialelor care dupa bioremediere se incadreaza in normele legale de deseuri nepericuloase, urmand a fi eliminat final in depozitul Ciesti (pe acelasi amplasament). Durata maxima de stocare este de o luna. Zona este asfaltata fiind proiectata pentru trafic greu.

5. zona de trafic a camioanelor (zona comuna pentru bioremediere si depozit).

In procesul de bioremediere se impune mentinerea umiditatii optime a materialului supus biodegradarii pentru stimularea activitatii bacteriene. In acest scop, apele pluviale sunt colectate in bazinul de retentie si sunt recirculate prin intermediul pompelor si retelei de hidranti. Reteaua de hidranti, prevazuta cu furtune ingropate si statie de pompare, asigura alimentarea unor sprinklere (conform datelor de proiectare sunt necesare 1-3 sprinklere pentru fiecare hidrant). Prin proiect au fost prevazuti 7 hidranti (6+1 pentru incendiu) dintre care: 6 hidranti dispusi pe cele 2 laturi lungi ale platformei de bioremediere (cate 3) si un hidrant amplasat in vecinatatea laboratorului si cladirii administrative. Hidrantii sunt conectati prin intermediul unor conducte PEHD (100 mm diametru, PN 10 bar) formand o retea de irigare de aproximativ 334 m lungime (298 m cu Dn 110mm si 36 m cu Dn 200mm) si o retea de 60 m lungime pentru stingere incendii.

Excesul de apa de pe platforma este colectat prin rigolele prefabricate, prevazute cu gratare proiectate pentru trafic greu, avand o dispunere simetrica fata de axa principala. La baza platformei, rigolele au dimensiuni de 300 mm latime x 305 mm adancime, iar lateral - de 300 mm latime x 505 mm adancime. Rigolele se descarca intr-un camin decantor. Caminul va fi prevazut cu capac de otel proiectat pentru a suporta traficul greu (40 t).

Platforma este prevazuta cu rigole perimetrale care se descarca intr-o camera/camin de colectare. Pe marginile exterioare sunt dispuse borduri de beton care izoleaza platforma asfaltata de terenul din jur.

Sistemul de colectare si stocare a apelor pluviale:

Apele pluviale din zona de receptie, stocare si bioremediere vor fi colectate prin intermediul sistemului de canalizare si de rigole laterale, fiind dirijate catre bazinul separator. Dupa tratare, acestea se descarca in bazinul de colectare (retentie).

Sistemul de drenare, colectare si recirculare al apei pluviale de pe platforma de bioremediere este format din:

1. Platforma statiei de bioremediere va fi construita in forma de V (in profil longitudinal), panta rezultata permitand apei pluviale sa fie drenata catre marginile acesteia. La circa 5 m distanta fata de limita platformei vor fi amplasate rigole parabolice, cu gratar detasabil pentru a putea fi curatate. Colectarea apelor pluviale se realizeaza prin rigolele C1 - 120 m si C2 - 100 m, cu pante de 0,8%. Rigola C1 colecteaza apa de pe suprafata A1, iar rigola C2 de pe suprafetele A0 (de receptie de deseurilor) si A2 – din zona de tratare pentru bioremediere, asa cum este prezentat in Figura nr. 1.1.6.1.1.



Pagina (24)


Figura nr.1.1.6.1.1. - Sistemul de colectare a apelor pluviale – platforma de bioremediere

Dimensionarea rigolelor este realizata pentru debitele maxime la timp mediu de revenire de 30 ani. S-a folosit formula rationala si ploile statistice din STAS 9470-73 si extrapolare la probabilitatea 1/30 ani. Marimea/tipul rigolelor: C1: rigola parabolica tip Faserfix super 300 H305; C2: rigola parabolica tip Faserfix super 300 H505. Rigolele vor deversa apa intr-un camin (15 m3) racordat la deznisipatorul si separatorul de hidrocarburi petroliere. Caminul va fi prevazut cu capac de otel proiectat pentru a suporta traficul greu (aproximativ 40 t).

Tabel nr. 1.1.6.1.1. - Datele de calcul pentru dimensionarea rigolelor F

mp L m

tc min

Ip1/1 l/s/ha

Qmax 1/1 l/s

Qmax 3.3% l/s

Qmax rigola

C1 5600 106 16,9 134 56,2 137,7 135 C2-A2 5000 100 15,9 138 51,9 127,1 C2-A0 3960 100 13,3 153 45,5 111,4 C2 238,5 269

2. Apa drenata prin rigolele de scurgere va fi preluata de un camin deznisipator si separator de hidrocarburi petroliere, care va dispune de trei compartimente si stocheaza cca 427 m3 apa. Cele trei compartimente vor fi accesibile pentru a putea fi curatate cu ajutorul unui excavator. Separatorul de produse petroliere este proiectat pentru a retine circa 95% din hidrocarburile de la suprafata apei.

3. La iesirea din caminul decantor-separator de produse petroliere va exista o statie de pompare, prevazuta cu pompe de recirculare si pompa de epuisment. Pompele de recirculare a apei – una activa si una de rezerva – vor fi pompe orizontale/verticale, caracterizate de Q = 36 m3/h = 10 l/s; H = 55 mWC; P = 27.5 kW; n = 2900 rot/min. Aceste pompe sunt legate de conducta sistemului de irigare a randurilor. Pompa de epuisment va fi amplasata in basa statiei de pompare si va avea rolul de golire a excesului de apa din bazin.

4. Surplusul de apa va fi dirijat catre doua bazine de retentie a apelor pluviale si levigatului, care conform proiectului vor avea o capacitate de aproximativ 1097 m3, respectiv 1912 m3. Capacitatea bazinului de stocare a fost calculata pentru debitele maxime la timp mediu de revenire de 30 ani, astfel incat sa poata prelua intreaga cantitate de precipitatii cazuta pe suprafata statiei. In cazul aparitiei ploii maxime, sistemul permite stocarea temporara a apei pe suprafata betonata a statiei de bioremedire, prin

A0

A2

A1

C2

C1



Pagina (25)


inchiderea vanelor de acces. In acest fel se va putea efectua golirea volumui excedentar din bazinul de stocare cu cisterne si depozitarea in parcurile OMV Petrom.

1.1.6.2. Depozitul de deseuri nepericuloase

Depozitul de deseuri va fi realizat in conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate dintre care cele mai relevante sunt: HG nr. 349/2005 si Normativul tehnic pentru depozitarea deseurilor aprobat prin OM nr. 757/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

In sinteza, principalele date constructive ale depozitului de deseuri sunt:

- Suprafata totala folosita a depozitului: 9,17 ha;

- Suprafata totala folosita pentru depozitare: 8,86 ha;

- Capacitate totala: 790 000 m3 (1 264 000 t);

- Cantitatea medie de deseuri estimata a fi depozitata anual: 20 790 m3/an (33 264 t);

- Numar celule: 3 celule de depozitare;

- Durata de viata estimata pentru fiecare celula:

o celula 1: 10 ani;

o celula 2: 11 ani;

o celula 3: 17 ani;

- Durata totala de viata estimata pentru depozit: 38 ani;

- Suprafata primei celule pentru faza I: 4,3364 ha;

- Capacitate proiectata pentru faza I – 10 ani: 360 000 m³ (576 000 tone).

Componentele specifice depozitului de desuri nepericuloase sunt reprezentate de:

- zona de depozitare propriu-zisa, impartita in trei celule;

- sistemul de colectare si stocare a levigatului.

Zona de depozitare finala a deseurilor

In cadrul depozitului se vor construi trei celule, in mod etapizat, cu o durata de viata estimata la 10, 11, respectiv 17 ani, astfel ca durata totala de functionare a depozitului este estimata la circa 38 de ani. In prima faza se va construi doar o celula ce va fi folosita pentru depozitarea deseurilor. Dupa umplerea primei celule, va intra in functiune a doua celula, iar in precedenta vor incepe operatiile de inchidere dupa ce tasarile s-au stabilizat, s.a.m.d.

Celulele vor fi separate intre ele de diguri interne, din pamant avand o inaltime de aproximativ 5 m, de la baza excavatiei. Zona de depozitare a deseurilor va fi inconjurata de un dig cu inaltimea de aproximativ 1,1 m, de la suprafata solului. Coronamentul digului va fi plasat la o distanta de aproximativ 14 m fata de gardul perimetral al depozitului pentru a se asigura un spatiu suficient pentru construirea drumului de serviciu si asigurarea unei zone verzi, plantate cu o perdea de arbori, cu crestere rapida, la limita



Pagina (26)


proprietatii. Intreaga investitie va fi retrasa cu aproximativ 20 m fata de marginea drumului cadastrat (drum de tarla existent), suprafata rezultata fiind inierbata si amenajata ca spatiu verde.

Digul reprezinta baza sistemului de impermeabilizare a pantelor interioare catre celulele depozitului. Construirea digului va include lucrari de terasamente ale terenului existent, realizarea umpluturii pentru corpul digului, amenajarea unui covor vegetal la acostament si insamantarea pantelor externe ale digului.

Digul va fi construit in etape corespunzatoare realizarii fiecarei celule, astfel ca in prima faza se va realiza doar acea parte aferenta celulei de deseuri in curs de constructie.

Constructia unei celule de depozitare

Fiecare celula de depozitare va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a levigatului dispuse astfel:

� Bariera geologica (argile imbogatite cu bentonit) construita cu o grosime de minim 50 cm;

� Strat artificial de impermeabilizare –- geomembrana PEHD cu o grosime de 0,25 cm;

� Geotextil de protectie;

� Strat drenant – din pietris, la baza - cu o grosime de 50 cm;

� Strat drenant– din geocompozit – pentru taluzuri;

� Geotextil – peste pietris si sub materialul depozitat.

Plecand de la amplasamentul ales cu respectarea criteriilor legale mentionate in capitolul anterior, un aspect esential este dat de natura terenului de amplasare in special in ce priveste impermeabilitatea nativa a terenului.

Amplasamentul ales prezinta avantajul unei impermeabilitati ridicate a terenului existent datorita depozitelor groase de loess, fiind constatata si lipsa apelor subterane pana la adancimea de peste 18 m. Depozitele de loess constituie o bariera geologica naturala, avand un coeficient de permeabilitate de 10-5 - 10-9 m/sec.

Avand in vedere gradul ridicat de impermeabilitate al materialului existent in amplasament, este posibil ca acest material sa fie folosit la realizarea barierei geologice artificiale, prin compactarea in straturi successive la umiditatea optima, cunoscut fiind ca operatia de compactare creste coeficientul de impermeabilitate cu cca. un ordin de marime. Astfel, in cadrul lucrarilor de amenajare, se va realizata o bariera geologica artificiala cu grosimea de minim 0,5 m prin compactarea de material argilos, care sa asigure o protectie echivalenta unui strat natural cu grosimea de 1 m si cu impermeabilitatea mai mica decat 1 x 10-9 m/s.

Impermeabilizarea aditionala se va realiza prin dispunerea unei membrane din polietilena de inalta densitate (PEHD) cu o grosime de 2,5 mm si o densitate minima de 0,94 g/cm³.

Pentru protejarea geomembranei din polimer (PEHD) impotriva solicitarilor mecanice peste aceasta se va aseza un geotextil.

Geotextilele sunt confectionate dintr-un material textil netesut, din polipropilena, polietilena sau poliester, rezistent la actiunea ultravioletelor, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel



Pagina (27)


putin doi ani. Grosimea geotextilelor va fi de minim 4.0 mm (functie de permeabilitatea si forma granulelor stratului drenant). Caracteristicile geotextilului vor fi conforme cu normele Europene aplicabile.

Sistemul de impermeabilizare va acoperi atat baza depozitului, cat si taluzele digurilor ce delimiteaza celulele. Componentele individuale ale sistemului sunt specificate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 1.1.6.2.1. – Sistemul de impermeabilizare al depozitului de deseuri nepericuloase Amenajari Descriere

Bariera geologica Materialul component al barierei geologice va fi: argila compactata sau soluri cu adaos de bentonita. Coeficientul de permeabilitate (k) al materialului utilizat trebuie sa fie mai mic decat 1,0 x 10-9 m/s. Grosimea barierei trebuie sa fie de cel putin 1,00 m sau cu un coeficient de permeabilitate echivalent cu cel al unui strat de 0,50 m grosime. Bariera va fi construita din straturi succesive de 0,25 m grosime, ce se vor compacta individual pana la atingerea parametrilor necesari. Coeficientul de permeabilitate va fi confirmat in timpul executiei lucrarilor prin realizarea de teste standardizate pe probe prelevate din santier.

Geometria celulelor de depozitare

La nivelul fiecarei celule amenajate, baza depozitului are inclinarea necesara pentru functionarea corespunzatoare a sistemului de drenare a levigatului (pat drenant si conducte riflate). Lucrarile de terasamente necesare pentru realizarea formei celulelor de depozitare au fost dimensionate pentru a asigura stabilitatea ansamblului dar optimizarea volumelor de sapatura si umplutura necesara astfel incat materialul escavat sa fie folosit la realizarea digurilor perimetrale. Adancimea excavatiilor variaza in functie de cerintele asigurarii pantelor necesare sistemului de drenare.

Impermeabilizare cu geomembrana

Se va folosi o membrana din polietilena de inalta densitate (PEHD) cu o grosime de 2,5 mm si o densitate minima de 0,94 g/cm³. Integritatea sudurilor va fi testata in situ odata cu analiza vizuala care sa confirme lipsa oricaror defecte vizibile. Instalarea se va efectua doar de catre personal specializat. Toate cordoanele de sudura vor fi duble, cu posibilitatea de a fi testate cu aer comprimat, sau vor fi suduri de extrudare prevazute cu un conductor de scantei inclus lipit in imbinarea sudata, care va permite testarea etanseitatii sudurilor prin metode cu scantei de inalta tensiune.

Conditiile enuntate in specificatii vor asigura faptul ca geotextilul poate actiona ca un invelis protector pentru geomembrana din polietilena. In esenta, aceasta este asigurata cu conditia ca geotextilul sa fie netesut, sa isi mentina o grosime minima in conditii de incarcare (200 kPa) si sa aiba suficienta rezistenta in fibre astfel incat sa nu fie rupt in timpul instalarii sau dupa instalare (valoare minima CBR de 5 kN).

Grosimea va fi certificata folosind EN 964-1 la 200 kN/m². iar Rezistenta la perforare statica va fi testata conform CBR – ISO 12236 – si va trebui sa fie de peste 5 kN.

Caracteristicile geotextilului se vor conforma normelor Europene aplicabile.

Sistemul de gestiune a apelor pluviale



Pagina (28)


Apele pluviale (levigatul) retinute de celulele de depozitare ale depozitului vor fi colectate prin intermediul stratului drenant din baza, fiind preluate de sistemul de drenare pentru a fi descarcate in bazinul de colectare a levigatului (a se vedea Anexa C – Planul de situatie al statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase).

Sistemul de gestiune a apelor pluviale de pe amplasament (levigat) cuprinde stratul drenant si conductele de drenare, precum si bazinul de stocare a levigatului, descrise mai sus in sectiunea de prezentare a caracteristicilor constructive comune.

Sistemul de colectare a levigatului va fi format din drenuri realizate din conducte riflate dispuse intr-un strat drenant cu grosimea de 0,5 m, deasupra geomembranei si protejat cu o geotextil.

Pentru fiecare celula in parte, sistemul de colectare a levigatului va fi instalat imediat dupa instalarea suportului de polimer si a geotextilului de protectie. Stratul de drenare va acoperi atat partea inferioara, cat si taluzele laterale ale celulelor.

Materialul utilizat pentru realizarea stratului drenant va fi pietris sort, fara continut de material fin (argila praf). Continutul de materii organice va fi mai mic de 1%. Coeficientul de permeabilitate a materialului drenant va fi mai mare de 10-3 m/s.

Conductele de evacuare din interiorul depozitului de deseuri vor fi din teava perforata PEHD, PE80 si vor avea diametrul Ø 315 mm.

Fiecare conducta de drenaj va avea o panta de scurgere de 1% si va deversa levigatul intr-un colector principal printr-un camin de racord. Conductele de evacuare vor fi instalate astfel incat sa permita curatarea si spalarea conductei in caz de colmatare.

Deasupra stratului de drenaj va fi dispus un geotextil cu rolul de a separa stratul drenant de masa deseurilor.

Geotextilele vor fi confectionate din material textil netesut din polipropilena, polietilena sau poliester rezistente la UV, capabile sa reziste expunerii la razele solare pentru cel putin doi ani.

Conditiile enuntate in specificatii vor asigura faptul ca geotextilul poate actiona ca un invelis de separatie a stratului drenant. Caracteristicile geotextilului se vor conforma normelor Europene aplicabile.

Apele de levigat din celula de depozitare vor fi colectate prin intermediul sistemului de drenaj si descarcate in bazinul de colectare a levigatului, avand o capacitate totala de 1912 m3 (a se vedea Anexa C – Planul de situatie al statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase).

Apele pluviale ce spala deseurile (levigatul) colectate dintr-o celula de depozitare sunt gestionate prin urmatoarele facilitati:

� camera de colectare (camin);

� colector principal

� bazinul de colectare levigat;

� vane de control/vane reglare debit;

� conducta de legatura controlata cu bazinul de stocare al statiei de bioremediere.



Pagina (29)


Debitul de levigat provenind din apele pluviale poate varia mult pe perioada de viata a depozitului considerand aceeasi cantitate de precipitatii. In perioada de realizare a primei celulei, debitele de levigat vor fi mari, dar cu incarcatura poluanta scazuta, iar in perioada urmatoare – debitele colectate se vor reduce semnificativ dar incarcarea cu compusi dizolvati va fi maxima. Dupa inchiderea celulei, productia de levigat va avea tendinta de diminuare, ca urmare a limitarii progresive a alimentarii din partea superioara.

Capacitatea bazinului de colectare a levigatului permite stocarea in conditii de siguranta a apelor colectate. O parte a apei va fi folosita impreuna cu apa din bazinul de stocare al statiei de bioremediere in procesele de udare. Excesul din perioadele cu precipittatii abundente va fi eliminat cu ajutorul cisternelor si transportat catre cea mai apropiata statie de injectie a OMV Petrom.

Parametri efectivi de calitate ai apei vor fi stabiliti in prima perioada de functionare de 12 luni in cadrul programului de automonitorizare.

1.2. Durata etapei de functionare

Statia va functiona aproximativ 9 luni/an (martie-noiembrie), avand in vedere conditiile meteorologice. Perioada de bioremediere a unei transe de deseuri va fi in medie de 3 luni.

In cadrul depozitului se vor construi trei celule, in mod etapizat, cu o durata de viata estimata la 10, 11, respectiv 17 ani, astfel ca durata totala de functionare a depozitului este estimata la circa 38 de ani. In prima faza se va construi doar o celula ce va fi folosita pentru depozitarea deseurilor.

1.3. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei necesare

Statia de bioremediere, inclusiv constructiile auxiliare, va avea o suprafata totala de 1,3361 ha. Capacitatea de tratare, proiectata, a statiei de bioremediere este de 30 000 m3 deseuri/an (considerandu-se trei serii de bioremediere pe an).

In cadrul depozitului se vor construi trei celule. In prima faza se va construi doar o celula avand o suprafata totala de 4,3364 ha. Capacitatea totala este de 790 000 m3, din care pentru prima faza este de 360 000 m³. In faza initiala de operare doar aceasta celula va fi folosita pentru depozitarea deseurilor.

Necesarul de energie electrica utilizat pentru iluminatul exterior si interior (cladire administrativa, garaj, etc.) va fi asigurat de un generator electric dotat cu un motor diesel avand un consum de 20 l/h. Detalii privind consumul de energie si utilizatorii sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 1.3.1. - Informatii privind necesarul resurselor energetice

Denumire Consumator Numar de consumatori

Specificatii tehnice

Putere instalata (kW)

Consum pe timp de vara (kW)

Consum pe timp de iarna (kW)

radiator 2 Tesy, 1200 W 1,2 0 2,4

radiator 8 Tesy, 1800 W 1,8 0 14,4

radiator 1 Tesy, 1000 W 1 0 1

Cladire administrativa

iluminat – hol 2 2x36 W, 230 0,16 0,13 0,16



Pagina (30)


Denumire Consumator Numar de consumatori

Specificatii tehnice

Putere instalata (kW)

Consum pe timp de vara (kW)

Consum pe timp de iarna (kW)

acces V/50 Hz, IP 31

iluminat - - - 1,66 1,99

boiler 2

standard, vertical VD 50, 230 v, 50 Hz,

IP 55

1,2 1,92 1,92

2 Nordstar 8000

BTU 0,87 1,74 -

aer conditionat

2 Nordstar 12000

BTU 1,08 2,16 -

plita electrica 1 Ariston DZ 02

IX/HA 35 21 21

cuptor cu microunde

1 MS - 1922E, 2008,1200 W

1,2 0,72 0,72

frigider 1 Platinium,

PR12A 1,5 1,5 1,5

UPS 1 10 Kva, 400 V 1,2 1,2 1,2 iluminat 20x2x36W - - - 1,5

incalzire – compresor si

spatiul de lucru

2x1,5 kW incalzitor pe

ulei - - - 3

incalzire spatiul

garajului 2x7,5kW - - - 15

Garaj

Aer conditionat, compresor si

altele

1x7000 BTU (1,5 kW)

- - - 10

iluminat 2 x 2 x 36 kW - - - 1,5 radiator 1 Tesy, 1800 W 1,8 0 14,4

apa calda Un boiler de

100 l - - - 2 Laborator

aer conditionat

1 x 7000 BTU (1,5 kW)

- - - 10

Iluminat exterior

becuri 21 becuri de

250 W

5.25 5.25x6(ore/zi)x 6(luni)x

30.5(zile)=5764.5

5.25x9(ore/zi)x30.5(zile)x

6(luni)=8646.75

1+1 pompe orizontale

55mc/h; 55mCA

P=23.5kW 23.5 23.5x3(ore/zi)x 9(luni)x 30.5(zile)x

2(pompe) x0.9(simultan)=

34834.05

- Recircularea apei pluviale

1 pompa de basa

1 pompa 1l/s; 1barr

P=1.5kW 1.5 1.5x2(ore/luna)x 9(luni)= 27

-



Pagina (31)


1.4. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice

In cadrul statiei de bioremediere vor fi tratate deseuri incadrate ca periculoase datorita continutului in hidrocarburi din petrol. Aceste deseuri reprezinta “materia prima”, iar in procesul de bioremediere vor fi utilizate si: rumegus sau paie (material de afanare), apa pentru pastrarea umiditatii optime procesului si eventual ingrasaminte chimice cu azot si fosfor ca sursa a celor 2 elemente necesare microrganismelor din sol. De asemenea, in depozitul de deseuri nepericuloase vor fi admise deseurile de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului. Pentru functionarea utilajelor din cadrul statiei si a depozitului va fi necesara motorina, carburantul motoarelor cu ardere interna. Caracteristicile acestor substante, din punct de vedere al gradului de periculozitate conform legislatiei in vigoare, sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 1.4.1 - Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuala/

existenta in stoc Categorie -Periculoase/ Nepericuloase

Periculozitate Fraze de risc

Statia de bioremediere

Pamant si pietre cu continut de substante periculoase (17 05 03*)

P H, Carcinogen cat. 2 R45

Deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate (19 03 04*)


Deseuri solide de la remedierea solului cu continut de substante periculoase ( 19 13

01*) P H, Carcinogen cat. 2 R45

Alte deseuri de la constructii si demolari (inclusiv amestecuri de deseuri) cu

continut de substante periculoase (17 09 03*)

30 000 m³


Material de afanare 6 000 m³ N - -

Supliment de nutrienti (N2 si P) Se folosesc

numai daca este cazul

N - -

Apa 1017,9 m3 N - -

Motorina * 166,75 t P HN, Carcinogen cat. 3 R40

Depozitul de deseuri nepericuloase

Deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04 (19 03 05)

N - -

Pamant si pietre, altele decat cele cu continut de substante periculoase-specificate la 17 05 03 (17 05 04)

N - -

Amestecuri de deseuri de la constructii si demolari (17 09 04)

≈ 50 790 m3

N - -



Pagina (32)


Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuala/

existenta in stoc Categorie -Periculoase/ Nepericuloase

Periculozitate Fraze de risc

Deseuri incadrate ca periculoase, partial stabilizate (19 03 04*)


Motorina ** 113,30 t P HN, Carcinogen cat. 3 R40

*Consumurile mentionate au in vedere utilizarea unui generator electric pentru furnizarea energiei necesare consumului in cadrul obiectivelor analizate (iluminat, pompe, incalzire, laborator, poarta, cantare, etc.). Generatorul are un consum nominal de 20 l/ora si functioneaza 24 ore/zi (vara si iarna) rezultand un consum de 92,64 t motorina /an (193 zile de functionare). In cadrul statiei de bioremediere va functiona in fiecare zi un utilaj de intors brazdele si un incarcator frontal de 120 CP avand un consum de 24 l motorina/ora. Luand o medie de functionare a acestor utilaje de 8 ore/zi rezulta un consum de motorina de 74.11 t.

**In cadrul depozitului, necesarul de energie electrica este asigurat pe perioada de functionare a statiei de bioremediere, iar in perioada de iarna depozitul continua activitatea fiind singurul consumator conectat la generatorul electric. Consumul generatorului, exclusiv pentru depozit in perioada de iarna, este de 43,20 t. In cadrul depozitului va functiona in medie 8 ore/zi un buldo-excavator de 120 CP, avand un consum de 24 l motorina/ora rezultand un total de 70,1 t.

Conform OUG nr. 200/2000 (modificata si completata prin Legea nr. 324/2005 si OUG nr. 53/2006 (OUG nr. 200/2000 a fost abrogata de OUG nr. 145/2008. Prevederile acestei ordonante de urgenta a Guvernului se aplica de la data intrarii in vigoare a actului normativ prin care se transpune Directiva 67/548/CEE a Consiliului privind armonizarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase, cu modificarile si completarile ulterioare. Actul de transpunere nu a aparut inca), Anexa 2, “titeiul” este incadrat la categoria substante chimice periculoase, fraza de risc R45, periculozitate H, categoria 2. Incadrarea la categoria 2 se datoreaza faptului ca efectele carcinogene ale titeiului sunt insuficient probate stiintific. Dupa cum s-a mentionat, deseurile supuse tratamentului de bioremediere in cadrul acestei statii sunt periculoase prin continutul in titei (hidrocarburi din petrol) dar, concentratiile in hidrocarburi in pamantul si sedimentele ce vor fi tratate aici sunt in jur de 5-10%. Conform OUG nr. 200/2000 “titeiul”, substanta de sine statatoare si nu “deseul” respectiv solul contaminat cu petrol este incadrat la substante chimice periculoase, astfel ca informatiile de specialitate insuficiente si concentratia redusa de hidrocarburi petroliere ne determina sa apreciem ca periculozitatea acestor deseuri, la concentratia amintita, este neglijabila.

Procesul de bioremediere va avea ca efect reducerea continutului de hidrocarburi si implicit reducerea gradului de periculozitate a deseurilor. Se asteapta ca pentru cea mai mare parte din deseurile procesate, concentratia in hidrocarburi sa fie redusa pana la stadiul la care va fi permisa recuperarea acestuia prin utilizare ca material de umplutura in zonele din care se excaveaza sol contaminat in cadrul operatiilor de decontaminare, fiind astfel redusa cantitatea de deseuri ce va intra in depozitul final.

1.5. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Perioada de constructie



Pagina (33)


Principalele surse de poluare care pot sa apara in perioada de constructie si amenajare a statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase sunt reprezentate de lucrarile efective, de utilajele care vor lucra pe amplasament si de mijloacele de transport al materialelor puse in opera.

Lucrarile de executie includ operatii care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera. Aceste operatii sunt aferente manevrarii pamantului si materialelor balastoase, precum si perturbarii suprafetei terenului. O sursa suplimentara de praf este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului.

Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera sunt:

� sapaturile, excavatiile;

� umpluturile;

� punerea in opera a balastului;

� realizarea celorlalte lucrari.

Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici motoarelor cu ardere interna, reprezentate de motoarele utilajelor care executa operatiile respective.

Locatia obiectivului analizat este la peste 2000 m distanta de zona rezidentiala. In aceste conditii, locuitorii nu sunt afectati de zgomotul generat pe amplasament si nici de emisiile de praf si gaze de esapament.

Obiectivul va fi amplasat la peste 2 km distanta de orice curs de apa de suprafata permanent, astfel ca nu sunt de asteptat efecte notabile asupra apelor de suprafata.

Apa subterana nu a fost intalnita pana la adancimea de 18 m.

Avand in vedere conditiile specifice de pe amplasament si amploarea redusa a lucrarilor de constructie, factorii de mediu posibil a fi afectati sunt solul din incinta amplasamentului si aerul din zona amplasamentului analizat.

Lucrarile de excavatii constituie o agresiune asupra solului dar, solul fertil va fi decopertat si utilizat in zone unde este necesara o recopertare. Acest tip de agresiune nu poate fi cuantificat. Eventualele scurgeri de motorina de la utilaje sau mijloace de transport sunt posibile dar, de asemenea, nu pot fi cuantificate. In cazul unor astfel de accidente zona afectata va fi curatata, iar solul contaminat va fi depozitat in spatii special amenajate in vederea remedierii.

Pentru diminuarea la maxim a eventualelor inconveniente generate de activitatea de constructie, beneficiarul, prin caietele de sarcini, va impune constructorului folosirea de utilaje performante avand reviziile tehnice efectuate conform legislatiei in vigoare.

Perioada de functionare



Pagina (34)


In perioada de functionare, suprafata statiei de bioremediere si depozitului de deseuri va fi impermeabilizata. In aceste conditii, posibilitatea afectarii factorilor de mediu va fi redusa iar agresiunea asupra solului asociata fazei de executie va inceta. De asemenea, apele de suprafata si subterane vor fi protejate ca urmare a sistemului constructiv avut in vedere, precum si a conditiilor specifice amplasamentului.

In aceste conditii, factorii de mediu posibil a fi afectati sunt reprezentati de aer, prin emisiile de gaze de esapament si pulberi (PM10) in atmosfera. De asemenea, nivelul de zgomot si vibratii generat in timpul desfasurarii activitatii reprezinta un factor potential de disconfort.

Utilajele folosite in incinta amplasamentului sunt intr-un numar redus, iar beneficiarul va avea obligatia efectuarii reviziilor tehnice periodice.

Eroziunea eoliana va fi nesemnificativa avand in vedere ca materialul supus bioremedierii va fi mentinut in permanenta umed pentru asigurarea conditiilor optime de dezvoltare a microorganismelor consumatoare de petrol.

Traficul de lucru poate atinge in anumite perioade valori semnificative dar, beneficiarul va contracta activitatea de transport solicitand prestatorului de servicii utilizarea de mijloace auto performante in conformitate cu normele europene.

1.6. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Proiectul are o complexitate redusa atat in faza de constructie, cat si in cea de exploatare. Localizarea obiectivului la distanta mare de zona rezidentiala si de resursele de apa de suprafata asigura conditii optime de functionare. Terenul din vecinatatea amplasamentului are destinatie agricola si a fost puternic antropizat, astfel ca realizarea obiectivului nu va produce nici o agresiune asupra unor specii de plante sau animale protejate. Totusi, o atentie sporita trebuie acordata drumului de exploatare spre viitoarea statie de bioremediere si depozitul de deseuri. Traficul de lucru poate determina aparitia eroziunii solului, in special in conditii meteo nefavorabile (mentionam ca amenajarea drumului de exploatare nu face obiectul lucrarii de fata).

1.7. Descrierea principalelor alternative studiate si motivatia alegerii uneia dintre ele

1.7.1. Alternative tehnologice

Alternativele tehnologice avute in vedere pentru gestionarea deseurilor provenite din extractia si procesarea primara a titeiului in conformitate cu prevederile legale in vigoare au fost urmatoarele:

� Alternativa zero sau neimplementarea unui sistem conform de gestiune a deseurilor;

� Depozitarea directa;

� Incinerarea;



Pagina (35)


� Bioremedierea si depozitarea ulterioara.

In urma analizei comparative, a rezultat ca varianta cea mai buna din punct de vedere al prevederilor legale, al eficientei din punct de vedere tehnologic si economic si care sa nu induca efecte de mediu negative semnificative este cea a bioremedierii si depozitarii ulterioare. Detaliile privind analiza alternativelor tehnologice sunt prezentate in cadrul capitolului 5 „Analiza alternativelor”.

1.7.2. Alternative de amplasament

Amplasamentul a fost ales tinand seama de localizarea sa in raport cu zonarile functionale ale localitatii. In faza preliminara au fost intreprinse investigatii pentru identificarea conditiilor geologice, hidrogeologice si geotehnice de pe amplasamentul depozitului si din zonele imediat invecinate, pentru a evita amplasarea viitoarei investitii in:

a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apa;

b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;

c) zone ce se constituie in arii naturale protejate si zone de protectie a elementelor patrimoniului natural si cultural;

d) zone de protectie a surselor de apa potabila sau zone izolate temporar, prevazute in acest scop de autoritatile competente, zone cu izvoare de apa minerala sau termala cu scop terapeutic;

e) excavatii din care nu este posibila evacuarea levigatului prin cadere libera in conductele de evacuare plasate in afara zonei de depozitare.

Criteriile avute in vedere pentru analiza amplasamentului sunt:

A) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:

a) caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice;

b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea lor economica, financiara si sociala pentru populatia din zona;

c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adancimea si directia de curgere a apei subterane;

d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore ale acestora, fata de apele statatoare, fata de apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa;

e) starea de inundabilitate a zonei;

f) aportul de apa de pe versanti la precipitatii.

B) Criterii climatice:

a) directia dominanta a vanturilor in raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti in atmosfera;

b) regimul precipitatiilor.

C) Criterii economice:



Pagina (36)


a) capacitatea satiei de bioremediere si a depozitului si durata de exploatare;

b) distanta pe care se efectueaza transportul deseurilor de la sursa de producere/colectare la locul de tratare;

c) necesitatea unor amenajari secundare pentru statie si depozit (drumuri de acces, utilitati).

D) Criterii suplimentare:

a) vizibilitatea amplasamentului;

b) accesul la amplasament;

c) topografia terenului.

Amplasamentul ales in urma analizei pluricriteriale a fost considerat ca fiind cel mai favorabil realizarii obiectivului propus (a se vedea Anexa B – Plan de amplasare in zona).

Pentru stabilirea amplasamentului optim pentru realizarea celor 2 obiective, statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase, OMV Petrom a initiat la sfarsitul anului 2006 un studiu de identificare si investigare a amplasamentelor necesare construirii acestora.

Initial, in vederea selectarii celei mai potrivite locatii au fost vizitate si evaluate preliminar terenurile aflate in proprietatea OMV Petrom. In cazul in care aceste locatii nu au corespuns criteriilor legale pentru amplasarea unor astfel de constructii sau au fost intampinate alte probleme, au fost identificate si evaluate alte locatii.

Faza initiala a constat in identificarea mai multor locatii si evaluarea preliminara a peste 11 locatii, considerate ca raspunzand cel mai bine criteriilor de amplasare a obiectivelor de tipul facilitati de bioprocesare reziduuri cu continut de hidrocarburi petroliere si depozitare deseuri nepericuloase. Evaluarea a avut in vedere, in special, informatiile de teren si informatiile referitoare la incadrarea in normele legale (zone protejate, roci fisurate, etc.).

1.8. Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona

Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei este situat in prezent in extravilanul orasului Costesti, judetul Arges, (tarlaua 93/18, parcela 2, lot 2, numar cadastral 1355/2) pe o suprafata totala de 160 045 m2 (conform extrasului de Carte Funciara), aflata in proprietatea S.C. OMV PETROM S.A. Terenul este in prezent de folosinta agricola, liber de constructii.

Pentru investitia propusa beneficiarul detine Certificatul de Urbanism nr. 98/08.10.2009, emis de Primaria Orasului Costesti, judetul Arges, prin care s-a solicitat elaborarea unui Plan urbanistic zonal (PUZ) in vederea definirii caracteristicilor si regulamentului urbanistic al amplasamentului investitiei, astfel incat sa se poata schimba statutul juridic si tehnic al terenului.

In vederea scoaterii terenului din circuitul agricol a fost realizat un studiu de catre Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice (OJSPA) Arges, incadrand terenul in clasa a III-a de calitate.



Pagina (37)


Copii dupa documentele mentionate mai sus se gasesc in Anexa A – Documente emise de catre institutiile abilitate.

1.9. Modalitati de conectare la infrastructura existenta

1.9.1. Accesul pe amplasament

Accesul in zona se realizeaza prin intermediul unui drum de acces ce urmeaza traseul drumului communal existent (DC 140A), care porneste din drumul judetean DJ 679 si continua prin intravilanul satului Ciesti, Comuna Lunca Corbului pana la km 0+420 (dela intersectia cu DJ 679), respectiv traversarea paraului Bumbueni (Valea Tarscovului), in continuare drumul urmarind traseul drumului de tarla utilizat pentru exploatarea terenurilor agricole din zona, precum si a sondelor si Parcului de separatoare 2 Ciesti apartinand S.C. OMV PETROM S.A. Acest drum va fi concesionat de la Primaria Lunca Corbului, judetul Arges si urmeaza a fi amenajat pentru trafic greu.

Obtinerea autorizatiei de construire si implicit a acordului de mediu pentru reabilitarea drumului de acces se va face intr-o etapa distincta.

1.9.2. Asigurarea utilitatilor

Din punct de vedere al echiparii tehnico – edilitare, in zona amplasamentului nu exista retele de alimentare cu apa sau gaza naturale. Trebuie mentionat ca in partea de Nord a amplasamentului, la o distanta de aproximativ 1,2 km exista o retea electrica de inalta tensiune (LEA 400 kV Urechesti – Domnesti).

Amplasamentul viitoarei investitii, aflat in proprietatea privata a OMV Petrom, urmeaza a fi dezvoltat exclusiv pentru uzul si necesitatile investitorului, care va asigura prin mijloace proprii toate utilitatile specifice necesare.

Pentru alimentarea cu energie electrica se intentioneaza a se folosi un generator Diesel de 155 kW. Se va studia de asemenea conectarea la cel mai apropiat bransament la OMV Petrom. In cazul in care se va realiza conectarea sursa mai sus mentionata, generatorul diesel va functiona ca sistem auxiliar.

Necesarul de apa potabila pentru personalul angajat se va asigura sub forma imbuteliata din comert (PET) sau unitati specializate (gen Fantana).

Necesarul de apa pentru uz menajer (grupuri sanitare, dusuri, sala de mese, intretinere birouri), precum si rezerva pentru incendii va fi asigurat prin transportul cu cisterna de la cea mai apropiata facilitate OMV Petrom functionala autorizata din punct de vedere al Gospodaririi Apelor, apa fiind contorizata la locul de incarcare. Apa va fi stocata intr-un rezervor de apa avand o capacitate de 10 m3 ce va fi amplasat in incinta statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase.

Apa necesara pentru procesul de bioremediere va fi asigurata in principal din precipitatii, fiind stocata in bazinul colector din incinta statiei in vederea recircularii (apa este colectata prin reteaua de canalizare de pe amplasament si epurata printr-un sistem de epurare prevazut cu un decantor – separator de produse petroliere). In perioadele cu deficit de precipitatii, necesarul de apa poate fi suplimentat din rezervorul de apa mentionat mai sus.



Pagina (38)


Apele menajere din cladirile administrative vor fi colectate intr-o mini statie de epurare monobloc si descarcate in sistemul de drenaj al statiei de bioremediere. Partea grosiera va fi preluata cu cisterna si deversata in cea mai apropiata statie de epurare oraseneasca.

Sistemele de colectare, stocare, epurare si recirculare a apei pluviale si a celei tehnologice provenite de pe amplasament au fost prezentate in subcapitolul 1.1.6.1 si 1.1.6.2.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Perioada de constructie/amenajare

Pentru realizarea investitiei „Statie de bioremediere” si „Depozit de deseuri nepericuloase” se intentioneaza a se lua urmatoarele masuri cu caracter organizatoric:

� marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii cu strictete a perimetrului afectat constructiei.

� amenajarea corespunzatoare a drumului de acces la fronturile de lucru, utilizandu-se pe cat posibil drept cale de rulare pentru utilaje traseul existent al drumului.

� asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru.

� asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrului (sursa de apa potabila, locuri de servit masa, grupuri sociale, containere pentru colectat deseuri menajere).

Fazele principale de constructie sunt:

� decopertarea solului vegetal si depozitarea pe suprafete special amenajate, in incinta, in vederea utilizarii acestuia pentru refacerea terenului la obiectivele supuse dezafectarii (sonde, parcuri).

� excavarea terenului existent pe adancimi variabile dictate de amplasarea obiectivului si de necesitatea asigurarii de pante de scurgere a apei dinspre toate directiile spre caminul colector;

� amenajarea platformei propriu-zise de bioremediere, respectiv amenajarea celulei de depozitare;

� drenarea apelor pluviale, precum si a celor tehnologice;

� separarea zonelor de receptie si carantina a materialului supus bioremedierii, a materialului de afanare a deseurilor (rumegus sau paie), precum si materialului tratat;

� imprejmuirea incintei cu un gard din plasa de sarma galvanizata;

� amenajarea drumurilor de acces spre obiectivul proiectat si a celor de incinta;

� amenajarea sistemului de iluminat a obiectivului si drumului de acces, precum si supravegherea video a obiectivului.

Accesul in zona a fost prezentat in subcapitolul 1.9.1 - Accesul pe amplasament.



Pagina (39)


In perioada de constructie sunt consumuri reduse de energie electrica, principala necesitate fiind iluminatul zonei de lucru. Pentru alimentarea cu energie electrica se intentioneaza a se folosi un generator Diesel de 155 kW.

Consumurile de apa in perioada de constructie sunt reduse fiind reprezentate in principal de apa potabila necesara personalului implicat in realizarea acestui obiectiv. Avand in vedere dimensiunile obiectivului, lucrarile vor solicita un numar redus de personal pentru o perioada scurta de timp (estimata la 6 luni) necesarul de apa pentru personalul implicat fiind asigurat din comert (PET).

In perioada de constructie nu se produc ape uzate tehnologice avand in vedere specificul lucrarilor executate (excavatii si terasamente). Pentru personalul implicat in aceste lucrari vor fi instalate toalete ecologice.

2.2. Perioada de functionare

2.2.1. Statia de bioremediere

2.2.1.1. Scurta descriere a metodelor de bioremediere a solului poluat cu hidrocarburi petroliere

Generalitati

Cercetarile in domeniul biologiei solului, in vederea intelegerii proceselor biologice fundamentale care se petrec in sol, au cunoscut in secolul XX o adevarata explozie. La inceputul secolului trecut, cercetarile au fost orientate spre imbunatatirea fertilitatii solului si cresterii productiei agricole.

Pana in anii 50, s-au studiat diferite tipuri de microorganisme (fixatoare de azot, nitrificatori, sulfo-oxidatoare, etc.) si relatiile dintre acestea si nutritia plantelor.

In anii 60, cercetarile s-au axat pe corelatiile dintre transformarile solului, populatiile microbiene si activitatile enzimatice pentru sporirea fertilitatii solului.

In anii 70, cercetarile s-au orientat pe rezolvarea problemelor cu privire la asigurarea hranei (inocularea solului cu bacterii fixatoare de azot din genul Azospirillum fiind primul pas important in acest sens).

Dupa anii 70, a avut loc in microbiologia solului un salt de la aplicarea acestei stiinte in agricultura, la folosirea microorganismelor in decontaminarea mediului poluat.

Dupa anii 80, bioremedierea solurilor devine din ce in ce mai importanta. Incepand cu anii 80, s-au realizat primele experimente de laborator in care s-a folosit inocularea cu tulpini de microorganisme cu abilitati degradative ale compusilor organici.

Pornind de la activitatile degradative ale microorganismelor au fost elaborate numeroase tehnologii de depoluare, care sunt cuprinse generic in termenul de bioremediere (Alexander, 1994).

,,Orice compus chimic a carui acumulare in natura devine periculoasa pentru mediu poate fi considerat drept POLUANT, iar inlaturarea lui cu ajutorul microorganismelor poate fi considerata BIOREMEDIERE.’’

Microorganismele capabile sa degradeze substantele xenobiotice sunt prezente, in general, in respectivele medii poluate, insa biodegradarea naturala are loc cu rate foarte scazute. De aceea, s-au



Pagina (40)


elaborat diverse tehnologii de bioremediere care presupun: cunoasterea cailor de optimizare a conditiilor biodegradarii, cunoasterea comportarii si efectelor substantelor chimice introduse in sol asupra ecosistemului selectarea unor microorganisme cu abilitati degradative superioare.

Cercetari privind identificarea si caracterizarea bacteriilor si fungilor ce prolifereaza in solurile poluate cu petrol si apa sarata au fost efectuate de Toti si colaboratorii (1989, 1991, 1992, 1999). S-au identificat principalele bacterii ce contribuie la degradarea petrolului (Pseudomonas, Flavobacterium,Corynebacterium etc), bacterii care se intalnesc si in zacamintele de titei.

De asemenea, s-au stabilit unele conditii in care aceste bacterii prolifereaza sau dispar si modul cum pot fi stimulate. S-au efectuat si studii asupra plantelor pionier ce se instaleaza pe terenurile poluate si asupra speciilor cultivate ce pot fi folosite in cursul ameliorarii.

S-a efectuat un studiu amplu de caracterizare a distributiei cantitative si calitative a bacteriilor heterotrofe si fungilor filamentosi in solurile afectate de poluare din teritorii apartinand schelelor de extractie a titeiului de pe intreg teritoriul Romaniei (Anca Voiculescu si colaboratorii, 2001).

In sol, desi reprezinta o fractiune minuscula din greutate totala (0,35%) microorganismele au o importanta esentiala, fiind elementul activ, efectorul functiilor de fertilitate a solului (Eliade si colaboratorii, 1983; Ghinea si colaboratorii, 1987).

Activitatea microorganismelor din sol este influentata de prezenta microhabitatelor, de tipul de sol, de structura si textura acestuia, de asigurarea cu substante organice si nutrienti si de factorii de mediu.

In functie de multitudinea de factori care actioneaza, activitatea microorganismelor este variabila, atat din punct de vedere biologic (alternanta fazelor vegetative cu fazele de latenta), cat si din punct de vedere al activitatii metabolice si de nutritie.

Numeroase microorganisme din sol au capacitatea de a utiliza hidrocarburile gazoase, solide si lichide din seria alifatica, aromatica si asfaltica drept unica sursa de carbon si energie, descompunandu-le la compusi cu greutate moleculara mai mica, sau chiar la dioxid de carbon si apa.

Raspandite larg in mediile naturale, si uneori semnificative numeric, microorganismele active ataca diferiti compusi, ca: petrolul, kerosenul, uleiurile minerale, parafina, gazul de iluminat, gazele de sonda, cauciucul natural si sintetic, uleiurile de racire, suprafetele asfaltate, conductele subterane si cablurile electrice protejate de coroziune cu ajutorul materialelor impregnate cu parafina, elastomeri sau diferiti derivati ai hidrocarburilor.

Primele observatii asupra acestui proces dateaza din anul 1895, cand Miyoshi (Geamanu, 2002) a observat ca straturile subtiri de parafina (considerata biologic inerta) sunt patrunse de hifele de Bothrytis cinerea.

Ulterior, Rahm (1906) a demonstrat ca mai multi microfungi din sol, inclusiv Penicillium glaucum pot ataca parafina, descompunand-o si utilizand-o ca unica sursa de carbon si energie.

Importanta fenomenului in natura a fost semnalata de Seyer (1933) si de Chibnall si colaboratorii (1934) pe baza frecventei ridicate a microorganismelor active in sol si a incapacitatii de acumulare a unor hidrocarburi sintetizate de plante sau unor ceruri produse de insecte (Berca, 2000).



Pagina (41)


Capacitatea de a utiliza hidrocarburile este larg raspandita in lumea microorganismelor, fiind intalnita la bacterii (inclusiv actinomicete), la levuri, la fungii filamentosi, dar si la alge.

Prezente in sol, in apele dulci si marine si in unele sedimente, intr-o gama larga de conditii de mediu, aceste microorganisme au capacitatea de a sintetiza un spectru larg de enzime care asigura degradarea hidrocarburilor individuale si potentialului de indepartare, sau de conversie a titeiului din mediu.

Deversarea de titei brut in sol are drept rezultat o crestere numerica a populatiilor de bacterii, cu o reducere concomitenta a diversitatii lor, respectiv cu predominanta speciilor care degradeaza hidrocarburile la compusi mai simpli, determinand disparitia lor treptata.

Numarul microorganismelor care degradeaza hidrocarburile creste foarte mult dupa poluare, cu cateva ordine de marime si se mentine ca atare, uneori chiar mai mult de un an.

In sol, dupa contaminare, microfungii care degradeaza hidrocarburi reprezinta 60-82% din totalul acestui grup, iar bacteriile reprezinta 50% din micropopulatia respectiva.

In timp ce in ecosistemele nepoluate numarul microorganismelor care utilizeaza hidrocarburile poate reprezenta doar 0,1% din total, in cele poluate poate ajunge pana la 100% din numarul microorganismele viabile.

Aceasta se datoreaza faptului ca in mediile cu niveluri inalte de poluare are loc modificarea compozitiei in specii microbiene prin eliminarea acelora sensibile la poluant.

In ultimele trei decenii s-au identificat peste 200 de specii de microorganisme capabile sa metabolizeze hidrocarburile, microorganisme care au fost numite de Aluarn (1973), hidrocarbonoclastice.

In urma analizarii microbiologice a probelor de soluri poluate cu titei unele in concentratii excesive (>30 %), au fost izolate tulpini bacteriene cu o inalta rata de supravietuire in aceste conditii severe de poluare.

Tulpinile bacteriene au fost multiplicate, izolate si purificate prin cultivarea dilutiilor zecimale succesive de sol (pe medii nutritive solidificate (Topping, CZPA).

Identificarea pana la nivel de specie s-a facut prin examinari macro si microscopice, teste fiziologice, cultivare pe medii selective (Bergey, 1986, Clark F., 1965).

Majoritatea speciilor izolate apartin genurilor bacteriene cunoscute pentru specii capabile sa biodegradeze hidrocarburi din titei.

Ulterior unele dintre tulpinile izolate au fost testate in laborator pentru evidentierea capacitatii de degradare a hidrocarburilor petroliere de catre microorganisme:

� s-a realizat prin insamantarea acestora pe medii minerale la care s-a adaugat titei, drept unica sursa de carbon si energie;

� microorganismele au fost izolate din solul poluat cu titei, prin tehnica inocularii dilutiilor seriale de sol pe medii nutritive, in placi Petri. Dupa dezvoltarea pe mediul de cultura au fost izolate si purificate prin trecerea pe medii de cultura in tuburi de sticla;

� tulpinile izolate in tuburi au fost inoculate in mediu mineral lichid (1,8 ml) in care s-au adaugat 10 µl titei, drept unica sursa de carbon;



Pagina (42)


� au fost selectionate acele specii de microorganisme care au dovedit prin cresterea pe acest mediu, capacitatea de a utiliza hidrocarburile din titei.

Tulpinile active au constituit o colectie de microorganisme adaptate la poluarea solului cu titei, care au fost prezervate in vederea folosirii lor pentru inoculare in cadrul unor experiente de bioremediere a solurilor poluate cu titei.

Inoculul creat si aplicat ulterior in cadrul unor experimente a fost alcatuit din tulpini deja testate in laborator pentru abilitatea de a degrada hidrocarburi si apartin genurilor:

� Pseudomonas;

� Arthrobacter;

� Mycobacterium;

� Flavobacterium;

� Actinomyces.

In poluarea cu titei succesul bioremedierii depinde intr-o foarte mare masura de compozitia comunitatilor microbiene din sol si de potentialul lor degradativ.

Contaminarea solului cu titei in concentratii ridicate exercita efecte toxice asupra comunitatilor microbiene active din sol, reducandu-le diversitatea taxonomica si genetica, insa, cu supravietuirea populatiilor care au toleranta fiziologica sporita si capacitatea de a utiliza substratul (Atlas et al., 1991).

In cazul experientelor efectuate in casa de vegetatie si camp experimental, in conditii de poluare controlata cu titei, comunitatile de bacterii heterotrofe, au fost alcatuite din specii ale genurilor Pseudomonas, Arthrobacter, Bacillus, Mycobacterium, reputate pentru tulpinile capabile sa degradeze hidrocarburi.

Pentru reusita unei decontaminari cu ajutorul biopreparatelor bacteriene alcatuite din microorganisme selectionate este necesara crearea unui mediu cat mai favorabil adaptarii, multiplicarii si activitatii degradative a tulpinilor inoculate in solul poluat.

Cele mai importante cai de optimizare a conditiilor biodegradarii constau in asigurarea unor conditii de mediu favorizante pentru cresterea si multiplicarea microorganismelor degradative (Dumitru, M., 2000).

Pentru orice strategie de bioremediere se opteaza, alegerea trebuie sa fie precedata de analize microbiologice, chimice si fizice, in functie de rezultatele carora solul poluat va trebui sa fie amendat pana la realizarea conditiilor optime pentru microflora degradativa.

Parametrii clasici de masurare in laborator a eficacitatii unui proces de bioremediere sunt: numaratorile populatiilor de microorganisme, determinarea ratei respiratiei microbiene (consumul de oxigen sau producerea de bioxid de carbon), monitorizarea ratei disparitiei poluantului din sol.

Factorii care influenteaza bioremedierea mediilor poluate cu reziduuri petroliere pot fi:

� fizici;

� chimici;



Pagina (43)


� biologici.

Factorii fizici sunt reprezentati de:

� caracteristicile mediului poluat (permeabilitate, porozitate, granulozitate, etc.);

� prezenta oxigenului;

� umiditate;

� temperatura;

� pH;

� aderenta poluantului la particulele de sol sau sedimente.

Factorii chimici sunt reprezentati de:

� natura si concentratia poluantului;

� gradul de toxicitate al poluantului;

� concentratia compusilor toxici;

� solubilitatea poluantului (>1000 mg/l);

� bioaccesibilitatea poluantului;

� prezenta sau absenta unui co-substrat;

� salinitatea mediului;

� prezenta nutrientilor accesibili;

� continutul organic din mediu;

� biodegradabilitatea poluantului (BOD/COD>0,1).

Factorii biologici sunt reprezentati de densitatea microorganismelor indigene capabile sa degradeze poluantul.

Metode de bioremediere

Metodele de bioremediere a mediului poluat cu hidrocarburi petroliere se pot clasifica in doua mari categorii:

� bioremedierea intrinseca (bioremediere pasiva, atenuare naturala): biodegradare, evaporare, sorbtie, degradare chimica, dispersie si dizolvare;

� bioremedierea stimulata (in situ si ex-situ).



Pagina (44)


Parametrii optimizati pentru bioremedierea stimulata sunt:

� aportul de oxigen;

� nutrientii;

� macroelemente (N, P);

� microelemente (S, K, Mg, Ca, Mn, Fe, Na, Co, Cu, Mo, Zn);

� raport echilibrat C:N:P si C:S;

� co-metaboliti;

� microorganisme hidrocarbon-oxidante.

Bioremedierea solului poluat cu hidrocarburi petroliere se poate realiza in-situ si ex-situ.

Metoda de bioremediere in-situ consta in aplicarea unor metode fizice, chimice, biologice sau termice pentru micsorarea gradului de contaminare din sol pana la concentratii admise, direct in zona saturata/nesaturata, fara excavarea solului contaminat.

Metodele biologice de bioremediere in-situ:

� bioremedierea (bioaugmentarea);

� bioventilarea;

� fitoremedierea.

Metodele fizice si chimice de bioremediere in-situ:

� fracturarea solului;

� spalarea solului;

� extractia vaporilor din sol.

Metodele termice de bioremediere in-situ:

� injectarea aburului;

� incalzirea cu rezistenta electrica;

� incalzirea prin unde radio.

Bioremedierea (bioaugmentarea)

Bioremedierea solului consta in injectarea de apa subterana sau apa necontaminata amestecata cu nutrienti si saturata cu oxigen dizolvat (Figura nr. 2.1.1.1.1).

Se adauga microorganisme aclimatizate performante (bioaugmentare).



Pagina (45)


Figura nr. 2.2.1.1.1 – Bioaugmentarea

Din categoria microorganismelor hidrocarbon-oxidante fac parte:

� bacterii (Achromobacter, Acinetobacter, Actinomyces, Alcaligenes, Arthrobacter, Bacillus, Brevibacterium, Corynebacterium, Flavobacterium, Micrococcus, Mycobacterium, Nocardia, Pseudomonas, Spirillum, Vibrio);

� cianobacterii (Anabaena, Nostoc, Oscillatoria);

� levuri (Candida, Rhodotorula, Saccharomyces);

� fungi filamentosi (Aspergillus, Cladosporium, Fusarium, Penicillium, Graphium, Trichoderma, Paecilomyces);

� alge (Amphora, Chlorella, Chlamydomonas, Dunaliella, Porphyridium, Ulva).

Caracteristici fiziologice ale microorganismelor hidrocarbon-oxidante:

� adeziunea celulelor microbiene la suprafete hidrofobe;

� sinteza de compusi tensioactivi cu proprietati emulsionante;

� sisteme de transport a hidrocarburilor prin membranele celulelor;

� utilizarea hidrocarburilor ca unica sursa de C si energie, in mod selectiv:

- n-parafine (n-alcani);

- izoparafine (izoalcani);

- aromatice mononucleare;

- cicloparafine (cicloalcani, naftene);

- aromatice polinucleare (PAHs);



Pagina (46)


- asfaltene.

Bioventilarea

Bioventilarea consta in accelerarea evaporarii produselor petroliere volatile, prin injectia directa, de aer, pentru cresterea concentratiei de oxigen si stimularea biodegradarii (Figura nr. 2.1.1.1.2).

Pentru realizarea acestui proces de bioremediere trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

� aerul trebuie sa treaca prin sol in cantitati suficiente pentru mentinerea conditiilor aerobe;

� microorganismele indigene trebuie sa fie prezente in cantitati destul de mari.

Factorii limitativi ai acestui procedeu sunt:

� Permeabilitatea scazuta a solului;

� Granulatia fina a solului;

� Panza freatica la suprafata.

Figura nr. 2.2.1.1.2 – Sistem tipic de bioventilare

Fitoremedierea – consta in indepartarea poluantilor prin folosirea energiei solare si a fotosintezei plantelor.

Fracturarea solului – consta in executatrea unor fisuri in solurile cu permeabilitate scazuta pentru deschiderea de noi pasaje prin care pot fi aplicate alte procese de decontaminare in situ, in soluri dificile.



Pagina (47)


Figura nr. 2.2.1.1.3 – Sistem tipic de fracturare a solului

Dupa fracturare se extrag vaporii, fie prin aplicarea vidului la toate puturile, fie prin extractia din puturi selectionate.


� nu se practica in zone cu risc seismic;

� fisurile pot constitui cai de raspandire a contaminantilor.

Spalarea solului - apa, sau apa cu aditivi pentru cresterea solubilitatii contaminantului, se aplica pe sol sau se injecteaza in apa freatica pentru a o ridica in solul contaminat. Contaminantii sunt levigati in apa freatica care este apoi extrasa si tratata (Figura nr. 2.1.1.1.4).

Figura nr. 2.2.1.1.4 – Schema tipica de spalare a solului



Pagina (48)



� permeabilitatea scazuta a solului si heterogenitatea lui;

� surfactantii pot adera de particulele solului reducandu-i porozitatea;

� reactiile fluidelor de spalare cu solul pot reduce mobilitatea contaminantilor.

Extractia vaporilor din sol - principiul metodei consta in extractia gazelor impreuna cu compusii organici volatili.

Metoda consta in:

� instalarea unor foraje de extractie;

� extractia gazelor contaminate din sol in filtre cu carbon activ sau unitati de incinerare catalitica.

Figura nr. 2.2.1.1.5 – Extractia prin vapori din sol

Metode termice de bioremediere in-situ

In cadrul masurilor de remediere prin metode termice, toate procesele de natura fizica, chimica sau biologica care au loc in mediul subteran sunt dependente de temperatura. De aceea, metodele termice de tratare urmaresc cresterea temperaturii mediului subteran. Aceasta crestere a temperaturii are un dublu rol: pe de o parte, cresterea mobilitatii poluantilor, si pe de alta parte, transformarea acestora in forme mai usor de recuperat. Cele mai utilizate metode de tratare termica sunt: injectarea de abur, aer cald sau apa calda, incalzirea electrica, incalzirea prin unde radio, incalzirea prin conducte termice, fibre optice si depoluarea prin metode electroacustice.

Injectarea aburului este o metoda eficace de recuperare a poluantilor organici volatili, semivolatili si a celor insolubili care au o densitate mai mare decat apa (Figura nr. 2.1.1.1.6). Aceasta tehnologie de remediere cuprinde un sistem de generare si injectare a aburului in subteran, unul de recuperare a vaporilor si un altul de colectare si tratare a poluantului condensat rezultat.



Pagina (49)


Figura nr. 2.2.1.1.6 – Schema de tratare prin injectare de abur

Incalzirea electrica consta in cresterea temperaturii pamanturilor argiloase sau a celor fin granulate neargiloase, prin instalarea in mediul subteran a unei retele de cabluri electrice. Acestea au rolul de a vaporiza apa si poluantii, pe care ulterior ii putem recupera cu ajutorul sistemelor de vacuum.

Incalzirea prin unde radio consta in introducerea in mediul subteran, a energiei necesare amplificarii miscarii moleculelor si cresterii temperaturii. In urma aplicarii acestui procedeu, apa atinge punctul de fierbere, ceea ce permite recuperarea rapida a compusilor poluanti cu puncte de fierbere mai ridicate decat ea. Recuperarea acestor compusi se realizeaza ca si in cazul incalzirii electrice cu ajutorul sistemelor de vacuum.

Bioremedierea ex-situ

Metoda de bioremediere ex-situ consta in excavarea terenului contaminat, indepartarea materialului (deseu/sol) contaminat si transportul acestuia catre zone special amenajate pentru tratarea ulterioara (platforme de bioremediere autorizate) sau depozitarea finala (depozite de deseuri periculoase).

Metode biologice de bioremediere ex-situ:

� biobaterii (biopiles);

� landfarming;

� tratamentul biologic al suspensiilor apoase.

Metode chimice de bioremediere ex-situ:

� extractia chimica;

� reducerea chimica;

� separarea;

� spalarea solului.

Metode termice de bioremediere ex-situ:



Pagina (50)


� incinerarea;

� piroliza;

� desorbtia termica.

Biobaterii

Solurile excavate se amesteca cu nutrienti si se plaseaza intr-un perimetru de tratare prevazut cu sisteme de aerisire si de colectare a levigatului, formandu-se baterii (sol + microorganisme) de 2-3 m. Contaminantii sunt redusi la CO2 si H2O, in interval de 3-6 luni.

Se aplica la noi in tara in 2 variante, in functie de continutul total in hidrocarburi al terenurilor: 1.000-2.000 ppm si 5.000-10.000 ppm,

Figura nr. 2.2.1.1.7 – Schema de tratare prin biobaterii

Landfarming

Un strat subtire, controlat, de pamant infestat cu produse petroliere este depus pe o suprafata de pamant fertil pe parcele bine delimitate, pe care se practica o agricultura controlata. Terenul este arat. Produsele petroliere sunt degradate de microorganismele aerobe din solul fertil.

Tehnologie larg utilizata prin care pot fi supuse degradarii circa 200 m3 - 300 m3 de deseuri petroliere/ha/an.



Pagina (51)


Figura nr. 2.2.1.1.8 – Schema de tratare prin landfarming

Extractia chimica

Reziduurile contaminante din sol si extractantul (acid clorhidric, solventi organici) sunt amestecate intr-un extractor, unde se dizolva contaminantii. Solutia extrasa este apoi introdusa intr-un separator, unde contaminantii si extractantul sunt separati pentru tratarea ulterioara.

Extractia chimica nu distruge reziduurile, ci constituie un mijloc de separare a contaminantilor din soluri, reducandu-se volumul reziduurilor pentru a fi tratate.

Figura nr. 2.2.1.1.9 – Schema de tratare prin extractie chimica



Pagina (52)


Incinerarea

Presupune folosirea temperaturilor ridicate (870-1200 0C) pentru arderea, in prezenta oxigenului, a constituientilor organici din deseurile petroliere. Gazele reziduale rezultate in urma combustiei, fiind toxice, necesita tratament pentru neutralizare.

Procesul de incinerare presupune respectarea legislatiei de mediu, avand in vedere ca poluantii se elimina in atmosfera.

Figura nr. 2.2.1.1.10 – Schema flux incinerare

2.2.1.2. Descrierea procesului de bioremediere utilizat in cadrul Statiei de bioremediere Ciesti

Pentru reducerea continutului de hidrocarburi petroliere atat sedimentele rezultate in urma procesarii reziduurilor din rezervoare cat si solul contaminat cu produse petroliere vor fi tratate prin bioremediere.

Aceasta operatie are ca scop pe de o parte reducerea cantitatii totale de deseuri prin preluarea si refolosirea acelei fractii care se biodegradeaza pana la stadiul la care poate fi folosit ca material de umplutura, cat si reducerea gradului de nocivitate a acestor deseuri prin reducerea continutului de hidrocarburi pana la limita la care aceste deseuri pot fi acceptate la depozite de deseuri nepericuloase, conform OM nr. 95/2005.

Reziduurile din rezervoarele aferente parcurilor de separatoare vor fi initial tratate la locul de producere utilizand unitati mobile de procesare, dupa care sedimentul rezultat va fi transportat la statia de bioremediere pentru reducerea continutului de hidrocarburi prin biofragmentare biologica. Continutul de hidrocarburi din aceste sedimente rezultate de la tratarea primara va fi in medie de circa 5 - 6%.

Din punct de vedere tehnologic, procesul de bioremediere este un proces simplu si consta in dispunerea materialului in brazde inalte, urmata de amestecarea deseurilor cu material de afanare si reamestecarea periodica a acestuia pentru a asigura aportul necesar de oxigen.



Pagina (53)


Bacteriile care descompun hidrocarburile se gasesc in mod normal in sol, si ca atare tehnologia se va baza doar pe asigurarea parametrilor optimi pentru dezvoltarea acestor bacterii, manifestati prin necesarul de aerare si umiditate.

In scopul de a facilita activitatea microorganismelor asupra hidrocarburilor petroliere, se pot adauga nutrienti (fertilizanti) si apa, in functie de gradul de incarcare a materialului. Pentru a obtine o depoluare eficienta se impune ca interactiunea microorganismelor aerobe asupra hidrocarburilor petroliere contaminante sa fie maxima, ceea ce este posibil in conditiile asigurarii unei bune oxigenari a materialului.

Figura nr. 2.2.1.2.1 - Prezentarea schematica a modului de actiune a bacteriilor pentru degradarea hidrocarburilor petroliere

Solutia de bioremediere aleasa a fost de asezarea a materialului in brazde. Profilul brazdelor va avea urmatoarele caracteristici:

Figura nr. 2.2.1.2.2 - Prezentarea schematica a profilului brazdelor

Figura nr. 2.2.1.2.3 - Vedere generala a unei statii de bioremediere

Fiind un proces biologic aerob, pentru bioremediere este necesara asigurarea de oxigen prin aerarea periodica a materialului. In acest scop materialul dispus in brazde va fi amestecat/afanat periodic cu ajutorul unui utilaj special, materialul textural din amestec avand rolul de mentinere a starii de afanare.



Pagina (54)


Fig. 2.2.1.2.4 - Utilaj pentru amestecare-afanare a materialului supus bioremedierii

Echipamentele mobile pentru amestecarea materialului supus bioremedierii vor opera numai in incinta statiei.

Figura nr. 2.2.1.2.5 - Procesul de amestecare/aerare in cadrul unei statii de bioremediere in functiune

Procesul va fi controlat periodic prin analize de laborator atat in ce priveste parametrii de bioremediere cat si continutul in hidrocarburi.

In aceste conditii, perioada de timp calculata pentru bioremediere este de 4-6 luni.

Depunerea sedimentului pe platforma se va asigura prin transport cu ajutorul auto-basculantelor si nivelare utilizand un incarcator frontal pe pneuri. Pentru afanarea stratului ce trebuie bioremediat se va folosi un utilaj special.

In procesul de bioremediere se va utiliza apa (cu adaos de nutrienti: azot si fosfor, daca va fi necesar pentru optimizarea procesului) pentru mentinerea unei umiditati optime a materialului supus biodegradarii si asigurarea suplimentului nutritiv bacteriilor ce vor actiona in cursul acestui proces.

Pentru asigurarea umiditatii va fi folosita apa de precipitatii colectata de pe suprafata statiei care va fi recirculata prin intermediul bazinului special destinat dispus in exteriorul platformei. Recircularea apelor se va realiza prin asigurarea unor sisteme de drenare, stocare, pre-epurare si pompare a acestora.



Pagina (55)


Eventualul surplus de apa va fi dirijat si colectat in bazinul colector mentionat anterior, apa fiind reintrodusa in circuitul de umezire a materialului. Din experienta beneficiarului (activitate similara desfasurata de OMV in Austria) si in functie de evolutia concentratiei acestora (hidrocarburi din petrol), beneficiarul va optimiza procesul de biodegradare (adaos de nutrienti), obiectivul declarat fiind scaderea progresiva a volumului de deseuri care va fi transportat in final la depozitul permanent.

Pentru optimizarea procesului este necesar ca parametrii fizico-chimici sa fie masurati periodic. Materialul supus procesului de biodegradare va fi monitorizat continuu, urmarindu-se variatia concentratiei poluantului (hidrocarburi totale petroliere) pana la atingerea valorilor acceptabile pentru utilizarea acestuia ca material de umplutura, pentru lucrari de remediere in zona sondelor si a parcurilor.

In Romania, conform studiului executat in anul 2003 de catre Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie1, s-a evidentiat viabilitatea metodei de tratare atat pentru reducerea concentratiei in hidrocarburi petroliere, cat si pentru scaderea importanta a concentratiei clorurilor si sulfatilor din solurile investigate. In studiul mentionat s-a urmarit evolutia in timp a concentratiei hidrocarburilor si sarurilor prezente in materialul supus bioremedierii atat in conditii naturale (in camp), cat si in conditii de laborator. In mod similar procedeului propus in cazul de fata, materialul supus bioremedierii a fost asigurat suplimentar cu rumegus (pentru afanare) si imbunatatit cu aport de fosfogips si azotat ca sursa de fosfor si azot.

Tinem sa subliniem ca microrganismele consumatoare de hidrocarburi petroliere (cele care au indus bioremedierea) au fost cele existente in mod natural in soluri fiind evidentiata contributia unor specii de bacterii din care citam: Pseudomonas sp., Bacillus sp., Arthobacter globiformis, Micobacterium s., Actinomicetes Seria Fuscus, Flavobacterium sp., Pseudomonas fluorescensis precum si a unor ciuperci (fungi) din care citam: Penicillium sp., Penicillium glabrum, Trichoderma viride, Aspergillus terreus, Aspergilus fumigatus, Fussarium oxysporum, Mucor racemosus.

Concluzia studiului a fost ca prin amestecarea cu rumegus, fosfogips si azotati, materialul rezultat de la procesarea primara inhiba procesul de migrare a hidrocarburilor in sol. De asemenea, in probele cu adaos de fosfogips si rumegus s-a observat si o crestere a numarului de bacterii, cu precadere a speciilor consumatoare de hidrocarburi si activitatii microbiologice in sol. Bioremedierea poate fi accelerata prin adaos de inocul constituit din cantitati suplimentare de bacterii apartinand unor specii cu insusiri degradatorii sporite.

Asadar studiul mentionat evidentiaza viabilitatea solutiei propuse si sunt de asteptat efecte benefice sporite prin asigurarea umiditatii optime si aerarea corespunzatoare de care nu s-a beneficiat in cazul studiului din 2003.

In tabelul de mai jos sunt prezentate valorile limita atinse prin procedura propusa in cazul obiectivului de fata comparativ cu valorile limita conform BAT (Best Available Technologies – Waste Treatment Industries – August 2006).

1 „Studiu privitor la impactul produs asupra solului din Parcul 56-57 Videle de catre materialul solid rezultat de la instalatia de prelucrare a slamului petrolier din incinta Depozitului 160 Videle, cu efectuarea unei expertize a metodei de biodegrabilitate folosita” executat in anul 2003 de catre Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice



Pagina (56)


Tabel nr. 2.2.1.2.1 - Valori limita atinse prin tehnicile propuse comparativ cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT) Valori limita

Parametri (unitatea de masura) Tehnici alternative propuse de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Consum energie 10 kJ/kg deseu 15 kJ/kg deseu

Consum apa 0,03 m3 apa/m3 deseu (apa pluviala recirculata)

0,26-0,47 m3 apa/m3 deseu

Emisii de poluanti atmosferici (mg/m³)

<1 mg/m3 TPH 1-4 mg/m3 TPH in prima saptamana <1 mg/m3 TPH dupa

Emisii de poluanti in apa (mg/l) Fara emisii – apa se trateaza local si se recircula

TOC = 40 COD = 120-200 BOD5 = 20-25 TPH = 10-20 BTEX = 0,1 N total = 70 P total = 1-3 Cloruri = 0,15 Sulfati =0,1-1 Cr total = 0,5 Cr(VI) = 0,1

Deseuri generate Functie de nr. Personal ~1,5 – 3 kg/zi

Functie de nr. personal

Dupa cum se observa, procedeul de tratare propus in cazul de fata se incadreaza cu succes in limitele maxime admisibile conform BAT. Putem evidentia chiar unele castiguri comparative cu BAT prin utilizarea in procesul de bioremediere a apei pluviale colectata si stocata in bazinul de retentie din incinta amplasamentului, procedeu care conduce diminuarea consumurilor de resurse naturale.

2.2.1.3. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie

Statia de bioremediere nu face parte din categoria depozitelor de deseuri definite de HG nr. 349/2005, art. 7, alin. (1), ci constituie o facilitate de tratare in vederea recuperarii unor cantitati mari de sol, fapt care conduce la reducerea cantitatii de deseuri (pamanturi partial stabilizate cu continut de hidrocarburi din petrol) ce urmeaza a fi depozitate in depozite special amenajate in acest scop.

Dupa tratare, in functie de concentratia de hidrocarburi petroliere, materialul rezultat va avea caracteristicile unui sol ce poate fi utilizat ca material de umplutura pentru compensarea golurilor aparute in urma excavatiilor pentru curatarea zonelor contaminate de la sondele si parcurile de separatoare dezafectate.

In cadrul statiei de bioremediere vor fi tratate exclusiv tipurile de deseuri mentionate in cadrul subcapitolului 1.1.3 – Aspecte privind proiectul statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri nepericuloase. Continutul de hidrocarburi petroliere in materialul supus bioremedierii a fost estimat a fi in medie de 5÷6 %.

Conform OUG nr. 61/2006 (aprobata cu modificari prin Legea nr. 27/2007) pentru modificarea si completarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, Anexa nr. 3, operatiile de eliminare a deseurilor prin bioremediere se incadreaza in categoria D8 - Tratamentul biologic nespecificat la celelalte operatii



Pagina (57)


din prezenta anexa, din care rezulta compusi sau amestecuri finale care sunt eliminate prin intermediul oricarei operatii numerotate de la D1 la D7 si de la D9 la D12.

Defalcata pe etape, faza de exploatare (tratare prin bioremediere) implica urmatoarele activitati:

� transportul solurilor si sedimentelor contaminate cu hidrocarburi petroliere;

� dispunerea in brazde a materialului ce urmeaza a fi bioremediat in zona destinata bioremedierii;

� monitorizarea continua a activitatilor din cadrul statiei si a calitatii componentelor de mediu (prelevarea si analiza probelor din materialul supus biodegradarii);

� aerarea (intoarcerea periodica pentru asigurarea oxigenarii optime) si umectarea materialului stocat (asigurarea umiditatii optime);

� evacuarea materialului tratat, dupa incheierea unui ciclu de bioremediere. In functie de incadrarea in normativele legale in vigoare, materialul poate fi dirijat dupa caz:

o material de umplutura pentru zonele excavate (sol contaminat la sondele si parcurile de separatoare dezafectate);

o pentru depozitarea definitiva in depozitul permanent ce va fi amenajat pe acelasi amplasament de catre OMV Petrom in conformitate cu standardele europene.

Toate transporturile vor fi insotite de formulare specifice privind caracteristicile si cantitatea de deseuri ce urmeaza sa intre in statia de bioremediere.

Exploatarea statiei de bioremediere

Functionarea in perioada operativa

� La sosire in obiectiv autobasculantele intra in zona de receptie/carantina si asteapta verificarea actelor de insotire al transportului. Pentru transporturile cu acte corespunzatoare, autobasculantele sunt dirijate spre zona de descarcare. Transporturile pentru care exista neclaritati vor fi verificate, iar materialul va fi supus unor analize rapide in cadrul laboratorului din cadrul statiei.

� Dupa receptie, autobasculantele descarca in zona desemnata de operatorul statiei, iar materialul ce urmeaza a fi supus procesului de bioremediere este amestecat cu material de afanare (rumegus sau paie - maxim 20% din masa totala) pentru asigurarea unei porozitati corespunzatoare.

� Materialul amestecat este asezat cu ajutorul unui incarcator frontal in randuri cu profil trapezoidal (conform schitei prezentate in subcapitolul 2.1.1.2).

� Conform graficului intocmit de operatorul statiei de bioremediere, adaptat conditiilor specifice (climatice), materialul va fi intors periodic, stropit cu ajutorul unor sprinklere pentru asigurarea umiditatii corespunzatoare si a eventualelor suplimente de nutrienti.

� Apa de umectare a materialului va fi recirculata fiind colectata, dupa decantare si separarea eventualelor urme de hidrocarburi petroliere, in bazinul de ape pluviale de pe amplasamentul analizat.



Pagina (58)


Fluxul de circulatie al deseurilor pe platforma

� Autobasculantele vor intra pe drumurile de acces, in incinta statiei de bioremediere.

� Personalul de serviciu va dirija mijloacele de transport spre cantar si apoi catre zona de descarcare.

� Autobasculantele vor descarca deseurile in mod ordonat, in conformitate cu instructiunile de lucru specifice.

� Dupa descarcare, autobasculantele sunt dirijate spre zona de curatare si spalare.

� Dispunerea deseurilor se va face cu utilaje specifice pentru atingerea inaltimii optime de asezare.

Procedura de acceptare a deseurilor si modul de inregistrare a datelor

Acceptarea deseurilor se va baza pe:

a) liste de deseuri, definite dupa natura si origine;

b) caracteristicile deseurilor determinate prin metode de analiza standardizate.

Elementele de identificare ale deseurilor vor fi:

a) caracteristici fizico-chimice;

b) continutul de hidrocarburi petroliere;

c) proprietatile ecotoxicologice ale deseurilor.

Comportarea in timp a deseurilor tratate in aceasta statie pentru stabilirea eficientei metodei si introducerea unor eventuale corectii va fi verificata periodic, prin:

� efectuarea de analize simple, standardizate, a materialului supus bioremedierii prin prelevare de probe dispuse intr-o retea uniforma;

� prelevare de probe de levigat.

Operatorul statiei va realiza inregistrarea datelor referitoare la: cantitatea si caracteristicile deseurilor primite, sursa, data livrarii, alte informatii considerate relevante.

Automonitorizarea tehnologica va consta in verificarea permanenta a starii si functionarii urmatoarelor amenajari si dotari din cadrul statiei:

a) starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;

b) starea impermeabilizarii platformei;

c) functionarea sistemelor de drenaj;

d) functionarea sistemului de colectare si stocare a apelor pluviale impurificate cu hidrocarburi petroliere.



Pagina (59)


2.2.2. Depozitul de deseuri nepericuloase

2.2.2.1. Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de productie

Activitatile induse de investitia analizata pot fi grupate in trei categorii:

� activitatea de constructie;

� activitatea de functionare efectiva;

� activitatea de inchidere a depozitului.

Desi ordinea logica a desfasurarii acestor activitati este cea prezentata, prin realizarea de celule individuale, aceste activitati se vor suprapune ca etapizare in timp, data fiind necesitatea de depozitare, construirea de noi celule si inchiderea celulelor ajunse la capacitatea de stocare.

Nu se va insista asupra activitatii de constructie care va consta predominant din lucrari de terasamente menite sa creeze cuva depozitului prin excavare de material ce va fi folosit la realizarea digurilor perimetrale. Aditional, realizarea bazinelor si a cladirilor aferente sunt activitati de mica amploare si care nu prezinta un interes deosebit din punct de vedere al protectiei mediului.

Receptia deseurilor

Conform prevederilor reglementarilor de specialitate (OM nr. 757/26.11.2004 pentru aprobarea normelor tehnice de depozitare a deseurilor, art. 4.2.1.3), receptia deseurilor sa va realiza conform celor prezentate in continuare.

Deseurile acceptate la depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

� sa se regaseasca in lista deseurilor acceptate pe depozitul respectiv, conform autorizatiei de mediu;

� sa fie livrate numai de transportatori autorizati;

� sa fie insotite de documentele necesare, conform normativului tehnic pentru depozitarea deseurilor si a criteriilor de receptie prevazute de operatorul depozitului.

Documentele care insotesc un transport de deseuri trebuie sa cuprinda cel putin:

� tipul deseurilor (denumirea si codul, conform HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea Listei deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase);

� sursa de provenienta si cantitatea transportata;

� analiza de declaratie, vizata de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care sa dovedeasca faptul ca deseurile respective indeplinesc criteriile de acceptare pe depozitul respectiv.

La intrare in depozit transportul va fi insotit de formularele specifice conform Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei (normele ADR).

Operatorul va verifica documentatia privind cantitatile si caracteristicile deseurilor, originea si natura lor, inclusiv buletine de analiza pentru sarja din care fac parte deseurile.



Pagina (60)


Se va face si inspectia vizuala a deseurilor atat la intrare cat si ulterior la punctul de descarcare pentru a se urmari conformitatea cu descrierea prezentata in documentatia insotitoare.

Probele folosite pentru analize de laborator vor fi prelevate in numar suficient astfel incat o parte sa fie pastrate pentru o perioada de minim 3 luni pentru a permite repetarea analizelor in cazul in care exista suspiciuni.

Operatorul depozitului va elibera celui care preda deseurile o confirmare scrisa a receptiei fiecarei cantitati livrate si acceptate la depozit, conform Anexei nr. 3 la Procedura de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul Romaniei, aprobata prin Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si al Ministrului Economiei si Comertului nr. 2/211/118/2004.

Se va intocmi un registru al depozitului in care vor fi inregistrate cantitatile, caracteristicile (inclusiv analizele chimice pentru sarja de deseuri, originea (statia de bioremediere sau locatia lucrarii de dezafectare, etc.), data livrarii, ca si localizarea acestora in depozit. Informatiile din registru vor fi introduse si intr-o baza date.

Dupa cum s-a mentionat anterior, depozitul va fi un depozit pentru deseuri nepericuloase tip “b”, in care deseurile vor fi acceptate conform criteriilor aprobate prin OM nr. 95/2005.

Tipul de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare vor fi cele aferente codurilor 19 03 05 (“deseuri stabilizate, altele decat cele specificate la 19 03 04’’), 17 05 04 (pamant si pietre, altele decat cele cu continut de substante periculoase (specificate la 17 05 03)) si 17 09 04 (“amestecuri de deseuri de la constructii si demolari).

In cazul in care deseurile bioremediate ce vor mai contine inca mici cantitati de hodrocarburi vor fi considerate periculoase ele pot fi incadrate sub codul respectiv 19 03 04*.

Depunerea in depozit

Odata receptionate deseurile, dupa cantarirea camionului, acesta va descarca deseurile in depozit folosind rampele sau bermele special amenajate in acest sens.

Dupa descarcare, materialul este preluat de catre utilajele ce deservesc depozitul pentru dispunerea lor intr-o maniera care sa asigure stabilitatea necesara si accesul utilajelor.

Astfel, deseurile se vor depune si se vor distribui in straturi cu grosimea de maxim 1 m si apoi se vor nivela.

Catre zona de depozitare vor fi dirijate un numar de utilaje de transport care sa nu reprezinte un pericol pentru personal, iar toate deseurile descarcate sa poata fi distribuite, controlate si nivelate in scurt timp.

Descarcarea unui transport de deseuri va fi supravegheata si controlata de o persoana instruita in acest scop. Daca vor aparea dubii in ce priveste caracteristicile deseurilor si acceptarea lor pe depozit, atunci conducerea depozitului va fi imediat informata asupra acestui fapt, astfel incat ea sa poata lua masurile necesare.

Avand in vedere caracterul stabil al deseurilor ce se vor depozita ca si lipsa efectelor uzuale induse de depozitele de deseuri menajere (miros, proliferare de pasari, rozatoare, insecte, microorganisme,



Pagina (61)


antrenarea pungilode plastic de catre vant, etc.) se considera ca nu va fi necesara zonarea celulelor in vederea reducerii ariei de depozitare si acoperirea periodica a deseurilor cu straturi de material inert.

Operatorii din zona de descarcare vor purta echipament de protectie colorat, usor de recunoscut.

Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual in urmatoarele domenii si sa fie informat imediat la aparitia de noi reglementari legate de functionarea depozitului:

� organizarea activitatilor pe depozit (planul de functionare, instructiuni de functionare, planul de alarma etc.);

� modificarea obligatiilor si responsabilitatilor fiecarui angajat, in vederea asigurarii conditiilor de protectie a mediului;

� modul de comportare si actiune in caz de accidente si in cazuri de urgenta.

Activitati auxiliare

Depozitul va fi asigurat cu personal de paza permanenta care va interzice accesul oricaror persoane neautorizate in incinta depozitului.

2.2.2.2. Aspecte specifice depozitului de deseuri nepericuloase

Clasa din care face parte depozitul

Depozitul de deseuri planificat va face parte din clasa “b”: depozit de deseuri nepericuloase.

Suprafata ocupata si capacitatea maxima

Suprafata totala a incintei depozitului va fi de 9,55 ha din care 8,7 ha va fi folosita efectiv pentru amenajarea celulelor de depozitare a deseurilor.

Durata de functionare estimata

Durata de functionare a depozitului este estimata la 38 de ani.

Lista deseurilor care vor fi acceptate la depozitare

Dupa cum s-a mentionat anterior, deseurile ce se vor accepta la depozitare vor fi exclusv deseuri solide industriale rezultate din activitatea de extractie a OMV Petrom constand in sol contaminat si sedimente rezultate din procesarea reziduurilor din rezervoare, dupa o prealabila bioremediere a acestora. In plus, la depozit vor fi acceptate si deseuri din demolari provenite de la lucrari de dezafectare a facilitatilor petroliere scoase din functiune.

Pentru aceste deseuri se considera urmatoarele coduri: 19 03 05, 17 05 04, 17 09 04 (respectiv 19 03 04*).

Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare (inclusiv modul de inregistrare a datelor);

Acceptarea deseurilor la depozitare se va face conform reglementarilor aplicabile (OM nr. 757/2004, OM nr. 95/2005).

Modul de receptie al deseurilor este prezentat in subcapitolul 2.2.2.1., iar aspectele legate de documentatiile si inregistrarile aferente functionarii depozitului sunt grupate mai jos.



Pagina (62)


Infrastructura depozitului si alte elemente componente

Dupa cum s-a prezentat anterior, depozitul va fi realizat conform prevederilor OM nr. 757/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind prevazut cu sistem de impermeabilizare la baza depozitului, sistem de drenare a apelor pluviale (levigat) dispus intr-un strat drenant, bazine pentru stocarea levigatului, sisteme de epurare a acestor ape, laborator, platforma pentru spalarea rotilor autovehiculelor, cantar, imprejmuire, drumuri de incinta etc.

Fata de depozitele clasice pentru deseuri menajere, acest depozit nu va necesita colectarea gazelor de fermentare.

Sistemul de impermeabilizare a cuvetei depozitului

Amplasat intr-o zona in care se regasesc in mod natural straturi relativ groase de material impermeabil, depozitul va fi prevazut si cu sistem de impermeabilizare conform reglementarilor de specialitate realizat din bariera geologica artificiala, impermeabilizare cu geomembrana din polietilena de inalta densitate si protejata cu geotextil, peste care se dispune stratul drenant.

Detalii privind caracteristicile constructive ale depozitului au fost prezentate in subcapitolul 1.1.6.2.

Sistemul de auto-monitorizare tehnologica

Atat in timpul functionarii, cat si dupa inchidere, depozitul va fi monitorizat atat sub aspectul comportarii din punct de vedere constructiv, cat si al factorilor meteorologici si aspectelor privind caracteristicile levigatului.

Detalii privind monitorizarea depozitului sunt prezentate in Capitolul 6.

Aspecte privind protectia muncii si paza contra incendiilor

Toate persoanele care vor activa in depozit vor fi instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii. Instruirea se va realiza pentru urmatoarele aspecte:

� drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului in ceea ce priveste Protectia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in parte;

� cerintele de protectia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de functionare ale depozitului, atat pentru functionarea normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta;

� echipamentul de protectie necesar;

� amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor;

� masurile de prim-ajutor;

� alte cerinte specifice fiecarui loc de munca (utilaje, cantar, curatarea anvelopelor, laborator etc.).

Aspecte privind documentatiile aferente functionarii depozitului

Conform reglementarilor de specialitate (OM nr. 757/2004 cu modificarile si completarile ulterioare), toate documentele, informatiile si instructiunile care se refera la activitatile depozitului (incepand cu faza de proiect pana la reconstructia ecologica) se vor pastra intr-un registru de functionare ce va fi intocmit atat in forma scrisa cat si in forma electronica si care va cuprinde:



Pagina (63)


� documentele de aprobare;

� planul organizatoric;

� instructiunile de functionare;

� manualul de functionare;

� jurnalul de functionare;

� planul de interventie;

� planul de functionare/de depozitare;

� planul starii de fapt.

Acest registru se va prezenta, la cerere, autoritatii competente pentru protectia mediului.

Sectiunile din registrul sus mentionat vor contine urmatoarele date:

a. Documentele de aprobare

La depozit trebuie sa existe un exemplar complet si autentificat al documentelor care au stat la baza obtinerii tuturor autorizatiilor si aprobarilor.

b. Planul organizatoric

Organizarea activitatii in cadrul depozitului de deseuri va fi prezentata intr-un plan organizatoric, care va contine numele si responsabilitatile fiecarei persoane. Acest plan va fi actualizat la zi in functie de personalul angajat in operarea depozitului.

c. Instructiunile de functionare

Instructiunile de functionare vor contine prevederile relevante pentru siguranta si ordine. Ele vor reglementa intregul proces de functionare al depozitului. Acestea se vor afisa la loc vizibil, in zona de acces. In instructiunile de functionare se prevedea interzicerea fumatului in incinta depozitului.

d. Manualul de functionare

In manualul de functionare se vor stabilii toate masurile pentru functionarea in stare normala, pentru intretinere si pentru cazuri anormale de functionare. Masurile necesare in cazurile neobisnuite se vor corela cu planul de interventie.

Sarcinile si domeniile de responsabilitate ale personalului conform planului organizatoric (punctul b), instructiunile de lucru, masurile de control si intretinere, obligatiile de informare, documentare si pastrare a documentelor vor fi de asemenea incluse in manualul de functionare.

e. Jurnalul de functionare

Jurnalul de functionare va contine toate datele importante pentru functionarea zilnica a depozitului, in special:

� date despre deseurile preluate (determinarea greutatii, stabilirea tipului de deseuri inclusiv codul deseurilor, rezultatele controalelor vizuale si ale analizelor efectuate);

� formularul de inregistrare (confirmarea de primire) pentru receptia deseurilor;



Pagina (64)


� cazurile de neacceptare a deseurilor la depozitare, inclusiv cauzele si masurile intreprinse;

� rezultatele controalelor proprii si a celor efectuate de autoritati;

� evenimente deosebite, in special defectiuni de functionare, inclusiv cauzele si masurile intreprinse;

� programul de functionare al depozitului;

� rezultatele programului de monitorizare.

Jurnalul de functionare se va realiza in forma electronica si va fi asigurat impotriva accesului neautorizat. Jurnalul va fi controlat periodic de conducatorul depozitului, pana la sfarsitul perioadei de monitorizare post-inchidere.

f. Planul de interventie

Pentru depozit se va intocmi un plan de interventie care va descrie toate masurile in cazuri de incendiu, accidente, poluarile accidentale produse pe raza de activitate a depozitului si alte situatii de necesitate. In planul de interventie se vor mentiona persoanele responsabile si vor fi descrise masurile care trebuie luate. In planul de interventie se vor mentiona si datele de contact pentru urmatoarele institutii: pompieri, salvare, aparare civila. Planul de interventie va fi prezentat tuturor angajatilor si va fi afisat intr-un loc vizibil. Planul de interventie se va intocmi in acord cu toate autoritatile implicate, iar un exemplar se va preda autoritatii competente pentru protectia mediului.

g. Planul de functionare/de depozitare

Se va intocmi un plan de functionare, care va contine toate reglementarile importante despre:

� procedura de acceptare si control al deseurilor;

� modul de depozitare si realizare a corpului depozitului;

� gestionarea levigatului;

� colectarea si gestionarea apei din precipitatii,

� colectarea si gestionarea apelor uzate menajere.

h. Planul starii de fapt

Dupa incheierea umplerii unei celule de depozit se va intocmi un plan al starii de fapt.

Planul se va prezenta la o scara adecvata (1:500).

Planul starii de fapt se va inainta autoritatii competente, la cel tarziu 6 luni dupa incheierea umplerii celulei.



Pagina (65)


3. DESEURI

3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor


Din activitatile de constructie a noii investitii rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

A. Deseuri industriale:

� Deseuri metalice (cantitati nesemnificative rezultate in urma amenajarilor administrative auxiliare) - vor fi colectate in vederea reciclarii;

� Deseuri nemetalice ce vor fi colectate in spatii special amenajate din care fac parte:

- deseurile din lemn – elemente de sustinere a constructiilor, etc.;

- deseuri din plastic, PVC – elemente ale constructiilor etc.;

- deseuri de mixturi asfaltice si resturi de betoane (care vor fi aduse gata preparate pe amplasament);

- alte tipuri de deseuri – resturi de materiale de constructie (de exemplu: nisip, ciment, balast etc.).

B. Deseuri menajere generate de personalul ce va lucra pe santier la constructia statiei si depozitului de deseuri nepericuloase (inclusiv facilitatile anexa).

Se estimeaza producerea unei cantitati de 5-10 kg deseuri menajere pe saptamana. Colectarea acestora se va efectua in cosuri si pubele. Eliminarea va fi efectuata la cel mai apropiat depozit de deseuri menajere din zona, pe baza unui contract.

Gospodarirea deseurilor rezultate in faza de constructie trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile legale privind stocarea temporara si eliminarea finala.

Tabel 3.1.1. – Managementul deseurilor in perioada de constructie Managementul deseurilor – cantitatea prevazuta a fi

generata – (t/an)

Denumirea deseului *)

Cantitatea prevazuta a fi

generata

Starea fizica

(Solid-S, Lichid-L, Semisolid-

SS)

Codul deseului*)

Codul privind

principala proprietate periculoasa

**)

Codul clasificarii statistice ***)

valorificata

elim

inata

Ramasa in stoc

Deseuri metalice feroase

Nesemnificativa S 17 04 05 - - REMAT - -

Deseuri nemetalice

Nu poate fi estima in

S 17 02 01 - - - - -



Pagina (66)


Managementul deseurilor – cantitatea prevazuta a fi

generata – (t/an)

Denumirea deseului *)

Cantitatea prevazuta a fi

generata

Starea fizica

(Solid-S, Lichid-L, Semisolid-

SS)

Codul deseului*)

Codul privind

principala proprietate periculoasa

**)

Codul clasificarii statistice ***)

valorificata

elim

inata

Ramasa in stoc

din lemn aceasta faza Deseuri nemetalice din plastic

Nu se poate estima in aceasta faza

S 17 02 03 - - - Toata cantitatea

-

Deseuri nemetalice din mixturi asfaltice si resturi de betoane

<1% din cantitatea pusa in opera

S 17 01 - - Toata cantitatea va fi reciclata

- -

Deseuri nemetalice din resturi de materiale de constructie

Nu se poate estima in aceasta faza

S 17 05 08 - - - Toata cantitatea

-

Deseuri menajere

5-10 kg/sapt. S 20 03 01 - - - Toata cantitatea

-

*) in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazuta in anexa nr. 2 a HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase. **) OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare. ***) La data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.


In perioada de functionare, in afara deseurilor care constituie obiectul de activitate al statiei si depozitului de deseuri nepericuloase, in cadrul amplasamentului sunt generate si deseuri de tip menajer. Avand in vedere personalul redus (3 persoane/schimb), prognozat a activa in acest punct de lucru, cantitatile ce vor rezulta vor fi reduse (1,5 -3 kg/zi). Aceste deseuri vor fi colectate intr-o europubela ce va fi asigurata de beneficiar. Deseurile vor fi colectate periodic de catre o societate autorizata.

Deseurile supuse procesului de bioremediere vor fi „valorificate” in cea mai mare parte fiind de asteptat o scadere semnificativa a continutului in hidrocarburi din petrol, care le confera caracterul de deseuri periculoase. Dupa bioremediere materialul rezultat va fi utilizat ca material de umplutura in zonele obiectivelor OMV Petrom dezafectate. In conditiile in care la incheierea unui ciclu de bioremediere materialul nu se incadreaza in limitele legale in vigoare (OM nr. 756/1997) deseurile vor fi depozitate definitiv in depozitul de deseuri nepericuloase. Cantitatea posibil a necesita depozitarea definitiva nu poate fi apreciata in momentul de fata dar estimam ca va reprezenta mai putin de jumatate din cantitatea initiala.



Pagina (67)


3.2. Modul de gospodarire a deseurilor


Deseurile vor fi colectate selectiv urmarindu-se procedura:

� controlul cantitatilor de materiale, asigurarea stricta a cantitatilor care vor fi puse in opera in cursul unei zile de lucru pentru a se evita stocarea si deprecierea materialelor aprovizionate;

� dotarea cu pubele de diferite marimi si culori pentru toate categoriile de deseuri colectate;

� separarea deseurilor in cadrul locatiei;

� standardizarea sistemelor de colectare si transport a deseurilor prin:

o tipuri de containere pentru deseuri si localizarea acestora;

o containere de colectare;

o vehicule de transport.

Zonele in care sunt plasate containerele trebuie pastrate curate (sa se asigure ca operatorii colecteaza inclusiv deseurile care au fost aruncate in jurul acestora) si acoperite pentru a se evita patrunderea ploii.


Asa cum reiese din capitolele anterioare, obiectivul in sine este o componenta a noului sistem de gospodarire a deseurilor ce urmeaza a fi implementat de OMV Petrom la nivel national.

Ca atare, elementele privind acest sistem se regasesc descrise in capitolele anterioare ale prezentului memoriu.

Activitatea in sine nu va avea efect generarea de deseuri, ci doar tratarea si depozitarea conforma a acestora in concordanta cu reglementarile de specialitate.

Singurele deseuri produse efectiv in cadrul statiei de bioremediere si depozitului vor fi deseurile menajere provenite de la angajati. Gospodarirea deseurilor menajere rezultate de la personalul care va asigura constructia cat si operarea ulterioara a statiei si depozitului se vor face in conformitate cu prevederile legale privind colectarea si eliminarea deseurilor.

Avand in vedere personalul redus prognozat a activa in acest punct de lucru in perioada de functionare, cantitatile rezultate vor fi reduse (circa 1,5 - 3 kg/zi). Aceste deseuri vor fi colectate intr-o europubela ce va fi asigurata de beneficiar. Deseurile vor fi colectate de catre o societate acreditata cu care beneficiarul va semna un contract de prestari de servicii.

Se apreciaza ca gestionarea deseurilor se va realiza in conditii corespunzatoare si ca atare nu se vor produce efecte negative asupra solului si subsolului. Se are in vedere ca intreaga suprafata destinata tratarii si depozitarii deseurilor va fi impermeabilizata.

In perioada de functionare se impune colectarea selectiva a deseurilor. In acest scop, este necesara instalarea de pubele separate pentru fiecare tip de deseu: menajer, hartie, plastic, sticla si metale. Pentru o identificare usoara, se vor utiliza acele pubele care prezinta o inscriptionare (desen + explicatie scrisa) a tipului de deseu ce poate fi colectat. Pubelele trebuie sa fie colorate si plasate in locurile cu vizibilitate mare.



Pagina (68)


4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE AL ACESTORA

4.1. Apa

4.1.1. Conditii hidrogeologice

Conform datelor din „Studiul de Evaluare a Mediului si a Conditiilor Geotehnice pentru Statia de Bioremediere si Depozit Ciesti, judetul Arges” efectuat de catre WSP Group SRL, in perioada iunie – iulie 2008 au fost executate 25 de foraje de investigare in sistem uscat, rotativ. Aceste foraje au fost sapate pana la adancimea maxima de 18 m fata de nivelul terenului, fiind prelevate probe de sol si sedimente, iar doua dintre aceste foraje au fost echipate ca foraje de monitorizare. Adancimea de echipare cu filtre a celor 2 foraje este de 6 m, iar decantorul a fost instalat in stratul de argila din talpa. In decembrie 2008, au mai fost sapate 5 foraje de investigare, executate pana la adancimea de 10 m fata de nivelul solului.

Acviferul freatic nu a fost intalnit in timpul investigatiilor efectuate de WSP in 2008. In aceste conditii nu au putut fi prelevate probe de apa si nu s-au putut face analize privitoare la chimism, exceptand probele de sol din foraje.

In literatura de specialitate apa subterana pentru aceasta zona este mentionata ca avand un nivel variabil, functie de anotimp si nivelul precipitatiilor, la adancimi de peste 25 m. Dupa cum se mentioneaza in raportul intocmit de WSP, in campania de investigare din decembrie 2008, in timpul efectuarii testelor de permeabilitate (metoda turnarii) au aparut infiltratii de apa ca urmare a scurgerilor din precipitatii.

4.1.2. Apele de suprafata

Amplasamentul analizat se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Vedea (cod IX), unul din princpalele cursuri de apa din tara. Avandu-si izvoarele in zona subcarpatica (Platforma Cotmeana), Vedea isi desfasoara albia pe o lungime de 224 km, pana la varsarea in Dunare si culege apele unei retele hidrografice codificate insumand 81 cursuri de apa a caror lungime totala insumeaza 2036 km. Bazinul hidrografic al raului Vedea are o suprafata totala de 5430 km2 fiind localizat in partea Sudica a Romaniei, in zona Campiilor Gavanu Burdea si Burnas. Principalul afluent al raului Vedea este Raul Teleorman. Acesta izvoraste din zona de dealuri a localitatii Slatioara de langa Pitesti si aduna toata reteaua hidrografica din zona de campie. Raul Teleorman are bazinul propriu cu o suprafata de 1427 km2.

In vecinatatea zonei analizate se afla Raul Cotmeana, afluent de grad I, stanga (cod cadastral IX.1.6), al Raului Vedea, avand albia la o distanta de aproximativ 2000 m in directia Vest. Lungimea totala a Raului Cotmeana este de 93 km, iar directia generala de curgere este de la Nord la Sud.

In zona, la o distanta de aproximativ 100 m in directia Vest fata de amplasamentul viitoarei statii de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase, se intalneste un curs de apa temporar, Valea Cracul Mirei, afluent stanga al Raului Cotmeana, avand o lungime de aproximativ 7,2 km.

La o distanta ceva mai mare, 500 m in directia Est se intalneste un alt curs de apa temporar, Valea Vlascuta.



Pagina (69)


Cel mai departat curs de apa temporar fata de amplasamentul viitoarei statii de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase este Valea Tarscovului (Paraul Bumbueni), la 1300 m in directia Nord-Vest.

4.1.3. Alimentarea cu apa

Etapa de constructie

Consumurile de apa in perioada de constructie sunt reduse fiind reprezentate in principal de apa potabila necesara personalului implicat in realizarea acestui obiectiv. Avand in vedere dimensiunile obiectivului, lucrarile vor solicita un numar redus de personal pentru o perioada scurta de timp (estimata la 6 luni de la data obtinerii tuturor avizelor si autorizatiilor). In aceste conditii, necesarul de apa pentru personalul implicat poate fi asigurat din comert (PET).

Etapa de operare

In faza de operare a statiei si a depozitului de deseuri, necesarul de apa este reprezentat de:

Apa industriala/tehnologica

� udarea materialului dispus in brazde, pentru mentinerea umiditatii optime procesului de bioremediere. Se asigura prin recircularea apelor pluviale acumulate intr-un bazin de retentie dupa colectarea prin reteaua de canalizare si trecerea printr-un sistem de epurare;

� spalarea anvelopelor autobasculantelor la iesirea din amplasament. Se asigura prin recircularea apelor pluviale acumulate in bazinul de retentie;

� spalarea vehiculelor ce opereaza in cadrul statiei si depozitului de deseuri nepericuloase Se asigura prin recircularea apelor pluviale acumulate in bazinul de retentie.

Necesarul de apa industriala va fi asigurat dupa cum urmeaza:

� din bazinul de retentie dupa colectarea apelor prin reteaua de canalizare de pe amplasament si trecerea printr-un sistem de epurare prevazut cu un decantor – separator de produse petroliere;

� in perioadele cu deficit de precipitatii din rezervorul de apa avand o capacitate de 10 m3 ce va fi amplasat in incinta amplasamentului si alimentat prin intermediul cisternelor de la cea mai apropiata facilitate OMV Petrom autorizata din punct de vedere al Gospodaririi Apelor.

Apa menajera

� apa necesara pentru grup sanitar, dusuri, sala de mese, intretinere birouri;

� rezerva pentru incendii.

Necesarul de apa pentru uz menajer (grupuri sanitare, dusuri, sala de mese, intretinere birouri), precum si rezerva pentru incendii va fi asigurat prin transportul cu cisterna de la cea mai apropiata facilitate OMV Petrom functionala autorizata din punct de vedere al Gospodaririi Apelor, apa fiind contorizata la locul de incarcare. Apa va fi stocata intr-un rezervor de apa avand o capacitate de 10m3 ce va fi amplasat in incinta statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase.

Apa potabila



Pagina (70)


� consum potabil pentru personalul angajat din cadrul statiei si depozitului de deseuri nepericuloase.

Necesarul de apa potabila pentru personalul angajat se va asigura sub forma imbuteliata din comert (PET) sau unitati specializate (gen Fantana).

Apa menajera

Conform SR 1343-1:2006 (Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitatile urbane si rurale), debitele de apa menajera in functie de personalul ce opereaza in cadrul statiei si depozitului de deseuri nepericuloase sunt:

� in cazul zilelor lucratoare:

Q menajer 1 = 6 persoane x 60 l/om·zi + 1 persoana x 20 l/zi = 380 l/zi = 0,38 m3/zi;

V1 = Q menajer1 x 193 zile lucratoare = 0,38 m3/zi x 193 zile = 73,34 m3/an;

� in cazul zilelor nelucratoare:

Q menajer 2 = 3 persoane x 20 l/om·zi = 60 l/zi = 0,06 m3/zi;

V2 = Q menajer 2 x 172 zile nelucratoare = 10,32 m3/an;

Qmenajer med zilnic = (V1 + V2)/ 365 = 0,23 m3/zi;

Qmenajer /an = 83,66 m3/an.

Apa industriala

Consumul de apa industriala este dat de debitul de apa utilizat pentru asigurarea umiditatii materialului de tratat plus debitul de apa necesar pentru spalarea autovehiculelor:

Qindustrial = Qumezire material + Qspalare auto

Apa pentru umezirea straturilor

Conform datelor de proiectare au fost prevazuti 7 hidranti (6+1 pentru incendiu) dintre care: 6 hidranti dispusi pe cele 2 laturi lungi ale platformei de bioremediere (cate 3) si un hidrant amplasat in vecinatatea laboratorului si cladirii administrative. Hidrantii sunt conectati prin intermediul unor conducte PEHD (100 mm diametru, PN 10 bar) formand o retea de irigare de aproximativ 334 m lungime (298 m cu Dn 110mm si 36 m cu Dn 200mm) si o retea de 60 m lungime pentru stingere incendii.

Stropirea materialului va fi realizata prin intermediul unor sprinklere conectate prin furtune la reteaua de hidranti (conform datelor de proiectare sunt necesare 1-3 sprinklere pentru fiecare hidrant).

Qumezire material zilnic = 7 (sprinklere) x 1 l/s x 60 min/sapt ≈ 3559 l/zi ≈ 3,559 m3/zi;

Qumezire material anual = 687 m3/an.



Pagina (71)


Apa pentru spalarea rotilor

Volumul de apa utilizat pentru spalarea autovehiculelor depinde de numarul zilnic de masini care ies din incinta statiei si depozitului de deseuri nepericuloase.

Consumul propriu – zis de apa pentru spalarea anvelopelor autovehiculelor este de numai 20% din cantitatea de apa folosita, restul de 80% fiind recuperat si recirculat.

Se estimeaza ca anual se vor transporta circa 81 264 t de deseuri (dintre care 48 000 t reprezinta deseuri aduse pentru bioremediere in statie – unde se lucreaza doar 193 zile pe an, iar 33 264 t reprezinta deseuri aduse pentru depozitare finala in celula depozitului), rezultand un numar mediu de aproximativ 14 autovehicule care intra si ies zilnic din incinta statiei si depozitului de deseuri nepericuloase.

Qspalare auto zilnic = 14 auto/zi x 200 l/auto x 20% = 0,056 m3/zi;

Qspalare auto anual = 0.056 m3/zi x 193 zile/an = 10,8 m3/an.

Debitul de apa industriala va fi:

Qind zilnic = Qumezire material zilnic + Qspalare auto zilnic =3,559 m3/zi + 0,056 m3/zi = 3,615 m3/zi;

Qind anual = Qumezire material anual + Qspalare auto anual = 687 m3/an + 10,8 m3/an = 697,8 m3/an.

Bilantul consumului de apa este prezentat in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 4.1.3.1. - Bilantul consumului de apa in faza de operare (m³/zi; m³/an)

Apa prelevata din sursa Recirculata/reutilizata

Consum menajer Consum industrial

Pentru compensarea pierderilor in

sistemele cu circuit inchis

Proces tehnologic

Sursa de apa

(furnizor)

Consum/ necesar total de apa

Total m³/an Apa

subterana Apa de suprafata

Apa subterana

Apa de suprafata

Apa de la propriul obiectiv - pluviala

Apa de la alte

obiective

Comentarii

Udare straturi

Apa pluviala

3,559 m3/zi 687

m3/an

- - - - - 687 m³/an -

Apa pluviala colectata de pe suprafata platformei

Spalare roti auto

Apa pluviala

0,056 m3/zi 10,8

m3/an

- - - - - 10,8 m³/an -

Apa pluviala colectata de pe suprafata platformei

Menajera OMV

Petrom

0,23 m3/zi 83,66 m3/an

- - - - - - -

Apa adusa cu autocisterna si stocata in

rezervorul de pe



Pagina (72)


amplasament

4.1.4. Managementul apelor uzate


Sursele posibile de poluare a apelor ca urmare a activitatii de constructie sunt nesemnificative si pot aparea in special in situatii accidentale ca urmare a lucrarilor de executie propriu-zisa, manevrarea materialelor de constructie, traficul de santier si functionarea utilajelor.

Lucrarile de constructie determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge in cursurile de apa locale. Manevrarea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate, etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Astfel, se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului.

Manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale in acestea. Avand in vedere amplasarea obiectivului la o distanta semnificativa de cursurile de apa, riscul poluarii acestora in perioada de constructie este minim.

Traficul greu poate determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx, particule in suspensie, etc.). De asemenea, ca urmare a frecarii si uzurii mecanismelor de transmisie ale utilajelor (calea de rulare, pneuri) pot rezulta particule in suspensie care vor fi antrenate de precipitatii si transferate in sol si surse de apa.

Se considera ca alimentarea cu carburanti si intretinerea utilajelor si a mijloacelor de transport se va face de unitati specializate sau contractori ai beneficiarului.

Pentru executia proiectului nu sunt prevazute amenajari de santier si nici depozite permanente de materiale, astfel ca nu este cazul unor amenajari speciale pentru colectarea si epurarea apelor uzate.

In perioada de constructie nu se produc ape uzate tehnologice avand in vedere specificul lucrarilor executate (excavatii si terasamente).

Pentru colectarea apelor uzate menajere rezultate de la angajatii santierului, zona de executie a lucrarilor va fi prevazuta cu toalete ecologice.


In faza de exploatare sursele de ape uzate vor fi reprezentate de:

� Ape uzate tehnologice (levigat - ape pluviale impurificate in urma contactului cu materialul procesat/depozitat, suplimentul de apa folosit in lipsa precipitatiilor pentru asigurarea umiditatii in procesul de bioremediere, ca si apele provenite de la spalarea rotilor autovehiculelor si de la intretinerea platformelor tehnologice);

� Ape uzate menajere.

Prin formula de exploatare propusa, apa de ploaie care cade pe suprafata viitoarei investitii se utilizeaza in totalitate pentru tratarea deseurilor si spalarea anvelopelor autovehiculelor ce ies din incinta



Pagina (73)


obiectivului. Practic nu va exista apa uzata industriala sau pluviala care sa fie evacuata din incinta, exceptand situatii exceptionale de ploi de lunga durata.

Apele menajere din cladirile administrative vor fi colectate intr-o mini statie de epurare monobloc si descarcate in sistemul de drenaj al statiei de bioremediere. Partea grosiera va fi preluata cu cisterna si deversata in cea mai apropiata retea de ape menajere din zona sau statie de epurare oraseneasca.

Mini-statia de epurare trateaza doar apele menajere, epurarea constand intr-un proces mecano-biologic. Nu vor fi adaugate substante chimice sau aditivi. Mini-statia de epurare va fi instalata subteran. Conform specificatiilor tehnice, apa rezultata in urma epurarii se va incadra in prevederile NTPA 001/2002.

Mini-statia de epurare poate trata un volum de apa de 1,92 m3/zi (calculat pentru 20 persoane x 96 l/persoana pe zi). Instalatia completa cuprinde 2 rezervoare de 4800 l fiecare, din polipropilena, compartimentate in:

� tratare primara;

� aerare pe suport mobil;

� sedimentare finala si recirculare namol;

� sistem aerare cu suflanta;

� capac usor pietonal - A250.

Apele pluviale (levigatul) impurificate in urma contactului cu materialul bioremediat/depozitat vor fi colectate prin sistemele de drenare si colectare aferente statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase. Levigatul va consta in fapt doar din ape pluviale colectate pe suprafata statiei de bioremediere si a depozitului, deseurile in sine nefiind surse de faza lichida prin transformari de natura fizica chimica sau biologica. Trebuie mentionat ca acest levigat nu va avea deficientele de calitate specifice levigatului din deseurile menajere (incarcare organica si biologica extrem de ridicate) fiind impurificat doar cu urme de hidrocarburi petroliere.

Bilantul apelor uzate este prezentat in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 4.1.4.1. - Bilantul apelor uzate in faza de operare

Ape uzate evacuate Ape redirectionate spre reutilizare/recirculare Totalul apelor

uzate generate menajere industriale pluviale in acest obiectiv

catre alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

Comentarii

3,845 781,46 0,23 83,66 - - 3,615 697,8 3,845 781,46 - -

In procesul de bioremediere se va asigura mentinerea unei umiditati optime a materialului supus biodegradarii, eventual cu adaos de nutirenti pentru stimularea dezvoltarii populatiilor bacteriene. Apa



Pagina (74)


de udare se va asigura prin recircularea apelor pluviale colectate intr-un bazin exterior platformei de bioremediere. Sistemul de drenare, colectare si recirculare a apei pluviale din cadrul Statiei de bioremediere a fost prezentat detaliat in subcapitolul 1.1.6.1. – Statia de bioremediere.

Celula in functiune a depozitului constituie totodata o suprafata de receptie a apelor pluviale. Din bilantul vertical precipitatii-infiltratie-evapotranspiratie, rezulta apa de percolatie care va fi drenata la baza celulei sub forma de levigat. Apa de levigat este colectata prin conducte riflate la baza stratului drenant, cu racordare prin caminul de racord la colectorul principal, care se descarca in bazinul de levigat avand o capacitate totala de 1912 m3.

Pentru dimensionarea bazinului de levigat s-au luat in considerare urmatoarele ipoteze de calcul:

� nu exista scurgere de suprafata in interiorul celulei; diferenta dintre valorile de precipitatie si evapotranspiratie se infiltreaza in depozitele de deseuri din celula curenta;

� rata de evapotranspiratie este de 75 % din valoarea potentiala incepand cu anul 2; in primul an aceasta difera (ecart 8-75%) in functie de graficul de realizare a lucrarilor de constructii pana la asternerea unui strat complet de deseuri pentru protectia geomembranei;

� timpul de intarziere a apei infiltrate prin stratul de deseuri este de 3-4 luni; efectul de intarziere este simulat cu ajutorul modelului curbei in S din teoria hidrografului unitar.

Tabel nr. 4.1.4.2. - Bilantul de apa in celula 1 (4.22 ha) in conditii climatice normale (an mediu) Anul I: Celula 1 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec An

Precipitatii mm 35.4 28.7 35.4 47.5 63.1 90.2 77.4 68.3 52.7 40.8 44.1 45.7 629.3

Strat scurs, mm 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 -

Infiltratie, mm 35.4 28.7 35.4 47.5 63.1 90.2 77.4 68.3 52.7 40.8 44.1 45.7 629.3

EVT potentiala, mm 1.3 3.3 18.3 48.6 92.0 119.6 134.7 119.9 75.6 41.6 13.1 2.5 670.5

Factor de evaporare 0.75 0.75 0.60 0.23 0.08 0.08 0.12 0.20 0.34 0.53 0.68 0.75 -

EVT efectiva, mm 1.0 2.5 11.0 10.9 6.9 9.0 16.2 24.3 25.5 21.8 8.8 1.9 139.8

Levigat, mm 34.4 26.2 24.4 36.6 56.2 81.2 61.2 44.0 27.2 19.0 35.3 43.8 489.5

Curba S – timp intarziere, mm

0.0 1.3 5.6 14.7 29.2 44.4 55.6 57.6 50.6 40.9 33.5 29.1 362.5

Scurgeri bioremediere, mm

17.7 14.4 17.7 23.8 31.6 45.1 38.7 34.2 26.4 20.4 22.1 22.9 314.7

Apa irigatii, mm 0.0 0.0 0.0 31.8 60.2 78.2 88.1 78.4 49.5 27.2 0.0 0.0 413.5

Volume celula 1, m3 0 54 235 610 1213 1848 2314 2398 2107 1700 1394 1209 15082

Volume bioremediere, m3

304 247 304 408 542 775 665 587 453 350 379 393 5406

Total (Celula 1+bioremediere), m3

304 301 539 1018 1756 2623 2979 2984 2560 2051 1773 1601 20488

Volume irigare, m3 0 0 0 442 838 1089 1226 1092 688 379 0 0 5754

Apa exces/deficit, mm 304 301 539 576 918 1534 1752 1893 1871 1672 1773 1601 14734

Anul II: Celula 1 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec An

Precipitatii mm 35.4 28.7 35.4 47.5 63.1 90.2 77.4 68.3 52.7 40.8 44.1 45.7 629.3

Strat scurs, mm 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Infiltratie, mm 35.4 28.7 35.4 47.5 63.1 90.2 77.4 68.3 52.7 40.8 44.1 45.7 629.3

EVT potentiala, mm 1.3 3.3 18.3 48.6 92.0 119.6 134.7 119.9 75.6 41.6 13.1 2.5 670.5



Pagina (75)


Factor de evaporare 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75 0.75

EVT efectiva, mm 1.0 2.5 13.7 36.5 69.0 89.7 101.0 89.9 56.7 31.2 9.8 1.9 502.9

Levigat, mm 34.4 26.2 21.7 11.1 0.0 0.5 0.0 0.0 0.0 9.6 34.3 43.8 181.6 Curba S – timp intarziere, mm

33.1 33.1 29.9 23.1 15.4 8.6 3.7 1.0 0.9 4.5 11.7 21.1 186.0

Scurgeri bioremediere, mm

17.7 14.4 17.7 23.8 31.6 45.1 38.7 34.2 26.4 20.4 22.1 22.9 314.7

Apa irigatii, mm 0.0 0.0 0.0 31.8 60.2 78.2 88.1 78.4 49.5 27.2 0.0 0.0 413.5

Volume celula 1, m3 1377 1379 1242 962 640 357 155 42 36 186 487 876 7739

Volume bioremediere, m3

304 247 304 408 542 775 665 587 453 350 379 393 5406

Total (Celula 1+bioremediere), m3

1681 1625 1546 1370 1182 1132 820 629 488 536 866 1269 13145

Volume irigare, m3 0 0 0 442 838 1089 1226 1092 688 379 0 0 5754

Apa exces/deficit, mm 1681 1625 1546 927 344 43 -407 -463 -200 157 866 1269 7390

Managementul apelor colectate in bazinul de levigat consta din eliminarea lor ritmica cu autocisterne pentru a preveni eventuale descarcari necontrolate de apa cu potential poluant.

Considerand specificul deseurilor ce se vor depozita (material anorganic cu continut de hidrocarburi grele si foarte grele), ca urmare a lipsei proliferarii de microorganisme specifice depozitelor ce stocheaza deseuri cu continut de materii organice (deseuri menajere), levigatul produs de apa pluviala cazuta pe suprafata depozitului va avea mai putine deficiente de calitate, continutul microbiologic/bacteriologic ca si cel in materii organice fiind nesemnificative, si nu va induce riscuri in situatia in care se opteaza pentru refolosirea apei in cadrul altor procese tehnologice.

In aceste conditii, apele colectate in bazinul de levigat pot fi refolosite in cadrul altor procese tehologice desfasurate in alte obiective OMV Petrom (reinjectare in substrat sau reutilizare ca necesar de apa in procesul de bioremediere, in vederea mentinerii umiditatii optime si a utilizarii rationale a resurselor de apa disponibile).

Sistemul de drenare, colectare si evacuare a apei pluviale din cadrul Depozitului de deseuri nepericuloase a fost prezentat detaliat in subcapitolul 1.1.6.2. – Depozitul de deseuri nepericuloase.

Este prevazuta o perioada de testare de 12 luni pentru realizarea unui program cuprinzator de monitorizare a apelor uzate rezultate in urma activitatilor desfasurate pe amplasamentul statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase. Parametrii analizati vor fi stabiliti de autoritatea de mediu in procedura de autorizare a functionarii, si ar putea sa includa in prima faza analize pentru determinarea urmatoarelor componente:

� Metale grele relevante conform listei standard pentru apa reziduala;

� Saruri neutre: cloruri si sulfati;

� Azot total, amoniac si nitrat;

� pH;

� Conductivitate;

� Suspensii solide (SS) si totale solide (TS);



Pagina (76)


� COT, CCO si CBO5;

� Ulei mineral;

� Hidrocarburi (BTEX, hidrocarburi C6-C10 si C10-C25, naftalina si hidrocarburi poliaromatice) - analize specifice.

Este de asteptat ca multe dintre componentele analizate sa fie prezente in cantitati nesemnificative, nefiind relevante pentru monitorizarea viitoare, astfel incat programul sa fie revizuit si redus dupa 6 luni si concentrat asupra parametrilor relevanti in perioada de testare ramasa.

Apele pluviale interceptate de suprafata unei celule inchise, de taluzele exterioare ale celulei active si suprafetele hidrografice amonte de depozit sunt conventional curate si se colecteaza separat in interiorul si exteriorul incintei amplasamentului, printr-un sistem de rigole pe fluxuri si descarcari separate.

4.1.5. Prognozarea impactului

Avand in vedere distanta fata de Raul Cotmeana Paraul Bumbueni (peste 2000 m), cat si panta locala a terenului, este putin probabil ca amplasamentul propus pentru viitoarea investitie sa afecteze sau sa fie afectat de prezenta acestui curs de apa (prin fenomene de tipul inundatiilor). In cazul apelor subterane si a subsolului in general prezentam o estimare a posibilului impact in cele ce urmeaza:

In faza de constructie, principalele situatii de risc ce pot duce la afectarea apei subterane sunt:

� Riscul de scurgere accidentala a combustibililor folositi de autovehiculele necesare executarii lucrarii. Acesta poate aparea in situatii in care nu sunt depozitati sau manipulati corespunzator recipientii in care sunt stocati combustibilii. Carburantii ajunsi direct pe sol se pot infiltra in sol, in final ajungand in apa subterana. Tinand cont de existenta unui strat natural de argila avand grosimi variabile intre 4,3 – 9,9 m cu permeabilitate extrem de redusa, absenta apelor subterane pana la adancimea de 18 m, cat si a solutiilor constructive de impermeabilizare propuse, riscul patrunderii poluantilor in panza freatica este foarte redus.

� Depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din activitatea de constructie poate avea efecte negative asupra apei subterane, in conditiile in care poluantii ajung sa strabata stratul de argila amintit mai sus. De asemenea, trebuie mentionat ca deseurile rezultate din faza de constructie nu sunt deseuri potential periculoase si sunt in cantitati foarte mici.

In faza de operare pot interveni accidente care sa duca la scurgeri de combustibil, de levigat sau manevrarea necorespunzatoare (accidente) a deseurilor ce pot ajunge pe terenul invecinat. Tinand cont ca suprafata pe care se va desfasura activitatea va fi impermeabilizata si ca amplasamentul este caracterizat de un strat natural de argila cu permeabilitate redusa, precum si absenta apelor subterane pana la adancimea de 18 m, riscul penetrarii poluantilor si afectarii panzei freatice este foarte redus.

4.1.6. Masuri de diminuare a impactului

Pentru reducerea efectelor adverse ce se pot manifesta asupra apei de suprafata si subterane in perioada de constructie se recomanda urmatoarele masuri:

� Depozitarea controlata a deseurilor si conforma cu reglementarile legale;



Pagina (77)


� Manipularea si depozitarea corespunzatoare a carburantilor necesari in faza de constructie.

Masurile pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse care trebuie implementate si respectate in faza de operare sunt:

� Asigurarea cu facilitati pentru spalarea rotilor utilajelor de transport si manipulare a deseurilor;

� Intretinerea retelelor de transport si a suprafetelor tehnologice din cadrul incintei;

� Intretinerea in buna stare (curatare) a sistemelor de colectare a apelor tehnologice si a bazinelor de epurare si stocare aferente;

� Verificarea periodica a starii impermeabilizarii platformei de bioremediere si celulelor de depozitare, bazinelor si rigolelor colectoare.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Clima

In judetul Arges, un rol principal in conturarea tipurilor de clima o joaca dispunerea in trepte a reliefului. Un alt factor important este orientarea generala spre sud a intregului relief: muntii din nord totodata joaca rolul de bariera in calea unor influente legate de circulatia generala a atmosferei. In aceste conditii apar urmatoarele tipuri de clima: climatul de munte, de deal si de campie.

Temperatura medie anuala inregistrata in judet a fost de 10,55°C, caracterizata printr-o minima ca medie lunara de 0°C inregistrata in luna decembrie si o maxima ca medie lunara de 24,7°C inregistrata in luna iulie. In anii anteriori, temperatura medie anuala a inregistrat o valoare de 9,8°C caracterizata printr-o minima ca medie lunara de 0° C si o maxima ca medie lunara de 20,1°C.

Clima specifica spatiului in care se gaseste zona analizata este cea temperat-continental. Mai concret, este vorba de ceea ce specialistii numesc nuanta climatului est-european accentuat continental, subtipul climatului de campie muntean, continental de tranzitie, caracteristic zonei dintre Jiu si Dambovita, ce corespunde zonelor de interferenta a vanturilor vestice cu cele estice.

In teritoriul studiat nefiind amplasata nici o statie meteorologica care sa furnizeze date multianuale s-au folosit datele de la statia Pitesti.

In ceea ce priveste conditiile climatice, perimetrul studiat se caracterizeaza prin urmatoarele valori ale factorilor climatici:

� temperatura medie anuala a aerului: 9 – 10,5°C;

� temperatura minima absoluta a aerului: - 28,3°C;

� temperatura maxima absoluta a aerului: + 40,4°C;

� frecventa medie a zilelor tropicale: 26 - 29 zile;

� frecventa medie a zilelor de iarna cu temperatura maxima sub 0°C: 22 zile;



Pagina (78)


� frecventa medie a zilelor de inghet cu temperatura minima de 0°C: 110,2 zile;

� nebulozitatea medie anuala: 120 zile.

In intervalul 2006 – 2008 s-au inregistrat urmatoarele valori medii ale temperaturii aerului:

Lunile Statia Anul

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2006 1.8 -1 3.4 16.5 16.4 18.3 20.8 20.1 16.3 10.7 4.5 1.6

2007 -3.7 -0.7 4.8 11.5 15.8 18.8 21.3 20.2 16.4 12.2 7 2.5 Pitesti

2008 4.8 3.2 7.3 11.7 18.2 21.6 24.7 22.1 15.3 11.1 3.6 0.0

Precipitatiile atmosferice

In zona studiata, precipitatille medii anuale au valoarea de 600 mm, fiind repartizate astfel:

� iarna: 120 mm;

� primavara: 185 mm;

� vara: 250 mm;

� toamna: 155 mm.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 600 mm, inegal repartizata pe anotimpuri, iar numarul mediu anual al zilelor cu precipitatii este de 110. Cantitatea cea mai mare de precipitatii cade in lunile iunie si iulie, cand este frecventa si grindina. Iarna este normala ca durata si relativ saraca in precipitatii. Numarul mediu anual al zilelor cu ninsori este de 20-25, iar stratul de zapada este de 40-50 cm. Umiditatea realtiva a aerului este de 68%, iar presiunea atmosferica este de 766 mm.

Regimul eolian

Un alt factor important al climei, il reprezinta determinarea vitezei si directiei vantului.



Pagina (79)


Vanturile cele mai frecvente sunt din vest si est. Acestea aduc viscole si ploi la inceputul primaverii, fiind uscate si calde in aprilie, ceea ce provoaca uscarea pamantului. Vara se pot observa vartejuri provocate de incalzirea inegala din timpul zilei a suprafetei active de sol. Alte fenomene meteorologice deosebite sunt poleiul, ceata, grindina, chiciura, bruma, fulgerele si tunetele.

Vanturile puternice bat tot timpul anului, dominante fiind cele din sectorul NE si SV, ce bat cu o frecventa de 16,6% si 16,2%. Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 17,5%, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are valoarea de: 1,2 - 2,8 m/s.

Adancimea de inghet si perioada cu fenomene de inghet

Adancimea maxima de inghet este de 0,80 - 0,90 m (conform STAS 6054 – 77 „Romania – Zonarea dupa adancimea maxima de inghet”).

Cu privire la incarcarea data de zapada (STAS 10101/21 – 92), perimetrul studiat apartine zonei B.

4.2.2. Surse si poluanti generati

Pentru calitatea aerului se va avea in vedere respectarea actelor de reglementare in vigoare si anume:

� OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 265/2006, OUG nr. 57/2007, OUG nr. 114/2007, OUG nr. 164/2008);

� Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;

� Ordinul Ministrului nr. 592/2002 “Aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a CO2, NO2 si NOx, pulberilor in suspensie, Pb, benzenului, CO si ozonului in aerul inconjurator”;

� STAS 12574/1987 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate.

Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind, in principal, de urmatorii factori:

� tehnologia de fabricatie a motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� varsta motorului/utilajului.

Se mentioneaza ca surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare – evacuare in atmosfera a aerului impurificat.

In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura lucrarile s-au luat in considerare urmatoarele elemente:

� categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate;

� cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari;



Pagina (80)


� intensitatea lucrarilor;

� tipul utilajelor;

� numarul de utilaje pe tipuri;

� capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de utilaje;

� durata lucrarilor/perioada de functionare.

Mentionam faptul ca pana in prezent nu exista norme legale pentru conditiile de incadrare ale emisiilor pentru surse nedirijate si libere. Referitor la sursele mobile exista norme pentru emisiile de la autovehicule rutiere, iar respectarea acestora cade in responsabilitatea proprietarilor de autovehicule care vor fi implicati in traficul auto de lucru.


Sursele de poluare in faza de constructie sunt liniare si de suprafata si sunt reprezentate de praf si gaze de esapament.

Susele liniare – sunt reprezentate, pe perioada executarii constructiei noii investitii, de traficul zilnic de transport materiale de constructie.

Sursele de suprafata – sunt reprezentate, pe perioada realizarii noi investitii, de utilajele si echipamentele din zonele de lucru.

Emisiile din timpul desfasurarii perioadei executiei proiectului sunt asociate in principal cu miscarea pamantului, cu manevrarea materialelor de constructie si construirea in sine a unor facilitati specifice.

In cazul lucrarilor de acest tip, principalele activitati care se constituie in surse de poluanti atmosferici in etapa de realizare a proiectului sunt urmatoarele:

� excavatii/sapaturi, ce constau in:

� decopertarea stratului de sol vegetal, inclusiv modelarea suprafetei (platforma de bioremediere si depozit;

� excavarea solului pana la cota constructiei (bariera geologica) in vederea realizarii formei celulei viitorului depozit;

� strangerea in gramezi a pamantului excavat;

� transportul pamantului in exces la un depozit temporar (~10 km);

� depozitarea pamantului in depozit temporar (inclusiv incarcare/descarcare);

� depozitarea materialelor;

� terasamente/umpluturi:

� descarcare si imprastiere pamant pentru realizarea bazei;

� compactarea;

� asternerea de straturi de balast si asfalt;



Pagina (81)


� realizarea constructiilor:

� turnare betoane (bazine colectare ape, rigole, camere de vizitare, camine, etc.);

� executarea armaturilor;

� instalare semnalizare si marcaje;

� montarea instalatiilor.

Avand in vedere ca lucrarile de instalatii (electrice, automatizari, pozare conducte, etc.) au un impact nesemnificativ asupra mediului, in tabelul de mai jos am sintetizat principalele grupe de lucrari, functie de obiectiv, care pot genera un impact asupra mediului inconjurator. Beneficiarul a avut in vedere reducerea transportului la minim, prin gospodarirea resurselor existente la fata locului, astfel ca principalele surse de poluare in cazul acestui santieri vor fi utilajele implicate in lucrarile de excavare si terasamente.

Tabel nr. 4.2.2.1. - Principalele grupe de lucrari ce se vor desfasura in zona amplasamentului viitoarei investitii

Operatiuni efectuate Statie

bioremediere Depozit de

deseuri – celula 1 Drumuri interne

UM Volume Lucrari

Decopertare sol vegetal (0,3 m) m3 7 270,5 13 009,2 2 298

Sapatura pana la stratul de baza al barierei geologice m3 49 995,53 -

Umpluturi si compactare m3 391 49,5 31,07

Inlaturarea pamantului necorespunzator pentru umpluturi

m3 0,10 13,69 -

Asternerea stratului vegetal, 0,1 m si inierbare m3 282 276,4 -

Asternere Strat forma balast (0,2 m) m3 4 650 - -

Asternere Strat forma balast (0,35m) m3 - 2 681

Asternere Strat fundatie balast (0,2 m) m3 4 650 -

Asternere Strat piatra sparta (0,2 m) m3 4 650 - 1 532

Asternere Strat de fundatie din piatra sparta amestec optimal (0,40 m)

m3 - 3 064

Asternere Strat de baza de mixtura asfaltica AB2 (0,08 m)

t 4 140 - 1 126,02

Asternere Strat mixt asfalt BAD 25 (0,05 m) t 2 590 - -

Asternere Strat beton asfaltic BA16 (0,04 m) m3 664 - 306,4

Terasamente pentru imprejmuire, poarta acces, bariere automate

m3 279 - -

Terasamente zona spalare roti m3 10,3 - -

Construire bariera geologica de 0,50 m - 2 strate m3 - 175,65 -

Asternere strat drenant pietris sort m3 - 15 378 -

Platforma din piatra sparta (60x60 m) m3 - 1 080 -

Umpluturi nisip si compactare conducte m3 552,04

Sapatura transee pentru pozare conducta m3 560

Sapatura pentru separator ulei, deznisipator 15 m3, guri de scurgere si camine de vizitare

m3 62,8

Umplutura pentru separator ulei, deznisipator 15 m3, guri de scurgere si camine de vizitare, inclusiv

m3 25,12



Pagina (82)


Operatiuni efectuate Statie

bioremediere Depozit de

deseuri – celula 1 Drumuri interne

UM Volume Lucrari compactare

Excavatii pentru executie bazine si camin de pompe m3 79,9

Umplutura (manuala si mecanizata) din piatra sparta (procurare, transport) in jurul bazinelor de beton si compactare

m3 10,4

Utilaje

Considerand utilaje standard de 120 CP (buldozere, excavatoare, incarcatoare frontale, compactoare, scarificatoare, etc.) pentru realizarea lucrarilor de excavatii si terasamente mentionate sunt necesare un numar de 4800 ore de functionare, ceea ce corespunde, avand in vedere consumul standard de 24 l motorina/ora/utilaj unui consum total de 115,2 t de motorina. Avand in vedere perioada propusa pentru realizarea investitiei de aproximativ 6 luni rezulta ca in perioada de varf a activitatii aproximativ 4 utilaje vor funtiona simultan pe amplasament. Conform estimarilor, perioada de varf va dura aproximativ 2 luni si corespunde momentului in care se vor defasura simultan lucrarile de excavare pentru depozit si umpluturi pentru statia de bioremediere. Estimarile de mai sus au avut in vedere perioada de lucru tipica pentru santiere de 10-12 ore/zi si 5-6 zile/saptamana, pentru a beneficia de conditiile optime de lucru, primavar-toamna.

Odata cu finalizarea lucrarilor de excavatii si terasamente, sursele si emisiile de poluanti se vor reduce semnificativ.

Transport

Pentru realizarea obiectivelor trebuie asigurat transportul corespunzator al materialelor care vor fi puse in opera si a materialului care trebuie indepartat de pe amplasament. Transporturile, prin natura lor constituie o sursa importanta de emisii de poluanti in atmosfera. Conform proiectului tehnic prevede o distanta de transport de aproximativ 10 km. Luand in considerare aceasta distanta, care trebuie parcursa dus-intors, precum si volumul de materiale prognozat a fi transportate rezulta un consum total de motorina de aproximativ 38,40 t.

Folosind factorii de emisie mentionati in Metodologia aprobata prin OM nr. 578/2006, rezulta debite masice orare pentru principalii poluanti, dupa cum urmeaza:

Emisii de poluanti(g/h)

NOx SO2 PM10 COV Cd

436,8 14,4 19,2 0,0672 0,000192

Considerand un program de lucru zilnic de circa 10-12 ore/zi rezulta urmatoarele debite zilnice de poluanti emisi de fiecare dintre utilajele folosite:

Emisii de poluanti(g/zi)

NOx SO2 PM10 COV Cd

4368 144 192 0,672 0,00192



Pagina (83)


Avand in vedere amploarea relativ redusa a lucrarilor de constructii necesare ca si timpul relativ redus de desfasurare a lucrariilor, si tinand cont de sursele de poluare se poate afirma ca in timpul constructiei nivelul de afectare al aerului nu va fi semnificativ.

Faza de exploatare

Emisiile datorate functionarii statiei de bioremediere si depozitului de deseuri pot fi grupate in emisii de la esapamentele utilajelor de transport si ale celor terasiere folosite la operarea statiei, iar pe de alta parte in emisii usoare de compusi organici volatili ce se pot evapora din masa de deseuri si ce vor fi resimtite doar prin miros in conditii meteo specifice.

O alta sursa potentiala de emisii poate fi reprezentata de antrenarea fractiei fine din deseuri de catre curentii de aer. Prin specificul tehnologiei de bioremediere folosite care impune mentinerea unei umiditatii relativ ridicate a deseurilor cu ajutorul sprinklerelor, aceasta sursa de emisii va fi practic eliminata.

Conform datelor furnizate de beneficiar in cadrul statiei de bioremediere vor fi utilizate un incarcator frontal pe pneuri si un utilaj cu plug de intors materialul supus bioremedierii, iar in cadrul depozitului de deseuri vor fi utilizate doua buldozere.

Timpul de functionare al acestor utilaje va depinde de cantitatea de material supus bioremedierii si depozitarii.

In afara acestor utilaje care vor functiona in incinta statiei si depozitului, un aport aditional de emisii in amplasament va fi dat si de autocamioanele care transporta deseurile.

Considerand ca utilajele vor folosi motoare de circa 120 CP si vor functiona in acelasi timp, emisiile orare de poluanti provenite de la cele patru utilaje (2 buldozere, 1 incarcator frontal si 1 utilaj cu plug) pe baza factorilor de emisie mentionati in Metodologia aprobata prin OM nr. 578/2006, rezulta astfel:

Emisii de poluanti(g/h)

NOx SO2 PM10 COV Cd

1747,2 57,6 76,8 0,2688 0,000768

Considerand un program de lucru zilnic de circa 10 ore/zi rezulta urmatoarele debite zilnice de poluanti emisi de fiecare dintre utilajele folosite:

Emisii de poluanti(g/zi)

NOx SO2 PM10 COV Cd

17472 576 768 2,688 0,00768

Se poate observa ca in ce priveste emisiile de la esapament acestea se vor incadra in marje rezonabile avand in vedere amploarea necesarului de utilaje necesare.

In ce priveste emisiile de COV din masa de deseuri acestea sunt mai dificil de evaluat si in general se apreciaza ca nu vor fi semnificative avand in vedere ca deseurile vor fi in prealabil supuse bioremedierii, in contact cu aerul, pentru o perioada de cateva luni (3-9 luni), timp in care cea mai mare parte a hidrocarburilor continute vor fi deja descompuse de catre bacterii.



Pagina (84)


Trebuie mentionat ca prin comparatie cu vechiul sistem de gospodarire al deseurilor care se baza pe stocarea slamurilor in bataluri, noul sistem va genera cantitati mult mai reduse de emisii volatile data fiind recuperarea celei mai mari parti din titeiul continut in slamuri.

Pentru amplasamentul viitoarei statii de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase Ciesti este dificil de evaluat cu precizie nivelul emisiilor de COV insa se poate aprecia ca acestea nu se vor situa la un nivel la care sa constituie un factor de disconfort pentru locuitorii din zona.



Masurile de diminuare a impactului in aceasta faza, au in vedere in primul rand un management corect al utilajelor folosite pentru realizarea investitiei. Masinile si utilajele de pe acest amplasament vor avea verificarile tehnice la zi si se va respecta cu strictete programul de lucru.

Perioada de exploatare

Masurile pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra factorului de mediu aer, in faza de operare se refera in principal la stabilirea si respectarea unui management adecvat al operatiilor din cadrul statiei de bioremediere si depozitului. In principal aceste masuri se refera la:

� utilizarea de utilaje ce respecta standarde privind emisiile de esapament (Euro 2 – 4) si cu reviziile tehnice la zi;

� optimizarea operatiunilor de incarcare si descarcare a autocamioanelor de transport;

� eficientizarea operatiunilor de aerare a deseului supus bioremedierii, respectiv operatiunilor de nivelare si compactare a deseului in depozit;

� asigurarea unei umiditati optime in vederea cresterii eficientei procesului de bioremediere dar avand ca efect si reducerea emisiilor de pulberi (preluate de curentii de aer).

4.3. Zgomotul si vibratiile

In perioada de constructie a statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri, sursele de zgomot vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor care, atat prin activitatea in punctele de lucru, cat si prin deplasarile lor, constituie surse de zgomot si vibratii.

Lucrarile de constructie implica mai multe surse de zgomot si vibratii:

� procesele tehnologice de executie a constructiilor, drumului, retelelor utilitare datorita functionarii unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta tot atatea surse de zgomot.

Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factori:

� fenomene meteorologice, viteza si directia vantului, gradientul de temperatura si de vant;

� absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen denumit „efect de sol”;



Pagina (85)


� absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea relativa, componenta spectrala a zgomotului;

� topografia terenului;

� vegetatie.

Principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor. Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii mari, datorita deplasarii si activitatii desfasurate in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

A doua sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, prefabricate, beton, asfalt etc.) se presupune ca vor fi folosite basculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si cel mult de 40 t.

Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si marimea fronturilor de lucru.

Afectate de zgomot si vibratii sunt in principal zonele de locuit traversate de traficul de vehicule grele aferente. Din literatura de specialitate si din observatiile efectuate de-a lungul timpului pe santiere, se poate afirma ca la parcurgerea unei localitati de catre autobasculantele ce deservesc santierul, se pot atinge niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinta de 24 ore, de peste 50 dB(A), daca numarul trecerilor depaseste 20.

Se inregistreaza nivele echivalente de zgomot de 60 - 65 dB(A) in cazul unui numar de treceri de ordinul a 100 si mai mult de 65 dB(A) in cazul unui numar de treceri de peste 150.

Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedere acustic in zona unui obiectiv, in exterior, sunt precizate in STAS 10 009-88 si prevad, la limita incintei, valoarea de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS-10 009-88).

In cazul de fata, principala sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de functionarea utilajelor si autovehiculelor folosite in perioada de constructie in special in perioada executiei lucrarilor de terasamente unde datorita cantitatilor de materii si materiale folosite sunt necesare si utilaje de capacitati mari.

In cele ce urmeaza se prezinta tipurile de utilajele folosite, in lucrari de constructii (terasamente) si puterile acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);

� incarcatoare tip Wolla Lw ≈ 112 dB(A);

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);

� autogredere Lw ≈ 112 dB(A);

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);

� basculante Lw ≈ 107 dB(A).



Pagina (86)


Programul de lucru si numarul de utilaje va face ca zgomotul perceput in exteriorul obiectivului sa fie sub limita admisa de 65 dB(A) din STAS 10009 – 88, pentru limita unei incinte industriale.

Conform estimarilor noastre, pentru traficul de lucru in eventualele zone locuite traversate, se estimeaza ca nivelurile de zgomot la marginea soselei nu pot atinge Leq.24h mai mari de 65 dB(A), valoare limita impusa de STAS 10 144 / 1 – 80 si pentru drumurile folosite (categoria I -III).

Lucrarile de constructie vor fi executate de companii specializate dar, beneficiarul trebuie sa solicite executantului luarea de masuri corespunzatoare pentru limitarea disconfortului fonic pentru populatia din zona.

Se apreciaza ca activitatile aferente proiectului nu vor reprezenta o sursa de poluare fonica, avand in vedere distanta fata de zonele locuite si programul de lucru intermitent.

Distanta dintre zona rezidentiala si investitia propusa (peste 2000 m) duce la limitarea nivelului zgomotului sub limita legala (HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor, HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/88 “Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”). In aceste conditii impactul asupra asezarilor umane, din punct de vedere al zgomotului, poate fi apreciat ca inexistent.

4.4 Solul


Din punct de vedere pedologic, zona se caracterizeaza printr-o cuvertura de soluri din teritoriu formata in urma interactiunii factorilor fizico-geografici (relief, clima, vegetatie, apa freatica) este foarte variata, grupandu-se in 5 clase: luvisoluri, cambisoluri, pelisoluri, protisoluri si hidrisoluri.

Suprafetele plane de terasa sunt ocupate predominant de preluvisoluri, planosoluri, luvosoluri si vertosoluri cu subtipurile caracteristice. Vertosolurile se caracterizeaza printr-un continut ridicat de argila pe intregul profil, fete de alunecare si structura prismatica sau masiva.

Conform Studiului Pedologic intocmit de OSPA Arges pentru stabilirea calitatii terenului pe care urmeaza sa se construiasca cele 2 obiective analizate, statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase, au fost evidentiate 4 unitati de sol:

� Luvosol tipic, ce ocupa o supraftaa de de 0,4 ha din total;

� Luvosol vertic epihipostagnic, cu suprafata de 5 ha;

� Planosol vertic, cu suprafata de 2,9 ha;

� Vertosol epihipostagnic, cu suprafata de 7,7 ha.

Pe baza caracteristicilor unititatilor de sol prezentate mai sus, terenul se incadreaza in clasa a III-a de calitate cu nota medie ponderata de bonitare pentru conditii naturale cu 52 puncte de bonitate pentru teren echivalent arabil.



Pagina (87)


Vecinatatea arealului analizat a fost folosita in scopuri agricole si industriale, surse potentiale de poluanti pentru solul si apele subterane fiind activitatile agricole si cele de extractie petroliera.

In prezent, pe amplasamentul analizat nu se desfasoara nici o activitate industriala care sa induca surse potentiale de poluare a solului sau a apei subterane. Amplasamentul analizat a fost folosit in scopuri agricole, astfel ca singurele surse de poluanti pentru solul si apele subterane fiind activitatile agricole – contaminantii istorici tipici pot include nitratii si nitritii.

In cadrul raportului „Studiu de Evaluare a Mediului si a Conditiilor Geotehnice pentru Statia de Bioremediere si Depozit Ciesti, judetul Arges” efectuat de catre WSP Group SRL, in perioada iunie – iulie 2008 au fost executate 25 de foraje in sistem rotativ pana la adancimea maxima de 18 m, iar in decembrie 2008 au fost executate 5 foraje in sistem rotativ pana la adancimea maxima de 10 m. Din aceste foraje au fost prelevate probe de sol si sedimente pentru analize chimice. Analizele de laborator nu au indicat depasiri ale pragurilor de alerta prevazute de legislatia in vigoare.



Pagina (88)


Tabel nr. 4.4.1.1. - Rezultatele analizelor pe probele de sol prelevate din forajele executate pe amplasamentul viitoarei statii de bioremediere si a depozitului de deseuri nepericuloase Ciesti

(*) s.u. – substanta uscata

(**) Pragurile de alerta/interventie romanesti pentru tipuri de folosinte a terenurilor mai putin sensibile

Potentiali contaminanti anorganici

Ordin nr. 756/1997 (**) Lista Olandeza Indicator analizat

Numar de incercari efectuate

UM Concentratie

minima inregistrata

Concentratie maxima

inregistrata Prag alerta

Prag interventie

Valori normale

Prag interventie

Observatii

Ar 12 mg/kg s.u. (*) 4.9 11 25 50 29 55

Cr 12 mg/kg s.u. 26 50 300 600 100 380

Cu 12 mg/kg s.u. 13 22 200 500 36 190

Ni 12 mg/kg s.u. 17 49 150 500 35 210

Pb 12 mg/kg s.u. 9.6 22 100 1000 85 530

Zn 12 mg/kg s.u. 37 55 600 1500 140 720

B 12 mg/kg s.u. 0.5 1.4 5 10 - -

SO42- 12 mg/kg s.u. <0.01 0.03 400 2000 - -

Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului de

alerta



Pagina (89)


(*) s.u. – substanta uscata

(**) Pragurile de alerta/interventie romanesti pentru tipuri de folosinte a terenurilor mai putin sensibile

Potentiali contaminanti organici

Ordin nr. 756/1997 (**) Lista Olandeza Indicator analizat

Numar de

incercari efectuate

UM Interval de concentratie determinat

Prag alerta

Prag interventie

Valori normale

Prag interventie Observatii

TPH (IR) 11 mg/kg s.u.

(*) Sub limita de detectie 1000 2000 50 5000

PCB 3 mg/kg s.u. Sub limita de detectie 1 5 - -

Fenoli 10 mg/kg s.u. Sub limita de detectie 10 40 0.05 40

COV 6 mg/kg s.u. Sub limita de detectie - - - -

COVS 4 mg/kg s.u. Sub limita de detectie - - - -

Nu a fost inregistrata nici o concentratie

peste limita de detectie.

HAP

naftalina 10 mg/kg s.u. <0.1 – 0.6 5 50 - -

acenaftilena 10 mg/kg s.u. <0.1 – 0.1 - - - -

acetanaftena 10 mg/kg s.u. <0.1 – 0.2 - - - -

fluoranten 10 mg/kg s.u. 0.1 – 2 10 100 - -

fenantren 10 mg/kg s.u. <0.1 – 0.1 5 50 - -

antracen 10 mg/kg s.u. <0.1 – 0.4 10 100 - -

piren 10 mg/kg s.u. <0.1 – 1.1 10 100 - -

benzo(a)antracen 10 mg/kg s.u. <0.1 – 0.2 5 50 - -

total HAP 10 mg/kg s.u. <2 – 2.4 25 150 1 40

Nu s-au inregistrat depasiri ale pragului

de alerta.



Pagina (90)


Testele chimice ale probelor de sol au aratat ca majoritatea valorilor sunt peste limita de detectie a testelor de laborator, insa sub valorile de alerta pentru folosinta mai putin sensibila a terenurilor, conform Ordinului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

4.4.2. Surse de poluare a solului, fixe si mobile, ale activitatilor economice propuse

Principala agresiune asupra solului este reprezentata de lucrarile de excavare si terasare propriu zise. Implementarea proiectului necesita decopertarea si punerea in opera a unor volume mari de materiale locale (pamant), aducerea la cota a unor lucrari de infrastructura existente si amenajarea statiei de bioremediere si a depozitului de deseuri nepericuloase.

Realizarea acestor lucrari nu necesita ocuparea unor suprafete suplimentare de teren (utilajele vor activa in interiorul incintei supuse lucrarilor de amenajare), iar utilajele de constructii vor fi intr-un numar redus.

Principalele substante poluante in cazul de fata sunt reprezentate de carburanti si lubrifianti. Aprovizionarea, stocarea si alimentarea utilajelor cu motorina reprezinta activitati potential poluatoare pentru sol si subsol, in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea in teren a acestuia.

Principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de implementare a proiectului sunt asociati urmatoarelor activitati:

� procese de excavare a substratului pentru indiguire;

� sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport;

� functionarea utilajelor de constructii;

� scurgeri necontrolate de produse petroliere pe amplasamentul santierului, folosite in lucrarile de construire, care pot fi antrenate de apele de precipitatii pe sol;

� depuneri de particule sedimentabile cu continut de metale grele.

4.4.3. Prognoza impactului poluarii solului

Etapa de constructie

In faza de constructie, trebuie luata in considerare activitatea de excavare a solului vegetal pentru a se realiza suprafata impermeabila pe care se va desfasura activitatea.

Principalii factori de risc sunt reprezentati de scurgerile accidentale de combustibil. Amplasamentul este caracterizat de prezenta unui strat de argila, cu o permeabilitate redusa. Astfel posibilitatea migrarii sau acumularii unor cantitati neinsemnate de poluanti, in sol este foarte redusa, putandu-se aprecia un impact neglijabil al eventualei poluari asupra solului.

Etapa de operare

Principalele surse de poluare a solului in faza de operare sunt reprezentate de:

� Riscul de scurgere accidentala a combustibililor folositi de autovehiculele care vor deservi statia si depozitul. Probabilitatea ca aceste scurgeri sa interactioneze direct cu solul este foarte mica datorita faptului ca activitatea din cadrul statiei si depozitului se va desfasura pe suprafete impermeabilizate, solutia de impermeabilizare constand in asfaltare.



Pagina (91)


� Riscul de revarsare al levigatului (in situatii de catastrofe naturale – ploi torentiale). Apele pluviale (levigatul) sunt colectate in bazine de stocare proiectate astfel incat sa asigure o capacitate optima pentru colectarea debitului ploilor maxime.

� Riscul ca o anumita cantitate de deseuri sa cada direct pe sol datorita manevrarii necorespunzatoare a deseurilor.



In vederea diminuarii impactului asupra calitatii solului in timpul implementarii proiectului, trebuie avute in considerare urmatoarele masuri:

� Depozitarea controlata si conforma cu reglementarile legale si eliminarea adecvata a deseurilor rezultate din constructie;

� Manipularea si depozitarea corespunzatoare a carburantilor necesari in faza de constructie, astfel incat sa se asigure controlul deversarilor de combustibili si de alte materiale volatile pe sol;

� Reducerea si prevenirea tasarii solului in spatiile destinate depozitarii materialelor si dispozitivelor utilizate in lucrarile de executie.

Implementarea acestor masuri duce la minimizarea efectelor lucrarilor de constructie asupra ecosistemelor terestre si acvatice.


Materialul adus la bioremediere poate fi incadrat ca si substanta periculoasa, avand o concentratie relativ ridicata de hidrocarburi. De aceea se va acorda o atentie deosebita stocarii sau manevrarii acestui material astfel incat sa se impiedice imprastierea acestuia direct pe substrat. In acest caz trebuie mentionat faptul ca statia va dispune de amenajari speciale de tipul platformelor asfaltate de transport, acestea impiedicand producerea unor deversari accidentale a materialului direct pe substrat.

Apa pluviala care strabate materialul, impurificandu-se la contact va fi colectata si recirculata. Se va avea in vedere vidanjarea surplusului de apa ori de cate ori este necesar pentru a se preveni situatiile de deversare a acestei ape contaminate pe terenurile adiacente.

De asemenea, apele tehnologice (provenite de la spalarea rotilor autovehiculelor si de la intretinerea platformelor tehnologice) se pot constitui si ele intr-o sursa de poluare daca nu este bine administrat bazinul de colectare al acestora. De precizat este faptul ca bazinul colector al acestora este prevazut cu separator de produse petroliere si decantor.

Deseurile ce vor fi acceptate la depozitare vor avea un continut relativ redus de hidrocarburi petroliere, substanta considerata periculoasa ca urmare a inflamabilitatii. Aceasta trasatura nu se va manifesta insa in ce priveste deseurile ce se vor depozita (pamant si sedimente bioremediate care vor respecta continutul in carbon organic si parametrii levigatului conform OM nr. 95/2005 privind criteriile de acceptare a deseurilor in depozite de deseuri nepericuloase).

Modul de amenajare a depozitului in ce priveste sistemul de amenajare a cuvei si impermeabilizarea dubla cu argila si geomembrana ca si sistemul de gospodarire a apelor pluviale cazute in incinta, elimina practic riscul de infiltare in sol a oricaror contaminanti.



Pagina (92)


Existenta nativa a unui substrat predominat argilos cu o impermeabilitate redusa reprezinta un factor favorabil in ce priveste riscurile de infiltrari accidentale.

In proiectul de executie se mentioneaza ca amplasamentul va fi dotat cu un rezervor de carburanti si o pompa. Rezervorul va fi construit si amplasat respectand cerintele legale pentru protectia mediului, iar pompa va fi amplasata pe o suprafata bine impermeabilizata si cu un sistem de colectare a apelor corespunzator, pentru a se evita poluarea solului si subsolului.

In sinteza, principalele masuri pentru protectia solului si subsolului constau din:

� impermeabilizarea platformei de bioremediere si a cuvei depozitului;

� amenajarea depozitului in forma de cuva cu diguri perimetrale astfel incat sa nu fie posibila deversarea de ape contaminate sau preluarea de deseuri in afara celulei de depozitare;

� realizarea unui sistem de colectare si epurare a apelor pluviale ce cad pe suprafata statiei de bioremediere si a depozitului;

� masuri de prevenire a infiltratiilor accidentale de la operatiile de alimentare cu carburanti si cele de spalare a rotilor vehiculelor.

Masurile menite sa protejeze factorul de mediu apa au efect si asupra solului. In plus se vor acorda atentie urmatoarelor aspecte:

� Gestionarea atenta a cantitatii de apa stocata in raport cu aportul potential din precipitatii;

� Manevrarea si dispunerea doar pe suprafete impermeabilizate a deseurilor evita practic riscul infiltrarii de substante contaminante;

� Apele pluviale ce percoleaza deseurile (levigat) vor fi colectate in bazine special destinate, si trecute prin sistemul de epurare;

� Rigolele perimetrale de dirijare a apei pluviale potential curate care se scurge de pe taluzuri si suprafetele adiacente incintei depozitului vor asigura dirijarea acestora astfel incat sa se evite contactul cu materialul depozitat.

4.5. Geologia subsolului

4.5.1. Caracterizarea subsolului pe amplasament

Din punct de vedere geologic, forajele si deschiderile naturale indica prezenta stratificatiei torential - incrucisata si orizontala, specifica piemonturilor marginale, subcolinare.

Sondele sapate pe aceasta structura au adancimi cuprinse intre 1100-2000 m si au intalnit formatiuni geologice pornind de la Eocen si pana la Pliocen, specifice Depresiunii Getice.

Eocenul se compune dintr-un complex bazal conglomeratic si dintr-un complex superior din argile cenusii-verzui cu intercalatii subtiri de gresii calcaroase.

Oligocenul este alcatuit din secvente ritmice de tipul stratelor de Pucioasa – argile cu marne negricioase micafere – in care se intercaleaza complexe grezoase, silicioase de culoare cenusie, cu resturi de pesti si concretiuni de pirita.

Miocenul este reprezentat prin Burdigalian, Helvetian si Tortonian.



Pagina (93)


In general, Burdigalianul este dispus transgresiv peste Oligocen sau Acvitanian, reprezentand primul termen al molasei din Depresiunea Pericarpatice. Acest etaj este construit aproape in totalitate din conglomerate a caror grosime poate ajunge la 700-800 m. In Burdigalian sunt incluse si depozitele lagunare cu gipsuri, brecii gipsifere si brecii cu sare si argile.

Helvetianul consta dintr-o serie marno-nisipoasa cu grosimi de pana la 2000 m. In succesiunea sa fiind distinse doua subdiviziuni:

� o serie inferioara, predominant nisipoaso-grezoasa cu intercalatii de marne rosii;

� o serie inferioara, predominant marnoasa de culoare cenusie inchisa.

La depozitele Helvetianului, situate la nord de falia Bibes-Tinosu, psamitele se reduc, depozitele respective devenind predominant pelitice, cu secvente grezo-argiloase din ce in ce mai rare.

Inclinarea stratelor din Helvetian a fost determinata in carotele mecanice extrase din sonde si are valori cuprinse intre 22° - 85°.

Badenianul intalnit in sondele de pe structura include un orizont salifer si marne breccioase asociate acestuia. Sarea are un caracter lenticular, constituind a doua generatie de masive de sare.

Sarmatianul a fost intalnit in cazul catorva sonde si este constituit din marne, marne nisipoase si nisipuri cu numeroase fosile ca : Cibicides, Ostracoda, Quinqueloculina, Ervilia, resturi de gasteropode.

Pliocenul reprezentat prin toate etajele sale, formeaza termenul final depus in facies de apa dulce a molasei din Depresiunea Precarpatiana. In ansamblu, Pliocenul constituie o succesiune de depozite pelitice si psamitice, in care se recunosc roci generatoare, rezervoare si protectoare.

Meotianul se dispune in continuitate de sedimente peste Sarmatian, dar de cele mai multe ori se afla dispus transgresiv peste depozitele Helvetiene, Tortoniene si Oligocene. Este reprezentat prin nisipuri cu intercalatii subtiri de marne. Grosimea lui variaza intre 40-60 m, mergand pana la disparitie in zonele ridicate. Pontianul se afla, de regula, in raporturi de continuitate de sedimentare fata de Meotian. Este predominant marnos, constituind un ecran protector pentru zacamintele de hidrocarburi localizate in rezervoarele de varsta mai veche. Grosimea lui variaza intre 120-200 m.

Dacianul este reprezentat printr-o alternanta de nisipuri, nsipuri marnoase si marne nisipoase folisifere. Grosimea sa variaza intre 100-500 m, valorile mai ridicate corespunzand sectorului estic al zonei mio-pliocene.

Romanianul reprezita ultimul etaj al Pliocenului si este format dintr-un complex argilos bazal, peste care se depune un alt complex format din nisipuri si pietrisuri.

Cuaternarul este prezent cu seriile sale Pleistocen si Holocen.

Pleistocenul inferior este constituit din doua orizonturi:

� unul inferior psamo - pelitic, alcatuit dintr-o alternanta de argile cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile de pietrisuri marunte;

� unul superior psamo - pselitic, constituit exclusiv din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri.

Aceste doua orizonturi litologice intra in alcatuirea „Stratelor de Candesti”, a caror grosime este cuprinsa intre 20 - 150 m si apartin ca varsta Villafranchianului. Prezenta acestui etaj a fost stabilita



Pagina (94)


prin foraje, fiind dezvoltat intr-un facies marnos - argilos cu nisipuri fine cenusii albicioase si pietrisuri.

Pleistocenul mediu - peste complexul psamo - pselitic apartinand Villafranchianului se dispun o serie de depozite cu caracter loessoid, alcatuit din silturi argiloase, argile prafoase si prafuri nisipoase. Tipul genetic al acestor depozite este considerat deluvial - proluvial, avand o grosime de 5 – 20 m.

Pe baza pozitiei stratigrafice, depozitele loessoide de pe platou au fost atribuite partii inferioare a Pleistocenului mediu.

Pleistocenul superior - depozitele sunt reprezentate in cadrul perimetrului prin acumularile aluvionare ale terasei superioare, proluviile de pe terasa superioara si acumularile aluvionare ale terasei inferioare.

Litologia locala, conform datelor din forajele executate pe amplasament efectuatE de catre WSP Group SRL in anul 2008, este reprezentata de depozite de varsta Cuaternar Pleistocen superior.

In general au fost intalnite straturi alternante de argile si nisipuri cu eventual pietrisuri.

Argilele sunt reprezentate de argile usor prafoase care trec spre argile nisipoase si chiar pietroase. Sunt argile moi pana la tari, culoare cafenie inchisa/olive/verde/gri/portocaliu/galben cu pete cafenii/cafeniu inchis/galben/cafeniu deschis, cu noduli de mangan (1-5 mm diametru), formatiuni calcaroase/materie organica/urme de fier ocazionale pana la frecvente.

Nisiul este fin pana la mediu cu rare particule de mica, iar pietrisul este de cuart de la fin la mediu, subascutit pana la rotund. S-au identificat si nisipuri cuartoase sortate usor argiloase pana la prafos-argiloase portocaliu cu pete gri/galbene/albe/cafeniu/gri-olive cu pete galbene, fin pana la macrogranular, cu pete de fier, formatiuni calcaroase, noduli de mangan si particule de mica rare pana la frecvente, cateva lentile de argila si rar pana la frecvent pietris fin de cuart subascutit pana la subrotund, la adancimi cuprinse intre 5,6 – 15 m.

Au fost intalnite si pietrisuri nisipos-argiloase gri galbui/alb cu formatiuni calcaroase frecvente pana la numeroase, cateva particule rotunde de cuart si pete frecvente de hidroxizi de fier. Pietrisul este sortat, de la fin la macrogranular, ascutit pana la subascutit/rotund de cuart/formatiuni calcaroase, la adancimi cuprinse cel putin intre 6 – 8,10 m sub nivelul terenului.

Dupa cum se mentioneaza in studiul efectuat de catre WSP in anul 2008, pentru determinarea permeabilitatii materialului din zona au fost prelevate probe netulburate din materialul coeziv si ulterior supuse analizelor de laborator. Analizele au fost efectuate pe probe recoltate pe intervalul de adancime 11,2 – 4,8 m cota nivel teren.

Tabel nr. 4.5.1.1. - Sumarul rezultatelor permeabilitatii solului Locatie Adancime (m) Permeabilitate (m/s) BH03 1.8-2.0 1.58x10-7 BH05 2.0 1.74x10-9 BH06 1.5 5.03x10-8 BH08 3.6 2.71x10-8 BH10 1.2 3.21x10-9 BH11 4.8 1.07x10-7 BH13 1.2 5.90x10-10 BH14 3.6 4.12x10-8 BH16 3.0 6.71x10-10 BH18 2.4 9.72x10-9 BH19 2.4 6.44x10-9 BH20 3.6 1.82x10-7

1.40-1.65 4.15x10-6



Pagina (95)


Locatie Adancime (m) Permeabilitate (m/s) 2.50-2.70 1.62x10-6 3.00-3.30 3.24x10-6 3.80-4.00 7.81x10-6 4.60-4.80 5.69x10-7 7.00-7.50 6.12x10-6

G1

9.60-10.0 1.82x10-7 2.20-2.45 8.23x10-6 4.40-4.65 12.43x10-7 6.00-6.70 10.26x10-7

G2

8.00-8.40 5.69x10-8 2.00-2.30 9.60x10-6 3.40-3.60 8.89x10-7 4.50-4.80 9.62x10-7

G3

9.80-10.0 1.26x10-5 0.50-0.75 9.62x10-6 1.50-1.75 8.67x10-6 3.00-4.25 2.69x10-6 4.40-4.60 1.31x10-6 5.40-5.65 1.83x10-5

G4

9.00-9.60 7.75x10-5 0.90-1.15 1.31x10-7 2.00-2.25 3.85x10-6 3.20-3.45 1.14x10-7 4.50-4.75 6.18x10-6

G5

6.20-6.90 7.20x10-6

4.5.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica

Teritoriul analizat face parte din Vorlandul Carpatilor Meridionali – zona Depresiunii Precarpatice, depresiune premontana formata in fata samburilor cristalino-mezozoici ai Carpatilor si delimitata spre sud si sud-vest de falia Bibesti-Tinosu. In aceasta situatie ocupa flancul sudic al anticlinalului de paleogen Pitesti – Golesti unde s-au depus sedimente mio-pliocene.

Din punctul de vedere al proiectarii cladirilor privind riscul seismic, teritoriul Romaniei este impartit in cateva zone de risc seismic. Nivelul de risc seismic pentru fiecare zona, pentru simplificare, se considera a fi constant. Se recomanda evaluarea corecta a riscului seismic pentru orice constructie cu regim special.

Valorile riscului seismic cuprinse in acest raport sunt considerate a fi minime din punctul de vedere al proiectarii. Riscul seismic din punctul de vedere al proiectarii este descris ca fiind valoarea cea mai mare a acceleratiei orizontale maxime a solului ag calculata pentru o perioada de recurenta (IMR) egala cu 50 de ani.

Conditiile geologice locale sunt descrise utilizand perioada de control (varf) a spectrului de raspuns Tc, in secunde. Pentru amplasamentul analizat, parametrii seismici ai zonei, conform Normativului Tehnic P100-1/2006 sunt dupa cum urmeaza:

� Acceleratia orizontala maxima a solului ag = 0,16;

� Perioada de control (varf) a spectrului de raspuns Tc = 1,5 s.

Amplasamentul este situat in zonele macro-seismice corespunzatoare la I = 71 pe scara MSK, unde indexul 1 corespunde unei perioade de recurenta medie de 50 de ani conform STAS 11100/1-93.



Pagina (96)


Conform Institutului National de Fizica a Pamantului, cutremurele majore produse in ultimii 200 de ani, cu epicentrul in regiunea Vrancea, au avut urmatoarele intensitati:

� 26 decembrie 1802: I = 7,9;

� 10 noiembrie 1940: I = 7,8;

� 4 martie 1977: I = 7,2;

� 30 august 1986: I = 7,2;

� 30 mai 1990: I = 6,9.

Statisticile mentioneaza 108 cutremure cu magnitudine de peste 5 grade pe scara Richter, care au avut loc in Romania, in ultimul secol. Informatiile sunt disponibile publicului pe website - ul Institutului National de Fizica a Pamantului: http://www.infp.ro/catal.php; si website-ul Centrului Seismologic Euro-Mediteranean: http://www.emsc-csem.org.

4.5.3. Prognoza impactului poluarii subsolului


In perioada de constructie, subsolul poate fi afectat de producerea unor scurgeri accidentale ale combustibililor sau depozitarea necontrolata a deseurilor. In cazul subsolului trebuie analizat si riscul tasarii terenului din jurul suprafetei care trebuie amenajata. Acesta in schimb are un caracter temporar si nu manifesta efecte negative demne de luat in considerare.


Formele de impact identificate in perioada de operare sunt reprezentate de scurgerile accidentale de combustibil, de levigat sau manevrarea necorespunzatoare a deseurilor, generand accidente (descarcari accidentale in afara zonei protejate). Caracteristicile litologice ale amplasamentului au fost prezentate detaliat in subcapitolul 4.5.1. fiind evidentiata mineralogia locala si parametri geotehnici ai subsolului din zona amplasamentului. Se observa ca avem coeficientul de permeabilitate de 10-5-10-9 m/sec, ceea ce determina o avansare extrem de lenta a fluidelor in substrat.



In perioada de constructie, pentru diminuarea impactului asupra subsolului se recomanda urmatoarele masuri:

� Manipularea si depozitarea corespunzatoare a carburantilor necesari in faza de constructie;

� Depozitarea controlata si adecvata a solului decopertat in faza de constructie;

� Reducerea tasarii solului din jurul suprafetei care trebuie construita.

Faza de operare

Ca si in cazul factorului de mediu sol, modul de amenajare a platformei statiei si celulelor depozitului in ceea ce priveste sistemul de impermeabilizare si sistemul de gospodarire a apelor pluviale cazute in incinta, elimina practic riscul de infiltare in subsol a oricaror contaminanti.

In sinteza, principalele masuri de diminuare a impactului asupra subsolului constau in:



Pagina (97)


� Depozitarea controlata si conforma cu reglementarile legale a deseurilor;

� Vidanjarea periodica a bazinului de colectare ape pluviale (in caz de necesitate);

� Intretinerea (curatarea) si verificarea periodica a sistemului de canalizare si a bazinelor de epurare/stocare;

� Intretinerea facilitatilor de curatare a rotilor utilajelor de transport si manipulare a deseurilor;

� Intretinerea retelelor de transport si a suprafetelor tehnologice din cadrul incintei.

4.6. Biodiversitatea


Vegetatia in aria studiata apartine zonei temperate. Se disting doua sub-zone de vegetatie: sub-zona vegetatiei de campie silvo-stepica si sub-zona vegetatiei de lunca. In padurile din zona se gasesc stejari, goruni, frasini, artari tatarasti, jugastru, corn sanger si roza. Vegetatia ierboasa naturala are o component floristica saraca si este folosita pentru pasunat. In lunca raului Teleorman se gasesc zavoaie populate cu jugastru, frasin, artar, carpen, cer sanger, tei, anin si salcie. Salcamul s-a adaptat foarte bine in zona. Biocenoza acestui sistem ecologic a suferit de-a lungul timpului o transformare radicala, vegetatia spontana fiind inlocuita de culturi agricole. Procesul in urma caruia aceste sisteme ecologice agricole au cunoscut o puternica expansiune este acela de substituire a sistemelor ecologice naturale, cu precizarea ca agrosistemele rezultate conserva functia productiva de resurse si servicii bazata pe procesele ecologice fundamentale: fluxul de energie cu origine in energia radianta solara si reciclarea nutrientilor. Trebuie mentionat insa ca mentinerea organizarii spatio-temporale si a functiei productive precum si controlul dinamicii acestor sisteme ecologice se realizeaza numai daca interventia directa si semnificativa a populatiilor umane se asigura permanent. Aceasta interventie pe cai multiple si specializate presupune un imput considerabil de energie auxiliara cu densitate foarte mare (poate reprezenta 10 Kcal/m2an energie auxiliara pentru 1 Kcal/m2an de energie solara concentrata in biomasa vegetala a producatorilor primari). Sub aspect cantitativ, culturile agricole se remarca prin dominarea neta a cate unei specii (care da si numele culturii respective), secundar putandu-se intalni si specii ruderale (buruieni), acestea din urma abundente, in general, pe marginea cailor de acces din jurul culturilor.

In vecinatate, suprafata ocupata in prezent de fosta statie de compresoare si sondele din zona este “invadata” de un numar relativ mic de specii ruderale, caracteristice stepei, caracterizate insa de valori mari ale abundentelor numerice (nr. mic de specii cu un nr. mare de indivizi). Se remarca in special prezenta ciulinului (Onopordon acanthium), a pelinului (Artemisia absinthium) si a unor graminee din genurile Agrostis, Calmagrostis si Carex.

Componenta faunistica a acestor ecosisteme agricole terestre, este caracterizata de o diversitate redusa, ca urmare a procesului de antropizare, in zoocenoza acestor sisteme agricole gasindu-se atat reprezentanti caracteristici ai zonei cat si “daunatori ai culturilor agricole”, reprezentati de specii oportuniste stabilite aici odata cu infiintarea culturilor agricole.

Dintre insecte, cele mai bine reprezentate aici (fiind cu siguranta speciile cu cea mai mare abundenta numerica) sunt orthopterele ( lacuste, cosasi greieri), precum si coleopterele reprezentate prin



Pagina (98)


Scarrabeu affinis si Sisyphus schaefferi. Diplopodul cel mai prezent in zona analizata este carcaiacul (Scolopendra cingulata).

Reptilele sunt prezente prin Lacerta taurica si Lacerta agilis chersonensis, iar amfibieni cei mai reprezentativi sunt Bufo viridis (specie ubicvista) si cele doua broaste de pamant (Pelobates fuscus si P. syriatus balcanicus).

In ceea ce priveste prezenta pasarilor in culturile agricole din zona analizata sunt: prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris), lacustarul (Sturnus roseus), fasa de camp (Anthus campestris). Se remarca prezenta unor populatii de dumbravence (Coracias garrulus) cat si a numeroase exemplare de erete alb (Circus macrourus). Monografii de specialitate, cu referire la aceasta zona, atesta si prezenta sorecarului mare (Buteo rufinus), a acvilei sudice (Aquila rapax orientalis) si chiar a sorecarului incaltat (Buteo lagopus).

Mamiferele caracteristice zonei analizate sunt rozatoarele iar dintre acestea: popandaul (Cittelus cittelus), harciogul (Cricetus cricetus), soarecele de camp (Microtus arvalis), soarecele pitic (Micromys minutus), sobolanul de camp (Apodemus agrarius) etc. Totodata, culturile agricole din jurul amplasamentului, pot adaposti si alte mamifere precum: iepurele (Lepus europaeus) si dihorul patat (Vormela peregusna). Din literatura de specialitate am retinut si faptul ca teritoriul analizat se suprapunea peste arealul natural al unor specii precum lupul, vulpea si porcii mistreti.

Particularitatile cursurilor naturale de apa sunt legate de debitele mici din albie, ceea ce duce la mlastiniri. Biocenoza acestor ecosisteme contrasteaza puternic cu monotonia culturilor agricole, aceste cursuri de apa putand fi considerate drept “coridoare naturale” cu o diversitate specifica net superioara sistemelor agricole ce le inconjoara.

Din punct de vedere biogeografic, aceste cursuri de apa, corespund zonei carasului, crapului si soreatei.

Vegetatia palustra are o mare dezvoltare pe maluri, cuprinzand pe alocuri intregul fir al vaii. Vegetatia submersa este abundenta, alaturi de plante precum Myriophyllum, Potamogeton si Ceratophyllumdemersum se intalnesc si C. submersum si Utricularia.

Vegetatia palustra bogata a acestor ape genereaza o fauna bogata si variata, formata si din animale terestre care isi cauta hrana in apa sau la marginea apei, ori duc o viata amfibie. Astfel se explica si existenta unor specii precum lastunul de mal, prigoarea, dumbraveanca sau eretele alb.

Fauna bentonica si fitofila este bine reprezentata de oligochete precum Paranais, Tubifex tubifex si Eiseniella tetraedra, hirudineul Glossiphonia complanata, moluste din genurile Valvata, Planorbis, Anisus, Physa, Radix, Bithynia, Tropidiscus, Pisisdium, isopodul Asellus aquaticus, ostracodele Ilyocypris gibba, Eucypris virens, Candona neglecta, efemerul Cleon dipterum, larve de chironomide din genurile Lauterbornia, Tanytarsus, Tendipes, Polypedilum, Cricotopus, Procladius etc.

Arii protejate. Amplasamentul analizat are in prezent folosinta agricola (teren arabil). Conform legislatiei in vigoare, respectiv OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (modificata si completata de O.U.G. nr. 154/2008 si Legea nr. 329/2009), HG nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate si Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III – Arii protejate, in zona amplasamentului studiat nu sunt consemnate arii protejate din punct de vedere al bunurilor din patrimoniul natural, al vegetatiei si al faunei.

Conform Ordinului Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/08.07.2004 - Lista Monumentelor istorice din judetul Arges, modificat de OM nr. 2385/2008 si Legii nr. 422/2001 privind protejarea



Pagina (99)


monumentelor istorice (modificat si completat de OUG nr. 77/2009, Legea nr. 261/2009, OUG nr. 43/2010 si republicata in baza Legii nr. 259/2006), in zona amplasamentului nu exista monumente istorice.

4.6.2. Impactul prognozat

Regiunea in care se va amplasa obiectivul se caracterizeaza printr-o slaba diversificare biogeografica si un grad inalt de antropizare a vegetatiei. Vegetatia naturala a fost in cea mai mare parte inlocuita prin culturi agricole. Biocenozele adaptate in acest areal au suferit in timp puternice antropizari, ce pot fi observate prin afectarea diversitatii biocenotice.

Amplasamentul ales pentru constructia celor 2 obiective analizate in prezentul studiu face parte dintr-un perimetru agricol. Avand ca referinta un sistem antropizat de activitatile agricole se poate aprecia ca lucrarile de constructie nu pot conduce la intensificarea factorilor de stress asupra ecosistemelor naturale.

Prin dotarile care vor fi prevazute pentru colectarea apelor uzate (tehnologica si menajera) si apelor pluviale se apreciaza ca ecosistemele acvative si terestre nu vor fi afectate de functionarea viitoarelor obiective.



Pentru reducerea efectelor adverse ce se pot manifesta asupra ecosistemelor terestre si acvatice se recomanda urmatoarele masuri:

� Depozitarea controlata si conforma cu reglementarile legale a deseurilor rezultate din constructie;

� Controlul distrugerii vegetatiei si a habitatului in zonele limitrofe;

� Depozitarea controlata si adecvata a solului decopertat;

� Manipularea si depozitarea corespunzatoare a carburantilor necesari, astfel incat sa se asigure controlul deversarilor de combustibili si de alte materiale volatile pe sol;

� Reducerea si prevenirea tasarii solului in spatiile destinate depozitarii materialelor si dispozitivelor utilizate in lucrarile de executie.

Implementarea acestor masuri duce la minimizarea efectelor lucrarilor de constructie asupra ecosistemelor terestre si acvatice.


Principala masura pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse ce trebuie implementata este de a se asigura toate conditiile de functionare optima pentru a se impiedica contactul direct dintre materialul ce va fi tratat/depozitat final sau a levigatului cu solul.

Masurile adiacente pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse in perioada de operare a statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase sunt:

� prevenirea alterarii sistemelor de drenare si colectare a apelor pluviale;

� imbunatatirea sau mentinerea canalelor naturale si/sau artificiale de scurgere a apei;



Pagina (100)


� verificarea periodica a starii impermebilizarii platformei/cuvei depozitului si a bazinelor colectoare a apei pluviale ce spala materialul bioremediat/depozitat final.

4.7. Peisajul


Din punct de vedere al topografiei locale, amplasamentul este localizat in partea superioara a unei campii, intr-o zona agricola, intre doua vai orientate Nord-Sud, Valea Cracu Mirei la Vest si Valea Vlascutei la Est. Cele doua vai au cursuri nepermanente si nu sunt incluse in sistemul de evidenta cadastrala al Apelor Romane.

Terenul este relativ plat, cu o panta domoala catre valea localizata in Nord-Vestul amplasamentului. Altitudinea variaza in general de la 273 m peste nivelul marii in partea de Sud-Est a amplasamentului, la 231 m peste nivelul marii in partea centrala a limitei nordice a acestuia.

In zona nu sunt consemnate rezervatii din punct de vedere peisagistic, arheologic, istoric, etc.

Din punct de vedere geomorfologic, zona analizata se situeaza in zona de trecere de la Platforma Cotmeana la Campia Romana, pe cursul mediu al Raului Cotmeana, care este o subunitate a Podisul Getic. Orasul Costesti se afla in Campia Inalta a Pitestiului, la o altitudine de 248 m. La nord, orasul se intinde pana in zona de tranzitie catre Piemontul Cotmeana si include cel mai inalt punct al acesteia, Dealul Zarzarului (301 m), iar la sud se intinde pana la Campia Gavanu-Burdea.

Zona amplasamentului analizat este caracterizata printr-un peisaj specific zonei de tranzitie dintre campie si deal. Aspectul general al acesteia este acela de campie ondulata.

Lucrarile de constructie impun activitati care pot genera efecte asupra peisajului ca urmare a concentratiilor de pulberi sedimentabile, insa aceste efecte vor fi temporare, disparand imediat dupa finalizarea lucrarilor.

4.7.2. Impactul prognozat


In perioada de constructie, peisajul va fi afectat prin prezenta utilajelor si mijloacelor de transport implicate in proces. Avand in vedere perioada relativ scurta de realizare a proiectului, aspectul vizual neplacut al peisajului va fi anulat dupa incheierea lucrarilor.


Avand in vedere conditiile amplasamentului, faptul ca nu sunt consemnate zone de protectie din punct de vedere peisagistic, precum si masurile adoptate pentru functionarea viitoarei investitii se preconizeaza ca impactul asupra peisajului va fi nesemnificativ.



Pagina (101)


Tabel 4.7.2.1. - Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Suprafata (ha)

Utilizarea terenului Inainte de punerea in aplicare a proiectului

Dupa punerea in aplicare a proiectului

Recultivata

teren arabil ~16 ha - - gradini - - - In agricultura pasuni - - -

Drumuri De pamant Drum reabilitat - nu face obiectul

prezentului studiu -

Zone construite (suprafata totala statie de bioremediere)

- 1,3361 ha 1,3361 ha

Zone construite (suprafata totala depozi de deseuri nepericuloase)

- 9,17 ha 9,17 ha

Total ~16 ha ~ 10,5 ha ~ 10,5 ha


Santierul de constructii va fi curatat astfel incat solul decopertat in faza de constructie si deseurile materiale rezultate din activitatea de constructie vor fi eliminate in conformitate cu clauzele specificate in devizul estimativ. Nu este cazul impunerii altor masuri pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse din punct de vedere al peisajului, nefiind semnalate rezervatii, zone protejate sau alte obiective de interes peisagistic, in aceasta zona.

In faza de operare nu sunt necesare masuri speciale pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse, neexistand presiuni asupra peisajelor naturale cauzate de aceasta investitie. Plantarea de arbori la limita incintei poate contribui la reducerea impactului negativ asupra peisajului.

4.8. Mediul social si economic


Dupa cum am mentionat anterior, amplasamentul viitoarelor constructii, statie de bioremediere si depozit de desuri nepericuloase, este situat in afara zonei extravilane, pe teritoriul administrativ al orasului Costesti, judetul Arges (situat la o distanta de aproximativ 10 km in directia Nord-Est), intr-o zona agricola, cea mai apropiata localitate fiind satul Ciesti, Comuna Lunca Corbului (la aproximativ 2,5 km Vest, Sud-Vest). (Anexa B – Plan de amplasare in zona). Vecinatatile amplasamentului sunt reprezentate de terenuri agricole. Se apreciaza ca, prin functionarea viitoarei investitii nu se va crea disconfort populatiei (emisii de poluanti, mirosuri neplacute sau afectarea peisajului).

4.8.2. Impact prognozat

Activitatile care se vor desfasura atat in faza de constructie cat si in cea de exploatare nu vor afecta zonele rezidentiale aferente satului Ciesti, ce se afla la o distanta de 2,5 km in directia Vest, respectiv faptul ca activitatile se vor desfasura cu respectarea tuturor prevederilor legale privind protectia mediului inconjurator si a sanatatii umane.



Pagina (102)


Avand in vedere ca depozitul de deseuri propus nu va induce neplacerile cauzate de depozitele uzuale de deseuri menajere (mirosuri din descompunerea de subtante organice, preluarea de catre vant a pungilor de plastic, proliferarea de insecte, rozatoare sau alti daunatori, etc) se presupune ca efectele asupra locuintelor cele mai apropiate (circa 2500 m) nu vor fi semnificative.

Situatia se incadreaza in prevederile HG nr. 349/2005, punctul b. articolul 1.1.2.1.2. din Anexa 2, in care se mentioneaza:

“b) pozitionarea fata de zonele locuite existente sau planificate; distanta de protectie fata de corpul depozitului trebuie sa fie de cel putin 1.000 m pentru depozitele de deseuri nepericuloase si periculoase.”

Mai mult, aceste prevederi sunt derivate din cele prevazute de Norma de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei, aprobata prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 cu modificarile si completarile ulterioare, care in Art. 11 prevede o distanta de 1000 m fata de depozitele controlate de deseuri solide.

Asezarile umane din zona pot fi afectate in faza de operare prin:

� Poluarea accidentala a solului, subsolului si a apei subterane;

� Aer – prin mirosuri;

� Zgomot – al utilajelor ce deservesc obiectivul si al autobasculantelor.

Luand in considerare aceste riscuri potentiale, totusi putem aprecia ca impactul asupra asezarilor umane este redus deoarece:

� Amplasamentul va fi prevazut cu masuri constructive conform normelor in vigoare care sa estompeze riscul producerii situatiilor de poluare accidentala. Astfel se poate aprecia ca nu exista un impact demn de luat in considerare asupra asezarilor umane din punct de vedere al poluarii solului, subsolului si a apei freatice;

� Distanta fata de asezarile umane si natura sedimentelor ce vor ajunge pe acest obiectiv fac ca efectul mirosurilor asupra populatiei sa fie aproape inexistent, fiind vorba de deseuri stabilizate si bioremediate;

� Distanta de la zona rezidentiala pana la investitia propusa duce la limitarea nivelului zgomotului sub limita legala (HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor, HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/88 “Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot”). In aceste conditii impactul asupra asezarilor umane, din punct de vedere al zgomotului putand fi apreciat ca inexistent.

Dimpotriva, realizarea acestei investitii poate avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic prin oferirea de locuri de munca pentru populatia rezidenta.


Amplasamentul viitoarei investitii este situat la o distanta mare (peste 2000 m) fata de cea mai apropiata localitate. Cu toate acestea, se vor respecta normele legale de protectia muncii si manipularea substantelor periculoase (combustibili), a materialului tratat/depozitat care au ca scop impiedicarea producerii de accidente ce ar putea afecta asezarile umane din jur.



Pagina (103)


In ceea ce priveste faza de constructie, impactul asupra mediului social si economic este pozitiv, prin crearea de locuri de munca, iar distanta mare dintre amplasament si zonele rezidentiale face ca acestea sa nu fie afectate fonic de activitatea de constructie.

Masurile pentru prevenirea si reducerea efectelor adverse asupra asezarilor umane, in perioada de

functionare pot fi:

� controlarea poluarii fonice;

� monitorizarea periodica a calitatii componentelor de mediu, unde este cazul;

� plantarea de arbori rezistenti la poluare, pentru imbunatatirea dispersiei atmosferice.

4.9. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural


Teritoriul judetului Arges este locuit din timpuri stravechi, fapt atestat de sapaturile si descoperirile arheologice: drumuri, ruine ale cetatilor si fortificatiilor, vestigii metalice si ceramice, arme, monezi s.a. Numerosi domnitori romani, si-au legat numele de plaiurile argesene. Intre acestia se numara Mihai Viteazul, Matei Basarab (1632-1654), care a reconstruit Curtea Domneasca din Campulung si Constantin Brancoveanu (1683-1714), care si-a stabilit resedinta de vara in orasul Pitesti, unde a construit o curte domneasca impresionanta.

Argesul este un judet bogat in traditii si resurse culturale, iar contributiile sale la mostenirea culturala si spirituala a tarii sunt la fel de importante si de numeroase ca oricare alta zona a tarii.

4.9.2. Impactul produs asupra patrimoniului cultural

Amplasamentul propus pentru realizarea investitiei este situat in prezent in extravilanul orasului Costesti (tarlaua 93/18, parcela 2, lot 2, numar cadastral 1355/2) pe o suprafata totala de 160 045 m2 (conform extrasului de Carte Funciara) aflata in proprietatea S.C. OMV PETROM S.A. Terenul este in prezent de folosinta agricola, liber de constructii.

Conform Ordinului Ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/08.07.2004 - Lista Monumentelor istorice din judetul Arges, modificat de OM nr. 2385/2008 si Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice (modificat si completat de OUG nr. 77/2009, Legea nr. 261/2009, OUG nr. 43/2010 si republicata in baza Legii nr. 259/2006), in zona amplasamentului nu exista monumente istorice.

Lucrarile de excavatii vor fi efectuate doar in prezenta unui reprezentant al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National, care va supraveghea lucrarile pentru a semnala in timp util si stopa sapaturile in cazul descoperirii unor eventuale artefacte.



Pagina (104)


5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Alternativele tehnologice

Conform principiului „poluatorul plateste”, intreaga responsabilitate pentru gestionarea deseurilor revine celui care le genereaza, astfel ca OUG nr. 78/2000 cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste la art. 21 ca „producatorii si detinatorii de deseuri au obligatia sa asigure valorificarea sau eliminarea deseurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deseurilor proprii unor unitati autorizate, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora” precum si faptul ca „producatorii si detinatorii de deseuri isi organizeaza sistemul propriu de eliminare a deseurilor, daca deseurile nu pot fi preluate de unitati specializate din sistemul organizat in acest scop, conform prevederilor art. 7”.

In conformitate cu obiectivele si tintele generale stipulate in “Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor” ca si cu prevederile HG nr. 349/2005 care implementeaza Directivele Europene din domeniul gospodaririi deseurilor, sistemul clasic OMV Petrom de gospodarire a deseurilor generate din extractia si procesarea primara a slamului, ce se baza predominant pe stocarea slamurilor petroliere in bataluri, a trebuit sa fie schimbat. Conform reglementarii mentionate, batalurile existente au incetat operarea la sfarsitul anului 2006.

In acest context a fost necesara gasirea unei noi solutii de gestionare a deseurilor provenite din extractia si procesarea primara a titeiului, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Alternativele tehnologice avute in vedere au fost urmatoarele:

� Alternativa zero sau neimplementarea unui sistem conform de gestiune a deseurilor;

� Depozitarea directa;

� Incinerarea;

� Bioremedierea si depozitarea ulterioara.

Alternativa „zero” sau neimplementarea unui sistem conform de gestiune a deseurilor

In cazul neimplementarii unui sistem conform de gestiune a deseurilor din activitatile de extractie si procesare primara a titeiului, OMV Petrom ar trebui sa opreasca activitatea, cu consecinte economice, sociale si de mediu negative, deoarece nu ar exista nici o posibilitate tratare si depozitare a acestor tipuri de deseuri.

In plus, lipsa unor facilitati de gospodarire conforma a solurilor contaminate face imposibila demararea lucrarilor de remediere a numeroaselor zone contaminate cu produse petroliere ca urmare a activitatilor de extractie petroliera existente la nivel national, inclusiv in regiunea de activitate a Grupului de Zacaminte Valcele-Slatioarele.

Depozitarea directa (fara bioremediere)

Aceasta varianta ar presupune depozitarea directa a solului contaminat fara o procesare prealabila in vederea stabilizarii si recuperararii materiei utile, alaturi de sedimentele rezultate din procesarea mecanica a slamului din rezervoarele de titei.

Conform prevederilor legale in vigoare, aceste deseuri sunt clasificate ca fiind deseuri periculoase datorita continutului ridicat de hidrocarburi, iar eliminarea lor prin depozitare ar necesita amenajarea de depozite de deseuri periculoase.



Pagina (105)


De asemenea, cantitatile de deseuri ce ar trebui depozitate definitiv ar fi foarte mari, necesitand amenajarea unui numar mare de depozite de deseuri periculoase si ocuparea unor suprafete mari de teren. Costurile de amenajare a unor astfel de depozite ar fi mari, iar riscurile de mediu in caz de accidente ar fi ridicate.

In plus, in urma decontaminarii, prin excavarea solului poluat, este necesar material de umplutura pentru umplerea cavitatilor formate pe amplasamentele supuse lucrarilor de remediere. In cazul in care aceste soluri poluate ar fi depozitate definitiv intr-un depozit, s-ar ridica problema asigurarii solului necesar umplerii cavitatilor si rezolvarea problemei provenientei acestuia.

Incinerarea

Solutia de incinerare ar putea fi abordata in doua situatii:

� incinerarea in facilitati industriale existente prevazute cu incineratoare (fabrici de ciment);

� realizarea de incineratoare proprii.

In prima situatie, problema majora este legata de capacitatea redusa de coincinerare in raport cu necesitatile OMV Petrom. O alta problema se refera la necesitatea transportului pe distante mari, din zona de exploatare pana la cea mai apropiata facilitate de incinerare existenta. In plus aceasta alternativa implica emisii mari de poluanti in aer, neinscriindu-se in lista celor mai bune practici disponibile, ca o alternativa viabila. De asemenea, costurile asociate coincinerarii sunt foarte ridicate.

Pentru cea de-a doua situatie, investitiile necesare ar fi extrem de ridicate in raport cu eficienta de ansamblu a sistemului de eliminare ales. In plus, pentru descompunerea prin ardere a hidrocarburilor prezente in proportii limitate in pamantul contaminat este necesar un aport semnificativ de combustibil care ar reduce semnificativ eficienta instalatiei din punct de vedere energetic.

Bioremedierea si depozitarea ulterioara

Aceasta alternativa reprezinta sistemul conform de gestiune a deseurilor propus de OMV Petrom a fi implementat, cuprinzand toate fazele necesare pentru o gestiune moderna a deseurilor (recuperare, reciclare, reutilizare, reducere/tratare si eliminare) si pornind de la tehnologii simple, eficiente si de actualitate, care au fost verificate in tarile europene, atat in vederea gospodaririi deseurilor din exploatarile curente, cat si a solutionarii problemei poluarilor istorice in perimetrele instalatiilor dezafectate, in baza principiilor proximitatii, autonomiei, subsidiaritatii si integrarii.

Noul sistem conform de gestiune a deseurilor a fost prezentat in detaliu in cadrul capitolului 1.1.2.

Introducerea in fluxul de gestiune a deseurilor a procesului de bioremediere prezinta urmatoarele avantaje:

� posibilitatea de tratare a solului contaminat precum si a sedimentului rezultat din procesare primara a slamurilor din rezervoarele de titei si in consecinta de reducere a concentratiei de hidrocarburi si implicit a gradului de nocivitate a acestor deseuri, contribuind si la o stabilizare a acestora;

� posibilitatea de recuperare a unei parti din solul contaminat supus bioremedierii in vederea reutilizarii acestuia ca material de umplutura la lucrarile de remediere si implicit reducerea substantiala a cantitatii de deseuri necesara a fi depozitata definitiv;

� amenajarea de depozite pentru deseuri nepericuloase ca urmare a stabilizarii deseurilor si reducerii gradului lor de periculozitate prin reducerea continutului de hidrocarburi pana la limita la care aceste deseuri pot fi acceptate la depozite de deseuri nepericuloase conform



Pagina (106)


legislatiei in vigoare; in plus, avand in vedere cantitatile reduse de deseuri necesar a fi depozitate definitiv, numarul de depozite ce trebuie amenajate este mai mic, iar suprafetele ocupate de teren sunt reduse;

� costurile de implementare sunt mai mici, eficienta este verificata de proiecte similare, iar riscurile de mediu reduse.

In Tabelul nr. 5.1.1. s-a realizat o analiza comparativa a alternativelor tehnologice aplicabile, respectiv depozitarea directa, incinerarea si bioremedierea cu depozitare ulterioara. Alternativa tehnologica 0 nu a fost inclusa in aceasta analiza comparativa deoarece contravine prevederilor legale in vigoare privind gestiunea deseurilor si nu poate fi considerata ca fiind o alternativa aplicabila.

De asemenea, in cazul incinerarii, s-a luat in considerare varianta in care s-ar realiza facilitati proprii pentru incinerarea deseurilor, avand in vedere ca solutia eliminarii deseurilor de catre facilitatile existente nu poate fi aplicabila datorita lipsei capacitatii de preluare in raport cu necesarul OMV Petrom.

In cadrul matricei de analiza s-a folosit urmatoarea notatie:

„+” - „aspect pozitiv”;

„-” - „aspect negativ”.

Criteriile de comparare au fost stabilite pornind de la principalele cerinte de satisfacere a necesitatii de gestionare a deseurilor produse din exploatarile petroliere, prin implementarea unui sistem conform din punct de vedere al prevederilor legale, eficient din punct de vedere tehnologic si economic si care sa nu induca efecte de mediu negative semnificative.

In urma analizei comparative, varianta cu cele mai multe aspecte pozitive intrunite a fost cea a bioremedierii si depozitarii ulterioare.

Tabel nr. 5.1.1. - Matricea alternativelor tehnologice

Criteriu Depozitare directa Incinerare Bioremediere si

depozitare ulterioara

Utilizare resurse materiale

-1

Necesar ridicat de materii prime pentru asigurarea numarului de depozite suficiente pentru eliminarea directa a cantitatii de deseuri generate

-1

Necesar ridicat de materii prime pentru realizarea facilitatilor datorita cerintelor constructive specifice.

+1

Necesar scazut de materii prime pentru realizarea facilitatilor ca urmare a cerintelor constructive.

Consum energetic +1 Consumuri energetice reduse

-1 Consumuri energetice mari

+1 Consumuri energetice reduse

Recuperare material din masa de deseuri

-1 Nu se recupereaza +1

Da. Materialul ars rezultat in urma incinerarii deseurilor poate fi folosit ca material de umplutura

+1

Da. O parte din solul supus bioremedierii este recuperat si poate fi folosit ca material de umplutura

Cantitate de deseuri necesara a fi eliminata prin depozitare definitiva

-1

Mare

Este necesara depozitarea intregii cantitati de deseuri generate

+1

Redusa

Exista posibilitatea folosirii materialului rezultat din incinerare ca material de umplutura

+1

Redusa

O parte din solul contaminat supus bioremedierii se poate recupera si reutiliza ca



Pagina (107)


Criteriu Depozitare directa Incinerare Bioremediere si

depozitare ulterioara material de umplutura

Riscuri de mediu -1 Ridicate -1

Ridicate

Emisiile in atmosfera sunt mari

+1 Reduse

Costuri de implementare

-1 Mari -1 Mari +1 Mici

TOTAL -4 -2 +6

5.2. Alternativele de amplasament

Dupa cum am mentionat anterior, pentru stabilirea amplasamentului optim pentru realizarea celor 2 obiective, statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase, ce vor deservi Grupul de zacaminte Valcele-Slatioarele, OMV Petrom a initiat la sfarsitul anului 2006 un studiu de identificare si investigare a amplasamentelor necesare construirii acestora.

In vederea selectarii celei mai potrivite locatii, au fost vizitate si evaluate preliminar terenurile aflate in proprietatea OMV Petrom. In cazul in care aceste locatii nu au corespuns criteriilor legale pentru amplasarea unor astfel de constructii sau au fost intampinate alte probleme, au fost identificate si evaluate alte locatii.

Faza initiala a constat in evaluarea preliminara a fiecarei locatii. Pe baza rezultatelor evaluarilor preliminare au fost intocmite matrici de selectie pentru cele mai adecvate dintre amplasamente.

Dupa ierarhizarea alternativelor pe baza criteriilor mentionate in subcapitolul 1.7.2., a fost ales amplasamentul optim, considerand si aspecte aditionale cum sunt:

� Statutul terenului din punct de vedere al proprietatii (cadastru/autoritati locale);

� Posibilitatea achizitionarii terenului.

Odata ce decizia privind amplasamentul optim a fost luata si agreata, au fost demarate investigatiile de detaliu fiind alese pentru realizarea investigatiilor de teren trei locatii si anume: Ciesti (locatia prezentata in studiul de fata), precum si Icoana si Barasti.

Investigatiile realizate pentru amplasamentul Barasti, propus pentru constructia unei statii de bioremediere (in apropierea Parcului 8 Barasti si a fostei statii de compresoare) au identificat prezenta unei conducte magistrale de gaze in zona, fapt ce a dus la eliminarea acestui amplasament.

Ulterior s-a investigat un alt amplasament, localizat la aproximativ 500-600 Sud-Vest de cel mentionat anterior. In urma concluziilor investigatiilor realizate, acesta a fost ales doar pentru constructia unei statii de bioremedire.

In urma investigatiilor efectuate pe amplasamentul Icoana propus pentru constructia atat a unui depozit de deseuri nepericuloase, cat si a unei statii de bioremediere, au rezultat urmatoarele:

Geologie si Geotehnica

� Amplasamentul este situat intr-o zona constituita dintr-un pachet de argile avand o grosime de aproximativ 12 m avand un coeficient de permeabilitate k =1,26 x 10-7 si k =3,35 x 10-8.



Pagina (108)


� Argila din substrat este relativ omogena avand un continut in nisipuri (φ>50 µ) cuprins intre 8%-12%.

� Zona este stabila, fara risc de alunecari de teren si incadrata in aria de risc seismic “D” corespunzator gradului de intensitate VII MSK.

Hidrogeologie

� Acviferul freatic din zona se situeaza la adancimi de peste 25 m .

� Forajele executate s-au oprit in depozit nisipos-argilos uscat – nu a fost interceptat acviferul pana la 25 m adancime asigurand conditii favorabile pentru executia investitiei.

� In conformitate cu literatura de specialitate acviferul freatic se afla la sub 25 m. Local depozitele poros permeabile au formatiuni lenticulare de nisipuri argiloase.

� Lipsa apei subterane reprezinta un mare avantaj pentru implementarea proiectului pe aceasta locatie.

Ape de suprafata

� Amplasamentul ales este situat in bazinul Valea Rogojinei, parau cu caracter temporar, avand o vale seaca aproape tot anul. In cazul ploilor puternice, apa pluviala este drenata prin intermediul acestei vai in valaea Dorofei si de acolo in raul Vedea (curs permanent din zona – 4 km distanta).

� Distanta fata de cursurile de apa si conditiile geomorfologice reduc probabilitatea ca aceste parauri sa afecteze sau sa fie afectate de eventuala investitie.

� Riscul de inundabilitate este nesemnificativ, iar apa pluviala poate fi usor drenata spre zone adiacente

Zone Rezidentiale

� Cea mai apropriata zona locuita este satul Floru, la circa 3 km distanta, astfel s-a considerat ca existenta acestor obiective (depozit si platforme de bioremediere) nu vor produce disconfort rezidentilor din punct de vedere al emisiilor sau peisajului.

Zone Protejate

� Nu sunt cunoscute arii protejate din punct de vedere al vegetatiei, faunei, arhitecturii sau vestigiilor arheologice in zona.

In concluzie, conform criteriilor analizate, amplasamentul propus putea fi utilizat cu succes pentru executia investitiei propuse.

Datorita imposibilitatii achizitionarii terenului aflat in proprietate privata, aferent locatiei Icoana, teren necesar construirii atat statiei, cat si depozitului, a fost identificata si evaluata o a treia locatie, si anume Ciesti, localizata in apropierea Parcului 1 Ciesti si a fostei Statii de compresoare Ciesti.

Investigatiile realizate pe amplasamentul Ciesti, ales pentru constructia unei statii de bioremediere si unui depozit de deseuri nepericuloase, au condus la urmatoarele concluzii:

� Distanta mare fata de zona rezidentiala – aproximativ 2500 m;

� Prezenta unui strat de argila avand grosimi variabile intre 4,3 – 9,9 m cu permeabilitate foarte scazuta;



Pagina (109)


� Apa subterana nu a fost identificata pana la adancimea de 18 m;

� Distanta considerabila fata de cursurile de apa permanente din zona (aproximativ 2 km pana la Paraul Bumbueni (Valea Tarscovlui) si Raul Cotmeana);

� Folosinta terenului este de teren arabil, in aproprierea unor facilitati OMV Petrom – parcuri, sonde, etc., care pot fi considerate potentiale surse de slam si sol contaminat ce trebuie adus la bioremediere;

� In zona nu sunt consemnate arii protejate din punct de vedere al bunurilor din patrimoniul natural, al vegetatiei si al faunei sau din punct de vedere arhitectonic si arheologic.

6. MONITORIZAREA


In perioada de constructie a statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nu sunt prognozate efecte semnificative asupra mediului, exceptand agresiunea acceptata (excavatii) asupra solului.

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.


In perioada de functionare metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national sau european.

Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, in vederea definirii nivelului de afectare a calitatii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

Controlul apei de suprafata

Avand in vedere distanta fata de apele de suprafata nu sunt de asteptat efecte semnificative asupra apelor de suprafata astfel ca nu se considera necesara monitorizarea.

Controlul apei subterane

In cadrul amplasamentului pe care urmeaza sa se construiasca cele 2 obiective, statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase, nu a fost identificata apa subterana pana la adancimea de 18 m.

Levigat

In ceea ce priveste monitorizarea factorilor de mediu trebuie amintita importanta monitorizarii apei uzate/levigatului. Dupa cum am mentionat, este de asteptat ca decantarea gravitationala si separarea uleiului liber flotant sa reprezinte un tratament suficient al apei contaminate. In perioada de functionare este prevazuta o perioada de testare de 12 luni pentru realizarea unui program cuprinzator de monitorizare a apelor uzate in vederea analizarii eficientei sistemelor de epurare a apelor si necesitatea eventualei epurari aditionale a acestora.



Pagina (110)


Programul de monitorizare pe primele 12 de luni trebuie sa includa in prima faza analize pentru determinarea urmatoarelor componente:

� Metale grele relevante conform listei standard pentru apa reziduala;

� Saruri neutre: cloruri si sulfati;

� Azot total, amoniac si nitrat;

� pH;

� Conductivitate;

� Suspensii solide (SS) si totale solide (TS);

� COT, CCO si CBO5;

� Ulei mineral;

� Hidrocarburi (BTEX, hidrocarburi C6- C10 si C10 – C25, naftalina si hidrocarburi poliaromatice) - analize specifice.

Este de asteptat ca multe dintre componentele analizate vor fi prezente in cantitati infime, nefiind relevante pentru monitorizarea viitoare, astfel, programul va fi revizuit si redus dupa 6 luni si concentrat asupra parametrilor relevanti in perioada de testare ramasa.

De asemenea, monitorizarea depozitului va avea in vedere analiza celorlalti parametrii mentionati de Normativul aprobat prin OM nr. 757/2004 in ce priveste:

� tasarile si deformatiile sistemului de izolare a bazei depozitului;

� functionarea sistemului de drenaj al apelor pluviale ce percoleaza deseurile (levigat);

� monitorizarea datelor meteorologice:

o precipitatii;

o temperature;

o vant;

o evaporarea apei.

Parametri ce pot fi monitorizati la intervale regulate care se vor stabilii cu precizie in faza de autorizare a depozitului sunt:

� Date meteorologice:

o Cantitatea de precipitatii;

o Temperatura;

o Directia si viteza vantului;

o Evaporare direct cu lisimetrul sau prin stabilirea umiditatii aerului si determinarea prin calcul a evaporarii dupa Haude;

o Umiditatea aerului;

� Date despre emisii:

o Cantitatea de levigat;



Pagina (111)


o Compozitia levigatului;

o Nivelul levigatului in corpul depozitului;

o Cantitatea de apa colectata de pe suprafetele acoperite;

o Compozitia apei colectate de pe suprafete acoperite ;

o Calitatea apei de suprafata din vecinatatea depozitului, daca este cazul;

� Date despre corpul depozitului:

o Constructia si compozitia corpului depozitului;

o Tasarea corpului depozitului.

Masuratorile si inregistrarile cele mai relevante legate de functionarea obiectivului vor fi cele legate de caracteristicile si cantitatile deseurilor care vor fi admise la depozitare.

In acest sens vor fi efectuate analize de laborator pentru fiecare lot de deseuri.

Metodele folosite pentru analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national sau european.

In plus, in laboratorul propriu vor fi efectuate periodic analize cu privire la caracteristicile apei pluviale (levigat) epurate atat la evacuare, cat si in ce priveste eficienta proceselor de epurare.

Rezultatele masuratorilor (automonitorizare) vor fi raportate periodic autoritatii teritoriale pentru protectia mediului. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.

Perioada de inchidere

Proiectul statiei de bioremediere si al depozitului de deseuri nepericuloase trebuie sa cuprinda si procedurile de inchidere in scopul redarii terenului in circuitul natural sau economic.

Masurile propuse la incetarea activitatii desfasurate pe amplasament sunt:

� solicitarea avizului de mediu pentru incetarea activitatii;

� colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor de tip menajer si industrial;

� curatarea si spalarea spatiilor in care s-au desfasurat diferite activitati;

� eliminarea substantelor continute in instalatii, rezervoare, neutralizarea sau eliminarea prin firme specializate;

� curatarea si spalarea instalatiilor si rezervoarelor;

� vidanjarea bazinelor in care sunt colectate apele uzate;

� evacuarea apelor uzate rezultate din spalarea instalatiilor de canalizare si a bazinelor vidanjabile cu expedierea apelor la Statia de epurare;

� dezafectarea tuturor instalatilor care au deservit activitatea desfasurata pe amplasament, valorificarea utilajelor fie prin reutilizare ca atare, fie prin dezmembrare si valorificarea deseurilor materiale rezultate;

� testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare cauzat de activitate si necesitatea oricarei remedieri in vederea redarii zonei asa cum a fost definita in raportul initial al amplasamentului;



Pagina (112)


� reconstituirea conditiilor naturale ale ariei inconjuratoare.

La umplerea unei celule a depozitului, suprafata va fi impermeabilizata cu straturi de geo-compozit (aplicat direct pe deseu), urmate de dispunerea unui strat de 1000 mm argila si a unui strat de 200 mm sol vegetal.

Dupa umplerea completa si nivelarea unei celule de depozitare, inchiderea acesteia se va face folosind un sistem de acoperire care va indeplini urmatoarele cerinte:

� sa retina si sa asigure scurgerea apei din precipitatii;

� sa formeze o baza stabila si rezistenta pentru vegetatie;

� sa prezinte siguranta impotriva deteriorarilor provocate de eroziuni;

� sa fie rezistent la variatii mari de temperatura (inghet, temperaturi ridicate);

� sa fie circulabil;

� sa fie usor de intretinut.

Intrucat aceste deseuri nu produc gaze de fermentare sistemul de inchidere nu va avea specificatii pentru aceasta. Totodata pentru aceste deseuri nu exista riscul proliferarii de insecte, rozatoare sau alte animale care in cazul in care ar intra in depozit ar putea deteriora sistemele de impermeabilizare aferente.

Planul de inchidere se regaseste in documentatia care se inainteaza autoritatii competente pentru protectia mediului in vederea obtinerii acordului de mediu si se preia integral la documentatia pentru obtinerea autorizatiei de mediu.

Pentru inchiderea depozitului de deseuri si urmarirea acestuia postinchidere, beneficiarul va constitui un fond special destinat.

Perioada post-inchidere

La incetarea activitatii beneficiarul va dezafecta toate instalatiile aferente statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase.

Conform prevederilor legale, operatorul depozitului este obligat sa efectueze monitorizarea postinchidere, pe o perioada stabilita de catre autoritatea de mediu competenta (minimum 30 de ani). Aceasta perioada poate fi prelungita daca in cursul derularii programului de monitorizare se constata ca depozitul nu este inca stabil si poate prezenta riscuri pentru factorii de mediu si sanatatea umana.

Prin dezafectarea instalatiilor si refacerea suprafetei fostei statii si fostului depozit, terenul va fi redat in circuitul natural, iar monitorizarea postinchidere isi pierde ratiunea de a fi efectuata.

Dupa dezafectarea facilitatilor existente in zona si a inchiderii celulelor depozitului vor fi inlaturate si betoanele si drumurile de acces aferente depozitului. Deseurile rezultate din dezafectare vor fi depozitate, functie de caracteristici, la un depozit de deseuri autorizat. Suprafata rezultata va fi nivelata, completata cu sol fertil si redata folosintei agricole anterioare achizitionarii pentru constructia statiei si depozitului.

In plus fata de o selectie a parametrilor monitorizati in mod curent, principalele elemente ce pot fi analizate in cadrul monitorizarii post-inchidere se refera la:

� Capacitatea de functionare a sistemului de impermeabilizare a suprafetei depozitului de deseuri;



Pagina (113)


� Starea sistemului de acoperire a deseurilor;

� Gestionarea apei din precipitatii colectate de pe suprafetele acoperite incluzand intensitatea de evaporare;

� Starea stratului vegetal.

7. SITUATII DE RISC

Notiuni introductive

Notiunea de "risc", definita ca fiind “probabilitatea ca un anumit efect negativ sa se produca intr-o anumita perioada de timp si/sau in anumite circumstante”:

� este asociata prezentei substantelor periculoase pe un amplasament si

� corespunde unei functionari anormale (ca de exemplu “accident major”) “care rezulta din evolutii necontrolate in cursul exploatarii unui obiectiv” si “care conduce la aparitia imediata sau intarziata a unor pericole grave asupra sanatatii populatiei si/sau asupra mediului, in interiorul sau in exteriorul obiectivului” (HG nr. 804/2007 modificat de HG nr. 79/2009).

Pericolele si expunerile sunt clasificate semi-cantitativ pe urmatoarea scala:

Riscurile sunt clasificate pe o scala care o urmareste pe cea a pericolelor si expunerilor, cu mici diferente:

Surse potentiale

1. Singurele substante periculoase preconizate sa fie stocate pe amplasament sunt combustibilii pentru alimentarea utilajelor de exploatare. Rezervorul de combustibil reprezinta una din sursele potentiale in identificarea riscului.

2. “Materia prima” a activitatii o constituie anumite categorii de deseuri clasificate ca deseuri periculoase. De aceea, atat zona de depozitare a acestor deseuri, cat si instalatiile de drenare, colectare, tratare a apei reprezinta surse potentiale in identificarea riscului.

Receptori sensibili

Principalii receptori sensibili identificati in raport cu activitatea ce se va desfasura pe amplasament sunt solul si acviferul freatic. Afectarea acestora poate favoriza, in anumite conditii, migrarea poluantilor.

Cai de transmitere Sursa Cale Receptor -Rezervor combustibil; -Depozite deseuri; -Instalatii procesare deseuri si auxiliare, prin scurgeri de substante poluante din manipulare, transport, instalatii de stocare/productie, drenuri/retele de canalizare (poluare accidentala).

-Sol; -Straturi permeabile de sol, subsol; -Freatic; -Lant trofic.

-Culturi agricole; -Ecosisteme; -Acviferul freatic; -Cursuri de suprafata.

Foarte mic < Mic < Moderat < Semnificativ < Mare < Foarte mare

Nesemnificativ < Minor < Mic < Moderat < Mare < Foarte mare



Pagina (114)


Riscuri naturale

Din punct de vedere seismic, conditiile geologice locale sunt descrise utilizand perioada de control (varf) a spectrului de raspuns Tc, in secunde. Pentru amplasamentul analizat, parametrii seismici ai zonei, conform Normativului Tehnic P100-1/2006 sunt dupa cum urmeaza:

� Acceleratia orizontala maxima a solului ag = 0,16;

� Perioada de control (varf) a spectrului de raspuns Tc = 1,5 s.

Amplasamentul este situat in zonele macro-seismice corespunzatoare la I = 71 pe scara MSK, unde indexul 1 corespunde unei perioade de recurenta medie de 50 de ani conform STAS 11100/1-93.

Avand in vedere distanta fata de Raul Cotmeana (aproximativ 2000 m), este putin probabil ca amplasamentul propus pentru viitoarea investitie sa afecteze sau sa fie afectat de prezenta acestui curs de apa (prin fenomene de genul inundatiilor).

Din punct de vedere al fenomenelor geomorfologice de depreciere si instabilitate a reliefului, de tipul alunecarilor de teren, zona in care se incadreaza cele 2 obiective este lipsita de cauze care sa duca la formarea unor astfel de fenomeme, fiind un teren stabil.

Accidente potentiale datorate activitatii

Cu toate acestea trebuie luate in considerare principalele situatii de risc in faza de constructie, ce ar putea afecta componentele de mediu, cum ar fi:

� scurgerea accidentala a combustibililor folositi de autovehiculele necesare executarii lucrarilor, in cazul depozitarii sau manipularii necorespunzatoare a recipientilor. In acest caz, carburantii ajunsi direct pe sol se pot infiltra, ajungand in final in apa subterana. Tinand cont ca amplasamentul este caracterizat de un strat natural de argila cu permeabilitate redusa, riscul penetrarii panzei freatice este foarte redus;

� depozitarea necontrolata a deseurilor rezultate din activitatea de constructie poate avea efecte negative asupra apei subterane, in conditiile in care poluantii ajung sa strabata stratul de argila mai sus amintit;

� riscul tasarii terenului din jurul suprafetei care trebuie amenajata. Acesta in schimb are un caracter temporar si nu manifesta efecte negative demne de luat in considerare, dat fiind faptul ca utilajele folosite la constructia statiei de bioremediere si depozitului de deseuri vor circula in incinta investitiei, nu in exterior;

� riscul poluarii fonice - luand in considerare distanta mare dintre obiectiv si cea mai apropriata localitate, se poate aprecia un risc potential nesemnificativ al activitatilor asupra asezarilor umane.

Situatiile de risc prezentate mai sus se aplica si in faza de exploatare, in plus, in aceasta faza trebuie amintite si alte situatii de risc ce pot aparea:

� riscul scurgerii necontrolate a apelor pluviale (levigat) ce penetreaza masa de solide tratate in statia de bioremediere si depozitate final in depozitul de deseuri va avea un aport de hidrocarburi din deseuri; aceasta va fi colectata prin intermediul unui sistem de drenare intr-un bazin de stocare prevazute cu decantor/separator de hidrocarburi; dupa epurarea apei aceasta va fi recirculata, fiind folosita pentru udarea straturilor intinse la bioremediere;



Pagina (115)


� riscul depozitarii si manipularii necorespunzatoare a deseurilor; acest risc este relativ scazut, tinand cont ca obiectivul este astfel proiectat incat fluxul deseurilor in statie si depozit sa fie foarte strict si simplu, desfasurandu-se pe suprafete impermeabilizate; astfel se impiedica riscul ca deseul sa ajunga direct pe sol.

Prin urmare, principalii factori de risc sunt reprezentati de scurgeri accidentale de combustibil, de levigat sau manevrarea necorespunzatoare a deseurilor. Tinand cont ca amplasamentul este caracterizat de un strat natural de argila avand grosimi variabile intre 4,3 – 9,9 m cu permeabilitate foarte redusa, riscul penetrarii panzei freatice este foarte redus.

Asocierea acestor riscuri cu situatii de dezastre naturale (precipitatii extreme) trebuie avuta, de asemenea, in vedere.

Dupa cum s-a mentionat, riscul de aparitie a emisiilor atmosferice de poluanti sunt date predominant de emisii la esapamentul utilajelor, usoare emisii de substante volatile (COV) din masa de deseuri si emisii de praf datorate preluarii de material de catre curentii de aer.

Avand in vedere specificul acestor riscuri in contextul proiectului analizat se apreciaza ca riscul asociat operatiilor de pe amplasament este minor-moderat.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

8.1. Dificultati tehnice

Nivelul de detaliere solicitat de legislatia de mediu nu este corelat in totalitate cu legislatia nationala, avand in vedere faptul ca multe dintre detaliile solicitate, cum ar fi, de exemplu, identificarea si analizarea alternativelor pentru organizarea de santier, pentru gropi de imprumut sau gropi de deseuri de constructii se fac la faza de Proiect Tehnic doar la nivel de recomandare.

In conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie si a modului de organizare al acestora, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor, dar poate apare foarte bine si cazul unor terenuri ocupate temporar in faza de executie, doar in baza unei intelegeri cu proprietarul terenului.

8.2. Dificultati practice

Timpul relativ scurt de elaborare a lucrarii nu permite analizarea detaliata a conditiilor pe amplasament, fiind binecunoscut faptul ca pentru analizarea conditiilor biologice si hidrologice sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an de zile.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Sistemul OMV Petrom clasic de gospodarire a deseurilor cu continut mare de hidrocarburi a constat in depozitarea slamurilor si a solurilor contaminate, in bataluri. Conform HG nr. 349/2005, care implementeaza Directivele Europene in domeniu, batalurile existente ale OMV Petrom si-au sistat activitatea la sfarsitul anului 2006.



Pagina (116)


In acest context, OMV Petrom este in curs de implementare a unui nou sistem de gospodarire a deseurilor la nivel national, in conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate.

Inainte de a se alege solutia de gospodarire a deseurilor, s-au luat in considerare alternativele care puteau reprezenta solutii posibile, cum ar fi: depozitarea sau reutilizarea dupa bioremediere, nerealizarea investitiei, depozitarea fara bioremediere, coincinerarea.

Solutia de bioremediere s-a dovedit a fi cea mai viabila solutie, luandu-se in considerare ca nu se poate renunta la realizarea investitiei odata ce fostele bataluri si-au sistat activitatea. De asemenea, depozitarea fara bioremediere nu este acceptata in conformitate cu HG nr. 349/2005, iar incinerarea este o solutie poluatoare si costisitoare.

Sistemul de gospodarire a deseurilor propus de beneficiar implica urmatoarele faze:

� tratarea fizica si termica, prin centrifugare a slamurilor petroliere;

� bioremedierea materialului rezultat de la centrifugare, precum si a solurilor contaminate cu hidrocarburi; si

� depozitarea sau folosirea ca umplutura a materialului bioremediat, in functie de concentratia de hidrocarburi determinata dupa bioremediere.

Pentru implementarea acestui nou sistem de gospodarire al deseurilor sunt necesare in principal urmatoarele facilitati:

• Statii de bioremediere;

• Depozite de deseuri nepericuloase (depozite conforme tip “b”).

Scopul prezentului proiect consta in amenajarea unei statii de bioremediere pentru tratarea biologica a sedimentului rezultat din procesarea reziduurilor din rezervoare si a solului contaminat din zona unitatilor de exploatare care este colectat in vederea aplicarii masurilor de remediere, precum si a unui depozit pentru deseuri nepericuloase in care sa fie admise deseurile de demolare provenind de la unitatile de productie dezafectate impreuna cu deseurile din statia de bioremediere care in urma tratarii nu au ajuns la starea necesara pentru a indeplini conditiile de calitate a solului.

Procesul de tratare a deseurilor prin bioremediere implica dispunerea materialului receptionat si asigurarea unor conditii optime de dezvoltare a populatiei microbiologice (bacteriene si fungice) favorizand degradarea prin utilizarea ca sursa de carbon a hidrocarburilor petroliere prezente in substrat (consumul hidrocarburilor).

Din punct de vedere tehnologic, procesul de bioremediere este un proces simplu si consta in dispunerea materialului in brazde inalte, urmata de amestecarea deseurilor cu material de afanare si reamestecarea periodica a acestuia pentru a asigura aportul necesar de oxigen.

Bacteriile care descompun hidrocarburile se gasesc in mod normal in sol, si ca atare tehnologia se va baza doar pe asigurarea parametrilor optimi pentru dezvoltarea acestor bacterii, manifestati prin necesarul de aerare si umiditate.

In scopul de a facilita activitatea microorganismelor asupra hidrocarburilor petroliere, se pot adauga nutrienti (fertilizanti) si apa, in functie de gradul de incarcare a materialului. Pentru a obtine o depoluare eficienta se impune ca interactiunea microorganismelor aerobe asupra hidrocarburilor petroliere contaminante sa fie maxima, ceea ce este posibil in conditiile asigurarii unei bune oxigenari a materialului.



Pagina (117)


La finalizarea operatiei de bioremediere o parte din sedimentul si solul tratat va ajunge la un continut de hidrocarburi suficient de redus incat sa poata fi folosit ca material de umplutura eventual pentru refacerea amplasamentelor din care este preluat sol contaminat.

Partea din acest material, care nu ajunge insa la o concentratie suficient de redusa de hidrocarburi va trebui eliminata ca deseu in depozitul de deseuri nepericuloase. Deseurile ce vor fi depozitate se vor conforma prevederilor OM nr. 95/2005 pentru aprobarea „Criteriului de acceptare si procedurile preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri”. La nivel national este necesara amenajarea a opt astfel de depozite de deseuri care vor deservi diferite Grupuri de Zacaminte apartinand OMV Petrom.

Constructia acestor obiective va asigura functionarea in conditii de siguranta si legalitate a obiectivelor OMV Petrom din zona aferenta.

Din punct de vedere constructiv, proiectul propus are un grad redus de complexitate, constand practic intr-o platforma impermeabilizata (statia de bioremediere) pe care va fi dispus materialul ce se bioremediaza si intr-o incinta impermeabilizata impartita in celule (depozitul de deseuri) in care se vor depozita deseurile. Modul de realizare a lucrarilor pentru amenajarea celor trei celule ale depozitului va fi etapizat pentru corelarea acestora cu ritmul de depozitare necesar. Intr-o prima faza, se va construi doar o celula urmand ca in faza initiala de operare doar aceasta sa fie folosita pentru depozitarea deseurilor. Dupa umplerea primei celule depozitarea va continua cu urmatoarea celula, intre timp construita.

Obiectivele vor fi prevazute cu masurile si sistemele necesare reducerii efectelor negative si riscurilor de mediu (impermeabilizare, diguri perimetrale impermeabile, colectarea apelor meteorice, spalare autovehicule, tratare, eliminare controlata, etc.).

Durata preconizata a realizarii proiectului este de 6 luni de la obtinerea tuturor acordurilor si avizelor necesare.

Mentionam ca, o parte dintre facilitatile auxiliare ale Statiei de bioremediere si Depozitului de deseuri nepericuloase sunt comune (zona administrativa, drumul de acces, drumuri interne, etc.). Dintre facilitatile comune amintim:

� Drumul de acces;

� Gardul de imprejmuire;

� Poarta de acces;

� Zona de intrare si parcare;

� Zona de cantarire a deseurilor (cantare tip pod bascula;)

� Zona de spalare a autovehiculelor;

� Zona administrativa;

� Laborator;

� Zona de intretinere curenta a utilajelor;

� Zona de carantina a deseurilor;

� Drumuri interne temporare si permanente;

� Utilitati;



Pagina (118)


� Instalatii electrice;

� Instalatii de colectare, depozitare, tratare si eliminare a apei uzate.

In ceea ce priveste facilitatile specifice fiecarui obiectiv in parte (statie de bioremediere si depozit de deseuri nepericuloase) mentionam urmatoarele:

Statia de bioremediere, inclusiv constructiile auxiliare, va avea o suprafata totala de circa 1,3361 ha. Capacitatea de tratare a statiei de bioremediere este de 30 000 m3 deseuri/an (capacitatea a fost estimata considerandu-se trei serii de bioremediere pe an).

Statia va functiona aproximativ 9 luni/an (martie-noiembrie), avand in vedere conditiile meteorologice. Perioada de bioremediere a unei transe de deseuri va fi de minim 3 luni.

Suprafata utila efectiva a zonei pe care se va desfasura bioremedierea constand in platforma asfaltata va include urmatoarele zone functionale:

- zona de tratare a solului depozitat in randuri (3 sarje/an) avand ponderea predominanta si o suprafata de 0,8462 ha;

- alte zone functionale delimitate de pereti mobili in functie de necesitatile curente:

- zona de receptie a solului primit avand o suprafata de 0,1776 ha;

- zona de depozitare materiale de adaos avand o suprafata de 0,0353 ha;

- zona de depozitare sol tratat avand o suprafata de 0,106 ha;

- zone de manevrare (15% din suprafata totala) avand o suprafata de 0,2004 ha.

Statia de bioremediere este compusa din trei zone principale dupa cum urmeaza:

h. zona de receptie care include:

a. zona de receptie a solului (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

b. zona de stocare a materialului de afanare;

c. zona de stocare a materialului bioremediat;

d. zona de trafic a camioanelor (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

e. zona de cantarire a deseurilor (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

f. zona de spalare a rotilor (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

g. zona de intrare si parcare (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

h. zona de spalare a autovehiculelor (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

i. zona de alimentare cu carburanti (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);



Pagina (119)


j. laborator (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

k. cladiri administrative (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

l. rezervor de golire etans;

m. generator electric (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale);

n. garaj (zona comuna pentru bioremediere si depozit, prezentata detaliat la facilitati generale).

2. zona de bioremediere;

3. zona de stocare a apelor pluviale care este compusa din:

a. camera de colectare (inclusiv retinere a luviunilor grosiere)

b. bazinul separator (separator de grasimi si decantor);

c. bazin de colectare/stocare ape pluviale;

d. bazin de colectare/stocare a levigatului.

Depozitul de deseuri va fi realizat in conformitate cu prevederile reglementarilor de specialitate dintre care cele mai relevante sunt: HG nr. 349/2005 si Normativul tehnic pentru depozitarea deseurilor aprobat prin OM nr. 757/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

- Suprafata totala folosita a depozitului: 9,17 ha;

- Capacitate totala: 790 000 m3 (1 264 000 t);

- Cantitatea medie de deseuri estimata a fi depozitata anual: 20 790 m3/an (33 264 t);

- Numar celule: 3 celule de depozitare;

- Durata de viata estimata pentru fiecare celula:

o celula 1: 10 ani;

o celula 2: 11 ani;

o celula 3: 17 ani;

- Durata totala de viata estimata pentru depozit: 38 ani;

- Suprafata primei celule pentru faza I: 4,3364 ha;

- Capacitate proiectata pentru faza I – 10 ani: 360 000 m³ (576 000 t).

Amenajarile specifice propuse pentru constructia statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase sunt prezentate detaliat in capitolul 1.1.6. – Amenajari propuse.

Din punct de vedere a modalitatilor de conectare la infrastructura existenta, amplasamentul de la Ciesti are urmatoarele caracteristici:

� Amplasamentul analizat este situat la peste 2 km distanta de cea mai apropiata localitate din zona, respectiv satul Ciesti apartinand comunei Lunca Corbului, judetul Arges. Locatia se invecineaza cu terenuri agricole si drum de acces la N si S si cu terenuri agricole la E si V;



Pagina (120)


� Accesul in zona se realizeaza prin intermediul unui drum de acces ce urmeaza traseul drumului communal existent (DC 140A), care porneste din drumul judetean DJ 679 si continua prin intravilanul satului Ciesti, Comuna Lunca Corbului pana la km 0+420 (dela intersectia cu DJ 679), respectiv traversarea paraului Bumbueni (Valea Tarscovului), in continuare drumul urmarind traseul drumului de tarla utilizat pentru exploatarea terenurilor agricole din zona, precum si a sondelor si Parcului de separatoare 2 Ciesti apartinand S.C. OMV Petrom S.A.

Asigurarea utilitatilor si managementul apelor uzate este prevazut a se face astfel:

� pentru alimentarea cu energie electrica se intentioneaza a se folosi un generator Diesel de 155 kW. Se va studia posibiltatea racordarii la cea mai apropiata retea electrica apartinand OMV Petrom. In cazul in care se va realiza conectarea la una dintre sursele mai sus mentionate, generatorul diesel va functiona ca sistem auxiliar;

� necesarul de apa potabila pentru personalul angajat se va asigura sub forma imbuteliata din comert (PET) sau unitati specializate (gen Fantana);

� necesarul de apa pentru uz menajer (grupuri sanitare, dusuri, sala de mese, intretinere birouri), precum si rezerva pentru incendii va fi asigurat prin transportul cu cisterna de la cea mai apropiata facilitate OMV Petrom functionala autorizata din punct de vedere al Gospodaririi Apelor, apa fiind contorizata la locul de incarcare. Apa va fi stocata intr-un rezervor de apa avand o capacitate de 10 m3 ce va fi amplasat in incinta statiei de bioremediere si depozitului de deseuri nepericuloase;

� apa necesara pentru procesul de bioremediere va fi asigurata in principal din precipitatii, fiind stocata in bazinul colector din incinta statiei in vederea recircularii (apa este colectata prin reteaua de canalizare de pe amplasament si epurata printr-un sistem de epurare prevazut cu un decantor – separator de produse petroliere). In perioadele cu deficit de precipitatii, necesarul de apa poate fi suplimentat din rezervorul de apa avand o capacitate de 10 m3 ce va fi amplasat in incinta amplasamentului si alimentat prin intermediul cisternelor de la cea mai apropiata facilitate OMV Petrom autorizata din punct de vedere al Gospodaririi Apelor;

� apele menajere din cladirile administrative vor fi colectate intr-o mini statie de epurare monobloc si descarcate in sistemul de drenaj al statiei de bioremediere. Partea grosiera va fi preluata cu cisterna si deversata in cea mai apropiata retea de ape menajere din zona sau statie de epurare oraseneasca.

In ceea ce priveste gospodarirea deseurilor, acestea vor fi colectate selectiv urmarindu-se fazele principale ale proiectului:

� Faza de constructie: Materialele vor sosi gata preparate in santier si in cantitati care vor fi puse imediat in opera pentru evitarea formarii de deseuri. Eventualele deseuri industriale (resturi de asfalt, betoane, lemn, plastic) ce pot sa apara vor fi colectate si reciclate/valorificate de catre constructor conform prevederilor contractuale ce se vor agrea intre parti;

� Faza de exploatare: Singurele deseuri produse efectiv in cadrul statiei de bioremediere si depozitului vor fi deseurile menajere provenite de la angajati. Gospodarirea deseurilor menajere rezultate de la personalul care va asigura constructia cat si operarea ulterioara a statiei si depozitului se vor face in conformitate cu prevederile legale privind colectarea si eliminarea deseurilor.



Pagina (121)


Amplasamentul Statiei de bioremediere si al Depozitului de deseuri nepericuloase Ciesti este caracterizat de urmatoarele conditii generale:

� Distanta mare fata de zona rezidentiala – aproximativ 2500 m;

� Prezenta unui strat de argila avand grosimi variabile intre 4,3 – 9,9 m, cu permeabilitate foarte scazuta;

� Distanta considerabila fata de cursurile de apa permanente din zona (aproximativ 2 km pana la Paraul Bumbueni (Valea Tarscovlui si Raul Cotmeana);

� Folosinta terenului este de teren arabil, in aproprierea unor facilitati OMV Petrom – parcuri, sonde, etc., care pot fi considerate potentiale surse de slam si sol contaminat ce trebuie adus la bioremediere;

� In zona nu sunt consemnate arii protejate din punct de vedere al bunurilor din patrimoniul natural, al vegetatiei si al faunei sau din punct de vedere arhitectonic si arheologic.

Luand in considerare solutia constructiva, amenajarile propuse si conditiile generale de amplasament se poate preconiza ca impactul potential al activitatii din cadrul statiei de bioremediere si al depozitului de deseuri asupra componentelor de mediu este relativ minor.

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului ...arpmag.anpm.ro/upload/31796_raport...

Documents

Transcript of Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului ...arpmag.anpm.ro/upload/31796_raport...